FNGCIMM a înregistrat în anul 2020 rezultate istorice, prin acordarea celui mai mare număr de garanții de la infințarea sa, în anul 2002, respectiv 92.241 garanții, cu o valoare de garantare de peste 20,7 mld lei.

Situația economică generată de manifestarea pandemiei COVID-19 a impus ca prioritățile FNGCIMM pentru anul 2020 să se alinieze măsurilor Guvernului României, în vederea sprijinirii mediului de afaceri, a întreprinderilor mijlocii, mici și a microîntreprinderilor.

„În anul 2020 am acordat un număr total de 92.241 garanții, cu o valoare de garantare de 20,784,652,327 lei, ceea ce reprezintă 12,8% din numărul total de garanții, respectiv 28,4% din valoarea garanțiilor acordate de FNGCIMM în 18 ani de activitate. Această creștere semnificativă se datorează în parte contextului economic care a favorizat intervenția și utilitatea unui instrument de susținere anticiclic, și aici se remarcă în mod deosebit programul IMM INVEST ROMÂNIA. Programul a deblocat ramuri întregi ale economiei prin facilitățile de garantare și subvenționare a costurilor finanțării, prin sinergia creată cu sistemul bancar și parteneriatul în baza căruia am putut oferi rapid soluții de finanțare optime, atât pentru menținerea în viață a IMM-urilor aflate în dificultate, cât și pentru finanțarea companiilor pentru care criza a adus oportunități de dezvoltare. Garanțiile acordate prin Programul IMM Invest România sunt deja acoperite prin taxele și impozitele plătite de aceste companii, prin faptul că și-au continuat activitatea și au contribuit cu 13 miliarde de lei la buget. Nu în ultimul rând, merită amintite măsurile organizatorice pe care le-am luat într-o perioadă extrem de scurtă, pentru a întări capacitatea instutițională a FNGCIMM care a devenit un pilon important pentru susținerea și relansarea economiei în contextul crizei actuale.”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM.

La data de 1 ianuarie 2020, FNGCIMM administra trei programe guvernamentale, Prima Casă, Investește în Tine și Prima Mașină, dedicate persoanelor fizice, cu un numar de 20.067 acordări, care reprezentau circa 83,5 % din cele 24.016 garanții emise în anul 2019, restul de 16,5% fiind garanții din surse proprii acordate prin programele Start-up Nation, OPTIMM, garanții Plafon, precum și garanții și scrisori de garanție acordate din surse primite în administrare de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Evoluția spectaculoasă a activității de garantare în anul 2020 constă în creșterea cu 185% a numărului de garanții acordate și cu 511% a valorii acestor garanții față de anul 2019. 

De la declanșarea crizei sanitare, FNGCIMM a lansatcinci programe noi pentru a răspunde la provocările economico-financiare generate de către pandemia COVID-19.

1. Programul de susţinere a accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la capital financiar – IMM INVEST ROMÂNIA a fost primul program lansat de FNGCIMM în acest an, cu scopul de a sprijini IMM-urile afectate semnificativ de criza COVID-19  să își asigure lichiditățile pentru derularea activității curente sau pentru investiții. Impactul Programului IMM Invest România în Economia țării în anul 2020, în doar 6 luni de la implementare, se poate sumariza prin: 

• 10% din mediul de afaceri din perspectiva veniturilor au aderat la Program;
• derularea programului prin 21 de bănci;
• acordarea unui număr record de finanțări totale de 25.586;
• o valoare totală finanțată de catre instituțiile bancare de peste 15 mld lei;
• asigurarea continuității locurilor de muncă a unui număr de 443.097 de angajați. Potrivit INS la finele anului 2019 numărul de șomeri înregistrați era de 374.405. În situația în care Programul nu era în vigoare și în derulare, rata șomajului s-ar fi dublat în anul 2020;

• Total contribuții muncă (CASS, CAS, Impozit Venit, CAM) = 7,7 mld lei;
  • TVA Net plătit = 3,6 mld lei;
  • Impozit venit / profit = 1,6 mld lei;
  • TOTAL IMPOZITE ȘI TAXE = 12,9 mld lei
• Garanțiile acordate prin Programul IMM Invest România sunt deja acoperite prin taxele și impozitele plătite de aceste companii în 2019 (înainte de pandemie).
• În perioada 2021-2025 se estimează că firmele care au beneficiat de  Programul IMM Invest România vor aduce un impact fiscal prin taxe și contribuții plătite de 56,1 mld lei, ceea ce este de 22 ori mai mult decât nivelul maxim al garanțiilor executate în cel mai pesimist scenariu (rata creditelor neperformante pentru creditele IMM Invest poate ajunge până în anul 2025 la maxim 20%, comparativ cu nivelul actual de 4% raporat de BNR pe întreg sistemul bancar). În cazul multiplicatorului cash raportul dintre taxe plătite:garanții executate este de 1:22. Altfel spus, prin Programul IMM Invest România, nu au existat sume cheltuite, dimpotriva se vor genera venituri suplimentare în perioada 2021-2025 la Bugetul de Stat.

Din punct de vedere al finanțării sectoarelor de activitate ale întreprinderilor mici și mijlocii care au aplicat, Programul IMM Invest România a susținut (așa cum reiese din bazele de date ale FNGCIMM) în principal următoarele coduri CAEN:

După mărimea întreprinderilor mici și mijlocii care au beneficiat de finanțări în cadrul Programului IMM Invest România, imaginea se prezintă astfel:

• 52% întrepinderi aflate în categoria Micro (0-9 angajați);
• 38% întreprinderi aflate în categoria Mici (10-49 angajați);
• 10% întreprinderi aflate în categoria Mijlocii (50-249 angajați).

La data de 31.12.2020, ajutorul de stat acordat beneficiarilor Programului IMM Invest România însumează:

Având în vedere decizia Comisiei Europene de prelungire a  Cadrului Temporar de Ajutor de Stat până la sfârșitul anului 2021, FNGCIMM estimează în anul curent, dublarea numărului de finanțări, având la bază toate Programele aferente Planului Național de Investiții și Relansare Economică, din care menționăm: IMM Invest (continuare), Agro IMM Invest (program nou), IMM Leasing de Echipamente și Utilaje (program lansat inițial la finele anului 2020) și nu în ultimul rând IMM Factor (program care va susține cashflow-ul întreprinderilor mici și mijlocii).

2. Cel de-al doilea mecanism de garantare operaționalizat de FNGCIMM în acest an, este Programul înființat în baza OUG nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiar nebancare anumitor categorii de debitori, rolul FNGCIMM fiind de a garanta creditorilor sumele reprezentând dobânzi amânate la plată și de a prelua riscul neîndeplinirii obligațiilor ce le revin debitorilor. De la implementarea acestei facilități, FNGCIMM a emis scrisori de garantare pentru 24 bănci, cu o valoare totală a angajamentului de garantare de 25.1833.057,49 lei, reprezentând dobânzi datorate de 47,212 debitori persoane fizice și a 112 IMM-uri.

3. Programul Noua Casă, continuator al programului Prima Casă, operaționalizat în partea a doua anului 2020, a contribuit la deblocarea creditului ipotecar prin facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe prin contractarea de credite garantate de stat. Împreună, cele două programe, Prima Casă, și Noua Casă sunt responsabile de acordarea a 16.102 garanții, pentru credite de aproximativ 3,6 miliarde lei. De la data de 17.09.2020, când a fost încărcată prima solicitare de garantare pe Noua Casă, au fost acordate 7.882 garanții, în valoare de 999,3 milioane lei, ce susțin finanțări în valoare de 1,95 miliarde de lei. Aceste cifre demonstrează că noul program este adaptat necesităților de locuire actuală și răspunde dorinței românilor de a avea acces la o locuință în proprietate, cu un confort sporit. Programul este digitalizat prin utilizarea aplicației web-plafon și a semnăturii electronice și are un plafon total de garantare alocat în anul 2021 de 1,5 miliarde lei.

4. Programul IMM LEASING de ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE este operațional, iar numărul mare de operatori de leasing financiar care s-au înscris în program arată că acest instrument financiar nou este necesar IMM-urilor pentru a putea achiziționa bunuri mobile noi sau second-hand și asigură fluxurile financiare necesare prin operațiuni specifice de sell-and-lease-back.

Acest program urmează să fie digitalizat prin utilizarea aplicației web-plafon și a semnăturii electronice.

Plafonul total de garantare alocat pentru anul 2021 este de 4 miliarde lei, iar bugetul schemei de ajutor de stat este de 78,1 milioane lei.

5. Programul IMM FACTOR susține accesul IMM-urilor la finanțarea creditului comercial. Prin program, FNGCIMM acordă garanții de stat în favoarea fiecărui beneficiar eligibil pentru finanțările de tip factoring cu regres, acordate de bănci pe baza facturilor, în cadrul unui plafon de finanțare cu caracter reînnoibil, garantat de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice. La fel ca toate programele noi lansate și acest program va fi complet digitalizat prin utilizarea aplicației web-plafon și a semnăturii electronice. Programul este operațional, urmând să producă rezultate în perioada următoare.Plafonul total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul Programului în anul 2021 este de 1 miliard de lei, bugetul schemei de ajutor de stat este de 43 milioane lei, iar numărul total al beneficiarilor este estimat la 1000 de IMM-uri.

Recent Comisia Europenă a anunțat decizia de prelungire a  Cadrului Temporar de Ajutor de Stat până la sfârșitul anului 2021, ceea ce ne îndreptățește să estimăm dublarea numărului de finanțări în baza programelor implementate în cadrul Planului Național de Invesțiii și Relansare Economică. Valoarea totală a garanțiilor prevăzut a fi acordate in anul 2021, este de peste 18 miliarde lei, la o pondere medie a garanțiilor la un nivel de 80%.

În ceea ce privește celelalte programe pe care FNGCIMM le implementează, rezultatele foarte bune obținute în anul 2020 se datorează și măsurilor de îmbunătățire a produselor de garantare de marcă ale FNGCIMM, cum ar fi ”Noul OPTIMM”, la care a fost dublată valoarea garanției din surse proprii.

Colaborarea cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care sunt asigurate fondurile din care FNGCIMM acordă garanții în favoarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a cunoscut, de asemenea, un revirament în anul 2020. Rezultatele obținute la data de 30.12.2020, arată că anul trecut, față de perioada similară din 2019,  numărul de garanții acordate în baza fondurilor în administrare puse la dispoziție de MADR, cât și valoarea acestora, aproape s-a dublat. Comparativ, în anul 2019 au fost acordate 966 de garanții cu o valoare de garantare de 1,18 miliarde lei, iar în anul 2020, au fost acordate 1.604 garanții, cu o valoare de garantare de 2,12 miliarde lei.

În contextul eforturilor FNGCIMM de adaptare permanentă la cerințele pieței trebuie menționată colaborarea excelentă cu Ministerul Finanțelor Publice, prin intermediul căruia FNGCIMM este în negocieri avansate cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru stabilirea detaliilor parteneriatului într-un nou program, intitulat SME FUND, în cadrul căruia FNGCIMM va garanta din surse proprii creditele care vor fi acordate de BERD prin intermediul unor bănci selectate de aceasta. În cadrul noului program, FNGCIMM va introduce un nou instrument de garantare, garanția tip portofoliu, iar BERD va oferi consultanță IMM-urilor aplicante/beneficiare, precum și asistență tehnică băncilor partenere.

Prin valoarea capitalurilor proprii, complexitatea și volumul activităților de garantare pe care le desfășoară, FNGCIMM SA-IFN este cea mai reprezentativă instituție financiară care funcționează în România în scopul garantării creditelor, având semnate convenții de garantare cu cei mai importanți 24 de finanțatori.

Organizația profesională și patronală Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) face o analiză pe marginea măsurii adoptate de Germania privind testarea șoferilor profesioniști și semnalează posibilele consecințe economice la nivel european:

UNTRR atenționează că noile măsuri adoptate de Germania privind testarea șoferilor profesioniști vor avea un efect de domino cu impact devastator asupra lanțurilor vitale de aprovizionare în UE.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR își exprimă îngrijorarea cu privire la noile măsuri adoptate de Germania, care începând din 14.02.2021, ora 00:00 solicită șoferilor profesioniști să se înregistreze și să prezinte un test negativ Covid-19 în cazul în care  în ultimele 10 zile au stat sau au tranzitat Slovacia, Cehia și provincia austriacă Tirol, declarate „zone care prezintă motive de îngrijorare privind noile tulpini Covid-19”. Totodată, este alarmant faptul că în răspuns, Republica Cehă a anunțat că va solicita un test negativ Covid-19 de la toți șoferii de transport rutier de mărfuri care intenționează să tranziteze Cehia în drum spre Germania începând tot din 14 februarie, ora 00:00.
Încă din luna ianuarie a acestui an, UNTRR a atenționat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România privind preocupările imediate ale industriei transporturilor rutiere legate de Germania în contextul apariției noilor tulpini Covid-19 în UE și al riscului înăspririi restricțiilor adoptate de autoritățile germane, cu efect de domino asupra celorlalte State Membre și cu impact devastator asupra lanțurilor de aprovizionare UE.

Atenționăm din nou că ne aflăm în scenariul cel mai nedorit, cu noi tulpini ale virusului răspândindu-se pe continent iar pe baza cadrului legal deja adoptat, Germania a blocat intrarea tuturor persoanelor pe teritoriul său, cu excepția cazului în care au test negativ Covid-19, măsura aplicându-se inclusiv șoferilor profesioniști de camioane, în ciuda recomandărilor Comisiei Europene confirmate recent și de Consiliul European, privind exceptarea șoferilor profesioniști de la testarea Covid-19.

Noile măsuri adoptate de Germania vor provoca blocaje uriașe pe coridoarele europene de transport de marfă Est-Vest și Nord-Sud , cu consecințe devastatoare asupra lanțurilor de aprovizionare ale UE. De exemplu, coridorul Brenner dintre Austria și Germania, care este doar unul din multele puncte de trecere între cele două țări, are un trafic de marfă similar ca volum cu regiunea Dover din Marea Britanie. Aproximativ 7.000 de camioane folosesc acest coridor în fiecare zi (2,4 milioane anual). Pentru a ilustra amplitudinea problemei în cazul Germaniei / Austriei comparativ cu Dover, aceasta ar fi de 4 ori mai mare, deoarece coridorul Brenner reprezintă aproape 25% din cele 32.000 de camioane care se deplasează între Austria și Germania în fiecare zi (11,5 milioane anual).

Noile măsuri adoptate de Germania privind testarea șoferilor profesioniști vor avea un efect de domino cu impact devastator asupra lanțurilor de aprovizionare în UE!  Ca răspuns la faptul că Germania a inclus Republica Cehă pe lista țărilor care prezintă motive de îngrijorare privind noi tulpini Covid-19, Republica Cehă a anunțat că va solicita un test negativ Covid-19 de la toți șoferii de transport rutier de mărfuri care intenționează să tranziteze Cehia în drum spre Germania începând tot din 14 februarie, ora 00:00. Totodată, este puțin probabil ca o țară de tranzit precum Austria să își dorească cozi masive de camioane cu probleme umanitare pe teritoriul său și va replica măsurile germane la toate  frontierele sale externe.
Prin urmare, decizia Germaniei va provoca un efect de domino cu consecințe dramatice și rapide asupra lanțurilor de aprovizionare la nivelul UE. Austria a închis deja unele din punctele sale de trecere a frontierei cu Republica Cehă și a reintrodus controale de frontieră aleatoriii: un precursor înfricoșător a ceea ce s-ar putea întâmpla.

În comparație cu blocajul Dover din Marea Britanie, unde transportul a scăzut cu 40% chiar și după testare și după ce fluxul de trafic a fost reluat, blocajele în centrul Europei ar avea consecințe devastatoare asupra disponibilității produselor pe piața unică, în special alimente proaspete și medicamente.

Testarea va provoca perturbări majore. Statele membre UE solicită tot mai mult tuturor cetățenilor, inclusiv șoferilor profesioniști de transport de mărfuri, să prezinte teste negative Covid-19, adesea teste PCR, pentru a intra pe teritoriul lor dacă provin din regiuni specifice cu risc ridicat.
Consecințele acestui tip de restricție au devenit clare odată cu decizia franceză din luna decembrie 2020 ca șoferii care intră în Franța din Marea Britanie să aibă un test negativ Covid-19. Cozile enorme și criza umanitară din jurul orașului Dover, chiar înainte de Crăciun, au demonstrat amploarea întreruperilor rezultate dintr-o cerință „simplă” pentru un test „rapid” al antigenului Covid-19.

Șoferii profesioniști care operează transport rutier internațional nu au acces ușor la teste datorită naturii locului lor de muncă și a fost necesară o operațiune uriașă, costisitoare și consumatoare de timp a guvernului britanic pentru ca frontiera să funcționeze din nou. Cu toate acestea, în Dover, doar 0,3% din zecile de mii de șoferi prinși în această criză au dat rezultate pozitive pentru Covid-19, arătând impactul foarte limitat al unor astfel de măsuri de combatere a virusului.

Aceasta nu ar trebui să fie o surpriză: șoferii de camioane lucrează în principal singuri. Izolați în cabina lor, nu sunt expuși virusului. Mai mult decât atât, respectă măsuri stricte împotriva posibilei infecții cu Covid-19, puse în aplicare de către angajatorii și clienții lor, inclusiv fără contact fizic la locurile de preluare și livrare. Lăsarea șoferilor să lucreze și să-și continue călătoria peste graniță este cea mai sigură soluție la nivel economic și uman.

Ce s-ar întâmpla dacă criza de la Dover s-ar repeta la mai multe frontiere de-a lungul continentului european? Această perspectivă este chiar mai alarmantă decât Dover, deoarece țările în care transportatorii realizează încărcarea mărfurilor sau țările prin care tranzitează nu au niciun interes să aloce resurse masive și costisitoare în organizarea oricărui tip de testare pentru șoferi, în special să deturneze din resursele insuficiente de testare PCR ale sistemelor lor naționale de sănătate.

În consecință, șoferii de camioane ar fi blocați în noile granițe intra-Schengen, cu cozi lungi construindu-se rapid. Operatorii de transport ar opri trimiterea de șoferi în aceste zone și lanțurile de aprovizionare paneuropene, inclusiv pentru elementele esențiale precum alimentele și medicamentele, s-ar opri.

Germania și celelalte State Membre UE nu ar trebui să își încalce angajamentele . Într-o declarație comună a Consiliului European din 26 martie 2020, Statele Membre ale UE s-au angajat în unanimitate pentru a asigura o gestionare fără probleme a frontierelor pentru oameni și mărfuri și pentru a păstra funcționarea pieței unice, pe baza Îndrumărilor Comisiei privind implementarea Culoarelor Verzi (Green Lanes). Această orientare include principiul de a nu testa șoferii de transport de mărfuri.

În Consiliul European din 21 ianuarie 2021, Statele Membre s-au angajat să mențină frontierele deschise și lanțurile logistice neperturbate, iar prin procedură scrisă, Consiliul European a  confirmat la începutul acestui an propunerea Comisiei Europene de a scuti lucrătorii din transporturile rutiere și furnizorii de servicii de transport de la obligațiile de testare și carantină.

Cu toate acestea, Germania și Republica Cehă și-au încălcat angajamentele prin blocarea accesului șoferilor profesioniști de transport de mărfuri fără un test Covid-19, existând un risc real ca alte State Membre să le urmeze. Acest lucru va afecta grav lanțurile de aprovizionare, piața unică și viața a milioane de cetățeni ai UE – la un cost imens și fără niciun beneficiu material pentru controlul virusului.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR solicită acțiunea imediată a Guvernului României la nivel european, pentru a preveni barierele în calea liberei circulații a mărfurilor și a exclude șoferii profesioniști de la cerințele privind testul Covid, în scopul evitării blocării culoarelor europene de transport și colapsului lanțurilor vitale de aprovizionare în UE.

• Liderii de afaceri anticipează că în 2021-2022 se va reveni la nivelurile de profitabilitate de dinaintea pandemiei
• Apetit puternic pentru M&A, 65% dintre liderii de companii vizează obiective internaționale
• Europa, regiunea cu cele mai bune oportunități de creștere, preferată în opțiunile de tranzacții în următoarele 12 luni

Liderii de companii își regândesc strategiile de fuziuni și achiziții (M&A) și investiții pentru a asigura dezvoltarea afacerilor lor în lumea de după pandemie, conform ultimei ediții a studiului EY – Global Capital Confidence Barometer (CCB23). 

Liderii care au participat la studiu[1] anticipează că afacerile vor reveni la nivelurile de profitabilitate de dinaintea pandemiei în 2021 (23%) sau 2022 (44%), ceea ce reprezintă un nivel de încredere ameliorat comparativ cu ediția precedentă a raportului (din martie 2020). Ei analizează, de asemenea, amprenta geografică a afacerilor lor și vizează extinderea. Peste 39% anticipează că Europa va deveni regiunea care va genera majoritatea creșterilor și oportunităților în următorii trei ani, urmată de zona Asia-Pacific (30%) și America de Nord și de Sud (24%).

Impactul pandemiei COVID-19 rămâne cel mai important factor de risc pentru perspectivele de creștere, consideră 29% dintre respondenți. Modificarea mediului economic global (19%) și schimbările climatice (14%) se numără și ele printre principalele trei amenințări identificate.

Majoritatea respondenților (81%) spun ca au fost nevoiți să își modifice planurile de investiții strategice în ultimele 12 luni ca răspuns la provocările geopolitice. Aproape două treimi (64%) și-au amânat o investiție planificată, în timp ce peste o treime (36%) declară că și-au anulat integral planurile de investiții.

Pentru a se pregăti pentru perioada post-pandemie, majoritatea respondenților (86%) au declarat că au efectuat o revizuire radicală a strategiei și portofoliului lor în 2020. Pentru două treimi (66%) dintre ei, această revizuire a fost neplanificată și a impusă de schimbările de context, potrivit concluziilor studiului.

Andrea Guerzoni, vicepreședinte EY Global – Strategy and Transactions, a declarat:

„Pentru mulți lideri de companii, pandemia COVID-19 și șocul economic care a urmat au reprezentat o amenințare existențială la adresa organizațiilor lor. Conducătorii executivi au reacționat prin resetarea strategiilor lor și prin adoptarea unor schimbări cu bătaie lungă, cu accent pe transformare. Aceste mutări curajoase sunt cele care alimentează acum o atitudine optimistă și planuri strategice care vizează valorificarea oportunităților de creștere. Companiile plănuiesc nu numai să își restabilească nivelurile de performanță, ci și să facă investițiile necesare pentru a-și remodela viitorul”.

Florin Vasilică, liderul departamentului de Strategie și Tranzacții, EY România: „În România, după un an plin de provocări, ne așteptăm ca activitatea de fuziuni și achiziții să revină pe un trend ascendent în 2021. Pentru investitori, oportunitățile sunt multiple, iar achizițiile făcute în această perioadă pot aduce randamente semnificative în următorii ani.

Pentru antreprenorii din sectoarele câștigătoare, ale căror afaceri au demonstrat reziliență și adaptabilitate la condiții economice severe, acest an poate fi unul de validare a business-ului și putem asista la demararea unor tranzacții cu multiplii de evaluare asemănători celor pre-pandemie. Pentru cei din categoria sectoarelor afectate de COVID-19, aflați într-un blocaj financiar sau cu resurse financiare diminuate semnificativ, vânzarea integrală a business-ului sau parteneriatul cu fondurile de investiții sunt printre singurele soluții viabile.

Ținând cont de excesul de lichiditate din piață și de costurile relativ mici de finanțare, este momentul potrivit pentru consolidări și repoziționări strategice, mai ales în sectoarele de interes pentru investitorii financiari.”

Fuziunile și achizițiile sunt considerate soluția de creștere

În pofida prăbușirii pieței M&A în prima jumătate a anului 2020, evoluția din al doilea semestru a înregistrat creșteri record. Valoarea tranzacțiilor M&A la nivel global a ajuns la 2,32 trilioane de USD în al doilea semestru al anului 2020, iar activitatea tranzacțională a crescut cu 123% între primul și al doilea semestru.

Tendința de intensificare a activităților de tranzacționare are premisele de a se menține, în condițiile în care aproape jumătate din liderii de companii (49%) planifică să achiziționeze active în următoarele 12 luni, ceea ce reprezintă o depășire a mediei ultimilor 11 ani (47%), potrivit studiului EY. În plus, aproape două treimi dintre executivi (65%) intenționează să achiziționeze obiective transfrontaliere, vizând să-și dezvolte capacitățile și produsele pentru creștere. Serviciile financiare, telecomunicațiile, tehnologia, industria auto și bioștiințele sunt principalele sectoare în care sunt vizate achiziții.

Prin realizarea de fuziuni și achiziții, executivii vizează creșterea rezistenței la șocuri pe zona operațională și gestionarea noilor provocări reprezentate de tarifele vamale și fluxurile comerciale (26%). Prin realizarea unor achiziții strategice, ei vizează de asemenea obținerea de tehnologie, de resurse umane, de noi capacități de producție sau integrarea unor startup-uri inovatoare în vederea asigurării creșterii (25%) și pentru a acoperi efectele convergenței sectoarelor (21%).

În peisajul M&A post-pandemie, reziliența activelor devine un aspect esențial pentru mulți respondenți (19%), la fel ca și strategia digitală și tehnologică a activelor vizate (18%) și posibilitatea ca achizitorii să câștige cotă de piață prin consolidare (15%).

Concurența pentru active se preconizează că va rămâne acerbă, 80% dintre respondenți anticipând intensificarea acesteia. Dintre aceștia, două treimi (67%) se așteaptă ca sursa intensificării concurenței să fie reprezentată de capitalul privat.

Pentru planurile de investiții, atenuarea impactului pe termen lung al încetinirii creșterii economice provocată de pandemie rămâne cea mai mare prioritate strategică pentru conducătorii executivi (22%). Pentru a răspunde efectelor pandemiei, aproape 63% intenționează să majoreze investițiile în tehnologie și în capacități digitale, în timp ce 57% vor crește investițiile pentru atragerea clienților.

Directorii executivi vizează dimensiunea globală pentru investițiile lor

Pe fondul revitalizării tranzacțiilor M&A transfrontaliere spre finalul anului 2020, executivii își concentrează atenția asupra piețelor din afara regiunilor lor. Europa a devenit un punct de atracție pentru majoritatea companiilor, fiind principala zonă indicată pentru tranzacții M&A în următoarele 12 luni de către majoritatea respondenților din America de Nord, Asia-Pacific și Orientul Mijlociu și Africa.  

Piețele individuale continuă să prezinte oportunități pentru investitori, dintre acestea Germania fiind, în premieră, principala destinație pentru tranzacțiile globale în 2021. SUA, Regatul Unit și Franța (clasate pe al doilea, al treilea și, respectiv, al patrulea loc) prezintă în continuare fundamente solide, iar India (locul al cincilea) reintră pe lista principalelor cinci destinații pentru tranzacții M&A, pentru prima dată în ultimii cinci ani.

Mai multe informații se regăsesc la ey.com/ccb

[1] Studiu derulat între noiembrie 2020 și ianuarie 2021 pe un eșantion format din peste 2.400 de executivi de top din 52 de țări, dintre care 82% aveau funcții de CEO, CFO și alte funcții de conducere executivă superioară.

FAN Courier, liderul pieței locale de curierat, a realizat în 2020 afaceri de peste 1 miliard de lei, cu peste 27% mai mult față de anul anterior.

Felix Pătrășcanu, managing partner FAN Courier: „Schimbările majore și rapide pe care le-a adus criza provocată de SARS-COV2 în economie și societate s-au reflectat pe tot parcursul anului trecut și în activitatea noastră curentă, echipele noastre de curieri fiind în linia întâi pe tot parcursul anului. Din cauza restricțiilor impuse, multe business-uri s-au reorientat către vânzările exclusiv online, consumatorii au ales să folosească mai mult și mai des serviciile de curierat, astfel că activitatea noastră curentă a fost luni de zile comparabilă cu vârfurile de sărbători sau Black Friday. Ne așteptam la o creștere mai mare decât estimările inițiale și chiar la depășirea pragului de 1 miliard de lei. Acum, odată cu încheierea exercițiului financiar pentru anul trecut, rezultatele financiare confirmă efortul excepțional făcut de echipa noastră pe tot parcursul anului trecut. În 2020, Afacerile FAN Courier au depășit 1 miliard de lei”.

Estimările de creștere pentru 2021 se situează între 10% și 15%, în funcție de evoluția crizei sanitare și de impactul acesteia în economie: 10%, în varianta în care situația sanitară începe să se relaxeze; 15%, în cazul în care presiunea asupra serviciilor de curierat generată de comerțul online rămâne ridicată.  Bugetul pentru investiții în 2021 se ridică la 20 milioane de euro. Una dintre cele mai importante investiții (7 milioane de euro) este hub-ul de la Cluj-Napoca: dare în funcțiune la finalul lui 2021, al treilea hub construit după cele de la Ștefănești și Brașov; va fi dotat cu  bandă de sortare cu o capacitate de 7.500 de colete/oră și va avea 300 de angajați.

Adrian Mihai, cofondator FAN Courier: „Suntem bucuroși că, după trei ani de așteptare, putem demara investiția în HUB-ul de la Cluj, un punct de tranzit extrem de important pentru noi, ce va fi conectat cu Iași, Baia Mare și Oradea. HUB-ul de la Cluj ne va ajuta în eforturile pe care le facem pentru reducerea timpilor de livrare și creșterea productivității”.

Tot în acest an, FAN Courier vizează extinderea hub-ului de la Brașov cu 2.500 mp, analizând oportunitatea unui nou centru logistic în Ștefănești, pentru a dezvolta serviciile de fulfillment și logistică. De asemenea, va continua proiectul de dotare a filialelor mari cu sisteme automate de sortare.

În condițiile în care cererea de servicii de curierat se va menține la un nivel ridicat și în 2021, FAN Courier ia în calcul creșterea numărului de angajați cu 10% în acest an, ritm similar celui din anul anterior.

Roboții software inteligenți dezvoltați de startup-ul de tehnologie Tailent ajung în America Centrală și de Sud. Soluțiile Robotic Process Automation (RPA) vor sprijini companiile să automatizeze și să optimizeze o gamă largă de procese operaționale și să permită echipelor existente să se concentreze pe activități mai relevante printr-un parteneriat cu Serviceaide, furnizor global de soluții IT inteligente și soluții de management al serviciilor pentru companii bazate pe inteligență artificială (AI) și machine learning cu sediul în Brazilia.

Prin acest parteneriat, Tailent își extinde acoperirea globală și aduce tehnologii RPA convenabile și accesibile mai aproape de companii din întreaga lume. Soluțiile Tailent oferă flexibilitate, performanță și scalabilitate fără precedent în dezvoltarea și utilizarea roboților software inteligenți proiectați peste aplicații existente, adaptați la nevoile de business ale fiecărei companii și gata pentru utilizare imediată. În acest fel, companiile capătă abilitatea de a implementa o automatizare complexă cu ajutorul funcționalităților unui cod personalizat încorporat.

„Acest nou parteneriat duce soluțiile noastre inovatoare la cheie pe noi piețe din America Centrală și de Sud și le integrează în soluții inteligente de gestionare a serviciilor pentru automatizarea proceselor repetitive sau redundante, integrarea sistemelor care nu au fost concepute pentru a comunica între ele și dezvoltarea în continuare a sistemelor existente cu funcții noi care sunt în mod tradițional costisitor de integrat. Drept urmare, putem ajunge acum la companii de renume internațional care investesc puternic în digitalizarea și automatizarea fluxurilor operaționale, concurând astfel cu soluții oferite de jucătorii din domeniul RPA din SUA”, explică Mario Popescu, CEO Tailent.

Pentru Serviceaide, parteneriatul cu Tailent este încă un pas pentru extinderea rețelei sale de parteneri și creșterea valorii oferite clienților, ca parte a strategiei de a oferi servicii și asistență la alt nivel folosind inteligența artificială pentru impact și valoare maximă.

„Folosim cele mai noi descoperiri în inteligența artificială și machine learning pentru a rezolva cererile și incidentele și ajutăm companiile să-și transforme serviciile prin automatizare și cunoștințe avansate. Tailent ne ajută în misiunea noastră și ne permite să construim soluțiile noastre integrate prin adăugarea tehnologiilor sale extrem de competitive dezvoltate în România”, spune Yip Ly, Chief Revenue Officer la Serviceaide.

Soluțiile Tailent sunt deja utilizate cu succes de companii din industrii precum ospitalitate, servicii profesionale, producție, dar și instituții publice locale. Tailent este în prezent în plin proces de extindere atât pe plan local, cât și internațional, prin lansarea pe noi piețe din Europa, America Centrală și de Sud, SUA și Asia prin parteneriate strategice cum este cel cu Serviceaide.

Piața asigurărilor din România a ajuns, în anul 2020, la un volum al primelor brute subscrise de 11,5 miliarde lei, în creștere cu 5% față de anul anterior.

Anul trecut, pe segmentul asigurărilor generale, valoarea primelor brute subscrise a ajuns la 9,28 miliarde lei, în creștere cu 6% față de anul 2019. În același timp, primele brute subscrise aferente asigurărilor de viață au scăzut ușor, cu 2%, ajungând până la valoarea de 2,22 miliarde lei.

”Ponderea pieței asigurărilor în Produsul Intern Brut a fost, anul trecut, de aproximativ 2,3%. Consider că această piață are un potențial foarte mare și sper că în timp ponderea în PIB va crește. Remarc însă faptul că, deși a traversat o perioadă complicată, piața s-a comportat bine, judecând lucrurile în actualul context generat de pandemia COVID-19”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, în cadrul conferinței ”Quo Vadis!” cu tema Digitalizarea asigurărilor – prioritate ZERO.

În 2020, piața RCA a atins valoarea de circa 3,97 miliarde lei, cu 5% mai mult față de anul anterior, în timp ce pe clasa A3 – CASCO primele brute subscrise au ajuns la 2,41 miliarde lei, în creștere cu 4% în comparație cu anul 2019.

”Îmi doresc ca prin intermediul decontării directe obligatorii, prin accentuarea procesului de digitalizare, dar și prin alte reglementări pe care le avem în plan să echilibrăm piața asigurărilor și să diminuăm dependența de segmentul asigurărilor auto obligatorii. Trebuie să încheiem eternele dispute care se poartă în jurul subiectului RCA”, a mai declarat Președintele A.S.F.

Piața asigurărilor de sănătate a ajuns, anul trecut, la valoarea de 451,45 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 18% față de anul precedent. O creștere susținută (68%) au avut și asigurările de garanții, care au ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 464,52 milioane de lei.

Perioada de perturbare pe care o traversează industria hotelieră europeană va continua până cel puțin la jumătatea anului 2021, iar intervalul necesar pentru redresare va fi semnificativ mai lung, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte European Hotel Industry. Jumătate (51%) dintre proprietarii, creditorii, dezvoltatorii și investitorii activi în domeniul ospitalității se așteaptă să ajungă din nou la nivelurile de performanță din 2019 începând din 2023, iar 20% dintre ei consideră chiar că revenirea la nivelul anterior pandemiei se va înregistra abia începând din 2024 și mai târziu. Pe lângă provocările cauzate de pandemia de COVID-19, industria hotelieră europeană trebuie să gestioneze și alți factori de risc, cum ar fi fluctuațiile cererii (72% din respondenți) și lipsa creșterii economice (60%). Respondenții din Marea Britanie au menționat și Brexitul ca fiind un element de risc ridicat pentru industria hotelieră locală (40%), arată studiul.

În contextul crizei sanitare, apetitul investitorilor pentru industria hotelieră a scăzut cu 25% în 2020 față de anul precedent. Cu toate acestea, orașe europene precum Amsterdam, Londra și Paris sunt considerate în continuare promițătoare pentru investiții în 2021. Amsterdam, care a condus clasamentul în ultimii patru ani, continuă să fie cel mai atractiv oraș pentru investițiile din domeniul hotelier, urmat de Londra și Paris, în timp ce Berlinul avansează pe poziția a patra de pe locul 16, ocupat anul trecut. În plus, studiul evidențiază faptul că apartamentele închiriate în regim hotelier – care sunt complet mobilate, disponibile pentru sejururi pe termen scurt și lung și care oferă facilități similare hotelurilor – devin cele mai interesante active europene pentru investiții în 2021, datorită creșterii cererii și costurilor flexibile.

„Industria hotelieră europeană a fost puternic afectată de criza sanitară și s-a confruntat cu o scădere a apetitului pentru investiții anul trecut, arată studiul, iar gestionarea lichidității a devenit prioritară. Și România trece printr-o perioadă fără precedent pentru această industrie, marcată de o scădere a numărului de turiști cu aproximativ 60% în decembrie 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică”, a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul industriei produselor de consum.

În ceea ce privește sursele de capital pentru achiziții în domeniul ospitalității, participanții la studiu preconizează că investițiile fondurilor de capital privat vor rămâne opțiunile preferate, atitudinea respondenților îmbunătățindu-se semnificativ în 2020 față de anul precedent (creștere de 22%). La polul opus, interesul pentru achiziții din partea investitorilor instituționali și a trusturilor de investiții imobiliare s-ar putea tempera în 2021, având în vedere scăderea acestuia cu 9% și, respectiv, cu 10% în 2020 față de 2019.

Studiul subliniază, de asemenea, că împrumuturile bancare vor rămâne cea mai frecventă sursă de finanțare pe piața hotelieră europeană, potrivit a două treimi (66%) dintre respondenți, urmate de fondurile de investiții imobiliare (40%) și de fondurile interesate de achiziția de credite neperformante (36%).

Cea mai recentă ediție a studiului Deloitte European Hotel Industry se bazează pe răspunsurile a mai mult de 100 de lideri din domeniul ospitalității, inclusiv proprietari, creditori, dezvoltatori și investitori, și își propune să sondeze opiniile lor cu privire la principalele tendințe ale industriei.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a derulat, în colaborare cu Banca Națională a României și cu Banca Centrală Europeană, primul exercițiu de evaluare a Depozitarului Central S.A., încheiat la sfârșitul anului trecut.

Procesul de evaluare a vizat acordurile, strategiile, procesele și mecanismele implementate de Depozitarul Central în vederea verificării modului în care sunt respectate cerințele Regulamentului (UE) nr. 909/2014 și a regulamentelor delegate.

De asemenea, au fost evaluate riscurile la care Depozitarul ar putea fi expus, precum și riscurile generate de acesta la adresa funcționării piețelor titlurilor de valoare.

            Evaluarea a fost realizată pentru perioada 19 decembrie 2019 – 30 iunie 2020 de către Grupul de lucru înființat în acest scop, compus din specialiști în piețe secundare și servicii post-tranzacționare.

Derularea primului exercițiu de examinare și evaluare anuală a Depozitarului Central S.A., în baza cerințelor CSDR și ale regulamentelor delegate, a fost un proces complex care a necesitat expertiză și alocarea de resurse pentru analizarea procedurilor, proceselor, mecanismelor, acordurilor și strategiilor implementate de către Depozitarul Central, ca infrastructură a pieței de capital.

În urma exercițiului de evaluare, care a avut la bază datele, informațiile și documentele furnizate de Depozitarul Central S.A., a rezultat faptul că activitatea desfășurată de societate este conformă cu cerințele Regulamentului (UE) nr. 909/2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și ale reglementărilor delegate, nefiind identificate probleme de natură să afecteze buna desfășurare a serviciilor oferite de Depozitarul Central S.A.

Cu toate acestea, echipa de evaluare a formulat unele recomandări punctuale în scopul îmbunătățirii activității desfășurate de Depozitarul Central S.A., recomandări care au fost comunicate entității și care au termen de implementare 30 iunie 2021.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, următorul exercițiu de evaluare va începe la data de 1 iulie 2021.