Ioana Arsenie, Strateg Financiar: Fenomenul actual de contracţie economică aduce pierderi şi de 30% pentru transportatorii din România

Economistul
-
0
Ioana Arsenie, Strateg Financiar: Fenomenul actual de contracţie economică aduce pierderi şi de 30% pentru transportatorii din România

Contracţia economică este termenul din ce în ce mai folosit de către antreprenorii români, pe fondul pandemiei care coincide şi cu situaţia economică internaţională, care a suferit modificări majore în ultimul an.

Contracţia merge în descreşterea afacerii şi este caracterizată de scăderea veniturilor şi a încasărilor, o stare financiară vulnerabilă, care se poate degrada treptat şi accelerat. Prin perpetuarea acestui trend descrescător, rezultă pierderi şi de până la 80% din veniturile unei companii, blocaj şi chiar faliment.

În aceste situaţii, antreprenorul va anticipa o posibilă contracţie a afacerii şi va interveni la timp prin aplicarea de instrumente financiare. Astfel, fenomenul se tratează contextual, perceput izolat, iar pierderile financiare se pot limita.

În opinia strategului financiar Ioana Arsenie, domeniul transporturilor din România pare să înregistreze o contracţie economică de 30% pe fondul pandemiei.

Efectele fenomenului de contracţie economică în transporturi se pot percepe prin anumite acţiuni realizate în mod direct de către antreprenori şi manageri: restructurări de personal, oprirea parţială a unei capacităţi de lucru, reducerea bugetului de marketing, reducerea cheltuielilor administrative, tăierile în categoriile de cheltuieli care nu afectează imediat continuarea afacerii, prudenţa în decizii investiţionale şi suspendarea proiectelor de investiţii.

Când aplici o scădere de venituri în reajustarea bugetului, aplici simultan măsuri de limitare a pierderii, astfel vei avea un buget destul de flexibil în firmă care să îţi permită o continuare modestă a afacerii.

Etapa de contracţie este o etapă firească în ciclul de evolutie al afacerilor, însă, dacă nu este gestionată suficient de rapid de la declanşare, ferm şi pe termen lung, provoacă pierderi în mod accelerat şi determină o situatie greu de gestionat, de criză, în care continuarea afacerii poate să fie sub semnul întrebării, cu atât mai mult cu cât se suprapune cu etapa de contracţie economică globală şi a industriei.

Posibile soluţii de aplicat când te confrunzi cu fenomenul de contracţie a afacerii:

  1. Redimensionează bugetul companiei;
  2. Dezvoltă structura de cheltuieli variabile şi diminuează masa cheltuielilor fixe;
  3. Aplică tăieri de cheltuieli care nu influenţează activitatea de bază şi nu pun în risc continuarea afacerii;
  4. Identifică liniile de business cele mai profitabile şi cu potenţial pozitiv şi acţionează pentru stabilizarea şi creşterea acestora; 
  5. În oglindă, decide rapid tăieri şi suspendarea acelor activităţi care generează pierderi şi nu sunt sustenabile de sine stătător.

„Diversificarea în transport poate reprezenta un context pozitiv, de care ar trebui să ţinem cont pentru menţinerea capacităţilor de lucru”, explică Ioana Arsenie.

Ioana Arsenie

Pentru transportul cargo, recomand antreprenorilor să caute soluţii pentru ca utilizarea capacităţii  să fie cât mai mare, să izoleze maşinile care nu lucrează si să actioneze pentru a suspenda/îngheţa cheltuielile aferente, preţul să fie transparent şi atent calculat, conform cu noua structură a costurilor şi condiţiile din piată, renegocierea politicilor contractuale cu partenerii, clienţii – în vederea securizării procesului de recuperare a banilor cu cât mai puţine întârzieri, pe care să le controleze în cash-flow.

Pentru transportul de persoane, recomand antreprenorilor să valorifice oportunităţile curente, spaţiile într-un mijloc de transport, subînchirierea, dezvoltarea altor linii de business adiacente – utilizând analize de cost de oportunitate.

De ce merită efortul pentru a investi, chiar şi în pandemie?

Dacă ai drept obiectiv să îţi menţii rezervele vitale ale afacerii şi cu resursele limitate să îţi multiplici liniile de business şi să susţii cheltuielile în ciuda unei situaţii economice tensionate, înseamă că îţi vei optimiza afacerea, un fapt benefic pentru dezvoltarea viitoare, iar contracţia economică se poate diminua până la control. În plus, în contextul în care alţi jucători îşi restrâng activitatea, vei putea identifica zone de dezvoltare pe care anterior le accesai cu dificultate.

Cooperare multilaterală pentru redresarea globală | Emmanuel Macron, Angela Merkel, Macky Sall, António Guterres, Charles Michel și Ursula von der Leyen

Economistul
-
0
Cooperare multilaterală pentru redresarea globală | Emmanuel Macron, Angela Merkel, Macky Sall, António Guterres, Charles Michel și Ursula von der Leyen

PARIS – În septembrie 2000, 189 de țări au semnat „Declarația Mileniului”, modelând principiile cooperării internaționale pentru o nouă eră de progres către obiective comune. Ieșiți din războiul rece, eram încrezători în capacitatea noastră de a construi o ordine multilaterală capabilă să facă față marilor provocări ale vremii: foametea și sărăcia extremă, degradarea mediului, epidemii, șocuri economice și prevenirea conflictelor. În septembrie 2015, toate țările s-au angajat din nou la o agendă ambițioasă pentru a aborda împreună provocările globale: Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Lumea noastră a cunoscut tendințe divergente, ducând la o prosperitate sporită la nivel global, în timp ce inegalitățile rămân sau cresc. Democrațiile s-au extins în același timp în care naționalismul și protecționismul au cunoscut o renaștere. În ultimele decenii, două crize majore ne-au perturbat societățile și ne-au slăbit cadrul politicilor comune, punând la îndoială capacitatea noastră de a depăși șocurile, de a aborda cauzele lor fundamentale și de a asigura un viitor mai bun pentru generațiile viitoare. De asemenea, ne-au amintit de cât de interdependenți suntem.

Cele mai grave crize necesită cele mai ambițioase decizii de modelare a viitorului. Credem că aceasta poate fi o oportunitate de a reconstrui consensul pentru o ordine internațională bazată pe multilateralism și statul de drept, printr-o cooperare, solidaritate și coordonare eficiente. În acest spirit, suntem hotărâți să lucrăm împreună, cu și în cadrul Organizației Națiunilor Unite, organizațiilor regionale, forurilor internaționale precum G7 și G20 și coalițiilor ad hoc pentru a aborda provocările globale cu care ne confruntăm acum și în viitor.

Sănătatea este prima urgență. Criza COVID-19 este cel mai mare test al solidarității globale de generații încoace. Ne-a amintit de un fapt evident: în fața unei pandemii, lanțul nostru de siguranță a sănătății este la fel de puternic pe cât este cel mai slab sistem de sănătate. Oriunde în lume COVID-19 reprezintă o amenințare pentru oameni și economii de pretutindeni.

Pandemia solicită un răspuns internațional puternic coordonat, care să extindă rapid accesul la teste, tratamente și vaccinuri, recunoscând imunizarea extinsă ca un bun public global care trebuie să fie disponibil și accesibil tuturor. În acest sens, susținem pe deplin platforma globală unică “Acces la instrumentele COVID-19 – ACT Accelerator” (Access to COVID-19 Tools (ACT) Accelerator) lansată de Organizația Mondială a Sănătății și partenerii G20 în aprilie.

Pentru a-și îndeplini misiunea, ACT-Accelerator are nevoie urgentă de un sprijin politic și financiar mai larg. De asemenea, promovăm fluxul liber de informații între parteneri și licențierea voluntară a proprietății intelectuale. Pe termen mai lung, avem nevoie și de o evaluare independentă și cuprinzătoare a răspunsului nostru pentru a trage toate lecțiile de pe urma acestei pandemii și pentru a ne pregăti mai bine pentru următoarea. OMS are un rol central de jucat în acest proces.

Urgența este, de asemenea, de mediu. Înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, în noiembrie, trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a combate schimbările climatice și pentru a face economiile noastre mai durabile. Până la începutul anului 2021, este probabil ca țările care reprezintă mai mult de 65% din emisiile globale de gaze cu efect de seră să fi luat deja angajamente ambițioase în ceea ce privește neutralitatea carbonului. Toate guvernele naționale, întreprinderile, orașele și instituțiile financiare ar trebui să adere acum la coaliția globală pentru reducerea emisiilor de CO2 la zero net conform acordului climatic de la Paris – și să înceapă să pună în aplicare planuri și politici concrete.

Pandemia a provocat cea mai gravă criză economică din lume de la al doilea război mondial. Redresarea unei economii mondiale puternice și stabile este o prioritate fundamentală. Într-adevăr, actuala criză amenință să anuleze progresele pe care le-am făcut de-a lungul a două decenii în combaterea sărăciei și a inegalității de gen. Inegalitățile amenință democrațiile noastre, subminând coeziunea socială.

Fără îndoială, globalizarea și cooperarea internațională au ajutat miliarde de oameni să scape de sărăcie; dar aproape jumătate din populația lumii încă se chinuie să-și asigure nevoile de bază. Și în multe țări, decalajul dintre bogați și săraci a devenit nesustenabil, femeile încă nu se bucură de șanse egale și mulți oameni au nevoie să li se certifice din nou beneficiile globalizării.

Pe măsură ce ne ajutăm economiile să depășească cea mai gravă recesiune din 1945 încoace, rămâne prioritatea noastră principală să asigurăm că liberul schimb bazat pe reguli este motorul important al creșterii durabile și incluzive. Prin urmare, trebuie să consolidăm Organizația Mondială a Comerțului și să folosim pe deplin potențialul comerțului internațional pentru redresarea noastră economică. În același timp, protecția mediului și sănătății, precum și standardele sociale trebuie plasate în centrul modelelor noastre economice, asigurând în același timp condițiile necesare pentru inovare.

Trebuie să ne asigurăm că redresarea globală atinge pe toată lumea. Aceasta înseamnă intensificarea sprijinului acordat țărilor în curs de dezvoltare, în special în Africa, prin consolidarea și depășirea parteneriatelor existente, cum ar fi Pactul G20 cu Africa și efortul său comun cu Clubul de la Paris în cadrul “Inițiativei de suspendare a serviciului datoriei”. Este esențial să susținem în continuare acele țări în reducerea poverii datoriilor și să asigurăm finanțarea durabilă pentru economiile lor, utilizând domeniul de aplicare complet al instrumentelor financiare internaționale, cum ar fi activul de rezervă al Fondului Monetar Internațional, drepturile speciale de tragere (DST).

Creșterea noilor tehnologii a fost un mare atu pentru progres și incluziune, contribuind la deschiderea și reziliența societăților, economiilor și statelor, dovedind în același timp capacitatea de salvare a vieții în timpul pandemiei. Cu toate acestea, aproape jumătate din populația lumii – și mai mult de jumătate din femeile și fetele din lume – rămân offline și nu au acces la beneficiile noilor tehnologii.

Mai mult, puterea considerabilă a noilor tehnologii poate fi utilizată în mod abuziv pentru a limita drepturile și libertățile cetățenilor, pentru a răspândi ura sau pentru a comite infracțiuni grave. Trebuie să ne bazăm pe inițiativele existente și să implicăm părțile interesate relevante pentru a reglementa în mod eficient Internetul, pentru a crea un mediu digital sigur, gratuit și deschis, în care este garantat fluxul de date într-un mediu de încredere. Beneficiile trebuie să se acumuleze în special celor mai dezavantajați, inclusiv prin abordarea provocărilor fiscale ale digitalizării economiei și combaterea concurenței fiscale dăunătoare.

În cele din urmă, criza sănătății a întrerupt educația a milioane de elevi și studenți. Trebuie să respectăm promisiunea de a oferi educație tuturor și de a dota generația următoare cu înțelegere pentru abilitățile de bază și știință, precum și o înțelegere a diferitelor culturi, toleranță și acceptare a pluralismului și respect pentru libertatea de conștiință. Copiii și tinerii sunt viitorul nostru, iar educația lor este esențială.

Pentru a face față acestor provocări, multilateralismul nu este doar o altă tehnică diplomatică. El modelează o ordine mondială și este un mod foarte specific de organizare a relațiilor internaționale bazate pe cooperare, statul de drept, acțiune colectivă și principii comune. În loc să punem civilizațiile și valorile în conflict între ele, trebuie să construim un multilateralism mai incluziv, respectând diferențele noastre la fel de mult ca și valorile noastre comune consacrate în Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Lumea după COVID-19 nu va mai fi aceeași. Să ne folosim de diferite foruri și oportunități, cum ar fi Forumul de Pace de la Paris, pentru a lucra la abordarea cu viziune clară a acestor provocări. Invităm liderii politici, economici, religioși și de gândire să contribuie la această conversație globală.

Emmanuel Macron este președintele Franței. Angela Merkel este cancelarul Germaniei. Macky Sall este președintele Senegalului. António Guterres este secretar general al Organizației Națiunilor Unite. Charles Michel este președintele Consiliului European. Ursula von der Leyen este președinta Comisiei Europene.

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2021. www.project-syndicate.org

Traducere și adaptare: Daniel Apostol

Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Economistul
-
0
Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Material de opinie de Radu Derscariu, Director, și Simona Bădoiu, Manager, Global Employer Services, Deloitte România (foto)

Anul 2020 s-a încheiat, așa că putem începe să facem bilanțul și, mai ales, să vedem ce plăți mai avem de făcut în contul anului trecut. În această din urmă categorie se încadrează și taxele datorate bugetelor de stat, în special cele cu frecvență anuală. În cazul persoanelor fizice, este vorba de declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de cei care obțin venituri, de regulă, extra-salariale. La aceasta au intervenit o serie de modificări chiar la finalul anului 2020, cea mai importantă fiind cea referitoare la decalarea termenului de depunere. Dar mai sunt și alte aspecte care trebuie clarificate în perioada următoare.  

Declarația unică a fost introdusă în anul 2018, an în care s-a și depus pentru prima dată (pentru veniturile obținute în anul anterior și pentru veniturile estimate a fi obținute în anul curent) și trebuie avută în vedere de către persoanele fizice care obțin, din România și/sau din străinătate, venituri precum cele din investiții, chirii, activități independente, drepturi de proprietare intelectuală, activități agricole etc. Inițial, termenul de depunere a declarației anuale și, implicit, pentru plata obligațiilor fiscale aferente a fost stabilit la data de 15 martie a anului următor celui în care s-a obținut venitul. Însă, în fiecare din anii care au trecut de atunci, acest termen a fost prelungit, uneori chiar și de mai multe ori.

Termenul se amână, dar anumite aspecte se complică

Prin Legea 296/2020 de modificare a Codului Fiscal, publicată în Monitorul Oficial la final de an, noul termen de depunere a declarației unice este restabilit la data de 25 mai a anului următor celui în care se obțin veniturile, valabil mulți ani înainte de introducerea declarației unice.

De asemenea, de curând a fost stabilit și salariul de bază minim brut garantat în plată pentru anul 2021, la 2.300 de lei, utilizat la calcularea plafonului pentru plata contribuțiilor sociale aferente veniturilor estimate a fi obținute în anul curent. Nu în ultimul rând, recent a fost publicat și noul formular al declarației unice, care conține noutăți, inclusiv în legătură cu indemnizațiile primite de către alți profesioniști (avocații, persoanele care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală etc.), în cursul anului trecut, din partea statului român în contextul pandemiei COVID-19.

Ca prim pas, este recomandat contribuabililor să își pregătească din timp documentele necesare și să își clarifice rezidența fiscală, pentru a verifica dacă au obligația să depună declarația unică și pentru ce tipuri de venituri. În acest scop este necesară o analiză ce are în vedere mai mulți factori, însă, în linii mari, este important de luat în calcul că doar rezidenții fiscali români trebuie să își declare aici veniturile obținute din orice sursă (din România sau din străinătate), în timp ce nerezidenții trebuie să declare doar veniturile obținute în România.

Rezidența fiscală necesită o atenție sporită anul acesta, mai ales în cazul persoanelor a căror situație s-a schimbat din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19. Mai exact, sunt de interes și ar trebui analizate aspecte precum modul de lucru – țara din care au lucrat, pentru ce perioadă, localizarea familiei etc., întrucât acestea pot avea impact asupra rezidenței fiscale și, implicit, asupra obligațiilor fiscale din România.

Așadar, chiar dacă termenul a fost prelungit, în teorie, contribuabilii ar avea toate motivele să înceapă să pregătească depunerea declarației unice din timp, pentru a evita frenezia și aglomerația din preajma termenului limită și pentru a beneficia de eventualele bonificații. Însă au la dispoziție toate informațiile de care au nevoie?

Sistemul de bonificații….

Odată cu introducerea declarației unice, a fost prevăzut și un sistem de bonificații, pentru depunere online și/sau plata la timp sau chiar anticipată a obligațiilor fiscale. Acesta însă nu a fost suficient de clar și a cauzat complicații pentru contribuabili. Așadar, autoritățile trebuie să stabilească reguli clare în această privință, care să rămână valabile pe termen lung și să fie cunoscute de la începutul fiecărui an fiscal.

Spre exemplu, inițial, bonificațiile au fost prevăzute în anul 2018 doar pentru veniturile estimate pentru anul respectiv, 5% pentru depunerea online a declarației și 5% pentru plata anticipată a impozitelor datorate, până la 15 decembrie 2018. Pentru 2019, nu mai erau prevăzute bonificații, dar acestea au fost reintroduse în 2020, prin intermediul OUG 69/2020, care a prelungit și termenul de depunere a declarației unice aferente anului 2019. De data aceasta, bonificațiile vizau îndeplinirea la timp a obligațiilor fiscale declarative și de plată pentru anul 2019.

Astfel, s-a acordat o bonificație de 5% din valoarea impozitului și a contribuțiilor sociale aferente anului 2019, dacă acestea erau stinse integral – prin plată sau compensare – până la data de 30 iunie 2020. În plus, se acorda o bonificație suplimentară de 5%, dacă declarația unică era depusă prin mijloace electronice până la aceeași dată. Aceasta din urmă era condiționată de plata taxelor aferente. Practic, dacă obligațiile fiscale erau stinse în termenul prevăzut, însă declarația unică nu era depusă prin mijloace electronice, contribuabilul beneficia doar de bonificația de 5%, pentru plata taxelor în termenul prevăzut.

Bonificațiile acordate au fost bine-venite și, cu siguranță, apreciate de contribuabili, însă au creat complicații pentru cei care au depus declarația și au plătit taxele înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, respectiv 14 mai 2020 (având în vedere că primul termen de depunere fusese 15 martie 2020 ulterior prelungit la 25 mai 2020 și apoi la 30 iunie). Și aceia au putut beneficia de bonificații, însă pe baza unei declarații rectificative, care, dincolo de costul de conformare, a dus și la aglomerarea sistemului de depunere online a declarațiilor aproape de termenul limită, cu impact inclusiv asupra celor care, prin depunerea timpurie, încercaseră să evite această situație.

În urma unei declarații rectificative (care poate avea mai multe motive, nu doar obținere bonificațiilor), de regulă, rezultă sume pe care persoana în cauză urmează să le recupereze, fie prin compensare, fie prin restituire. Însă dacă optează pentru restituire, va constata că aceasta este o procedură încă greoaie și consumatoare de timp. De asemenea, încă există situații în care bonificațiile apar în fișa plătitorului ca sume neplătite, pentru care se aplică dobânzi și penalități. În astfel de cazuri, reconcilierea din oficiu de către autoritățile fiscale ar simplifica acordarea bonificațiilor atât pentru administrația fiscală, cât și pentru contribuabil. Din păcate, acest lucru se întâmplă rar, iar o astfel de situație se rezolvă, în practică, cu deplasarea contribuabilului la administrația fiscală, unde trebuie să justifice acele restanțe, care, de fapt, sunt bonificațiile care i se cuvin pentru că și-a îndeplinit obligațiile declarative și/sau de plată la timp sau chiar anticipat.

….ar trebui să fie mai predictibil

Începând cu acest an, conform OUG 69/2020, contribuabilii vor beneficia de bonificații de maximum 10% din valoarea impozitului anual pe venit și a altor contribuții anuale. Detaliile cu privire la nivelul bonificației, condițiile care trebuie îndeplinite și procedura de acordare vor fi publicate în termen de 60 de zile de la apariția în Monitorul Oficial a legii anuale a bugetului de stat prin care se stabilește acordarea bonificațiilor, printre altele (prevede Legea 296/2020). Așteptăm așadar legea bugetului de stat pentru anul 2021.

Astfel, se pare că, începând din acest an, se clarifică anumite aspecte esențiale referitoare la depunerea declarației unice, și anume termenul standard de depunere și condițiile, dar mai ales momentul în care persoanele fizice vor ști dacă se acordă sau nu bonificații și cum pot beneficia de acestea.

În concluzie, pentru a ușura sarcina contribuabililor și a administrației fiscale și a spori gradul de încasare la buget din taxele aferente veniturilor prevăzute în declarația unică, este esențial ca termenul limită să se mențină, sistemul de bonificații să fie clar și ușor de aplicat, iar documentele și informațiile necesare să fie puse la dispoziția contribuabililor cât mai din timp, preferabil cât mai aproape de începutul anului fiscal, pentru a se evita depunerea pe ultima sută de metri. Altfel, cu siguranță, puțini contribuabili vor depune declarația unică și vor plăti taxele datorate la bugetul de stat înaintea publicării informațiilor cu privire la bonificațiile acordate anul acesta, luând în calcul complicațiile apărute anii anteriori.

Teza mea de doctorat în 180 secunde

Florin Antonescu
-
0
Teza mea de doctorat în 180 secunde

Doctoranzilor şi tinerilor doctori în ştiinţe li se adresează concursul „Teza mea de doctorat în 180 secunde”, organizat de Institutul Francez din România şi Agenția Universitară a Francofoniei în Europa Centrală şi Orientală.

Concursul constă în prezentarea de către fiecare candidat a rezultatelor cercetării doctorale în trei munute, în limba franceză, cu un singur diapozitiv, în termeni accesibili, unui public divers şi neiniţiat.

Pot concura: candidații care urmează un program de doctorat în anul universitar 2020-2021, care au susținut teza de doctorat în cursul anilor universitari 2018-2019 sau 2019-2020 într-o universitate din România.

Înscrierile se fac până la 1 martie 2021, completând formularul:

https://formulaires.auf.org/europe-centrale-et-orientale/ma-these-en-180-secondes-mt180-edition-2021/.

Semifinalele naţionale se vor organiza la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara la începutul lunii aprilie 2021. Finala națională va fi organizată la București pe 6 iunie 2021, iar juriul va acorda trei premii. Laureatul finalei naționale va reprezenta România la finala internațională de la Paris, în toamna anului 2021. Ambele etape la nivelul ţării vor fi transmise în direct. În funcţie de situaţia sanitară, modul de desfăşurare a semifinalelor naţionale sau a finalei naţionale ar putea fi modificat.

Voucherele pentru tehnologie asistivă, valabile pentru achiziția a două dispozitive

Florin Antonescu
-
0
Voucherele pentru tehnologie asistivă, valabile pentru achiziția a două dispozitive

Voucherele pentru tehnologie asistivă și pentru achiziție de accesorii pot fi folosite de acum și pentru achiziționarea a două dispozitive, în cazul unor deficiențe bilaterale, pe baza ordinului nr. 103/2021 care prevede: „În situația deficiențelor bilaterale, voucherul poate fi utilizat pentru achiziționarea a două produse asistive prevăzute în Lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare, cu mențiunea ca produsele asistive să fie cuprinse în recomandarea medicului specialist privind tipul de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces”. Voucherele au o valoare de aproximativ 5000 de euro și sunt disponibile grație unui proiect implementat de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (”Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”, Cod MySMIS2014+: 130164).

Persoanele care pot beneficia de tehnologie asistivă sunt „persoane care au o dizabilitate atestată prin certificatul de încadrare în grad de handicap; persoane în căutarea unui loc de muncă și care nu au un loc de muncă în prezent; persoane în vârsta de muncă (18-65 ani)”.

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) reamintește că „produsele asistive auditive și de mers pot fi însoțite, după caz, de accesoriile acestora, așa cum sunt prevăzute în Lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare, cu condiția ca acestea să fie cuprinse în recomandarea medicului specialist”.

Pentru a beneficia de vouchere, persoana cu dizabilități se prezintă la AJOFM cu următoarele documente: carte de identitate; adeverință medicală; ultimul document de studii. AJOFM înregistrează persoana ca fiind în căutarea unui loc de muncă și acordă servicii de informare, consiliere și mediere. Persoana cu dizabilități semnează Acordul privind participarea la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă și participă la minimum două activități asigurate de AJOFM (informare, consiliere, mediere). Apoi, persoana cu dizabilități se prezintă la DGASPC unde depune următoarele documente: cerere pentru acordarea voucherului; certificat de încadrare în grad de handicap și Anexa acestuia (copii); recomandarea medicului specialist privind tipul de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces; acordul privind participarea la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă asigurate de AJOFM, însoțit de Planul individual (copie); angajamentul că nu înstrăinează produsul asistiv. DGASPC transmite ANDPDCA centralizatorul cu cererile depuse, iar Autoritatea transmite DGASPC voucherele nominale tipărite. Persoana cu dizabilități ridică voucherul de la DGASPC; prezintă voucherul furnizorului de tehnologie asistivă; primește produsul din Lista cu produse.

Până acum, 623 persoane au fost incluse în grupul țintă și au beneficiat de sprijin (servicii de informare și consiliere profesională, medierea muncii sau formare profesională). De asemenea, au fost eliberate 179 vouchere. 118 persoane au fost angajate în muncă, pentru 78 dintre acestea se finanțează subvenții conform art. 80 și art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Până acum, 16 furnizori au fost incluși în lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces. Lista este disponibilă pe site-ul ANDPDCA. Data de finalizare a proiectului: 23.05.2022. Valoarea totală a proiectului 111.978.816,40 lei din care 94.549.862,89 lei cofinanțare UE.

CBRE: România rămâne pe radarul investitorilor, chiar și după un an în care volumul investițiilor a scăzut la 588,5 mil. euro

Economistul
-
0
CBRE: România rămâne pe radarul investitorilor, chiar și după un an în care volumul investițiilor a scăzut la 588,5 mil. euro

Volumul investițiilor imobiliare din România a totalizat 588,5 mil. euro în 2020*, jumătate din valoarea realizată în 2019, dar similară cu cea din 2015, un an de reîncepere a dezvoltării pieței imobiliare, arată raportul de research CBRE Romania Real Estate Market Outlook. În 2021, România continuă să atragă atenția investitorilor iar mixul dintre oferta limitată și cererea mai bună față de estimările inițiale ar putea declanșa schimbări neașteptate de prețuri.

„Pandemia de Covid-19 a fost un eveniment de tip black swan cu impact semnificativ asupra pieței de investiții imobiliare. Investitorii și-au redobândit în cele din urmă încrederea și au realizat că lucrurile vor reveni la normalitate. Am asistat, printre altele, la o nouă intrare pe piața românească, o extindere importantă a portofoliului din partea unui jucător important, mai exact S IMMO și am văzut câteva tranzacții creative în toate sectoarele pieței”, a declarat Gijs Klomp, Head of Investment Properties, CBRE Romania.

Volumul investițiilor din România a totalizat 588,5 mil. euro în 2020*, aproape  jumătate din valoarea înregistrată în ultimul an record 2019, dar similară cu cea din 2015, an în care piața imobiliară și-a reluat creșterea în urma crizei globale financiare. Deși 68% din volumul total de investiții imobiliare a fost tranzacționat în primele șase luni, a doua jumătate a anului a adus cea mai mare tranzacție din 2020, marcând intrarea unui nou investitor chinez în România. Fosun a achiziționat clădirea de birouri Floreasca Park din București pentru suma de 101,5 mil. euro, reconfirmând astfel atractivitatea pieței de birouri din București.

CBRE-Romania-Investment-Volume-Evolution-2020

*CBRE a înregistrat vânzarea portofoliului NEPI Rockcastle în 2019, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți. Dacă acea tranzacție, care s-a finalizat în 2020, ar fi fost înregistrată în 2020, volumul tranzacțiilor din 2020 s-ar fi ridicat la 897 mil. euro, reprezentând o creștere cu 22% față de 2019.

Tot în 2020, cea mai mare tranzacție de investiții negociată în 2019 s-a încheiat când AFI Europe a finalizat acordul cu NEPI Rockcastle* pentru trei clădiri de birouri din București (Floreasca Business Park, The Lakeview și Aviatorilor 8) și una din Timișoara (City Business Park), cu un volum total estimat de 308 mil. euro.

Anul 2020 s-a încheiat favorabil pentru piața investițiilor în clădiri de birouri, după ce fondul de investiții S IMMO, consiliat de CBRE, a agreat termenii contractuali pentru achiziționarea în avans a clădirilor de birouri Campus 6.2 și 6.3, pentru suma de aproximativ 97 mil. euro.

Optimism prudent pentru 2021

Potrivit CBRE, previziunile pentru 2021 rămân moderat optimiste, deoarece o serie de tranzacții au fost semnate în 2020 și se vor încheia în 2021, iar alte câteva tranzacții se află în diferite etape de negociere. Investitorii continuă să caute oportunități în sectorul industrial, dar oferta rămâne extrem de limitată. Sectorul de retail, în special anumite sub-segmente considerate mai defensive, continuă să atragă interes, facilitând încheierea unor tranzacții și în acest sector.

Cel mai probabil, piața românească de investiții imobiliare va beneficia în continuare de cerere din partea investitorilor străini, arată CBRE. Investitorii se vor confrunta și în 2021 cu dificultăți privind utilizarea fondurilor proprii, deoarece oferta de capital depășește oportunitățile de investiții din întreaga lume. Concurența pentru proprietăți de tip prime pe alte piețe din Europa Centrală și de Est rămâne acerbă și indică faptul că România rămâne pe radarul investitorilor.

“Să nu uităm că în România oferta de produse imobiliare aflate la vânzare este în continuare scăzută, în special sectorul industrial se confruntă cu o lipsă majoră de o produse, asociată cu o cerere mare (latentă). Mixul dintre oferta limitată și cererea mai bună decât cea estimată inițial poate declanșa fluctuații surprinzătoare de prețuri în 2021”, a subliniat Gijs Klomp.

Conform sondajului recent derulat de CBRE, Romanian Investment Sentiment Survey, indiferent de tipul de proprietate, locația rămâne unul dintre principalele criterii pentru investitori dornici de expansiune. Același sondaj a relevat faptul că birourile rămân cel mai căutat produs imobiliar de către investitori, dar a evidențiat și o creștere a interesului pentru sectorul industrial în ceea ce privește viitoarele investiții.

În Europa, volumul investițiilor imobiliare comerciale a atins 275 mld. euro în 2020, reprezentând o scădere cu 17% față de 331 mld. euro în 2019, o performanță mai bună decât se anticipase inițial, având în vedere pandemia Covid-19, potrivit CBRE.

*CBRE a înregistrat vânzarea portofoliului NEPI Rockcastle în 2019, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți. Dacă acea tranzacție, care s-a finalizat în 2020, ar fi fost înregistrată în 2020, volumul tranzacțiilor din 2020 s-ar fi ridicat la 897 mil. euro, reprezentând o creștere cu 22% față de 2019.

Despre CBRE

CBRE, Inc. (NYSE: CBRE), Fortune 500 și S&P 500 cu sediul central în Dallas este cea mai mare companie de servicii comerciale și investiții în real estate din lume, pe baza veniturilor din 2019. Compania are peste 100.000 de angajați (fără a include afiliații), răspunde nevoilor dezvoltatorilor imobiliari și deservește proprietari și chiriași prin intermediul celor peste 530 de birouri (excluzând filialele) din întreaga lume. În România, CBRE oferă o gamă extinsă de servicii integrate, inclusiv administrare și coordonare de tranzacții și management de proiecte, servicii de design and build, managementul proprietății, administrarea investițiilor, evaluare, închiriere de proprietăți, consultanță strategică, vânzări de proprietăți, servicii ipotecare și servicii de dezvoltare. Pentru mai multe informații, vă rugăm accesați www.cbre.ro sau urmăriți pagina noastră de Linkedin.

MONICA HODOR ESTE NOUL DIRECTOR GENERAL AL COMPANIILOR E-DISTRIBUȚIE

Economistul
-
0
MONICA HODOR ESTE NOUL DIRECTOR GENERAL AL COMPANIILOR E-DISTRIBUȚIE

Monica Hodor(foto), fost director de Dezvoltare a Rețelelor în cadrul diviziei Globale de Infrastructură & Rețele a Grupului Enel, a preluat la începutul lunii februarie funcția de director general al companiilor E-Distribuție din România, responsabile pentru gestionarea rețelelor de distribuție de energie electrică din zonele Banat, Dobrogea și Muntenia Sud. Gino Celentano, care a condus activitățile de distribuție ale Enel din România începând cu luna mai 2019, va prelua o altă poziție în cadrul Grupului Enel. 

„Sunt onorată să îmi reiau activitatea în România, la conducerea celui mai performant operator de distribuție din țară. Ca urmare a investițiilor realizate, societățile E-Distributie sunt în topul calității serviciului de distribuție și al digitalizării, cu beneficii directe pentru clienți. Pentru a îmbunătăți în continuare serviciile noastre, vom majora volumul investițiilor în rețelele din România, în linie cu Planul Strategic al Grupului Enel pentru perioada 2021-2023”, a declarat Monica Hodor, director general al E-Distribuție Banat, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Muntenia.

Monica Hodor are o experiență de 28 de ani la nivel de management. S-a alăturat Enel în anul 2011 ca director financiar al companiilor Enel în România, iar în perioada octombrie 2015 – ianuarie 2021 a avut o experiență internațională, ocupând mai multe poziții de conducere în Grupul Enel.

Astfel, între 2015 și 2018 a fost șeful diviziei Planificare și Control al Diviziei Globale Infrastructură & Rețele, coordonând activitățile de control financiar și operațional ale companiilor de distribuție Enel în Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Italia, Peru, România și Spania. În perioada 2018 – 2020, a condus Departamentul de Administrație, Finanțe și Control al Enel Sao Paulo, iar cel mai recent a fost director de Dezvoltare a Rețelelor în cadrul diviziei Globale de Infrastructură & Rețele. Doamna Hodor a obținut o diplomă de master de la Facultatea de Finanțe și Bănci a Academiei de Studii Economice din București și o alta în inginerie aerospațială de la Universitatea Politehnică din București.

Cele trei companii E-Distribuție din România deservesc aproximativ 2,9 milioane de locuri de consum din zonele Banat (județele Arad, Timiș, Caraș Severin și Hunedoara), Dobrogea (județele Tulcea, Constanța, Ialomița și Călărași) și Muntenia Sud (județele București, Ilfov și Giurgiu). E-Distribuție Banat, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Muntenia.

În anul 2020, companiile E-Distribuție au investit circa 100 de milioane de euro (aproximativ 480 de milioane de lei) în modernizarea rețelei electrice din București și din cele zece județe în care își desfășoară activitatea în țară. Valoarea programelor de modernizare s-a adăugat investițiilor cumulate de aproape 1,4 miliarde de euro realizate de E-Distribuție Banat, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Muntenia în perioada 2005-2019.

De asemenea, cele trei companii au, împreună, cel mai mare număr de contoare inteligente instalate în România, circa 929.400, asigurând digitalizarea pentru circa o treime din numărul total de clienți. Programul pentru 2020 a prevăzut instalarea a peste 170.000 de contoare inteligente, prin investiții de peste 56 de milioane de lei.

Automobile Dacia extinde cei 69.000 mp de spațiu logistic închiriat de la Globalworth

Economistul
-
0
Automobile Dacia extinde cei 69.000 mp de spațiu logistic închiriat de la Globalworth

Automobile Dacia, cel mai mare producător auto român, și-a prelungit contractul de închiriere pentru cei 69.000 mp ocupați în Pitești Industrial Park, un proiect deținut de Globalworth, sub umbrela sub-brandului Globalworth Industrial. Contractul de leasing pentru Pitești Industrial Park a fost prelungit pentru o perioadă de 10 ani.

Situat în Oarja, județul Argeș, la doar 10 km de Pitești, pe autostrada A1, Automobile Dacia organizează și implementează procese specifice pentru logistica post-vânzare a pieselor și accesoriilor auto în Pitești Industrial Park din anul 2010. Complexul modern constă într-o unitate de depozitare cu un singur acoperiș finalizată și închiriată exclusiv unuia dintre cele mai mari centre de distribuție a pieselor de schimb și accesorii ale Grupului Renault din afara Franței.

„Suntem onorați să prelungim contractul de leasing cu Automobile Dacia, unul dintre cele mai respectate branduri din România. Dorim să le mulțumim pentru încredere și pentru buna noastră colaborare de-a lungul anilor! Faptul că cel mai mare producător auto român a ales serviciile noastre industriale ne motivează să continuăm activitatea Globalworth Industrial la cele mai înalte standarde. Ne-am angajat să lucrăm la fel cum am făcut-o de la bun început și să consolidăm acest parteneriat de la an la an”, a declarat Mihai Zaharia, Director de Investiții Globalworth România și Director Piețe de Capital Globalworth Group.

Mihai Zaharia, Globalworth

Dezvoltat pe o suprafață totală de 16,2 hectare, proiectul a primit o certificare Green Edge, dovedind interesul companiei pentru economiile de utilități și dezvoltarea verde, adăugând valoare experienței chiriașilor.


În plus față de colaborarea logistică, în 2019 Globalworth a început o colaborare pe termen lung cu grupul francez și în sectorul de birouri, oferind-i o soluție optimă de spațiu de birou. Sediul companiei din România, Renault Bucharest Connected, situat în partea de vest a Bucureștiului, se întinde pe o suprafață de 58.000 mp și include spații de birouri și un centru de design. Renault Bucharest Connected are acces excelent, fiind situat în apropierea rutelor de transport public care deservesc întregul București. Clădirea oferă, de asemenea, acces ușor la Pitești Industrial Park și la Centrul Tehnic Titu, prin autostrada A1.

Tranzacția cu Automobile Dacia este cea mai mare din portofoliul Globalworth Industrial în 2020. În prezent, portofoliul Globalworth Industrial, sub-brandul de logistică și industrie ușoară a Globalworth, se întinde pe o suprafață de 233.098 mp, în diferite zone din România, cum ar fi București, Timișoara, Constanța și Pitești. Printre proiectele care consolidează activitățile de logistică și ale companiei se numără Pitești Industrial Park, Chitila Logistics Hub, Constanța Business Park și Timișoara Industrial Park.

Percepția românilor față de liberalizarea pieței de energie electrică din ianuarie 2021– Studiu Reveal Marketing Research

Economistul
-
0
Percepția românilor față de liberalizarea pieței de energie electrică din ianuarie 2021– Studiu Reveal Marketing Research

  • 88% dintre români declară că știau că piața de energie electrică s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2021.
  • 64% dintre respondenți spun că intenționează să păstreze același furnizor de energie electrică.
  • O treime dintre români (33%) a aflat despre liberalizarea pieței de energie abia după 1 ianuarie 2021.

Context

Pentru a se transpune în legislația românească prevederile Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009, Parlamentul a aprobat în 2012 legea nr. 123 privind liberalizarea prețului la energie electrică. Mare parte dintre prevederile acesteia au fost modificate în 2020 prin legea 155/24.07.2020. Astfel, de la 1 ianuarie 2021 piața de energie electrică urma să fie liberalizată. Pe fondul dezbaterilor din spațiul public legate de o informare insuficientă a consumatorilor despre modificări, Reveal Marketing Research a derulat un studiu pe această temă. Care este percepția românilor în legătură cu trecerea la piața concurențială a energiei electrice?

Știau românii că piața de energie electrică s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2021?

  • 88% dintre români declară că știau că piața de energie electrică s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2021.
  • 7% dintre respondenți spun că nu știau de schimbare.
  • 5% dintre respondenți au refuzat să răspundă.

În ce măsură știu românii ce înseamnă liberalizarea pieței de energie electrică?

69% dintre respondenți declară că stiu ce presupune liberalizarea pieței de energie electrică, în schimb 20% dintre aceștia nu știu ce înseamnă. Potrivit Reveal Marketing Research, 44% dintre români declară că nu au înțeles prea bine care sunt schimbările aduse de liberalizarea pieței de energie electrică, iar 11% spun că nu au înțeles deloc. În schimb, 41% dintre respondenți afirmă că au înțeles bine ce presupun aceste modificări. 4% spun că le este clar totul.

Întrebați pe ce tip de piață sunt clienți, 43% dintre români au spus că se află pe piața reglementată, comparativ cu 26% care declară că sunt pe piața concurențială. 31% dintre români nu știu unde sunt clienți. Persoanele educate, cu venituri medii și mari afirmă în mai mare măsură că sunt clienți pe piața reglementată – peste jumătate dintre tinerii profesioniști (53%) și aproximativ același procent dintre familiile moderne (51%).

65% dintre români cred că prețurile vor fi afectate în mare și în foarte mare măsură de această schimbare. Întrebați în ce fel, 83% dintre respondenți cred că prețurile vor crește ca urmare a liberalizării.

Când au aflat despre trecerea la piața concurențială și care au fost sursele de informare?

Deși prevederile legii privind liberalizarea pieței de energie electrică au fost modificate în iulie 2020, aproape jumătate dintre respondenți (48%) spun că au aflat despre acest lucru în perioada septembrie-decembrie 2020. În schimb, o treime dintre români (33%) a aflat despre liberalizarea pieței de energie abia după 1 ianuarie 2021. 10% dintre respondenți au refuzat să răspundă, întrebați când au aflat despre schimbările cu privire la piața de energie electrică.

Mai mult de jumătate dintre români (54%) declară că au aflat despre renunțarea la piața reglementată de energie electrică de la televizor. Aproape un sfert dintre români (24%) declară că au fost informați de către furnizorul lor de energie electrică cu privire la noua lege. Platformele de știri online au fost o sursă de informare cu privire la liberalizarea pieței de energie electrica pentru peste o treime dintre respondenți (34%). Rețelele de socializare au fost menționate de doar 17% dintre respondenți atunci când au fost întrebați de unde au aflat despre liberalizare. În schimb, 13% dintre români spun că au aflat de la rude, prieteni sau cunoștinte despre aceste schimbări pe piața de energie. Dintre segmente, maturii fără partener au selectat în proporția cea mai mare varianta informării de la TV – 70%, fiind urmați de 59% dintre familiile tradiționale cu aceeași opțiune. Familiile moderne au selectat în proporția cea mai mare varianta publicațiilor de știri online – 45%, arată datele Reveal Marketing Research.

Rolul furnizorului în informarea clienților

Din totalul eșantionului, 44% dintre respondenți declară că au fost informați de către furnizorul lor de energie electrică privind trecerea la piața concurențială. La polul opus, 45% afirmă că furnizorul nu i-a informat. 10% dintre respondenți nu au vrut să răspundă la această întrebare.

Ce decid românii? Păstrează același furnizor de energie electrică sau doresc să îl schimbe?

Deși foarte mulți români spun că nu au fost informați de către furnizorul de energie electrică legat de piața concurențială, totuși nu renunță la acesta: 64% dintre respondenți spun că intenționează să păstreze același furnizor de energie electrică în continuare. Doar 6% dintre români declară că intenționează să își schimbe furnizorul. Un procent semnificativ este cel al nehotărâților: 25% dintre români nu s-au decis încă cum să procedeze, iar 5% au refuzat să răspundă la această întrebare. Dintre segmente, 71% dintre persoanele educate, cu copii (familiile moderne) spun că vor rămâne la același furnizor, fata de 58% dintre familiile tradiționale cu același răspuns. 

Conform Reveal Marketing Research, întrebați dacă intenționează să își schimbe furnizorul, 84% dintre respondenți spun că se vor informa cu privire la procedura de mutare direct la furnizor. Informațiile culese de la familie, prieteni sau cunoscuți au fost selectate de 48% dintre români. Presa a fost menționată de doar 22% dintre respondenți atunci când se gândesc la sursele lor de informare pentru procedura de mutare.

Cum evaluează românii modalitățile de informare a publicului?

Peste jumătate dintre români (53%) declară că modalitățile de informare a publicului cu privire la noua piață concurențială de energie electrică au fost nesatisfăcătoare. Cei care au evaluat informarea publicului drept „bună și foarte bună” au fost doar 18% dintre respondenți. Seniorii pensionari și familiile moderne sunt segmentele care se arata cele mai nemulțumite de acest aspect – 66%, respectiv 65% au selectat opțiunea „nesatisfăcător” în legătură cu informarea oamenilor despre liberalizare.

Cine este responsabil pentru nivelul de informare, în opinia românilor?

Întrebați cine cred că este responsabilul principal pentru nivelul de informare a publicului, 52% dintre români au menționat ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei) și autoritățile statului. 38% dintre români au menționat furnizorul de energie electrică. Dintre segmente, aproape jumătate dintre tinerii profesioniști (49%) spun că responsabilitatea aparține furnizorului. Doar 9% dintre respondenți îndreaptă responsabilitatea asupra presei.

Ce spun consumatorii vulnerabili?

Dintre consumatorii vulnerabili (cei care au un consum mediu de sub 55kW/lună, potrivit ANRE), 65% dintre aceștia spun că au fost informați de către furnizorul lor de schimbările pe piața de energie, comparativ cu 26% care declară contrariul. 9% dintre consumatorii vulnerabili au refuzat să răspundă la întrebare. Peste jumătate dintre cei aflați în categoria consumatorilor vulnerabili (55%) spun că intenționează să rămână la același furnizor, iar 34% dintre ei nu s-au hotărât încă. Un procent de doar 7% dintre cei cu un consum de sub 55 kW/lună afirmă că intenționează să schimbe furnizorul de energie. 4% dintre aceiași consumatori au refuzat să răspundă. 

În ceea ce privește nivelul de informare, 56% dintre consumatorii vulnerabili îl evaluează, la rândul lor, ca fiind „nesatisfăcător”, comparativ cu 20% dintre aceștia care spun că modalitățile de informare au fost „bune și foarte bune”. 

Mai mult de jumătate (58%) dintre cei cu un consum de sub 55 kW/lună spun că nu prea au înțeles care sunt schimbările aduse de liberalizarea pieței de energie electrică, iar 17% spun că nu au înțeles deloc. Un sfert dintre ei (25%) declară că au înțeles foarte bine modificările.



Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

***

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1011 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 19-25 ianuarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%. 

Revoluție în comerțului electronic

Florin Antonescu
-
0
Revoluție în comerțului electronic

Comerțul electronic se află în ascensiune, cunoscătorii domeniului semnalând trecerea lui de la atributul de segment de nișă la cel de trend principal. P3 Logistic Parks (P3) prezintă ultimele trenduri în segmentele e-commerce și logistic, potrivit predicțiilor oferite de futurologul Sean Culey – strateg, cosilier în transformare și consultant extern al dezvoltatorului, P3 fiind definit ca „investitor, proprietar, dezvoltator si manager pe termen lung de proprietăți logistice europene”.

Comerțul electronic a atins la nivel global 4,28 de trilioane de dolari în 2020, cu 27,6% mai mult față de 2019. Amazon raportează un venit net din vânzări de 96,1 miliarde de dolari în trimestrul trei din 2020, cu 37% mai mult decât în perioada similară a anului 2019. Cu excepția SUA, Germania este cea mai mare piață de desfacere a Amazon, urmată de Marea Britanie.

Sinziana Pardhan, Managing Director P3 România: „Pandemia a schimbat multe dintre paradigmele existente până acum la nivel social, economic și tehnologic, având impact major asupra obiceiurilor de consum și accelerând nu doar adoptarea internetului, revoluția automatizării și a plăților digitale, ci și tranziția de la comerțul fizic la cel electronic. Cu siguranță multe din tendințele, comporatmentele, modurile de lucru și soluțiile care până nu demult păreau futuriste vor fi, în viitorul apropriat, parte integrantă a ceea ce numim noul normal”.

Europa câștigă teren 

Dezvoltarea comerțului electronic în Europa se derulează, de asemenea, într-un ritm accelerat, atingând o creștere de 13.6% in 2019, prezența directă a Amazon în Marea Britanie și Germania reprezentând fără doar și poate o marjă considerabilă a acestui rezultat. Marea Britanie este de departe cea mai mare piață de comerț online B2C din Europa. La rândul său, Europa Centrală adoptă rapid comerțul electronic, Republica Cehă fiind piața cu cel mai considerabil ritm de creștere din regiune. În 2019, segmentul de e-commerce din Cehia a atins valori de 4.4 miliarde de euro, iar rata anuală de creștere până în 2021 este estimată la 16%. Deși marea majoritate a țărilor europene adoptă cu ușurință comerțul electronic, Europa de Est înregistreză cel mai scăzut nivel. Comparativ cu Marea Britanie, unde rata de adopție este de peste 85%, Europa de Est înregistra, în 2018, cu 26% mai puțini consumatori ai acestui tip de canale. Cu toate acestea, regiunea estică pare să recupereze rapid diferențele, iar creșterea vânzărilor din zona online pentru țările est-europene continuă să evolueze cu o rată anuală estimată la două cifre. 

O privire de ansamblu asupra viitorului segmentului de logistică

Pe fondul convergenței a trei factori importanți – eficiență sporită prin automatizare, planificare bazată pe inteligență artificială și capacitatea de a facilita producția de bunuri și servicii la scară redusă utilizând robotica și printarea 3D – este evidențiat un nou tip de canal de distribuție: PAL supply chain – Personal, Automatizat, Local. Îmbinarea noilor tehnologii este astfel utilizată pentru a crea o rețea logistică capabilă să furnizeze, la cerere, un marketplace generos pentru e-commerce, atât în locațiile urbane, cât și în cele suburbane. Spre exemplu, asemenea Amazon, competitorul JD.com este pregătit să lanseze soluții similare precum depozite automatizate și drone autonome sau roboți rutieri pentru serviciile de livrare. Mai mult, centrul de crecetare și inovare al retailer-ului chinez lucrează la dezvoltarea unei rețele de tuneluri subterane constând într-un sistem logistic de tubulaturi ce permit deplasarea mărfurilor din mega-depozitele sale către centre de fulfilment regionale sau locale, unde ultima milă a distanței de parcurs până la livrare va fi gestionată de roboți rutieri sau drone autonome.

Marea provocare a Europei: creșterea cererii de servicii logistice

Europa se confruntă cu o creștere sporită a cererii pentru servicii logistice, dar, paradoxal, cu o ofertă redusă de terenuri potrivite acestui tip de dezvoltări. De asemenea, marea majoritate a orașelor europene adoptă sau sunt în curs de adoprtare a unor măsuri și inițiative dedicate luptei împotriva schimbărilor climatice și intenționează să reducă numărul mare de autoturisme din zonele centrale ale orașelor, fie prin impunerea unor taxe de congestie, fie prin pietonalizarea zonelor și crearea de piste pentru biciclete. Aceste măsuri au capacitatea de a genera o cerere mult mai ridicată pentru livrarea rapidă a bunurilor și serviciilor, însă spațiile de  depozitare reduse, incapacitatea de a demola și reconstrui și o infrastructură rutieră deja supraîncărcată se transformă în impedimente. Pentru a se adapta acestui nou val de schimbări, segmentul de logistică va necesita o serie de transformări, iar o soluție ar putea consta în ”refuncționalizarea trecutului”, în speță transformarea parțială sau chiar totală a unor clădiri comerciale.

Revenirea la elemente de bază – stația de metrou

Blocajele de trafic sunt deja o constantă pentru multe orașe, transportul de mărfuri reprezentând o mare parte din volumul traficului din zonele metropolitane. O rețea logistică pe bază de tubulaturi subterane ar putea fi soluția pentru multe dintre țările europene, dar și pentru multe companii –  timp de sute de ani, rețeaua de tubulatură pneumatică presurizată a fost utilizată pentru transportul de mărfuri între orașele europene (rețelele de tubulatură pneumatică erau folosite, pe distanțe scurte, pentru transportul coletelor de mici dimensiuni, cu gabarit redus sau livrări urgente precum corespondența uzuală, documente sau valută, în interiorul orașelor Londra, Viena, Berlin, Paris și Praga). Astăzi, o serie de noi proiecte reiau sau reanalizeză ideea. Marile orașele europene ar putea beneficia de avantajele reconversiei liniilor subterane de metrou sau extinderea liniilor tubulare pneumatice dezafectate și transformarea lor intr-o conductă logistică accesibilă 24/24, care să facă legătura între centrele de aprovizionare de la periferia orașului și rețeaua urbană de depozite care deservește comunitatea locală. Actualmente, unul dintre cele mai complexe mega-proiecte care vizează reintroducerea transportului subteran de mărfuri este Cargo Sous Terrain (CST), care va conecta cele mai mari centre din Elveția începând cu anul 2031.

Refuncționalizarea parcurilor auto: Centre subterane de fulfilment

Potrivit Națiunilor Unite, 55% din populația globului trăiește în prezent în zone urbane. Acest procent este estimat să atingă 68% până în anul 2050, aspect ce presupune o creștere a populației urbane cu 2,5 miliarde de persoane în următorii 30 de ani. Odată cu dezvoltarea orașelor va crește automat și volumul de trafic, generând  supra-populare, ambuteiaje, emisii de carbon, poluare și, în cele din urmă, schimbări climatice. De asemenea, odată evoluate și ajunse la statutul de autonome și 100% electrice, autovehiculele se vor transforma într-un un bun pe care oamenii vor prefera să îl închirieze, în detrimentul achiziției. Acest scenariu presupune utilizarea constantă a autoturismelor și o reducere considerabilă a timpului de utilizare propriu-zisă a spațiilor de parcare. 

Ca rezultat al acestei tranziții, nevoia pentru un număr cât mai mare de spații de parcare va decelera, oferind oportunități reale de dezvoltare pentru noi centre urbane de fulfilment. Totodată, parcările în discuție pot fi regândite drept centre urbane de micro-fulfilment care formează o rețea conectată de hub-uri deservite de rețelele de logistică a tubulaturilor pneumatice mai sus amintite. Ideea este deja fructificată. În Paris, spre exemplu, Chronopost operează două astlfel de facilități subterane, dintre care prima a fost deschisă în 2005 într-un fostă parcare localizată chiar sub Place de la Concorde, iar a doua, care a fost deschisă în 2013, se află în Beaugrenelle sub o clădire existentă. O altă companie care a profitat de această oportunitate este start-up-ul israelian Fabric, denumit anterior CommonSense Robotics și relocat la New York acum mai bine de un an. Fabric a combinat tehnologia sistemelor de depozitare robotizate autonome cu infrastructura parcărilor subterane și intenționează să creeze o rețea de centre de micro-fulfilment conectate, între centrele orașelor, prin intermediul parcărilor subterane care au fost reamenajate să devină centre de fulfilment automate. În decembrie 2019, compania a deschis primul centru de acest tip, sub turnul Shalom Meir din centrul orașului Tel Aviv:  spațiul în sine are 18.000 de metri pătrați, o înălțime de 11 metri, zone ambientale cu temperaturi controlabile pentru articole proaspete, de unde se pot împacheta și livra mărfuri în mai puțin de o oră. 

Lanțul european de aprovizionare PAL – de la predicție la realitate

Lanțul european de aprovizionare PAL are, prin urmare, potențialul de a deveni realitate. Printr-un amestec de tehnologii de ultimă generație cum sunt AI, robotica sau vehiculele autonome, împreună cu parte din infrastructura refunționalizată și conectată – proprietăți dezafectate, parcări subterane, tuneluri sau tubulaturi pneumatice – țări precum Germania, care afișează prospecte semnificative de creștere a comerțului electronic, vor experimenta o presiune din ce în ce mai vizibilă din partea consumatorilor pentru a oferi soluții de livrare rapide și eficiente din punctul de vedere al costurilor. 

1...1.4211.4221.423...1.981Pagina 1.422 din 1.981