Material de opinie de Monica Țariuc (foto), Senior Manager,Global Employer Services, Deloitte România
Anul acesta, Crăciunul a venit mai devreme pentru mediul
de afaceri. O serie de modificări la Codul Fiscal au fost publicate în
Monitorul Oficial cu doar câteva zile înainte, cu aplicabilitate din 1 ianuarie
2021. Printre altele, mulți contribuabili așteptau clarificarea subiectului privind
impozitarea tichetelor cadou, în special cele acordate terților pentru campanii
de marketing și promovare. Noul text prevede și câteva nuanțe în plus privind
tichetele acordate salariaților proprii, deși piața a demonstrat, în ultimii
trei ani de inspecții fiscale în această zonă, că acolo lucrurile erau ceva mai
clare.
Conform Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, tichetele
cadousunt bilete de valoare acordate de o societate comercială, ocazional,
angajaților pentru cheltuieli sociale, dar acestea pot fi oferite și altor categorii
de beneficiari în cadrul campaniilor de marketing, studiul pieței, promovarea
pe piețe existente sau noi, pentru protocol, în contul unor cheltuieli de
reclamă și publicitate.
Cum a arătat Crăciunul în anii trecuți?
Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului
Fiscal, în categoria veniturilor din
altesurse sunt incluse, printre altele,
tichetele cadou acordate persoanelor
fizice în afara unei relații generatoare de venituri din salarii. În cazul acestora,documentele oficiale
emise de autoritățile fiscale fie contribuabililor, în nume propriu, fie cu
caracter general, publicate sub formă de ghiduri în spațiul public, atestă
impunerea drept venit din altă sursă a tichetului cadou acordat în afara unei
relații generatoare de venituri din salarii.
Cu toate acestea, numeroase inspecții antifraudăs-au finalizat
cu reclasificarea tichetelor cadou
acordate terților, persoane fizice, drept venituri salariale și estimarea multor
milioane de euro drept contribuții de asigurări sociale obligatorii ce ar fi
fost datorate de contribuabili.
Crăciunul 2020
În consecință, pe parcursul anului 2020 s-au colectat sume importante la
bugetele de stat ca urmare a
rectificării voluntare de către contribuabili a declarațiilor de venit, la
recomandarea echipelor antifraudă, care au jucat inclusiv cartea amnistiei
privind dobânzile și penalitățile de întârziere. Pentru a nu lăsa loc de
interpretare, trebuie menționat aici faptul că direcția antifraudă nu are drept
de impunere, actul de control emis de aceasta fiind un simplu mijloc de probă,
inclusiv în ceea ce privește suma estimată în urma activității de control.
Așadar, în mod normal, direcția antifraudă ar trebui să se comporte ca o
avangardă care să identifice anumite nereguli și să recomande ulterior
începerea unui control de fond, dar nu
îi poate impune contribuabilului să acționeze în sensul plății sumelor stabilite
prin procesul-verbal de control.
Revenind la modificările apărute cu ocazia Crăciunului 2020, la articolul
114 alineatul (2), după litera m) se introduce o nouă literă, n), cu următorul
cuprins: „biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza
evidenței nominale altor categorii de beneficiari potrivit prevederilor art. 15
alin. (2) din Legea nr. 165/2018 (…), pentru campaniile de marketing, studiul
pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă
şi publicitate, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h) și
alin. (4) lit. a) din Codul Fiscal. Evidența nominală trebuie să cuprindă, cel
puțin, informații referitoare la numele, prenumele, codul numeric
personal/numărul de identificare fiscală a beneficiarului și valoarea
tichetelor acordate fiecărui beneficiar lunar.”
Cu alte cuvinte, norma de aplicare din perioada Crăciunului trecut se
asociază cu prevederea legislației privind acordarea biletelor de valoare și
rezultă, astfel, o clarificare careconfirmă faptul că tichetele cadou acordate
conform legii altor persoane decât salariaților proprii sunt venituri din altă
sursă din perspectivă fiscală (pentru care nu se datorează contribuții sociale).
Prin coroborare, efectul legislației ar fi trebuit să fie același și anterior. Așadar…
Crăciunul 2021 ar putea fi altfel?
Numeroase inspecții finalizate și/sau în derulare pe
subiectul tichetelor cadou, estimate și pentru perioada care urmează, multe contestații
în curs de soluționare, alte litigii demarate de nenumărați contribuabili care
nu avut altă opțiune decât să „împrumute statul” și să aștepte dreptatea și
recuperarea sumelor (cu dobândă) în sălile de judecată. În plus, contribuabili
care s-au conformat voluntar în mod eronat ca urmare a inspecțiilor antifraudă
din trecut, cautăacum soluții pentru a recupera sumele plătite.
Printre ei, și câțiva contribuabili care au „scăpat” și nu vor să
redeschidă subiectul și alții care ar
vrea să comande bilete de valoare de orice fel pentru a susține economia locală
însă cărora le este teamă de o posibilă interpretare diferită a autorităților
fiscale și evită astfel folosirea de instrumente de acest gen, în dauna
economiei României.
În concluzie, modificările aduse în speța tichetelor cadou nu elimină
posibilitatea de interpretare discreționară și, dacă nu se schimbă nimic
substanțial, Crăciunul 2021 nu va arăta mai bine decât cel prezent, ba chiar
mai rău. Clarificările aduse la Codul Fiscal sunt binevenite. Din păcate însă,
acestea nu răspund unei probleme de fondcare are altă sursă și anume relațiile
dintre contribuabili,care să regăsesc din ce în ce mai rar într-o anumită
categorie, ci mai degrabă la granița dintre ele, dată fiind flexibilitatea de
care atât persoanele fizice, cât și societățile comerciale dau dovadă. Dacă nu
se va ține cont de piață și nu se va adapta legislația la nevoile acesteia, ne
vom găsi mereu în situații similare.
Noaptea de Ajun l-a ajutat pe Ebenezer Scrooge (eroul lui Charles Dickens
din „O poveste de Crăciun”) să înțeleagă lucrurile esențiale care se ascund în
spatele celor materiale și probabil că un exercițiu similar ar fi recomandat
atât autorităților fiscale, cât și contribuabililor. Problema în cazul tichetelor cadou nu a venit nicicând din lipsa
legiferării în această zonă, ci din lipsa unei interpretări unitare care să reflecte
piața. Întrebarea pe fond nu a fost niciodată care este tratamentul fiscal
aplicabil tichetelor cadou, ci care sunt situațiile practice în care se acordă
și, în funcție de acestea, cum se decide natura fiscală a venitului. Era clar
și înainte și este și acum: dacă un tichet cadou nu este acordat conform legii,
forma sa devine irelevantă și, astfel, substanța dictează natura venitului din
perspectivă fiscală.
Poate că, în această privință, autoritățile fiscale și contribuabilii s-ar
putea baza pe un ghid unic, comun, care să îi ajute să identifice care sunt
situațiile care permit acordarea de tichete cadou atât angajaților proprii, cât
și terților. O astfel de abordare ar ajuta toate părțile implicate să elimine
abuzurile, fie că vorbim despre acordarea de tichete cadou în afara condițiilor
legale, fie că vorbim despre reîncadrarea eronată a acestora drept venituri
salariale. Altfel, nu vom fi schimbat nimic și totul va fi fost în zadar.