Cele două puteri globale împărtășesc îngrijorări similare și au în vedere reglementarea fintechurilor și a protecției datelor
Începutul reglementării mai stricte a domeniului fintech din China ar fi părut surprinzătoare nu mai departe de acum câteva luni. Pentru analiști, dar mai ales pentru milioanele de investitori în Ant Financial, divizia Alibaba, hotărârea de a bloca listarea cu doar câteva zile înainte de momentul intens așteptat a venit ca o lovitură, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Acoperirea mediatică a IPO-ului (ofertă publică inițială) anunța un imens succes: ar fi urmat să treacă pe locul 1 în topul celor mai mari oferte din istorie. Deși a vizat să strângă 35 de mld. dolari (echivalent în yuani) la o valoare a firmei de 320 mld. dolari (echivalent), interesul enorm, inclusiv din partea investitorilor de retail, a condus de fapt la o suprasubscriere de 872 de ori în Shanghai și de 389 ori în Hong Kong. Sumele implicate sunt, din datele noastre, fără precedent.
Un discurs al fondatorului Alibaba, în care descria industria bancară tradițională ca având o mentalitate învechită (de tip casă de amanet, referindu-se la nevoia de a avea mereu colateral pentru fiecare împrumut, și fără a inova pe partea de produse) nu pare să fi fost cel mai inspirat, privind în urmă.
Mesajul public a precedat cu puțin timp decizia autorităților de a opri procedura de listare. Potrivit unor reguli în curs de finalizare, anunțate ulterior suspendării IPO, cerințele de capital pentru firma care oferă și microfinanțări ar urma să impună majorarea resurselor Ant cu 12 mld. de dolari. Profitabilitatea firmei ar urma astfel să fie considerabil reevaluată. Vor fi oare investitorii la fel de dornici să participe la ofertă în noile condiții? Sau vor solicita o redefinire a prețului pe acțiune, reflectând noile condiții? Anul 2021 ar putea să nu fie, astfel, momentul pentru listarea Ant, șanse mai bune părând a avea 2022.
În plus, Ant va trebui să solicite două licențe pentru diviziile sale de la autoritatea bancară, și o alta, separat, de la banca centrală, pentru a opera ca holding financiar. Este posibil ca nu toate să îi fie oferite. Regulile jocului s-au schimbat brusc.Investitorii care au sperat la un câștig rapid de pe urma listării au rămas dezamăgiți, iar efectul asupra imaginii e greu de cuantificat.
Autoritățile de reglementare din China par să fi devenit mai atente și la riscurile implicate de „împachetarea” unor împrumuturi în produse vândute ulterior investitorilor, o formă de securitizare care a fost utilizată înainte de criza financiară din 2008 – 2009.
În plus, siguranța datelor personale intră și ea în vizor: președintele autorității de reglementare bancară a declarat că e nevoie să se definească dreptul de proprietate asupra datelor, sugerând că firmele din domeniu ar fi putut să folosească datele utilizatorilor fără transparență. La nivel individual, protecția datelor a început să preocupe tot mai mult China, un nou Cod Civil fiind pus în discuție în încercarea de a oferi soluții și mai multă claritate în domeniu.
Propunerile de reglementare sunt sus pe lista de priorități și în SUA, doar că aici atenția este mai ales asupra influenței pe care o au pe piață giganți precum Facebook, Google, Amazon.
Atenția a fost atrasă de modul în care își promovează serviciile, transferând date și cunoștințe între divizii diferite, alături de preocupări pentru utilizarea datelor personale și abuz de poziție dominantă (Facebook), utilizarea datelor altor vânzători pentru a beneficia în stabilirea propriilor linii de produs și oferte comerciale (Amazon) sau folosirea unor produse cu cotă de piață dominantă pentru a își promova propriile linii de interes (Google).
Lista este variată, în centru fiind datele personale și dezvoltarea unor avantaje majore de pe urma unei poziții de forță pe o anumită piață. În linii mari, vorbim de o suprapunere parțială, dar importantă, a sferei de îngrijorări a Chinei și a SUA.
Dacă în unele privințe, China pare a recupera pe partea de reglementare, acoperind zone lăsate mai degrabă ”libere”, în special în privința datelor personale, SUA a înregistrat o atitudine sensibil mai restrictivă în segmentul de fintech.
Prudența poate fi justificată prin perspectiva lecțiilor dureroase ale efectelor „inovației” în criza din 2008. Totuși, integrarea unor servicii de plăți și bancare în aplicații de largă utilizare, precum cele ale Tencent și Alibaba (Ant) au dus la o dezvoltare masivă a ofertei din domeniul fintech la nivelul populației în China, cu o penetrare mult peste cea din SUA sau Europa de Vest.
Inițiative precum yuan-ul digital, deja testat la scară redusă în China, sunt iarăși cu mult înaintea tatonărilor rezervate ale Fed sau BCE. Este probabil ca tendința de a scruta modelul de business al giganților din IT din SUA să continue, la fel cum câmpul liber oferit în planul produselor financiare ale unor firme de tehnologie care concurează cu băncile în China să se reducă.
Pentru succesul viitor al firmelor majore din segmentul IT al celor mai mari economii ale lumii, e de dorit, totuși, ca reglementarea, necesară, să nu impună costuri de nedepășit sau interdicții clare de operare. Atât în SUA, cât și în China, aceasta este și ipoteza cea mai probabilă. O reducere a vitezei de creștere ar putea fi, însă, un efect secundar, pentru care e posibil ca acționarii giganților din IT, fie din China sau din SUA, să nu fie pregătiți.
Pandemia Covid-19 marchează un moment de schimbare majoră
prin accelerarea transformării digitale. Majoritatea liderilor din business se
declară interesați să integreze tehnologia și soluțiile digitale în afacerile
lor. Multe companii au avut dificultăți la începutul crizei sanitare cu
conectarea online și comunicarea cu furnizorii și clienții lor. Unele au fost
forțate să închidă afacerea temporar sau să-și reducă substanțial activitatea
și forța de muncă.
Evoluția ecosistemului global de start-up-uri și a
fondurilor de investiții a suferit din cauza recesiunii economice. Dar, chiar
dacă afacerile au scăzut comparativ cu anul trecut, tranzacțiile continuă în
favoarea jucătorilor consacrați.
Florin Vasilică, Liderul departamentului de Strategie și Tranzacții, EY România
Florin Vasilică, Liderul departamentului de Strategie și Tranzacții, EY România:„Pandemia COVID-19 a accelerat schimbarea modelelor tradiționale de business, deoarece multe companii au fost obligate să adopte noi modalități de lucru pentru a-și continua activitatea. Companiile s-au confruntat cu nevoia de digitalizare și transformare, creând astfel un context favorabil pentru startup-uri de a veni cu soluții disruptive și inovatoare. Drept urmare, anul acesta am asistat la un volum crescut de activitate în ecosistemul startup-urilor de tehnologie din România.”
În perioada pandemiei provocate de
Covid-19, piața locală s-a aliniat la tendințele globale în ceea ce privește
investițiile în sectoarele emergente. Pentru prima dată, s-au înregistrat mai
multe runde de investiții în sectoarele emergente (sănătate, securitate,
educație și comerț electronic) față de sectoarele bine finanțate în anii
precedenți, precum cel al aplicațiilor financiare (FinTech).
Excluzând activitatea UiPath și TypingDNA, ecosistemul
antreprenorial din România rămâne un incubator pentru start-up-uri inovatoare din sectorul aplicațiilor software pentru
întreprinderi și cel al securității, care au înregistrat 38% din totalul investițiilor.
În drumul său către IPO, UiPath a înregistrat o nouă
rundă de finanțare de tip Serie E, în valoare de 225 milioane de USD. Chiar și în contextul unei
runde mai mici, investiția UiPath reprezintă 86% din totalul capitalului atras
de ecosistemul local în 2020.
Îmbucurător este numărul total al rundelor de finanțare și
suma totală a capitalului local atras în acest an, în creștere față de 2019 cu
27%, respectiv 20%, pe fondul apariției platformei de crowdfunding „Seedblink”, al mobilizării investitorilor de tip „Angels” și al implicării fondurilor locale.
Valoarea medie a finanțărilor (de 552 mii de euro/per
rundă) s-a menținut constantă față de anul anterior, pe fondul unui număr mai
mare de runde Seed.
Analizând evoluția ecosistemului start-up-urilor de
tehnologie din România, 2020 este cel mai activ an din ultimii trei ani, în
privința numărului de runde de finanțare de tip “Seed”, pentru start-up-uri
care vor crea baza unei noi bucle de creștere, în următorii ani.
Chiar dacă o parte din runde sunt investiții de
continuare a finanțărilor de tip “Pre-Seed” din 2019, acest lucru confirmă
încrederea investitorilor în start-up-urile care au primit finanțări
suplimentare, pentru a continua creșterea și în anul 2021.
Având în vedere contextul marcat de scăderea
investițiilor la nivel global ca urmare a lockdown-urilor provocate de pandemie,
coroborat cu posibila listare a UiPath, este de așteptat ca suma totală
investită în ecosistemul din România să scadă dramatic și în 2021 după ce, în
acest an, investițiile totale au înregistrat o scădere de 60% față de anul precedent,
cumulând 225 de milioane de euro.
Cu o pondere de peste 90% în finanțările ecosistemului de
start-up-uri din România din 2017 până în prezent, UiPath a poziționat România
timp de trei ani consecutivi în top 10 cele mai finanțate ecosisteme din Europa.
2021 va marca începutul unei noi perioade de creștere a
ecosistemului, având la bază mai multe start-up-uri și scale-up-uri mai mature
din punct de vedere antreprenorial, comparativ cu anul 2017, când a început
ascensiunea UiPath.
Privind în perspectivă
În mod surprinzător, ultima criză financiară globală s-a
dovedit a fi o perioadă fertilă pentru startup-uri și pentru unicorni. A fost o
perioadă de creștere pentru soluțiile de infrastructură software, instrumentele
de dezvoltare software și aplicațiile sociale. Firme precum Nutanix, MongoDB,
GitHub și Cloudera au fost fondate în această perioadă, în timp ce alte
companii precum Square, Slack, Dropbox și Glassdoor au încercat să
revoluționeze modul în care clienții lor operează în criză. Toate companiile
menționate anterior sunt acum evaluate la peste 30 miliarde de dolari.
Analiza datelor referitoare la start-up-urile din SUA
înființate după anul 2003, care au obținut mai mult de 100 milioane de USD
finanțare până în prezent, situează 2009 ca an de referință pentru cele mai
multe start-up-uri fondate în acest an și ulterior finanțate. Chiar dacă Uber
este cel mai reprezentativ start-up fondat în 2009, 80% din fondurile atrase de
start-up-urile din 2009 au mers către alte idei inovatoare, care au văzut criza
ca pe un accelerator pentru creștere.
Prin urmare, contextul socio-economic actual poate fi
unul favorabil investițiilor în tehnologie și soluții digitale, iar start-up-urile
care abordează schimbările de comportamente culturale și societale, generate de
consecințele pandemiei, pot să își găsească mai ușor calea către succes.
Interviu cu doamna ambasador a Republicii Populare Chineze la Bucuresti, Jiang Yu
Economistul: Pe fondul impactului global al epidemiei COVID-19, cum ați putea, doamnă Ambasador, să comentați dezvoltarea relațiilor Româno-Chineze în anul 2020?
Doamna Ambasador Jiang Yu: Anul acesta, omenirea trece prin cea mai gravă pandemie de boli infecțioase dintr-un secol, care a afectat grav schimburile dintre țări, însă relațiile chino-române și-au menținut o dezvoltare stabilă.
1) Cele două popoare depășesc împreună noile provocări ale epidemiei. În fața epidemiei, liderii Chinei și ai României au schimbat scrisori de compasiune și solidaritate, au oferit încurajare și sprijin reciproc. Provinciile și orașele înfrățite din cele două țări și-au donat reciproc materiale anti-epidemice, iar oamenii din cele două țări și-au întins o mână de ajutor. În vremea dificilă a epidemiei din China, corul românesc de copii „Allegretto” și-a transformat sentimentele sincere în cântece pentru a susține poporul chinez; când România a fost afectată de epidemie, China a oferit asistență României pentru achiziționarea și transportul din China a materialelor de prevenire a epidemiei, provinciile și orașele din China, întreprinderile chineze și comunitatea de chinezi din România au donat materiale anti-epidemice părții române. De asemenea, noi am organizat cinci videoconferințe bilaterale și multilaterale cu experți în prevenirea și gestionarea epidemiei din domeniul sănătății pentru a împărtăși planurile, experiența de diagnostic și tratamentul. Prietenia tradițională dintre China și România oglindită în proverbul „prietenul la nevoie se cunoaște” a rezistat încercărilor noilor circumstanțe și strălucește în ceața noului COVID-19, aducându-ne speranța depășirii epidemiei.
2) Cooperarea bilaterală a obținut noi rezultate. Ne bucurăm să constatăm că cooperarea reciproc avantajoasă dintre cele două țări a rupt interferența epidemiei și a prezentat noi puncte culminante. În primele nouă luni ale acestui an, volumul economic și comercial dintre China și România a crescut, ajungând la 5,49 miliarde de euro. O întreprindere chineză a câștigat licitația pentru proiectul de executare a centurii orașului Zalău, fapt care a jucat un rol demonstrativ în cooperarea dintre întreprinderile chineze și românești în domeniul infrastructurii. Schimburile interumane sunt la fel de remarcabile. Cele două țări au semnat acorduri de cooperare privind protecția bunurilor culturale și mass-media, au fost publicate două lucrări în ediția românească „China și România, Dialoguri între civilizații și schimburi culturale” și respectiv „Relațiile China-Europa și China-România”, o serie de activități culturale au avut loc în România, cum ar fi Expoziția Podoabelor Regale de Aur a Dinastiei Ming din China, „China Season” din cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, expoziția de fotografie despre China, „Călătorind online în China”, și nu în ultimul rând, Orchestra Filarmonică din China și maestrul naiului românesc Gheorghe Zamfir au interpretat împreună „Dansul pădurii” la Ateneul Român, toate aceste activități au contribuit efectiv la apropierea celor două popoare.
3) Cooperarea la nivel local a dat un nou impuls relațiilor bilaterale. Cooperarea locală este o parte importantă a relațiilor chino-române, iar eu personal și Ambasada Chinei în România promovăm activ această cooperare. Provinciile și orașele înfrățite din China și România s-au unit pentru a combate epidemia și pentru a-și oferi asistență reciprocă în limitele capacității lor. Autoritățile locale chineze au acordat asistență medicală pentru mai mult de 30 de județe și orașe înfrățite din România, transformând prietenia în acțiuni concrete. Recent, provincia Fujian din China și județul Arad din România au semnat un acord privind înființarea relației de înfrățire. După alegerile locale din România, am vorbit la telefon cu aproape 20 de președinți ai consiliilor județene și primari și am scris pe larg liderilor nou aleși din diferite regiuni pentru a face schimburi aprofundate de opinii privind schimburile locale și cooperarea în diferite domenii specifice. Am fost profund impresionată de dorința lor puternică de a extinde schimburile regionale și de a profita de potențialul de cooperare.
E:În plus, cele două țări se înțeleg și se susțin reciproc în afacerile internaționale multilaterale, conduc o cooperare solidă și aduc contribuții pozitive la susținerea multilateralismului și a dreptății internaționale.
Doamna Ambasador Jiang Yu: România este țară membră a Uniunii Europene. În acest an, relațiile China-UE au făcut, de asemenea, progrese considerabile, ambele părți s-au sprijinit reciproc în lupta împotriva epidemiei, liderii Chinei și ai Uniunii Europene au consolidat în mod repetat comunicarea care viza probleme majore prin telefon și videoconferință. A avut loc și cea de-a 22-a reuniune a liderilor China-UE. În cadrul acesteia, Președintele Xi Jinping a avut o întâlnire în format video cu președintele Consiliului European Charles Michel și președintele Comisiei Europene Ursula Von der Leyen. A fost semnat „Acordul privind indicațiile geografice China-UE”. De menționat faptul că, între China și UE, cooperarea este mai vastă decât concurența, iar consensul depășește cu mult diferențele. Suntem încrezători că relațiile China-UE în „era post-epidemică” vor fi mai stabile și mai mature și vor trece la un nivel superior, ceea ce va oferi, de asemenea, o platformă mai mare pentru dezvoltarea relațiilor dintre China și România.
Anul viitor, China va implementa cel de-al 14-lea plan cincinal și va începe o nouă etapă istorică de construire cuprinzătoare a unei țări socialiste moderne. România a formulat recent un plan de redresare economică. Suntem dispuși să consolidăm comunicarea și coordonarea cu România, să promovăm cooperarea reciproc avantajoasă prin complementaritate și să promovăm în comun recuperarea și dezvoltarea economică. Ambasada Chinei în România va colabora cu prietenii români din toate cercurile sociale pentru a promova prietenia tradițională dintre cele două țări și pentru a utiliza pe deplin platformele „Belt and Road” și „Cooperarea 17+1”, promovând cooperarea în diverse domenii pentru a obține rezultate mai concrete și pentru a contribui la dezvoltarea continuă a Parteneriatului Amplu de Prietenie și Cooperare dintre China și România.
E:Vă rugăm să ne informați despre lupta Chinei împotriva epidemiei. Ce lecții ne-a învățat epidemia?
Doamna Ambasador Jiang Yu: Epidemia de COVID-19 reprezintă un mare test pentru toate țările. Guvernul chinez insistă pe ideea că oamenii sunt pe primul loc, viața este prioritară. Astfel, au fost adoptate cele mai cuprinzătoare, minuțioase și riguroase măsuri de prevenire și gestionare al epidemiei, a fost stabilit un mecanism de coordonare pe termen mediu și lung pentru gestionarea epidemiei, concomitent cu dezvoltarea economică și socială, au fost depuse toate eforturile pentru a depăși impactul epidemiei, și a accelera restaurarea producției și a ordinii normale de viață, obținându-se rezultate strategice majore. În prezent, se poate spune că în China epidemia este sub control, iar oamenii sunt liberi să-și viziteze rudele și prietenii, să meargă la școală și să călătorească. În primele trei trimestre ale acestui an, economia chineză a înregistrat o creștere pozitivă și a jucat un rol important în promovarea redresării economice mondiale.
China a lucrat cot la cot cu alte țări pentru a depăși dificultățile și a contribuit cu înțelepciune și forță la lupta globală împotriva pandemiei de COVID-19. Într-un mod deschis, transparent și responsabil, am informat Organizația Mondială a Sănătății, țările relevante și organizațiile regionale cu privire la situația epidemiei în cel mai scurt timp posibil, am desfășurat mai mult de 70 de activități de schimb de informații despre lupta împotriva epidemiei cu toate părțile și am împărtășit experiența fără rezerve. De asemenea, am lansat cea mai mare operațiune umanitară globală din istoria Chinei Noi, am trimis 36 de echipe de experți medicali în 34 de țări, am acordat asistență anti-epidemică pentru 150 de țări și 9 organizații internaționale, am exportat peste 179 de miliarde de măști, 1,73 miliarde de îmbrăcăminte de protecție și 543 de milioane de truse de testare.
China va continua să ofere sprijin și asistență țărilor care au nevoie și să lucreze împreună pentru a construi o comunitate a sănătății.
Fiind o calamitate care străbate întreaga lume, epidemia de COVID-19 ne-a învățat o lecție importantă: mai întâi de toate, ne-a învățat că solidaritatea și cooperarea sunt cele mai puternice arme pentru a învinge epidemia. Pandemia de COVID-19 a dovedit încă o dată că omenirea este într-o comunitate cu un viitor comun. Trebuie să depășim ideea cercurilor restrânse și gândirea jocului de sumă zero, să stabilim conceptul de mare familie umană și cooperare de tip win-win, să respectăm reciproc calea și modelul de dezvoltare alese independent de fiecare țară și să lăsăm diversitatea lumii să devină o forță motrice inepuizabilă pentru progresul societății umane. Comunitatea internațională poate să învingă această pandemie doar prin unire și cooperare. Țările ar trebui să înlocuiască divergențele cu unitatea, să elimine prejudecățile înlocuindu-le cu rațiune, astfel să creeze forță maximă în combaterea epidemiei.
În al doilea rând, epidemia ne-a învățat că globalizarea economică este o realitate obiectivă și o tendință istorică. Tendința globalizării economice este de neoprit. Trebuie să susținem conceptul de deschidere și incluziune, să construim neclintit o economie mondială deschisă, să menținem sistemul comercial multilateral bazat pe Organizația Mondială a Comerțului, să luăm o poziție clară împotriva unilateralismului și protecționismului și să menținem stabilitatea lanțului industrial global și a lanțului de aprovizionare, să promovăm economia mondială pentru a realiza o creștere puternică, durabilă, echilibrată și incluzivă. Trebuie să folosim inovația tehnologică pentru a genera un nou impuls de dezvoltare și pentru a realiza împreună o dezvoltare de calitate mai înaltă și mai rezistentă. Să acordăm mai multă atenție economiei digitale, să susținem o orientare politică axată pe oameni și bazată pe fapte și să creăm un mediu de afaceri deschis, corect, just și nediscriminatoriu. Pe baza „Inițiativei globale privind securitatea datelor”, China este pregătită să discute și să formuleze reguli de guvernanță digitală globală cu alte părți pentru a proteja în comun securitatea datelor.
În al treilea rând, guvernanța globală are nevoie urgentă de reformă și îmbunătățire. Epidemia reprezintă un test al sistemului de guvernare globală. Ar trebui să rămânem dedicați multilateralismului, să apărăm sistemul internațional având ca nucleu Organizația Națiunilor Unite și ordinea internațională bazată pe dreptul internațional. Susținând principiul consultării comune, al contribuției comune și al beneficiilor comune, promovăm drepturi egale, oportunități egale și reguli egale pentru toate țările și să rezolvăm în mod corespunzător diferențele prin dialog și consultare. Ar trebui să consolidăm rolul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), să avansăm pregătirea și răspunsul la pandemie la nivel mondial și să construim o comunitate a sănătății. Implementarea „Agendei ONU 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” ar trebui plasată în centrul cooperării internaționale pentru dezvoltare, reducerea sărăciei ar trebui să fie obiectivul principal, iar de rezultatele dezvoltării ar trebui să beneficieze cât mai multe țări în curs de dezvoltare. Trebuie să punem în aplicare „Acordul de la Paris” pentru a face față schimbărilor climatice, să respectăm principiul „responsabilităților comune, dar diferențiate” și să oferim mai mult sprijin țărilor în curs de dezvoltare, în special țărilor insulare mici.
Epidemia ne-a avertizat, cu prețul vieților umane, că toate țările ar trebui să depășească diferențele regionale, etnice, istorice, culturale și de sisteme sociale, să lucreze împreună pentru a construi o comunitate cu un viitor comun pentru întreaga omenire și să protejeze împreună singura planetă pe care omenirea poate supraviețui. Fiind o țară responsabilă, China este dispusă să își aducă propriile contribuții în acest scop.
E:Epidemia a afectat grav economiile tuturor țărilor. Am văzut că economia Chinei a fost prima care s-a recuperat. Ce înseamnă acest lucru pentru China și alte țări din lume?
Doamna Ambasador Jiang Yu: Pe baza realizărilor strategice majore în lupta împotriva epidemiei, China a implementat o serie de măsuri precum macro-controlul, stimularea vitalității pieței, stabilizarea ocupării forței de muncă și mijloacelor de trai ale oamenilor, stimularea comerțului exterior și a investițiilor străine și a realizat progrese economice constante. În primele trei trimestre ale acestui an, economia Chinei a înregistrat o creștere pozitivă, inclusiv o creștere de 0,7% a volumului comerțului exterior și o creștere de 5,2% a investițiilor străine efective. Se preconizează că China va atinge o creștere economică pozitivă în acest an, devenind prima entitate importantă din lume care revine la creșterea economică.
Anul 2020 are o deosebită semnificație pentru China și este ultimul an al celui de-al 13-lea plan cincinal. Obiectivele și sarcinile stabilite în plan sunt pe cale să fie finalizate și se observă victoria construirii pe toate planurile a unei societăți cu bunăstări decente. În ultimii cinci ani, dezvoltarea economică și socială a Chinei a înregistrat realizări semnificative. Din 2016 până în 2019, PIB-ul Chinei a crescut cu o rată medie anuală de 6,7%, în 2019, PIB-ul pe cap de locuitor a depășit 10.000 USD. Structura economică continuă să fie optimizată, producția avansată și industriile moderne de servicii au crescut rapid, producția anuală de cereale s-a stabilizat la peste 650 de milioane de tone, iar rata de urbanizare a populației permanente a depășit 60%. Deschiderea către lumea exterioară continuă să se extindă, iar construcția comună a „Belt and Road” a obținut rezultate fructuoase, sistemul de gestionare bazată pe liste negative pentru investițiile străine a fost complet implementat, zona experimentală de comerț liber s-a extins la o scară mai mare, iar comerțul exterior și utilizarea capitalului străin au rămas în general stabile. Reducerea sărăciei este un punct important al inițiativelor chineze, toată populația rurală săracă a Chinei (conform standardului actual) va depăși în curând pragul sărăciei, o realizare lăudată la nivel mondial.
Recent, cea de-a cincea sesiune plenară a celui de-al 19-lea Comitet Central al Partidului Comunist din China a examinat și a aprobat propunerea privind formularea celui de-al 14-lea plan cincinal de dezvoltare economică și socială, a subliniat că obiectivul de construire în toate domeniile a unei societăți moderat prospere va fi atins conform programului. Anul viitor, China va începe un nou proces de construire cuprinzătoare a unei țări socialiste moderne, va aborda noua etapă de dezvoltare într-un mod științific, va implementa ferm noul concept de dezvoltare și va construi în mod activ un nou model de dezvoltare în care ciclurile interne sunt dominante, care se completează și se promovează reciproc cu cele internaționale, construind un nou sistem al unei economii deschise la un nivel superior.
Ușa Chinei către exterior nu se va închide, ci se va deschide din ce în ce mai larg. China se va integra mai activ pe piața globală și va aprofunda mai activ cooperarea externă. China va susține în continuare conceptele de deschidere, cooperare, unitate și câștig în comun, va reduce continuu lista negativă a accesului investițiilor străine, va continua să promoveze dezvoltarea inovatoare a comerțului exterior și va sprijini întreprinderile din diferite țări să găsească oportunitățile de afaceri în China prin intermediul platformelor deschise, cum ar fi Expoziția Internațională de Import a Chinei. China va continua să aprofundeze cooperarea bilaterală, multilaterală și regională. Prin semnarea Parteneriatului Economic Cuprinzător Regional (RCEP), a fost lansată cea mai populată zonă de liber schimb din lume, cu cea mai mare scară economică și comercială și cu cel mai mare potențial de dezvoltare, iar acesta va juca un rol important și activ în promovarea redresării economice globale și apărarea sistemului comercial multilateral. China este dispusă să negocieze și să semneze acorduri de comerț liber cu standarde ridicate cu mai multe țări, să accelereze procesul de negociere a acordului de investiții China-UE și să ia în considerare în mod activ aderarea la Acordul cuprinzător și progresiv pentru parteneriatul trans-Pacific (CPTPP).
Sunt deplin convinsă că o Chină cu dezvoltare pașnică, orientată spre deschidere și angajată în cooperare va aduce oportunități uriașe pentru dezvoltarea țărilor din întreaga lume, inclusiv a României și va introduce un impuls durabil în promovarea redresării și stabilizării a economiei mondiale.
China lansează pe orbită primul satelit 6G din lume
Pensiile private au un impact semnificativ asupra dezvoltării economice indiferent de orizontul de timp, fie că ne referim la dezvoltarea pe termen scurt sau pe termen lung. Pe termen scurt, sistemul de pensii private contribuie la creșterea PIB prin investițiile efectuate de fondurile de pensii în economia reală, prin asigurarea finanțării statului și a companiilor, cât și prin susținerea consumului, ca efect al plății pensiilor viagere către populație.
De asemenea, ținând cont de faptul că orizontul investițional al fondurilor de pensii private este pe termen lung, în corelație cu durata obligațiilor față de participanți, activitățile de investiții și de asigurare a unui venit suplimentar pentru populație pot influența semnificativ factorii de producție, capitalul și munca și contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung.
Sistemul de pensii private stimulează totodată și economisirea pe termen lung pentru pensie, sumele acumulate sub forma activelor fondurilor de pensii private sunt investite în economie pe perioade lungi, predictibile, reprezentând o sursă stabilă de finanțare a economiei și a statului. Fondurile de pensii sunt investitori instituționali care sprijină în principal economia locală și reprezintă un factor de echilibru și de stabilitate, compensând retragerea capitalului speculativ în perioade de criză. Astfel, se manifestă rolul stabilizator al fondurilor de pensii în finanțarea autohtonă, după cum rezultă și din distribuția pe țări a plasamentelor, ținând cont de expunerea predominantă pe România (90,02% în luna septembrie 2020).
Investițiile fondurilor de pensii private se realizează preponderent în societăți listate pe piața de capital, care sunt transparente și care respectă guvernanța corporativă, stimulând dezvoltarea pieței primare prin asigurarea finanțării în cadrul ofertelor publice primare iar, în cazul pieței secundare, prin îmbunătățirea adâncimii și lichidității acesteia.
Fondurile de pensii private contribuie direct la dezvoltarea economică, din postura de parteneri ai întreprinzătorilor, ai acționarilor, atunci când investesc în titluri de capital, precum și din postura de finanțatori, când investesc în obligațiuni corporative, reprezentând totodată și o alternativă la finanțarea bancară.
În ceea ce privește contribuția la piața de capital din România se observă o creștere constantă a deținerilor fondurilor de pensii private în ponderea capitalizării bursiere, așa cum este redat în graficul de mai jos (s-au avut în vedere deținerile directe în emitenți locali).
Prin intermediul investițiilor în titluri de stat, fondurile contribuie la asigurarea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează fondurile inclusiv pentru investiții, care să genereze la rândul lor creștere economică sustenabilă. Este de dorit ca o parte semnificativă a datoriei publice să fie deținută de investitori instituționali locali, cu un comportament predictibil și cu strategii pe termen lung, care pot acționa ca un buffer, în condiții de volatilitate ridicată a piețelor financiare.
Mai mult, investițiile fondurilor de pensii au un efect multiplicator asupra economiei, generând o majorare a veniturilor întreprinderilor, susținând creșterea venitului salarial și ulterior a consumului.
Impactul investițiilor fondurilor de pensii private, cu deosebire a celor de Pilon II, asupra creșterii economice se poate pune în evidență prin intermediul unei estimări pe baza modelului de regresie având ca variabile PIB real ajustat sezonier și valoarea activelor nete ale fondurilor de pensii Pilon II (transformate prin prelucrări statistice specifice utilizării variabilelor în modele econometrice – de exemplu aplicarea logaritmului natural sau a diferențierii valorilor). Datele utilizate în analiză sunt trimestriale și acoperă perioada de la începutul sistemului de pensii private (2008, trimestrul al doilea) până în prezent (2020, trimestrul al doilea). Principala concluzie desprinsă din rezultatele modelului este existența unei legături semnificative statistic între PIB și activele nete ale fondurilor de pensii. Mergând mai în detaliu în interpretarea rezultatelor se observă că o variație a ratei de creștere a activelor nete ale fondurilor de pensii Pilon II de 1% ar putea avea un impact de aproximativ 0,07 % asupra PIB-ului, în scenariul acțiunii acestui factor izolat.
După cum se observă în graficul de mai jos, activele gestionate de fondurile de pensii au cunoscut evoluții pozitive de la an la an (creștere de peste 19% în ultimii ani) atât în valoare absolută, cât și ca procent exprimat în funcție de PIB (fiind la o valoare de peste 6%).
Luând în considerare și alți factori, precum structura PIB bazată în proporție de aproximativ 20% pe investiții, partea din activele nete ale fondurilor de pensii alocată investițiilor în titluri de stat (aproape 70%), ponderea investițiilor pe piața de capital (aproximativ 20%), precum și valoarea coeficientului de corelație dintre variabile, atunci influența majorării cu 19% a activelor nete (care a avut loc în ultimul an) asupra creșterii economice este în jur de 0,5 pp.
Influența sectorului de pensii private asupra dezvoltării economiei reiese și din testul Granger, care relevă faptul că se manifestă o cauzalitate unidirecțională semnificativă statistic dinspre variabila activelor nete către variabila PIB.
Utilizând un model VECM de descompunere a variantei PIB în funcție de valoarea contribuțiilor la fondurile de pensii Pilonul 2, a activelor nete și a valorii titlurilor de stat aflate în portofoliilor acestor fonduri, se constată că variabila active nete are o influență semnificativă (de peste 22% cu un lag optim de 4 trimestre) asupra variabilității dezvoltării economice.
Astfel, analiza econometrică pune în evidență faptul că sistemul de pensii private, cu accent în cazul nostru pe fondurile Pilon II, contribuie la creșterea economică cu aproximativ 0,5 pp, este într-o corelație puternică (coeficient de corelație de aproximativ 90%) cu dezvoltarea economică și are o influență semnificativă asupra dezvoltării atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că un sistem de pensii private dezvoltat este parte a mixului optim de politici care adresează tendința din ultimele decenii de majorare a ponderii populației în vârstă rezultată din efectul combinat al creșterii speranței de viață însoțită de scăderea constantă a natalității. Țările dezvoltate, care au un nivelul de trai ridicat, au reușit să compenseze într-o oarecare măsură această evoluție prin imigrație, atrăgând forța de muncă în detrimentul țărilor care sunt sursă a emigrației. Această evoluție provoacă temeri, atât în țările cu economii dezvoltate, cât și în cele cu economii emergente, cu privire la capacitatea sistemului public de pensii, bazat pe solidaritate inter-generațională, de a asigura un venit de înlocuire decent la pensie. O soluție, care să compenseze acest dezechilibru și să asigure un nivel de trai, cât mai apropiat de cel avut în ultimii ani din perioada activă, este cea a pensiilor private, bazate pe contributivitate și finanțate de către salariați și/sau angajatori, mai ales în condițiile în care sistemul privat de pensii are un aport semnificativ la dezvoltarea economică și un rol activ în finanțarea datoriei publice și a sectorului privat.
Organizația Junior Achievement
România a primit o nouă confirmare a expertizei pe care o deține în educație
antreprenorială prin obținerea unuia dintre premiile competiției de proiecte Business Challenges
2020 organizate de de Camera Franceză de Comerț și Industrie în
România – CCIFER. Tema ediției
din acest an a competiției a fost reziliența companiilor și organizațiilor în
actuala perioadă.
Junior Achievement România a câștigat premiul
pentru educație cu proiectul Unlimited
Education Digital Hub, caracterizat de creatorii lui ca „o soluție completă bazată pe agregarea soluțiilor hardware, software,
conținuturilor educaționale și mijloacelor de comunicare și colaborare pentru a
susține școala, profesorii și elevii în procesul de învățare la școală și acasă”.
Ștefania Popp, CEO
Junior Achievement România: „Proiectul este un model reprezentativ pentru noua
noastră strategie, prin care încercăm să folosim toate resursele organizației,
precum și pe cele existente în școli, comunități sau mediul de afaceri, oferind
soluții rapide, ușor de adaptat, cât mai potrivite pentru toți partenerii
noștri. Valoarea sa pe termen lung
constă în faptul că poate fi desfășurat atât în contextul actual, cât și în
condiții normale, iar pe parcurs pot fi adăugate conținuturi de tip blended
learning și instrumente digitale noi, precum și diferite activități menite să
contribuie în continuare la îmbunătățirea proceselor de predare în clasă și
online”.
Junior Achievement subliniază că reducerea decalajului digital
reprezintă un obiectiv prioritar pentru care „a dezvoltat acest proiect și a
verificat într-o versiune pilot soluțiile de învățare propuse, disponibile pe
piață – pachete hardware, software și de internet, conținuturi și traininguri
digitale pentru educația economică, financiară, antreprenorială și dezvoltarea
competențelor profesionale. La acest pilot au participat peste 500 de profesori
și 10.000 de elevi și studenți în perioada aprilie-iunie 2020.
Proiectul pilot stă la baza dezvoltării unui hub educațional digital–Unlimited Education Digital Hub
–, ce poate fi adaptat mai multor arii
de interes sau curriculare și implementat inclusiv în mediile defavorizate
economic. Proiectul se înscrie în cadrul mai larg al procesului de remodelare a
întregii activități și a modelului de business, inițiat de JA România încă din
luna martie 2020, având ca obiective creșterea ponderii fondurilor europene, a
colaborării cu școlile și universitățile și regândirea modului de implementare
a programelor, proiectelor și competițiilor JA”.
Proiectul Unlimited
Education Digital Hub, devenit proiect
strategic al organizației, este deschis tuturor celor care doresc să îl
susțină:
„Realizat pe baza colaborării JA România cu profesori, elevi și
studenți, încă de la începutul pandemiei, hub-ul digital are 8 camere virtuale
interactive și adaptabile, fiecare cu propriile recomandări de procese și
instrumente tehnologice, disponibile pe piață gratuit sau la prețuri
rezonabile:
Diagnoză (inventarierea resurselor
disponibile; interviuri și sondaje menite să identifice nevoile exacte ale
instituțiilor de învățământ, profesorilor, elevilor și studenților)
Resurse (campanii de responsabilizare
și alte campanii online de identificare a celor mai accesibile pachete
hardware, software și de internet existente pe piață și a persoanelor care doresc
să participe la campania Ajută școala în care ai învățat)
Training (resurse de training
transmise trainerilor locali de către trainerii principali, prin intermediul
webinariilor și/sau întâlnirilor față în față)
Profesor (conținuturi și resurse
educaționale pentru învățarea la distanță în timpul pandemiei și după,
prezentate în format blended learning și adaptate elevilor și studenților
proveniți din mediile defavorizate economic; canale de consultanță pentru
profesori, mentori și voluntari)
Studiu(materiale și instrumente
educaționale pe care elevii sau studenții le pot folosi atât acasă, cât și la
clasă; canale de consultanță pentru elevi, studenți și profesori)
Bibliotecă (instrumente de colectare,
organizare, traducere și digitalizare a materialelor educaționale; mijloace de
colaborare în vederea creării de noi conținuturi educaționale sau actualizării
conținuturilor existente; evenimente de tip hackathon dedicate profesorilor,
structurate pe diferite arii curriculare sau niveluri educaționale)
Evaluare (instrumente de testare
înaintea, în timpul și după finalizarea activităților; certificări pentru
profesori, elevi și studenți)
Relaxare (spațiu virtual
destinat profesorilor, în care aceștia se pot relaxa, pot schimba idei sau
propune proiecte; colțul elevului și al studentului)”
Junior Achievement
România reamintește că „reunește azi peste 1.670 de instituții de învățământ,
3.700 de profesori și peste 230.000 de elevi în cadrul programelor și
proiectelor sale, implementate în parteneriat cu Ministerul Educației și
Cercetării, iar materialele pentru activitățile la clasă, consultanță și
evaluare, adaptate mediului online, sunt disponibile gratuit pe platforma LMS JA InspireTM. Acestora li
se adaugă proiecte și evenimente susținute în colaborare cu voluntari din
organizațiile și companiile partenere, prin intermediul programelor
educaționale sau de implicare socială și comunitară”.
PARIS – Fără nicio îndoială, istoricii
vor privi 2020 drept un moment de cotitură pentru Uniunea Europeană. Dar care
dintre următoarele două titluri concurente va surprinde acest moment critic?
Pe de o parte, anul 2020 ar putea fi
definit prin conflicte, zbateri și dezintegrare: ieșirea Regatului Unit din UE;
conflicte legate de politicile de migrație; Ungaria și Polonia blochează bugetul UE și fondul de recuperare COVID-19 în legătură cu condiționarea alocărilor de fonduri europene de
respectarea statului de drept. Pe de altă parte, 2020 ar putea fi consemnat
anul în care Europa a decis definitiv să urmărească o economie verde, de-carbonizată, cu un sentiment reînnoit de
solidaritate și o integrare mai profundăpentru a-și
reuși redresarea economică.
Având în față un summit critic al
Consiliului European în această săptămână, vom vedea alegerea șefilor de stat și
de guvern ai UE, și anume dacă vor decide să rămână dedicați
valorilor fundamentale ale Uniunii. În primăvara trecută, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german
Angela Merkel au căzut de acord să înființeze fondul de recuperare, punând
o nouă bază pentru viitorul Europei. Această propunere a marcat o abatere
semnificativă de la politica tradițională a UE
– în special din perspectiva germană – deoarece prevedea împrumuturi comune și
o uniune de transfer dincolo de bugetul actual al UE.
Această descoperire franco-germană a fost văzută ca o reafirmare răsunătoare a
PactuluiVerde european și a obiectivului de a atinge nivelul zero de emisii până
la mijlocul secolului. Aceasta a permis Comisiei Europene să propună Next
Generation UE, un program de subvenții
și împrumuturi de 750 miliarde EUR (908 miliarde USD) pentru a prelua povara
suplimentară pe care COVID-19 a provocat-o Europei – în special statelor sale
membre din sudul Uniunii.
După unul dintre cele mai lungi
summit-uri ale Consiliului European din istorie, liderii UEau adoptat în această
vară prioritățile și modalitățile de
punere în practică a unui masiv pachet de recuperare de 1,8 trilioane de euro. Însă
acordul din iulie conținea două dispoziții esențiale, privind politica climatică
și statul de drept, care stabileau condițiile pentru derularea acestei finanțări.
Dispoziția privind statul de drept a fost apoi întărită și mai mult la insistența
Parlamentului European.
Datorită valorii sale simbolice pentru UE și indispensabilității sale pentru statele membre din sud, Next Generation UE
a devenit în curând o țintă pentru Polonia și Ungaria. Temându-se că mecanismul
statului de drept le-ar expune abuzurile sancționate de guvern asupra
fondurilor UE și, prin urmare, ar limita suma pe care ar primi-o din trezoreria
Uniunii, cele două țări au pus veto pe una dintre dispoziții („decizia privind
resursele proprii”) care era necesară
pentru aprobarea bugetului multianual al UE și a fondului de recuperare.
Acesta este un pariu riscant pentru
Polonia și Ungaria, având în vedere că
fondurile de coeziune ale UE au finanțat majoritatea investițiilor lor publice în
2015-17 (peste trei cincimi în Polonia și
peste 55% în Ungaria). Cu toate acestea, excepția de la vot a celor două țări a
creat un impas care alimentează tensiunile politice înaintea summitului din
această săptămână, care trebuie să aprobe și un nou obiectiv de reducere a
emisiilor cu 55% până în 2030.
Summitul vine în momentul precis în
care beneficiile fondului de recuperare sunt deja clarificate. UE și-a vândut
noua obligațiune pe zece ani la un randament de -0,24%. Italia a vândut obligațiuni
suverane pe zece ani cu un randament de 0,76%. Și aceste emisiuni de obligațiuni
au fost suprasubscrise dramatic.
Mai mult, odată cu obligațiunile de
reconstrucție, caracterul mutual al datoriilor avansează prin crearea unui
activ european sigur prin emiterea de datorii comune. Aceasta stabilește, de
asemenea, rudimentele unui cadru decizional pentru o politică fiscală la nivel european. Încrederea pieței în
UE a crescut în mod corespunzător.
Mai subtil, acțiunea fiscală concertată încorporată în Next Generation UE a legitimat măsuri
decisive (sub formă de achiziții de active) de către Banca Centrală Europeană, producând coordonarea de facto a politicii
monetare ca răspuns la criza COVID-19.
Cei care doresc să cedeze în fața Ungariei și Poloniei se concentrează pe progresele înregistrate
în reducerea diferenței dintre ratele dobânzilor plătite de statele membre din
sud și din nord. Aceștia susțin că această nouă aliniere economică – adusă de Next Generation UE – nu ar
trebui să fie pusă în pericol din cauza mecanismului statului de drept. În
special dintr-o perspectivă a țărilor din sud și cu un oribil al doilea val de
COVID-19 care afectează Europa, admiterea dispoziției privind condiționalitatea
pare a fi opțiunea cea mai puțin proastă.
Dar cedarea la extorcare ar submina
serios credibilitatea UE și ar slăbi încrederea piețelor financiare globale în
viitorul lor și în viitorul euro. Ar deschide ușa unor veto-uri mai regresive
asupra măsurilor necesare pentru a consolida modelul democratic al UE și pentru
a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Apetitul puternic al piețelor
financiare pentru obligațiuni verzi emise de UE s-ar diminua – crescând astfel
costurile împrumuturilor – și achizițiile de active ale BCEar putea suferi și daune
colaterale.
La summitul Consiliului European din
această săptămână, liderii trebuie să lupte pentru viitorul financiar al UE,
acordul verde, solidaritatea între popoarele noastre și opțiunea democratică. Pe măsură ce scriem, există rapoarte conform cărora
s-a convenit asupra unui compromis cu Ungaria și Polonia. Dacă este adevărat,
acest compromis nu trebuie să renunțe în niciun fel la promisiunile făcute în
iulie, când s-a născut fondul de recuperare. La urma urmei, cea mai sigură modalitate
de a submina încrederea în creștere a piețelor financiare în UE și finanțele
acesteia este de a face compromisuri cu valorile și condițiile
care au susținut aceste sentimente ale pieței.
Enrico Letta
Pascal Lamy
Laurence Tubiana
Pascal Lamy este fost director general
al Organizației Mondiale a Comerțului și
comisar european al comerțului. Enrico Letta este fost prim-ministru al
Italiei. Laurence Tubiana, fost ambasador francez la Convenția-cadru a Organizației
Națiunilor Unite privind schimbările climatice, este CEO al Fundației Europene
pentru Climă și profesor la Sciences Po, Paris.
EuropeanIssuers, organizație paneuropeană ce reprezintă interesele companiilor listate din Europa, este încântată să anunțe că Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) s-a alăturat în calitate de membru, în urma aprobării Consiliului Director EuropeanIssuers din data de 1 decembrie 2020.
Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:
„Este o onoare să ne bazăm pe expertiza și cunoștințele unuia dintre cei mai importanți actori din Europa. Ne bucurăm să colaborăm pentru a construi piețe de capital europene care funcționează bine și pentru a calibra adecvat cerințele de guvernare corporativă pentru companii. Prin aderarea la EuropeanIssuers, ne asigurăm că vocile companiilor românești listate și, implicit, ale profesioniștilor din relația cu investitorii, sunt auzite la nivel european. Comunitatea ARIR va putea astfel să se implice în discuțiile despre politicile europene avute în vedere încă din prima etapă.”
Luc Vansteenkiste, Președinte EuropeanIssuers:
„Suntem extrem de încântați să urăm bun venit ARIR, în calitate de membru nou al EuropeanIssuers. Alăturarea ARIR ca membru este foarte valoroasă, în special în contextul revenirii post-covid. Colaborarea cu ARIR ca membru va întări eforturile noastre privind stabilirea unui mediu de reglementare adaptat și facilitarea accesului la finanțare pentru corporațiile europene.”
Conform informațiilor prezentate de Bursa de Valori București, România avea o capitalizare de aproximativ 38 miliarde Euro în 2019, 84 de companii listate pe piața principală și 280 listate pe piața AERO. De asemenea, începând cu septembrie 2020, furnizorul global de indici – FTSE Russell – a promovat România de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă secundară.
Despre EuropeanIssuers
EuropeanIssuers este o organizație paneuropeană care reprezintă
interesele companiilor cotate la bursă din întreaga Europă în fața instituțiile
UE. Membrii noștri includ atât asociații naționale, cât și companii din 15 țări
europene, din toate sectoarele, acoperind piețe cu o capitalizare bursieră în
valoare de 7,6 trilioane Euro, cu aproximativ 8000 de companii. Scopul nostru
este să ne asigurăm că legislația din UE creează un mediu în care companiile
pot atrage finanțare prin piața de capital și pot oferi creștere pe termen lung.
Ne uităm la piețe de capital care servesc interesele utilizatorilor finali,
incluzând emitenții. Viziunea
EuropeanIssuers 2019-2024 conține priorități cheie și recomandări de
politici în mai multe domenii, pentru a susține decidenții.
***
Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă
din România (ARIR):
ARIR este o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.
Tehnologia
face posibilă prezentarea la scară globală a evenimentului pe care-l constituie
Festivalul Internațional de Film Studențesc CineMAiubit, organizat de UnBottom of Form
iversitatea Națională de Artă Teatrală
și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. UNATC anunță că anul acesta,
la ediția 24, festivalul „își va deschide porțile virtuale unui public foarte
concret, de pe întregul mapamond, în data de marți, 15 decembrie 2020” cu sublinierea că „grație partenerului
principal al festivalului, cunoscuta platformă dedicată promovării filmului
românesc CINEPUB.RO,
festivalul va debuta în mediul online, filmele din competiții și retrospective
putând fi accesate din orice colț al lumii.
Festivalul este structurat în două
secțiuni competitive, cu filme din 24 de țări: Competiția internațională și
Competiția românească.
De-a lungul a cinci zile de proiecții,
publicul va avea ocazia să descopere pe marele ecran o paletă largă de viziuni
cinematografice originale, din zone culturale diferite, aparținând unora dintre
cei mai promițători actuali studenți, viitori autori de film, precum și să ia
pulsul viitorului cinemaului românesc.
În ultima zi de festival, CineMAiubit va
prezenta două proiecții speciale:
– o selecție din filmele premiate la ediția anterioară
– o proiecție din ciclul Arhiva
Activă: filme de patrimoniu din filmoteca UNATC, restaurate și redate
publicului. Proiecția va fi urmată de o dezbatere”.
După cum ne informează directorul
festivalului, prof. univ. dr. Doru Nițescu, președintele Senat UNATC, directorul Departamentului regie, producție, „în
paralel cu secțiunile competitive, CineMAiubit se definește anul acesta și ca o
foarte puternică platformă educațională, workshop-urile din cadrul festivalului
reunind nume mari din cinematografie: Melissa Leo, Hervé Schneid, Jaroslaw Kaminski, Rebekah Jorgensen, Csaba
Bollok, Cristian Lolea, Suzy Gillett. Workshop-urile vor fi transmise
în direct pe rețelele de socializare. Vă așteptăm cu drag, la CineMAiubit ISFF, între 15 şi 19
decembrie online, pe CINEPUB.RO”.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor
Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) propune pentru 2021 creşterea
salariului minim brut pe economie cu rata inflaţiei, la 2.300 de lei, de la
2.230 de lei, în prezent.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale
a avansat trei posibile scenarii de creștere, în legătură cu care Florin Jianu,
președintele CNIPMMR, sintetizează astfel poziția Consiliului Național: „Toate
cele trei scenarii se bazează pe indicatori prognozaţi, incerţi. Conform
prognozei, şi în 2020 ar fi trebuit să scădem salariul minim, pentru că se lua
în calcul diferenţa dintre creşterea economică prognozată şi creşterea
economică realizată, or avem o profundă descreştere economică, de -4%, faţă de
prognoza de +4. În realitate, nu se poate aplica. Indicatorii sunt incerţi, nu
trebuie să-i punem într-o formulă de creştere sau descreştere a salariului
minim brut”.
Președintele CNIPMMR a semnalat de asemenea „consecinţele unei măriri a
salariului minim brut pe economie în această perioadă extrem de dificilă. De
exemplu, sunt consecinţe şi asupra amenzilor, pentru că salariul minim brut are
corespondent în punctul de amendă – amenzi de circulaţie și alte tipuri de
amenzi. Consecințe sunt și asupra grilelor salariale, pentru că sunt companii
care prin contractul colectiv de muncă îşi leagă grilele de salariul minim pe
economie. În al treilea rând, nu poţi să le spui unor antreprenori mici,
mijlocii sau mari, la mijlocul lui decembrie, că din ianuarie, vor trebui să
aplice un alt salariu minim brut pe economie. Acest lucru ar trebui discutat de
acum pentru peste doi ani, să discutăm cu partenerii sociali de-a lungul anului
chiar să ajungem la scenarii pe următorii 10 ani, ca să existe predictibilitate
şi stabilitate”.
CNIPMMR a realizat un „Test IMM privind creșterea salariului minim brut pe țară 2021”. Măsura indicată de antreprenorii participanți la sondaj în cea mai mare măsură ca necesară pentru creșterea salariului minim brut pe țară a rezultat a fi „reducerea fiscațității pe forța de muncă – 69%”.
NEW YORK – Uniunea Europeană se confruntă cu o amenințare existențială și totuși conducerea UE răspunde cu un compromis care pare să reflecte credința că amenințarea poate pur și simplu să fie trecută cu vederea. Regimul cleptocratic din Ungaria al prim-ministrului Viktor Orbán și, într-o măsură mai mică, guvernul iliberal Lege și Justiție (PiS) din Polonia sfidează valorile pe baza cărora a fost construită Uniunea Europeană. Tratarea opunerii lor drept o poziție politică legitimă, demnă de recunoaștere și de o soluție de compromis, doar va contribui în mod semnificativ la riscurile cu care se confruntă acum UE.
Eu
recunosc și înțeleg presiunea enormă pe care a trebuit să o gestioneze cancelarul german Angela Merkel. Aceasta a fost cancelarul
Germaniei timp de 15 ani și se apropie acum de retragere, în septembrie 2021. Din cauza faptului că președintele francez Emmanuel Macron este deocamdată preocupat de laïcité și de alte probleme serioase de securitate ale Franței,
Merkel a devenit oarecum singurul decident principal pentru UE.
De asemenea, înțeleg de ce cancelarul german nu vrea ca o altă
țară, în acest caz Ungaria, să-și anunțe
intenția de a părăsi UE în timpul mandatului său.
Se pare că
Orbán se pregătea de acest
lucru în ultimele zile deoarece nu-și
permitea
ca amploarea corupției regimului său să fie expusă, ceea ce s-ar fi produs în mod invariabil ca urmare a condiționalității “statului de drept” instituite de UE
pentru plata fondurilor Uniunii.
Orbán a furat și a deturnat sume
importante de bani în timpul deceniului petrecut la putere, inclusiv fonduri
UE de care ar fi trebuit să beneficieze poporul ungar. Acesta nu-și permite
să-i fie impusă o limită practică asupra
corupției sale personale și politice deoarece aceste câștiguri ilicite facilitează buna funcționare a regimului său și îi păstrează
docili pe acoliții săi.
Amenințarea de a submina finanțele UE
prin acordarea
unui vot de veto bugetului său a fost o speculație
disperată
din partea lui Orbán.
Însă
acest bluff ar fi trebuit să fie demascat. Din păcate,
se pare că Merkel a cedat în fața extorsiunii ungare și poloneze.
În
acest moment, pare clar că Merkel a
ajuns la un compromis cu Orbán și liderul de facto al Poloniei,
viceprim-ministrul Jarosław Kaczyński.
Totuși, înțelegerea pe care Germania a făcut-o cu cele două state membre
refractare ale UE constituie cea mai proastă soluție posibilă.
Textul propunerii de compromis, care a fost
divulgat și care va fi inclus în declarația de încheiere a ședinței
Consiliului European din această săptămână, are trei deficiențe fundamentale.
În primul rând, declarația modifică
substanța și intenția textului regulamentului care a fost convenit
de instituțiile UE pe 5 noiembrie, slăbind în mod considerabil
condiționalitatea statului de drept. Nici Comisia Europeană și nici Parlamentul
European, ca să nu mai vorbim de guvernele naționale care au acordat o atenție
deosebită integrității regulamentului în Consiliul European, nu ar trebui să se lase date
la o parte în
acest fel.
În
al doilea rând, unele prevederi din înțelegere duc la întârzierea implementării
condiționalității statului de drept cu până la
doi ani. Aceasta ar fi o adevărată
reușită
pentru Orbán, deoarece ar întârzia orice acțiune posibilă până după următoarele alegeri parlamentare
ungare programate în 2022.
Amânarea i-ar acorda suficient timp
partidului lui Orbán, Fidesz, să modifice legile și prevederile constituționale ungare și
i-ar permite lui Orbán
să
continue să redefinească ceea ce constituie “fonduri
publice” în Ungaria, în moduri care fac posibilă canalizarea banilor obținuți în mod ilicit din instituții
publice, în “fundații”
private controlate de acoliții săi. Principala victimă a înțelegerii pe
care se pare că Merkel a încheiat-o cu Orbán va fi populația Ungariei.
În ultimul rând, declarația propusă la
summit este dovada modului în care Consiliul European își depășește autoritatea
prin constrângerea capacității Comisiei Europene de a interpreta și de a acționa conform
legislației UE
convenite.
Acesta este un precedent periculos deoarece reduce independența legală
a Comisiei și poate să contravină Tratatului privind Uniunea Europeană, cel puțin ca spirit.
Înțelegerea, în presupusa
ei formă, este urâtă și încalcă dorințele exprese ale
Parlamentului European. Însă
din cauza nevoii urgente de utilizare a fondului de redresare COVID-19 în
valoare de 750 de miliarde de euro (909 miliarde de dolari), este
posibil ca Parlamentul European să o aprobe.
Tot
ceea ce pot să fac este să-mi exprim indignarea morală pe care probabil o resimt și cei care au crezut că UE
este protectoarea valorilor europene și universale. De asemenea, vreau să avertizez că este posibil ca acest compromis să afecteze în mod
serios încrederea câștigată cu greu de instituțiile Uniunii Europene prin crearea fondului de redresare.
George Soros is Chairman of Soros Fund
Management and the Open Society Foundations. A pioneer of the hedge-fund
industry, he is the author of The Alchemy of Finance,
The New Paradigm for Financial Markets: The Credit Crisis
of 2008and What it Means, and, most
recently, In Defense of Open Society.
