Măsurile guvernamentale implementate la nivel european pentru sprijinirea economiei reale, afectată de pandemia COVID-19, au stabilizat creditarea și au permis continuarea funcționării sistemului financiar, arată o analiză realizată de ESRB (European Systemic Risk Board) și prezentată în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Autoritățile au raportat pachete fiscale de sprijin de aproximativ 14% din PIB-ul combinat al statelor membre, sub formă de garanții asupra împrumuturilor, împrumuturi publice, granturi directe și scutiri de taxe. Diferențele dintre măsurile fiscale reflectă expunerile diferite ale statelor la pandemie.
Țările afectate puternic de pandemie au promovat programe cu o absorbție mai mare, în timp ce țările cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă în sectoarele vulnerabile s-au bazat mai mult pe granturi directe.
În timpul primei faze a pandemiei a fost evitată o criză de lichiditate și sistemul financiar a continuat să funcționeze, prin prisma programelor de sprijin fiscale și a politicilor monetare. În plus, abordarea flexibilă a cadrului legislativ în vigoare a suplinit aceste măsuri, relaxând astfel constrângerile din bilanțurile anumitor bănci.
Cu cât criza financiară durează mai mult și redresarea economică este mai lentă, cu atât sunt mai mari riscurile ca pierderile din sectorul nefinanciar să se repercuteze asupra sectorului financiar.
Conform analizei ESRB, în această fază a pandemiei, autoritățile trebuie să se concentreze asupra: orientării măsurilor fiscale către cele mai afectate sectoare; monitorizării sustenabilității datoriei private; pregătirii pentru un scenariu cu un stres acut în sectorul corporativ; îmbunătățirii transparenței bilanțurilor instituțiilor financiare și coordonării politicilor între sectoare și țări.
Focus pe modelul de afaceri al firmelor de asigurări
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) a identificat sustenabilitatea modelului de afaceri și conceperea adecvată a produsului ca principalele două priorități de supraveghere relevante pentru autoritățile naționale competente. Având în vedere prevederile Regulamentului revizuit privind funcționarea EIOPA, autoritățile naționale competente trebuie să ia în considerare aceste priorități atunci când întocmesc programele lor de lucru și trebuie să notifice EIOPA corespunzător.
Autoritățile naționale își vor concentra activitățile de supraveghere asupra monitorizării impactului mediului caracterizat de rate scăzute ale randamentelor pentru o perioadă îndelungată și a crizei COVID-19 asupra sustenabilității modelului de afaceri și dezvoltării societăților de asigurări și furnizorilor de servicii de pensii ocupaționale.
În plus, autoritățile naționale competente vor monitoriza impactul crizei COVID-19 asupra produselor și se vor asigura că cerințele de guvernanță și supraveghere a produsului (POG), precum și alte cerințe legate de protecția consumatorului și conduita afacerilor sunt implementate adecvat pentru a gestiona deficiențele induse de criză.
Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 8/24.02.2021 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI.
Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:
„Deja de mai bine de un an aproape toate analizele privind evoluția variabilelor macroeconomice și financiare sau referitoare la prognoze ale acestora implică referiri la evoluția pandemiei COVID-19.
Șocul pandemic care a lovit aproape întreg globul este cea mai evidentă demonstrație pe care o puteam primi pentru a înțelege că starea de sănătate a populației și riscurile de îmbolnăvire cu care aceasta se confruntă au repercursiuni majore asupra evoluției economiei.
Dacă până acum 1 an se vorbea doar despre implicațiile pe termen lung ale acestor factori, mai mult din perspectivă demografică, în ultimele luni ne-am obișnuit să folosim modele pe termen scurt și date cu frecvență ridicată pentru a corela situația medicală cu gradul de restricție al activităților și mobilității persoanelor și în final cu evoluția așteptată a sectoarelor economiei.
După scăderi pronunțate începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie, numărul de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 în România înregistrează o cvasi-stagnare în ultimele săptămâni, tendință vizibilă și în cazul numărului de pacienți internați la ATI și al ratei de pozitivare a testelor.
Totodată, de la începutul anului curent, evoluția pandemică în România a fost mai atenuată comparativ cu regiunea. In aceste condiții consider că există premise favorabile în prezent pentru o continuare a tendinței de recuperare economică care s-a manifestat în trimestrele III si IV ale anului trecut.
Vaccinarea populației este deocamdată singura soluție viabilă pentru depășirea crizei medicale și implicit a celei economice, până la apariția unui tratament accesibil, posibil de a fi administrat fără spitalizare, care să reducă până aproape de zero riscul ca o persoană infectată să dezvolte forme grave precum și să reducă perioada de convalescență. Până la dobândirea imunității colective putem presupune că actualele măsuri de distanțare și restricții de activitate vor fi în mare parte menținute în România pe tot parcursul T1 2021, afectând preponderent sectoarele în care activitatea implică un grad semnificativ de interacțiune umană (de ex., HoReCa, transporturi, activități de spectacole, culturale și recreative).
În România gradul cel mai ridicat de volatilitate a indicatorilor economici generat de evoluția pandemiei a fost consemnat în trimestrele 2 și 3 ale anului trecut. Am avut atunci o cădere economică fără precedent în date trimestriale, urmată în trimestrul imediat următor de o recuperare amplă dar incompletă. În trimestrul IV tendința de revenire a continuat însă într-un ritm trimestrial mai redus.
După contracția de 3,9% consemnată pe ansamblul anului 2020, ne putem aștepta ca economia să crească într-un ritm apropiat de potențial în următorii doi ani. Trebuie să avem în vedere că activitatea economică a fost influențată negativ în 2020 și de producția agricolă slabă, cu un impact evaluat de aproximativ -1 punct procentual la dinamica medie anuală a PIB, dar este posibil ca anul curent să fie cel puțin unul neutru din perspectiva contribuției agriculturii la creștere. O estimare prudentă ne conduce la concluzia că nivelul maxim al PIB real anterior perioadei de criză (adică cel consemnat la finele trimestrului I 2020) ar putea fi atins și depășit în a doua parte a anului curent.
O serie de date cu frecvență ridicată arată că surpriza pozitivă din ultimul trimestru al anului anterior, comparativ cu așteptările, s-a datorat evoluției din unele sectoare ce au dovedit reziliență sporită față de situația pandemică, precum industria și comerțul. Deși tendința de creștere s-a menținut, ritmul a fost mai redus și pentru acestea.
Sectorul construcțiilor care a înregistrat creșteri importante pe parcursul trimestrului III a fost inevitabil afectat de sezonalitatea specifică determinată de condițiile meteorologice. Și în cazul serviciilor trimestrul IV a adus o scădere față de trimestrul anterior.
Pentru trimestrul I 2021 putem anticipa o decelerare a ritmului PIB real și a componentelor sale, justificată și de o deteriorare a perspectivelor în cazul partenerilor comerciali externi, dar este de așteptat să vedem evoluții trimestriale pozitive pe datele ajustate sezonier. În absența unor șocuri adverse ample și a unui nou val semnificativ de infectări, probabil că agenții economici vor continua să se adapteze gradual la noile condiții, iar sectoare precum industria sau comerțul vor avea în continuare rolul de locomotivă a creșterii, susținute pe partea de cerere în special de consumul intern și în planul al doilea de formarea brută de capital fix, dar posibil și de cererea externă în eventualitatea unei reveniri graduale a economiilor partenerilor externi.
Începând cu trimestrul II 2021, pe fondul avansului campaniei de vaccinare, putem anticipa o continuare a detensionării graduale a restricțiilor impuse de autorități. Aceasta va impulsiona probabil activitatea economică și într-o serie de alte sectoare, precum HoReCa. Activitatea din aceste sectoare ar trebui în mod normal să beneficieze și de condițiile atmosferice mai favorabile, o dată cu încheierea sezonului rece, care va facilita desfăşurarea de activităţi în aer liber, cu diminuarea presupusă a riscurilor de contaminare. Sub aceste auspicii, revenirea economică ar putea deveni mai generalizată și mai robustă în perioada verii.
Așa cum știm, în România banca centrală nu are numai rolul de autoritate monetară ci este în același timp autoritate de reglementare și autoritate competentă pentru supravegherea microprudențială instituțiilor de credit, având totodată și atribuții privind funcționarea sistemelor de plată și privind stabilitatea financiară, acest din urmă rol realizându-l inclusiv în cadrul unei colaborări inter-instituționale prin participarea la activitatea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială.
Din perspectiva tuturor acestor responsabilități, Banca Națională a României, care anul trecut a aniversat 140 de ani de experiență în slujba economiei românești, a acționat cu toate instrumentele disponibile și necesare pentru a contribui la atenuarea efectelor economice ale crizei pandemice.
Acțiunile băncii centrale au fost graduale și atent calibrate pentru a adresa provocările complexe generate de o criză fără precedent, care încă de la început se prefigura că nu va avea doar efecte tranzitorii ci va implica modificări structurale profunde și manifestări ce s-ar putea întinde pe o perioadă considerabilă de timp.
Totodată, a fost evident pentru toată lumea că ne confruntăm cu o criză ale cărei consecințe imediate pot fi mult mai eficient adresate prin măsuri cu impact rapid specifice politicii fiscale. Instrumentele de politică monetară pot contribui la mixul de politici de răspuns la o astfel de criză dar au un impact mai redus iar efectul lor este resimțit cu o anumită gradualitate dată de orizontul de transmisie.
Nu uităm de asemenea diferențele importante dintre economia noastră și alte economii din regiune cu care ne comparăm adesea, și mai ales vulnerabilitățile importante și deficiențele structurale majore cu care am intrat în această criză.
Dacă BNR nu at fi ținut seama de acestea în calibrarea atentă și prudentă a conduitei politicii monetare ar fi existat riscul accentuării unor turbulențe a căror amplitudine, chiar dacă în esență nu era justificată de factorii fundamentali, începuse deja să fie vizibilă pe piețele financiare de la noi în contextul ascensiunii bruște a aversiunii la risc. Efortul și resursele utilizate pentru calmarea acestor turbulențe ar fi fost mult mai mari în absența menținerii unei conduite prudente și echilibrate a băncii centrale.
Oricum, nicăieri în lume această criză aparte nu ar fi putut fi adresată numai prin instrumente de politică monetară iar ideea că politica monetară are răspuns la toate problemele este evident profund eronată.
Colaborarea interinstituțională și sincronizarea politicilor și măsurilor de răspuns la criză, atât pe plan național cât și la nivel european au jucat un rol important în eficacitatea diminuării pe cât posibil a efectelor economice negative. In special din perspectiva noastră de țară în care spațiul disponibil pentru activarea unor politici de răspuns la criză a fost și este mai redus prin comparație cu alte țări membre UE sau ale zonei euro, solidaritatea europeană a constituit un ajutor extrem de valoros”.
BCR, rezultate 2020: George devine ecosistemul digital
cu cele mai multe produse bancare de retail disponibile 100% online, 1 din 5
români a cumpărat o locuință prin BCR, sprijin pentru companii care creează
peste 300.000 de locuri de muncă
Portofoliul
total de credite nete acordate clienților de Banca Comercială Română (BCR) a
crescut cu 7,4% an pe an la 31 decembrie 2020, susținut atât de segmentul
retail, cât și de cel corporate
Credite
nou acordate în lei, în valoare de 8 miliarde de lei în 2020 către segmentul
Retail – persoane fizice (credite ipotecare și de consum) și microîntreprinderi
1
din 5 români a achiziționat o locuință cu finanțare de la BCR, în timp ce 1 din
6 români a contractat un credit de consum
Finanțările
nou acordate segmentului Corporate au crescut cu 24,5% an pe an, ajungând la
9,3 miliarde lei în 2020, dintre care 42% reprezintă credite de investiții
Sprijin
pentru antreprenori: stocul de finanțări acordate sectorului IMM în creștere cu
14,8% an pe an la 31 decembrie 2020
Sprijin pentru clienți în contextul actual:
Peste
4.800 de companii care creează peste 300.000 de locuri de muncă au fost
susținute anul trecut prin credite noi, credite acordate prin programul IMM
Invest sau prelungiri ale liniilor de credit
IMM Invest: Peste
1.800 de credite aprobate în valoare totală de 1,2 miliarde de lei
Digitalizare
accelerată:
1,8
milioane de utilizatori de internet banking și mobile banking, din care peste 1
milion de utilizatori activi de George, în creștere cu 43% față de 2019
George
devine ecosistemul digital care oferă 100% online cele mai multe produse
specifice de retail banking (conturi curente, economisire, creditare și
asigurări)
Numărul
de tranzacții prin George a crescut cu 102% în 2020 față de 2019
BCR a înregistrat un profit net de 814,1 milioane de
lei (168,3 milioane de euro) în 2020.
„Adaptarea
și reziliența au fost cuvintele dominante, la nivel de business, dar și la
nivel personal pentru toți colegii mei. BCR a pus pe primul loc siguranța
angajaților și sănătatea financiară a clienților și am reușit să trecem
împreună, mai puternici, peste obstacole. Colegilor mei vreau să le mulțumesc
pentru rapiditatea cu care s-au adaptat contextului, dar și pentru dedicarea și
pasiunea pe care le-au pus în munca lor. Am continuat să învățăm din puterea de
reinventare a clienților noștri și am ținut deschis, fiind un partener de
încredere pentru antreprenori și companii în efortul lor de a asigura
continuitatea locurilor de muncă. Am oferit soluții de finanțare în domenii
cheie ale economiei pentru ca România SA și România SRL să continue să producă
valoare adaugată. Misiunea noastră continuă în 2021: sprijin real pentru
alegeri financiare inteligente, prin adaptarea la nevoile clienților, servicii
financiare personalizate, transformare digitală continuă și programe
educaționale incluzive”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
Măsuri luate în contextul Covid-19
Circa 41.000 de cereri de amânare a
ratelor pentru persoane fizice și circa 500 de cereri pentru companii au fost
implementate, în cadrul moratoriului public și al celui privat, pentru a
susține clienții afectați de pandemie, majoritatea selectând soluția BCR. Peste
3.600 de cereri de amânare de plată au fost realizate 100% online, prin
platforma George.
Peste 350.000 de clienți persoane
fizice au beneficiat de amânarea pentru 3 luni a sumelor lunare minime
obligatorii de plată pentru carduri de credit și descoperit de cont.
Amânările la plata creditelor în 2020 în
sprijinul clienților afectați de contextul pandemic au reprezentat 13% din
portofoliul total de credite persoane fizice, respectiv 10% din portofoliul
total de credite acordate companiilor.
Peste 30% din creditele de nevoi
personale din 2020 au fost acordate 100% digital
Jumătate dintre clienții ce iau credit
100% online optează și pentru asigurarea de viață, șomaj, pierdere temporară
sau permanentă a capacității de muncă.
Banca a implementat un nou mod de
funcționare la nivelul întregii rețele de sucursale, prin care clienții au
acces exclusiv în baza unei programări telefonice. Peste 70% dintre clienți
și-au programat deja de acasă vizita la bancă.
Impactul BCR în economie
În activitatea de creditare retail, BCR a acordat
credite noi în monedă locală pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 8
miliarde de lei în 2020. Comparativ
cu 2019, BCR și-a majorat cota de piață la creditele de consum nou acordate în
moneda locală până la 17.4% (+1,6 pp), precum și la creditele ipotecare nou
acordate în moneda locală, până la circa 20% (+3 pp). Vânzările de credite
ipotecare în lei au crescut cu 28% an pe an, datorită produsului ipotecar Casa mea care reprezintă 71% din total. De
asemenea, BCR a continuat să susțină creditul guvernamental Noua Casă, având o cotă
de piață de 30%. Stocul de credite ipotecare s-a majorat cu 10,6% an pe an în
2020, în timp ce stocul de credite de consum a crescut cu 8% an pe an.
În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite corporate noi în
valoare de 9,3 miliarde de lei în 2020, în
creștere cu 24,5% an pe an. Motorul principal a fost avansul stocului de
finanțări acordate sectorului IMM (inclusiv prin subsidiara BCR Leasing), care a
crescut cu 14,8% an pe an, atingând valoarea de 7,0 miliarde de lei (1,4
miliarde de euro) la 31 decembrie 2020, ca urmare a unei concentrări mai mari
pe afacerile noi și pe dezvoltarea sectorului de leasing, precum și a participării
BCR în programul IMM Invest. Față de 2019, finanțarea sectorului public a
crescut cu 21,6%, iar cea pentru sectorul imobiliar cu 7,0%.
Ecosistemul inteligent de banking George a depășit 1 milion de utilizatori activi, în
creștere cu 43% față de 2019. George
oferă online cele mai multe produse specifice de retail banking (conturi
curente, economisire, creditare și asigurări). Astfel, în 2020 au fost lansate în platforma George mai multe produse unice pe
piața bancară: refinanțare online, card de credit online și descoperit de cont
online (lansate la finalul lui 2020 – deja 50% din cardurile de credit și contractele
pentru descoperit de cont au fost acordate 100% digital), asigurarea Multi Protect și asigurarea
atașată creditului. George Moneyback, programul de loialitate care oferă
bani înapoi, ca reducere, clienților BCR care folosesc plata cu cardul, a ajuns la 310.000 de utilizatori în doar
cinci luni. Peste 95% din conturile noi de economii în 2020 au fost
deschise prin George.
Casa Mea App, platforma
care gestionează de pe telefon sau tabletă fluxul de documente pentru creditele
ipotecare standard, a fost utilizată pentru 40% creditele ipotecare Casa Mea.
Programul Școala de Bani a ajuns anul trecut la peste 30.000 de adulți și
copii, fiind organizate sesiuni online de educație financiară și ateliere
pentru copii. Numărul total al celor care au participat în program a depășit 430.000.
Programul de educație antreprenorială BCR Școala de
Business a ajuns la 10.000
de utilizatori (antreprenori, manageri, liberi profesioniști, profesori și
studenți) care au cont pe platformă sau au participat la sesiuni online. În
cadrul acceleratorului INNOVX-BCRau
fost accelerate sau incubate 62 de start-up-uri (de până la 1 milion de euro)
și scale-up-uri (firme cu cifre de
afaceri sau finanțări atrase de peste 1 milion de euro), din toată țara.
Performanța
financiară a BCR în anul 2020
BCR
a înregistrat un profit net de 814,1
milioane de lei (168,3 milioane de euro) în 2020, față de 593,3 milioane de
lei (125,0 milioane de euro) în 2019 pe baza unei creșteri puternice a creditării
și a unui rezultat operațional mai mare, parțial din compensare de costuri mai
mari cu riscul. Profitul net din 2019 a fost afectat de constituirea unui
provizion excepțional legat de activitatea BCR Banca pentru Locuințe în T2
2019.
Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 5,1%, până
la 1.877,5 milioane de lei (388,1 milioane de euro) în 2020, de la 1.786,9 milioane de lei (376,5 milioane de
euro) în 2019, pe fondul unor venituri operaționale mai mari și al unor
cheltuieli operaționale mai reduse.
Venitul net din dobânzi a crescut cu 5,1%, până la
2.371 milioane de lei (490,1 milioane de euro) în 2020, de la 2.256,3 milioane de lei (475,5 milioane de
euro) în 2019, favorizat de volume mai mari de credite și depozite, atât pe
segmentul de clienți retail, cât și pe cel de corporate, parțial compensat de
impactul din dobânzile de pe piață.
Venitul net din comisioane a scăzut cu 9%, până la
710,0 milioane de lei (146,8 milioane de euro) în 2020, de la 780,6 milioane de lei (164,5 milioane de
euro) în 2019, determinat de un volum mai redus de comisioane din retrageri de
numerar și de eliminarea comisionului de retragere de la alte ATM-uri decât
cele ale BCR, în aprilie și mai, ca măsură de sprijin pentru clienți în
perioada stării de urgență.
Rezultatul net din tranzacționare a crescut cu 1,2%,
până la 356,5 milioane de lei (73,7 milioane de euro) în 2020, de la 352,4 milioane de lei (74,3 milioane de euro)
în 2019, în principal datorită unei activități de tranzacționare mai crescute.
Venitul operational a crescut cu 1,6%, până la
3.546,3 milioane de lei (733,0 milioane de euro) în 2020, de la 3.490,4 milioane de lei (735,5 milioane de
euro) în 2019, determinat de venitul net din dobânzi și venitul net din tranzacționare
mai mari, parțial compensat de venitul net din comisioane mai mic.
Cheltuielile administrative generale au înregistrat în
2020 valoarea de 1.668,8 milioane de lei (344,9 milioane de euro), în scadere
cu 2% în comparație cu
1.703,5 milioane de lei (359 milioane de euro) în 2019, mai ales ca urmare a
contribuției anuale mai mici la fondul de garantare a depozitelor în 2020
versus 2019 și a deprecierii mai scăzute, parțial compensate de cheltuieli cu
personalul mai mari și de cheltuieli legate de noul sediu central în 2020.
Astfel,
raportul cost-venituri s-a îmbunătățit
la 47,1% în 2020, față de 48,8% în 2019.
Costurile de risc
și calitatea activelor
Rezultatul
net din deprecierea instrumentelor financiare a înregistrat o alocare de
521,3 milioane de lei (107,7 milioane de euro) în 2020, comparativ cu o
eliberare de provizion de 61,8 milioane de lei (13 milioane de euro) în 2019.
Acest rezultat a fost influențat de măsurile prudențiale luate de bancă pentru
a anticipa orice potențial efect negativ al contextului pandemic, măsuri
concretizate în principal prin actualizarea parametrilor de risc pe baza celor
mai recente scenarii macroeconomice și prin implementarea unor reguli mai
stricte privind clasificarea din punct de vedere al riscului de credit conform
IFRS 9, aplicabile expunerilor către clienții afectați de situația curentă.
Rata
creditelor neperformante a ajuns la 4,5% în decembrie 2020 față de
4,1% în decembrie 2019. Această evoluție reflectă în principal efectul unui
eveniment singular înregistrat în trimestrul II 2020, constând într-o expunere de
valoare mare față de un client Corporate, devenită neperformantă, cât și al unui
volum mai mare de noi credite neperformante în segmentul Retail, rezultat în
urma evaluarii efectuate în T4 privind improbabilitatea de plată pentru clienții
cu acorduri de amânare a ratelor încă active. În același timp, gradul de
acoperire al creditelor neperformante cu provizioane a atins nivelul de 122,5%
în decembrie 2020.
Capitalizare și
finanțare
Rata
de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerințele
de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 20,51% în decembrie 2020,
semnificativ peste cerinţele Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata
capitalului de Rang 1+2 de 19,42% (Grup BCR) în decembrie 2020 reflectă
clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.
Creditele
și avansurile acordate clienților au crescut cu 7,4%, până la 43.002,5 milioane de
lei (8.833,2 milioane de euro) la 31 decembrie 2020, de la 40.049 milioane
de lei (8.373,2 milioane de euro) la 31 decembrie 2019, susținute de creșteri
atât în creditarea retail (+6,9% față de decembrie 2019), cât și în cea
corporate (+7,8% față de decembrie 2019).
Depozitele
de la clienți au crescut cu 12,3%, până la 64.876,8 milioane de lei (13.326,4
milioane de euro) la 31 decembrie 2020, de la 57.791,8 milioane de lei
(12.082,8 milioane de euro) la 31 decembrie 2019, sustinute de creșteri atât pe
depozitele retail (+10,9% fata de decembrie 2019), cât și pe cele corporate
(+16,4% față de decembrie 2019).
***
BCR oferă o gamă completă de produse și servicii financiare, printr-o rețea de 18 centre de afaceri și 16 birouri mobile dedicate companiilor și 370 de unități retail situate în majoritatea orașelor din țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca nr.1 în România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR dispunând de cea mai mare rețea națională de ATM-uri și mașini multifuncționale – aproape 1.800 de echipamente, aproximativ 13.000 POS-uri și servicii bancare complete prin Internet banking, Mobile banking, Phone-banking și E-commerce.
Profit sau pierdere
În
milioane RON
31 dec 2020
31 dec 2019
Venituri
nete din dobânzi
2.371,0
2.256,3
Venituri
nete din taxe și comisioane
710
780,6
Venituri
nete din tranzacționare și câștiguri/pierderi evaluate la valoare justă prin
profit sau pierdere
356,5
352,4
Venit
operațional
3.546,3
3.490,4
Cheltuială
operațională
(1.668,8)
(1.703,5)
Rezultatul
operațional
1.877,5
1.786,9
Rezultat
net din deprecierea instrumentelor financiare
(521,3)
61,8
Alte
rezultate operaționale
(291,1)
(923,1)
Rezultat
înainte de impozitare din activități continue
1.065,1
895,8
Rezultat net atribuibil acționarilor societății
mamă
814,1
593,3
Situația poziției financiare
În
milioane RON
31 dec 2020
31 dec 2019
Numerar
și echivalente de numerar
10.538,2
9.006,5
Active
financiare deținute pentru tranzacționare
23.715,3
22.372,7
Credite
și avansuri acordate băncilor
2.028,0
661,4
Credite
și avansuri acordate clienților
43.002,5
40.049,0
Imobilizări
necorporale
348,9
359,1
Active
diverse
2.353,7
2.489,6
Total
active
81.986,6
74.938,4
Datorii
financiare deținute în vederea tranzacționării
52,1
73,5
Depozite
de la instituții bancare
3.606,8
4.439,2
Depozite
de la clienți
64.876,8
57.791,8
Titluri
de datorie emise
614,8
784,4
Diverse
datorii
3.491,2
3.377,8
Total
capitaluri proprii
9.344,9
8.471,7
Total
datorii și capitaluri proprii
81.986,6
74.938,4
[1]
Toate datele financiare de mai jos constituie rezultate consolidate
neauditate ale Grupului Banca Comercială Română (BCR) pentru anul 2020,
potrivit IFRS. Cu excepția cazului în care se specifică altfel, rezultatele
financiare pentru anul 2020 sunt comparate cu rezultatele financiare pentru anul
2019. De asemenea, cu excepția cazului în care se specifică altfel, cursurile
de schimb valutar utilizate pentru conversia cifrelor în euro sunt cele
furnizate de Banca Centrală Europeană. Contul de profit și pierdere este
convertit folosind cursul mediu de schimb valutar pentru anul 2020 de 4,8381 RON/EUR atunci
când se referă la rezultatele pentru anul 2020 și folosind cursul mediu de
schimb pentru anul 2019 de 4,7456
RON/EUR atunci când se referă la rezultatele obținute în anul 2019.
Bilanțurile la 31 decembrie 2020 și la 31 decembrie 2019 sunt convertite
utilizând cursurile de schimb de închidere la datele respectiv (4,8683 RON/EUR la 31 decembrie 2020
și 4,7830 RON/EUR la 31 decembrie 2019). Toate
modificările procentuale se referă la cifrele exprimate în lei.
XTB: Prețul acțiunilor Tesla au crescut în 2020 cu peste
730%. Cum va afecta investițiile în Bitcoin de 1,5 miliarde dolari parcursul
Tesla în 2021?
Deși Tesla a reușit să obțină profituri pe hârtie de
aproximativ 1 miliard de dolari din investițiile în Bitcoin, depășind
profiturile totale obținute din vânzarea de vehicule electrice din 2020,
corecțiile recente ale monedei digitale și volatilitatea ridicată i-a
determinat pe anumiți investitori să marcheze profiturile, explică Radu Puiu,
analist XTB România.
Tesla se numără printre cele mai populare nume din piață în
acest moment. Anul trecut a fost excelent pentru producătorul de vehicule
electrice, prețul acțiunilor sale crescând cu aproximativ 730%. Începutul de an
a fost de asemenea promițător, acțiunile atingând noi maxime istorice la
aproximativ 900 de dolari pe acțiune. Din acel punct, entuziasmul investitorilor pare să se
fi redus, prețul acțiunilor Tesla regăsindu-se într-o situație de piață de
scădere (deprecierile au depășit pragul de 20%, atingând un maxim de -32% față
de maximele recente), explică Radu Puiu, analist XTB România într-o analiză
complexă, dar concisă despre companie.
La începutul lunii februarie, Tesla a dezvăluit că a cumpărat
Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari și intenționează să accepte moneda
digitală pentru plata produselor sale. Există opinii ce susțin că legăturile
companiei cu Bitcoin reprezintă un factor de risc deoarece moneda a traversat o perioadă de corecție după
atingerea de noi maxime, pe fondul unor comentarii prudente din partea
secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen.Secretarul Trezoreriei a
numit Bitcoin un „mod extrem de ineficient de a efectua tranzacții” și a
avertizat despre utilizarea acestuia în activități ilicite. De asemenea, a tras
un semnal de alarmă cu privire la impactul Bitcoin asupra mediului. Creșterea
explozivă a prețului a reamintit despre nivelul ridicat de electricitate
necesar pentru a produce noi monede.
Deși Tesla a reușit să obțină profituri pe hârtie de
aproximativ 1 miliard de dolari din investițiile în Bitcoin, depășind
profiturile totale obținute din vânzarea de vehicule electrice din 2020,
corecțiile recente ale monedei digitale și volatilitatea ridicată i-a
determinat pe anumiți investitori să marcheze profiturile. Decizia Tesla de a se implica în piața Bitcoin
determină riscul ca volatilitatea pieței de monede virtuale să pună pe plan
secund viziunea fundamentală a companiei în rândul investitorilor.
În timp ce vânzarea a fost alimentată parțial de comentariile
lui Musk conform cărora prețul Bitcoin pare „ridicat”, există și alți factori care ar putea, de asemenea, să
afecteze ”strălucirea” producătorilor de vehicule electrice, inclusiv un flux
continuu de știri de dezvoltare din partea producătorilor auto tradiționali,
cum ar fi General Motors și Ford Motor, care se pregătesc să participe la cursa
către tranziția spre tehnologii ”verzi.
Aprecierea
acțiunii indică o revenire după o secvență descendentă de două zile. Este
posibil ca revenirea acțiunilor în teritoriul pozitiv să fi fost determinată de
atitudinea optimistă prezentă la nivel extins pe piață.
Un alt posibil factor care a stat la baza revenirii prețului
acțiunilor Tesla a fost decizia luată de Cathie Wood, fondatorul și CEO-ul Ark
Investment Management, de a cumpăra acțiuni Tesla. Aceasta este un investitor de succes, care a observat o
mulțime de tendințe în sectorul tehnologic înainte de a deveni evidente.
Decizia ei de a cumpăra în urma scăderii ar putea fi considerat un catalizator
pentru mișcarea ascendentă de aproximativ 20% din ultimele zile.
China, a doua piață după SUA pentru Tesla
Pe de
altă parte, China este cea mai mare piață pentru vehicule electrice, motiv
pentru care producătorii vor încerca să obțină o cotă de piață cât mai ridicată
în statul asiatic. În plus, Guvernul Chinei este serios în ceea ce privește
reducerea poluării și devine liderul global în adoptarea și promovarea
inovației vehiculelor electrice.
Investitorii
au inclus în prețul acțiunilor producătorilor de mașini electrice o rată
ridicată de creștere pe o perioadă lungă de timp, fapt ce le face destul de
vulnerabile în fața modificărilor de sentiment. De asemenea, competiția este un
alt factor de risc. Pe termen lung, pot exista doar un număr limitat de lideri
de piață.
Un alt
factor de risc ar putea fi preferința consumatorilor pentru vehicule electrice
de buget, precum Hong Guang Mini, în detrimentul variantelor de top ca NIO și
Tesla.
Pentru a promova vehiculele electrice, guvernul chinez oferă
gratuit plăcuțe de înmatriculare care sunt garantate. În multe orașe, lista de așteptare se poate întinde pe
luni sau chiar ani pentru a obține o plăcuță de înmatriculare pentru un motor
pe benzină prin diferite sisteme de licitație.
Totuși,
companiile străine precum Tesla s-ar putea confrunta cu dificultăți cauzate de
instituțiile guvernamentale. La începutul lunii februarie, cinci autorități de
reglementare chineze au solicitat răspunsuri din partea Tesla cu privire la
unele probleme de calitate și de siguranță la uzina sa. China este cea mai
mare piață pentru Tesla după SUA.
Veniturile Tesla ar putea crește cu 53% în 2021
Analiștii și investitorii se așteaptă la o creștere
importantă a afacerii Tesla în acest an. În medie, analiștii estimează că veniturile Tesla vor
crește cu 53% în 2021, până la 48,15 miliarde de dolari. Acest lucru este în
conformitate cu ghidajele Tesla ca livrările de vehicule să crească cu peste
50% în acest an comparativ cu 2020.
Conducerea companiei a declarat că deși 2020 a fost un an critic pentru Tesla, consideră că 2021 va fi și mai important. Desigur, investitorii ar trebui să facă diferența între așteptările referitoare la afaceri și așteptările legate de acțiuni. Acțiunile au devenit destul de ”scumpe” după aprecierea amplă din 2020. Deși Tesla a realizat o campanie de lungă durată pentru reducerea emisiilor auto globale prin utilizarea mașinilor sale ecologice, decizia companiei de a investi în Bitcoin ar putea avea o influență asupra ratingului ESG (companiile sunt evaluate în funcție de performanțele lor sociale, de mediu, și în ceea ce privește guvernanța).
_________________
Despre XTB:
Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele
financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de
instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe
Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie,
Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai
importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.
Avertisment cu privire la riscuri:
Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte
informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă
sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă
incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere
direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă
aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu
garantează viitoare performanţe sau rezultate. 77% din conturile investitorilor
de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar
trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul
ridicat de a vă pierde banii.
EAD – Empresa
de Arquivo de Documentação SA, una dintre cele mai mari companii portugheze din
domeniul arhivării digitale, aduce pe piața din România serviciul E-adeverința,
prin accesarea căruia companiile își pot digitaliza arhivele istorice în
vederea emiterii rapide a adeverințelor de tip sporuri și venituri pentru
dosarele de pensie.
În prezent,
procedurile sunt extrem de complicate. Cărțile de muncă au trecut la formatul
electronic din 2001, iar pentru perioada anterioară acestui an, angajatorii
trebuie să emită adeverințe de muncă, în maximum 30 de zile de la primirea
solicitărilor în acest sens. Potrivit estimărilor din piață, 3% dintre cei
aproximativ cinci milioane de pensionari din România au solicitat adeverințe
pentru recalcularea pensiilor din 2018 până în prezent. Asta înseamnă aproape
150.000 de cereri, concentrate în perioadele imediat următoare modificărilor
legislației privind pensiile.
Companiile cu
istorie mai veche de anii 2000, din industrii precum cea minieră, siderurgică,
auto și nu numai, trebuie să își mobilizeze mai mulți angajați pentru a procesa
un număr de maximum 10 cereri într-o lună. Există și arhive fizice vechi de 60
de ani, foarte greu de accesat, păstrate în condiții improprii, cu anumite
documente degradate sau distruse complet. Nu de puține ori, termenul de 30 de
zile se depășește, iar foștii angajați, în nume propriu sau ca grup, dau în
judecată companiile pentru întârzieri semnificative în eliberarea
adeverințelor. Pe lângă amenzi, firmele riscă și plata unor penalități pentru
lunile de întârziere.
Unic pe piața
din România, serviciul E-adeverință oferit de EAD simplifică procedurile
și centralizează toate datele necesare, prin scanarea statelor de plată sau a
fișelor de retribuție, extragerea informațiilor necesare din ele pentru fiecare
angajat și generarea unei baze de date.
„O companie din zona de producție
ce a avut sporuri pentru condiții grele de muncă, cu câteva mii de angajați în anii ‘85 – ’90,
probabil că primește între 60-120 de cereri de adeverințe anual. Aici venim noi în ajutor, prin serviciul E-adeverința.
Companiile își vor simplifica toate procedurile, vor salva resurse importante
de oameni și vor reduce costurile pe termen lung. Prin accesarea serviciului
EAD, arhivele fizice se vor transforma în unele electronice, iar toate datele
necesare eliberării adeverințelor pentru venituri vor putea fi accesate imediat”,
explică Liviu Zamfir, Chief Operation Manager EAD
Romania și unul dintre experții români în managementul arhivelor.
Prinaccesarea
serviciului E-adeverința, după procesarea arhivelor fizice, datele vor
fi disponibile în platforma RWS (Read, Write & Share), iar adeverințele de
tip sporuri și venituri se vor genera cu un singur click. E-adeverința
este un serviciu similar cu cele oferite de EAD în Portugalia de mai bine de 10
ani.
„Cuvântul ,digitalizare’
este folosit tot mai des în România. Know-how-ul și experiența noastră
din Portugalia, unde avem un portofoliu de peste 2000 de clienți activi, ne
ajută foarte mult. Am dezvoltat propriul software de management al documentelor
și l-am adaptat la cele mai diverse industrii din piață. Am dezvoltat în
permanență procedurile și aplicațiile și le-am dus la un nivel de top. Datorită
acestor plusuri, atunci când abordăm companiile românești cu același profil cu
al clienților din Portugalia, putem demara rapid și eficient procedurile pentru
că suntem la curent cu specificul celor mai multe industrii”,
spune Bruno Amaro, CEO EAD Romania.
EAD va începe
să implementeze serviciul E-Adeverința pentru o companie care activează
în domeniul alimentației publice și care a
avut o medie de peste 2000 de angajați anual pe parcursul celor 50 de
ani de funcționare. Proiectul se va derula pe parcusul a 7 luni și presupune scanarea
a peste 200.000 de fluturași de salariu și extragerea a peste 5 milioane de indecși.
În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de
Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea
pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi
pensii private, după cum urmează:
Reglementare
Proiectul de Normă privind aplicarea Ghidului privind
comisioanele de performanță ale OPCVM și ale anumitor tipuri de FIA în vederea
publicării pe site-ul A.S.F. (proiectul
va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru
consultare publică, timp de 10 zile).
Autorizare
Autorizarea domnului Chirodea Radu Gabriel în calitate de
membru al Consiliului de Administrație al SSIF Muntenia Global Invest S.A.;
Aprobarea domnului Paul-Corneliu Cazacu în funcția de
membru-președinte al Directoratului la societatea Uniqa Asigurări S.A.;
Aprobarea domnului Johannes Porak pentru un nou mandat în
calitate de membru-vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa
Asigurări de Viață S.A.;
Aprobarea domnului Bogdan Iulian Popa pentru un nou mandat
în calitate de membru – președinte al Consiliului de Administrație la
societatea Compania de Asigurări – Reasigurări Exim România (CARE – România)
S.A.;
Aprobarea domnului Voinea Nicolae-Ovidiu în calitate de
membru al Consiliului de Administrație la societatea German Romanian Assurance S.A.;
Aprobarea domnului Mesut Yetiskul în calitate de Membru al
Consiliului de Administrație la societatea Pool-ul de Asigurare Împotriva
Dezastrelor Naturale S.A. (PAID);
Aprobarea amendamentelor Codului Bursei de Valori București
S.A. – Operator de piață reglementată;
Autorizarea modificării intervenite în Actul constitutiv al
S.I.F. Moldova S.A. ca urmare a schimbării denumirii societății;
Aprobarea alegerii de către S.A.I. Erste Asset Management S.A.
a următoarelor burse din state terțe în vederea realizării de investiții în
conformitate cu art. 82 lit. b) și lit. f) din O.U.G. nr. 32/2012: New York
Stock Exchange, Nasdaq Stock Market, London Stock Exchange și SIX Swiss
Exchange;
Autorizarea modificării documentelor următoarelor O.P.C.V.M.
administrate de S.A.I. Erste Asset Management S.A.: FDI Erste Balanced RON, FDI
Erste Equity România, FDI Erste Bond Flexible RON, FDI Erste Bond Flexible
România EUR, FDI Erste Liquidity RON, FDI You Invest Active EUR, FDI You Invest
Active RON și FDI You Invest Balanced EUR;
Emiterea unei decizii prin care se confirmă faptul că
societatea Hella Romania S.R.L., angajată în tranzacții realizate intragrup cu
instrumente financiare derivate extrabursiere cu societatea Hella GmbH&Co KGaA,
beneficiază de excepția de la obligația de raportare prevăzută în articolul 9
alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 (EMIR);
Emiterea unei decizii prin care se confirmă faptul că
societatea Michelin Romania S.A., angajată în tranzacții realizate intragrup cu
instrumente financiare derivate extrabursiere cu societatea Compagnie
Financiѐre Michelin SCmA, se încadrează în excepția de la obligația de
raportare prevăzută în articolul 9 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012
(EMIR);
Retragerea de la tranzacționare și radierea din evidența
A.S.F. a acțiunilor emise de societatea ICERP S.A. Ploiești ca urmare a
radierii societății din Registrul Comerțului;
Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al
societății Raiffeisen Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L. (numire
administrator, eliminare obiect de activitate, modificare articole);
Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății
Mercedes – Benz Insurance Broker S.R.L. (nou asociat semnificativ, structura
asociaților);
Aprobarea modificării adusă Actului constitutiv al societății
Ritter – Broker de Asigurare și Reasigurare S.R.L. (completare obiect de
activitate);
Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al
societății Casa de Lichidări Daune – Broker de Asigurare S.R.L. (schimbare
sediu social, înființare punct de lucru);
Avizarea modificării Regulamentului de Organizare și
Funcționare al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private
S.A.;
Avizarea auditorului financiar PricewaterhouseCoopers Audit
S.R.L. în vederea desfășurării activității de audit statutar al situațiilor
financiare anuale pentru fondurile de pensii ocupaționale și administratorii
acestora;
Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de
pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative Aegon Esențial administrat
de Aegon Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;
Autorizarea modificării Actului
individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare
administrat de S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A.
Pe principiul “ai, n-ai mingea, tragi la poartă!”,
Supercupa Lidl powered by WOPA a devenit prima competiție offline-online din
România. Contextul este cel știut de toată lumea. Am fost și suntem în vremea
pandemiei, dar viața trebuie să meargă mai departe.
Povestea pe scurt este
următoarea: din 2017, angajații Lidl au propriile competiții sportive. Stilul
de viață sănătos este o prioritate la nivelul companiei, iar numărul de
participanți a crescut de la un an la altul. Dar ce se întâmplă atunci când
peste tine vine virusul cu numărul 19 pe tricou și toate activitățile care
implică prezența mai multor persoane sunt suspendate? Aici s-au activat echipele
de la WOPA și Lidl.
Bucuria sportului
transferată în lumea digitală
Nu, n-a fost deloc ușor să aduci bucuria unui campionat
obișnuit în digital. Totuși entuziasmul, competitivitatea, motivația de a face
mișcare, precum și satisfacția victoriei au fost păstrate. WOPA și angajații
Lidl și-au suflecat mânecile, s-au echipat, au făcut încălzirea și s-au pus pe
treabă (cu respectarea măsurilor de distanțare socială, bineînțeles). Timp de
patru luni, campionii din offline s-au mutat în online și au luat parte la
SuperCupa Digitală Lidl, care s-a desfășurat prin intermediul aplicației We are
Lidl. We are Lidl este o aplicație mobilă dedicată exclusiv echipei Lidl din
România, prin intermediul căreia toți angajații au acces la informații despre
companie în timp real. Aplicația dă ocazia angajaților să publice propriile
postări, să interacționeze cu alți colegi mult mai ușor și să se bucure de
conținut creat special pentru ei.
Campaniile de
teasing și reveal au fost foarte convingătoare si au dus la înscrierea unui număr
impresionant de participanți. S-a pus accent pe emoțiile provocate de
competiție, pe dorul de a face sport, iar la startul SuperCupei Digitale Lidl au
fost prezente nu mai puțin de 18 echipe de fotbal, 14 echipe de volei și câteva
sute de suporteri zgomotoși.
Cum a arătat
SuperCupa Digitală Lidl?
Orice competiție serioasă are nevoie de participanți și, bineînțeles, de un
regulament pe măsură. În prima fază, angajații și-au făcut echipe de câte 6
persoane și și-au ales căpitanul. Apoi, am dat drumul la joc: în fiecare
săptămână s-a lansat câte o provocare. Toată lumea s-a filmat în timpul
probelor practice, de tipul “dublelor” cu sulul de hârtie igienică, schemelor à la
Ronaldinho, paselor la perete. Au existat și o serie de probe populare, bazate
pe like-urile strânse de fiecare echipă de la suporterii ei.
Galeriile nu s-au oprit aici – au
inventat cântece de încurajare pentru echipele preferate. De asemenea, fanii s-au
vopsit pe față și au făcut coregrafii. Toate clipurile video au fost postate pe
platforma We are Lidl. Scorul final per echipă s-a calculat în baza unui algoritm
– totalul punctelor de la probele practice a reprezentat 80%, iar like-urile
adunate la probele populare, restul de 20%.
Campionii,
campioniii…
Toată lumea a
avut câte ceva de câștigat. În afara experienței de neuitat și a emoțiilor
trăite la cote maxime, pe întreg parcursul competiției s-au oferit sute de
premii. De la tricouri, poze-magnet, mingi de fotbal și volei, genți de sport
pana la boxe portabile, căști și aparate foto instant. Premiile pentru echipele
din fazele finale au constat în smartwatch-uri, biciclete și vouchere valorice
pentru echipament sportiv.
SuperCupa
Digitală Lidl a demonstrat că sportul poate fi practicat chiar și în cele mai
grele condiții. Dovada o reprezintă cifrele din aplicația We are Lidl: peste
250 de materiale video încărcate de participanți, peste 500 de minute de
filmare și, nu în ultimul rând, peste 17.000 de like-uri. #NoBullshitSport
Grupul de companii European Multisolutions Systems Group SRL – EMS
Floor Group, specializat în aplicarea de pardoseli pe bază de răşini, cu
sediul central în România, anunță încheierea anului 2020 cu afaceri de peste 10 milioane de euro, în creștere cu 20% față de anul precedent.
Claudiu Baciu, cofondator al
EMS Floor Group: „În 2020 am depășit
cifra de afaceri de 10 milioane de euro, obiectiv pe care ni l-am popus la începutul
anului și pe care l-am atins. Este o creștere cu 20% față de 2019, ritm pe care
vrem să îl păstrăm și în anii următori, pentru a atinge ținta de 20 de milioane
de euro pe care o avem în vedere la orizontul anului 2023. În acest an, ne
bazăm creșterea în special pe România și pe Ungaria, fiecare dintre cele două
piețe urmând să înregistreze un avans de 20%”.
EMS FHP Systems
(companie care activează în România și Ungaria) a avut afaceri de 4,5 milioane
de euro; EMS Floor Belșgium și EMS Floor Lux (pe piețele din Belgia și
Luxemburg). Au raportat afaceri de 5,5 milioane de euro. Pentru 2021, EMS Floor
Group își propune să atace masiv piața din Ungaria și să asigure o creștere
susținută a activității din România.
Contextul din 2020
a necesitat o repliere rapidă și o remodelare a businessului și a contractelor
în derulare, în conformitate cu restricțiile impuse în fiecare țară în care
grupul activează.
Claudiu Baciu: „Acum, activitatea s-a reluat în proporție
de 100%, s-au deblocat căile de acces în toate țările din Europa în care
lucrăm, însă în prima parte a anului ne-am confruntat și noi cu situații pe
care nu le luasem în calcul inițial. Au apărut testările COVID, am avut colegi
care s-au infectat, am fost nevoiți să ne informăm în permanență despre
condițiile în care puteam să circulăm, prin ce țări puteam trece, dar și ce fel
de cerințe erau la destinație, carantina, iar toate aceste variabile ne-au
modelat activitatea. Nimic nu mai era valabil din strategia anterioară
pandemiei. A trebuit să ne regândim planurile de execuție și să ne adaptăm
șantierul în funcție de toți acești factori, ceea ce a extins termenele de
livrare, dar fără ca acest lucru să afecteze vreo relație contractuală. Prima
lecție pe care am învățat-o în criză
este aceea că online-ul poate fi o cale prin care ne putem gestiona businessul,
astfel că ne vom concentra în continuare pe digitalizare la nivelul companiei
și vom folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziție. Pandemia ne-a
învățat, apoi, să ajustăm termenii de execuție introducând o marjă
suplimentară, să adaugăm în contracte clauze specifice impuse de COVID -19,
lucru care nu se întâmpla înainte. Am învățat că este extrem de importantă
dinamica afacerii, am regândit sistemul de management și de performanță în
interiorul echipei. S-a diversificat modul în care se face business, dar apelăm
mai mult la digitalizare, ceea ce simplifică multe aspecte. În 2021 vom avea
filială în Ungaria, unde vrem să avem o cifră de afaceri stabilă. Piața de
pardoseli din Ungaria este la același nivel cu cea din România, dar distribuția
proiectelor și marjele de profit sunt mai bune. Vom deschide filiala, cel mai
probabil, undeva în a doua parte a anului”.
Referitor la
digitalizare, Claudiu Baciu accentuează
”Continuăm digitalizarea, ne propunem
să aducem softuri care să ne permită să gestionăm businessul de la distanță,
astfel încât să avem un management integrat în toate țările în care activăm.
Trebuie, de exemplu, să găsim o soluție integrată pentru zona de HR care să
răspundă nevoii noastre de gestionare a angajaților și de adaptare la
legislația din fiecare țară, dar care să ne ajute să simplificăm și să reducem
timpii pentru a gestiona informații și activități”.
EMS Floor Group își
reafirmă obiectivul de a deveni „cea mai mare companie de profil din Europa, de
aceea în acest an și în anii următori focusul va fi pe dezvoltarea piețelor pe
care activează deja, pentru ca după 2023 să targeteze Franța și Germania, care
sunt cele mai mari piețe europene pentru pardoseli industriale și
hidroizolații. Totodată, grupul îşi propune să devină cel mai dorit angajator
din industria de profil în Uniunea Europeană”.
EMS Floor Group –
European Multisolutions Systems Group SRL este caracterizată ca „o companie
antreprenorială integral românească fondată în 2010, la Turda, de frații
Claudiu și Marius Baciu. Compania, activă în domeniul prestărilor de servicii
în construcții, implementează sisteme profesionale de pardoseli și
hidroziolații, și lucrează cu cele mai performante materiale și tehnologii
cunoscute și acreditate la nivel european. EMS Floor Group are 140 de angajați
la nivel de grup și operează în România și pe piețele din Belgia, Luxemburg,
Franța și Ungaria cu trei divizii specializate: EMS Floor Systems, EMS Hydro
Systems și EMS Polishing. EMS Floor Group aplică sisteme profesionale de
pardoseli pe bază de răşini şi este, de asemenea, specializată în
hidroizolaţii. Compania lucrează cu cei mai importanţi furnizori de răşini din
Europa, iar echipele sale de aplicatori sunt pregătite să lucreze cu orice
sistem de răşini profesionale şi să aplice orice tip de pardoseli pe bază de
răşini epoxidice sau poliuretanice”.
Jucătorii din sectorul imobiliar comercial din România vor fi înclinați să încheie contracte pentru perioade mai scurte decât înainte de pandemie, aproximativ 80% dintre proprietarii, dezvoltatorii și investitorii din acest domeniu considerând că ajustările și flexibilitatea prevederilor contractuale sunt principalele aspecte care vor conta pentru chiriași și utilizatorii finali după terminarea crizei sanitare, potrivit studiului Deloitte Romania Commercial Real Estate 2021. Mai mult, studiul subliniază faptul că prevederile contractuale al căror scop este să securizeze plata chiriei vor fi elemente diferențiatoare după pandemie, 64% dintre respondenți menționând ajustarea chiriei și acordarea stimulentelor ca fiind al doilea cel mai important aspect pentru chiriași și utilizatorii finali.
Studiul mai arată că „următoarea
normalitate” se va traduce cel mai probabil printr-o reconfigurare a spațiilor din
sectorul de imobiliare comerciale, 71% din respondenți considerând că această
abordare va fi mai frecventă în perioada următoare. În plus, aceștia anticipează
o reconfigurare a modelelor de închiriere, 64% dintre respondenți subliniind faptul
că este posibil să asistăm la apariția contractele de tip barter și a acordurilor
de schimb în sectorul imobiliar după încheierea pandemiei.
Alexandra Smedoiu, Partener servicii fiscale, Deloitte Romania
„Pe lângă provocările legate de
modul în care întregul ecosistem se va adapta la noile condiții de business, sectorul
imobiliar comercial din România se va confrunta și cu fluctuații de prețuri și cu
rate de ocupare care vor varia foarte mult în funcție de tipul de proprietate
comercială. Prețurile vor avea cel mai probabil în continuare o tendință
ascendentă pe nișa depozitelor și a parcurilor logistice, în timp ce, pentru
alte tipuri de proprietăți, evoluția ar putea fi mixtă. În viitor, vom asista
la accelerarea transformării digitale a proceselor de administrare a proprietăților,
80% dintre respondenții locali afirmând că tehnologia este cea mai importantă competență
care trebuie dezvoltată într-un scenariu post-pandemic”, a spus Alexandra
Smedoiu, Partener, Deloitte România, și lider al serviciilor de consultanță
pentru sectorul imobiliar.
Pandemia de COVID-19 oferă și
oportunități jucătorilor din acest sector, jumătate dintre respondenți estimând
că actualul context este potrivit pentru apariția unor noi modele de afaceri, cum
ar fi proptech-urile.
Tehnologia și lichiditatea sunt
prioritățile acestui sector în etapa post-pandemie, subliniază studiul, 80%
dintre respondenți spunând că se vor concentra pe resursele care vor acoperi
nevoia de numerar chiar și atunci când criza de sănătate se va încheia.
„Comparativ cu criza financiară
din 2008, perturbarea cauzată de pandemia de COVID-19 nu a generat un deficit
semnificativ de lichiditate în sectorul imobiliar comercial Mai mult, pe
parcursul crizei sanitare, instituțiile financiare au dat dovadă de deschidere
și au continuat să finanțeze proiectele imobiliare comerciale aflate în derulare,
aspect care se reflectă și în creșterea cu 10% a numărului de clădiri
nerezidențiale în 2020 față de 2019, potrivit datelor Institutului Național de
Statistică”, a declarat Marius Vasilescu, Director Consultanță Financiară,
Deloitte România.
Marius Vasilescu, Director Consultanță Financiară, Deloitte România.
Studiul Deloitte Romania Commercial
Real Estate 2021 analizează percepția jucătorilor din sectorul imobiliar comercial asupra efectelor
pandemiei și planurile de business ale proprietarilor, dezvoltatorilor și
investitorilor din acest sector. Raportul este efectuat pe baza răspunsurilor
oferite de directori și membri ai consiliilor de administrație din domeniu.
_________________
Deloitte furnizează la nivel global servicii de
audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul
riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către
clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru
din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte,
prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste
150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și
servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business
complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu
ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte
România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara
noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal,
servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în
management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului,
soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii
adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesioniști.
Pornind de la confuzia
dintre educația financiară și comportamentul moderat din punct de vedere
financiar, Asociația CFA România și
Asociația Administratorilor de Fonduri din România susțin creșterea nivelului
de alfabetizare financiară. Constatarea celor două asociații este că 75%
dintre participanții la un studiu Erste fac o astfel de confuzie, că doar 15% economisesc și investesc pentru
vârsta pensionării, că pentru
95% dintre tineri, sursa educației financiare este familia și numai 9% își iau
informațiile de la școală.
Alexandra Smedoiu, președinte al Asociației CFA România, subliniază declară:„Noi am lansat campania Generația I – generația independentă, pornind
de la ideea că aceia dintre noi care nu luăm măsuri de economisire și investire
în timpul anilor activi, riscăm să depindem de banii de la stat – sistemul
public de pensii, sau devenim poveri pentru copiii noștri la bătrânețe.
Conceptul Generației I sau generației independente s-a născut tocmai din faptul
că nivelul de educație financiară în rândul românilor este foarte scăzut dar,
printre noi, sunt și oameni care își doresc să obțina independența financiară.
Prin intermediul informațiilor pe care le oferim ne dorim să aducem independența financiară mai
aproape de oameni, să explicăm cum poate fi obținută, fără să pară copleșitor
sau de neînțeles”.
Horia Gustă, președintele AAF: „Procesul de alfabetizare financiară este unul
de durată în care pe lângă beneficiari, noi, jucătorii din industria
financiar-bancară avem un rol esențial. Prin proiectul Economisește inteligent,
lansat anul trecut, și noi, Asociația Administratorilor de Fonduri din România
ne-am asumat rolul de a fi parte din acest proces de învățare. Vrem să ajutăm
cât mai mulți oameni să înțeleagă că educația financiară îți oferă șansa de a
obține independența financiară și ne bucurăm să fim parteneri în acest demers
cu Asociația CFA România. Chiar dacă sunt independente, proiectele noastre au
același scop: un nivel mai bun de înțelegere a noțiunilor de economisire și
investire”.
Asociația CFA
România anunță că „oferă resurse pentru creșterea gradului de educație
financiară a publicului larg, în vederea obținerii independenței financiare pe
termen lung iar o serie de episoade ale podcast-ului educației financiare,
episoade în care sunt abordate subiecte de bază, precum planul de economisire
și investiții, bugetul lunar de cheltuieli sau riscul în investiții, pot fi
ascultate pe website-ul www.generatiaindependenta.ro și pe platformele audio dedicate. Pe lângă podcast, cei
interesați pot avea acces la materiale de educație financiară, semnate de către
specialiștii certificați CFA®”.
La rândul ei, Asociația
Administratorilor de Fonduri din România informează că „a lansat în 2020
proiectul ”Economisește inteligent!”
cu scopul de a crește nivelul de informare a publicului larg cu privire la
finanțe personale dar și concepte și instrumente specifice fondurilor de
investiții. Pe parcursul mai multor luni, experți din piața de asset management
au explicat în detaliu ce înseamnă calitatea de investitor în fondurile de
investiții, ce instrumente și ce pași trebuie parcurși în acest scop, care sunt
sumele minime de care are nevoie o persoană pentru a transforma economisirea în
investiție, cât de importantă este disciplina și recurența dar și cum să-și
seteze așteptările și obiectivele pe termen mediu și lung”.
Asociația CFA România este
definită ca „organizația profesioniștilor în investiții din România, deținători
ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de
CFA Institute (USA). Asociația CFA România are peste 235 de membri și este
una dintre cele peste 159 de societăți membre ale CFA Institute, asociația
având misiunea de a promova interesele specialiștilor în investiții și de a
menține standarde ridicate de integritate și excelență profesională.
Profesioniștii care sunt membri ai asociației CFA România lucrează pentru
instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare,
firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset
management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public,
instituții de învățământ, companii care activează în diverse sectoare economice
etc.”
Asociația Administratorilor de Fonduri (A.A.F.) se caracterizează ca „organizația profesională
independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de
plasament Colectiv (O.P.C) din România care reunește 19 societăți de
administrare a investițiilor (S.A.I.), care administrează 83 de fonduri
deschise de investiții (O.P.C.V.M.) și 27 fonduri închise de investiții
(A.O.P.C.), 4 Societăți de Investiții Financiare (S.I.F), Fondul Proprietatea
și 4 bănci depozitare”.
