STUDIU REVEAL MARKETING RESEARCH: Cresc emoțiile negative ale românilor și scade satisfacția față de aspectele de bază ale vieții

Economistul
-
0
STUDIU REVEAL MARKETING RESEARCH: Cresc emoțiile negative ale românilor și scade satisfacția față de aspectele de bază ale vieții

Mediul urban: În noiembrie, creste ușor teritoriul furiei și al fricii, de la 59% în octombrie la 62%. Procentele sunt egale cu cele din mediul rural, ceea ce arată o ușoară stabilizare a emoțiilor. Emoțiile românilor sunt astăzi mai degrabă negative decât pozitive, atât în mediul urban cât și în mediul rural, cu teritoriul furiei si al fricii (62%) pe primul loc, urmat de oboseală și dezamagire (24% în urban și 27% în rural).

Mediul rural: Furia și panica au scăzut constant din luna august până acum (de la 73% la 62%), fiind înlocuite de oboseală și dezamăgire, un proces firesc ce arată o scădere a energiei oamenilor. Frica și furia sunt fațetă energică e emoțiilor negative, iar oboseala/ dezamăgirea sunt emoții tipice oamenilor lipsiți de energie.

În mediul rural, cea mai resimțită emoție este în continuare îngrijorarea, însă este resimțită mă ales de către maturii fără partener (25%). În luna octombrie, aceasta era resimțită mai degrabă de către familiile moderne din mediul rural (26%). 

Segmente:

  • Segmentele cele mai furioase în rural: Milenialii și maturii singuri (75%).
  • În mediul urban: familiile moderne și cele traditionale, la egalitate (65%)

Emoțiile românilor în relație cu satisfacția
față de diferite aspecte ale vieții

Cresc emoțiile negative și scade satisfacția față de aspectele de bază ale vieții.

După creșterea substanțială a satisfacției față de venituri și carieră între lunile august și octombrie, în  noiembrie aceasta scade. Mai mult, cresc ușor emoțiile negative – în mediul urban cresc furia și panica, iar in mediul rural, oboseala/dezamagirea sunt constante, dar ceva mai mari decat în mediul urban.

Acest lucru înseamnă că oamenii din mediul urban au încă suficientă energie să fie furioși, spre deosebire de cei din mediul rural. Asta înseamnă că familiile moderne și tradiționale, cele mai furioase segmente din mediul urban, au nevoie să le fie canalizată energie, chiar ea și negativă, au nevoie de oportunități de implicare pentru a schimba ceva în jurul lor.

Analiza aprilie-noiembrie: Schimbare bruscă în priorități! Scade orientarea către schimbare și crește cea către stabilitate și tradiție (în mediul urban). În mediul rural, trendul este opus.

Mediul urban: Mediul urban se apropie ca priorități de cel rural, cu o importanță crescută acordată stabilității (de la 26% la 32%) și o scădere a orientării către schimbare (de la 34% la 27%), teritoriul opus.

Mediul rural este mai degrabă constant în orientarea către stabilitate și grijă față de luna octombrie (38%), cu o ușoară scădere a teritoriului depășirii obstacolelor, de la 26% la 21%.

Segmente: În luna octombrie, segmentul milenialilor înregistrează cel mai înalt scor (45%) pentru orientarea către schimbare, cu o scădere de 4% față de luna octombrie, în mediul urban. Milenialii din mediul rural  erau în octombrie opuși celor din mediul urban (58% aleg stabilitatea), lucru ce arată faptul că depind ca priorități de mediul în care trăiesc, mai mult decât celelalte segmente. În luna noiembrie, orientarea lor către stabilitate scade la 32%.

Mediul urban pare să fie mai rapid în schimbări. Astfel, are loc o scădere mai abruptă a orientării către schimbare și o creștere semnificativă a orientării către stabilitate, responsabilitate și credință, cea mai mare din mediul urban de până acum (de la 26% la 32%). Mediul rural urmează trendul românilor din mediul urban, dar cu întârziere, așa că aici orientarea către stabilitate este mai degrabă constantă (38%).

Aceasta  schimbare are loc în contextul creșterii usoare a fricii/ panicii ca emoții prin care se descriu românii. Orientarea către stabilitate are loc și în contextul scăderii satisfacției cu aspectele de bază, precum veniturile și locul de muncă. În toate aceste luni, am putut observa o corelație dintre scăderea satisfacției și orientarea către stabilitate. Românii își doresc stabilitate atunci când aceasta le este amenințată – venituri mici, incertitudine –iar asta corelează și cu creșterea emoțiilor negative, mai ales din teritoriul furiei și al panicii.

Analiza aprilie-noiembrie: Scad toate categoriile
de cheltuieli, înainte de Black Friday

Au scăzut toate toate categoriile de cheltuieli, din perspectiva românilor. Ei apreciază că au cheltuit mai puțin atât pentru a-și satisface nevoi de la baza piramidei, precum cea de siguranță și supraviețuire (scădere de la 58% la 51%), cât și cele de dezvoltare personală și stima de sine (de la 12% în octombriela 8% în noiembrie).

Punctual, vedem scăderi insclusiv la categorii de produse care erau în creștere în luna octombrie, precum – electrocasnice (de la 20% la 14% în mediul urban), cărți – de la 19% la 12%. Acest lucru se poate întâmpla pentru că românii mai cheltuitori, cei care provocau creșterea cheltuielilor, s-au abținut de la cumpărături în ultima lună, înainte de Black Friday. Cu toate astea, această abținere nu a fost considerată drept economisire, pentru că românii apreciază și că au pus mai puțini bani deoparte în luna noiembrie (scădere de la 17% la 13%).

Cine economisește cel mai mult: În mediul urban, cei mai economi sunt maturii singuri, care declară în proporție de 22% că au pus bani deoparte în ultima lună. Pe locul al doilea sunt tinerii profesioniști, cu 18%. În mediul rural, cei mai economi sunt seniorii pensionari, 28% au economisit în luna noiembrie, urmați de familiile tradiționale (15%).

În mediul urban, cei mai economi sunt maturii singuri – 22% au pus bani deoparte. Luna trecută, ei erau segmentul care declară că a cheltuit cel mai puțin pe alimente –76% dintre ei doar pe strictul necesar. Ei sunt, totuși, cei mai mulțumiți de locul de muncă – 70%.

În mediul rural, tinerii profesioniști au cheltuit mai mult decât media pe electrocasnice (20%) și au cheltuit pe această categorie mai mult decât același segment din mediul urban (18%).

În luna octombrie, orientarea către relații sociale nu mai corelează cu creșterea cheltuielilor în afara casei, ci se exprimă prin cumpărături pentru casă. Curățenia casei și investițiile în electrocasnice, mobilier și decorațiuni reprezintă încercări ale românilor de a se adapta la noile restricții, dar și la venirea frigului.

Brandurile pot face apel la imagini în care dimensiunea socială e importantă, dar exprimată mai mult în relații familiale și cu prieteni apropiați.

Despre barometrul Românii AZI

Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă. În luna noiembrie, barometrul pune în context, inclusiv opțiunile politice.

Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ național – rural și urban. Metoda de colectare a fost CAWI – chestionar auto-aplicat online de 1015 respondenți (în luna noiembrie). Marja de eroare: +/-3%.                                                                              

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

Grupurile își vor putea recupera pierderile fiscale. Consolidarea fiscală a primit votul Parlamentului

Economistul
-
0
Grupurile își vor putea recupera pierderile fiscale. Consolidarea fiscală a primit votul Parlamentului

Autor: Miruna Enache (foto), Partener,
Asistență fiscală și juridică, EY România

La cinci ani de la introducerea grupului fiscal de TVA, România face pasul următor în domeniul consolidării fiscale. Societățile parte din același grup, care îndeplinesc anumite condiții, vor putea să compenseze pozițiile de profit cu cele de pierdere fiscală și să datoreze, astfel, impozit, doar pe profitul consolidat al grupului. Această măsură, care va permite recuperarea pierderilor fiscale în timp real, prin compensarea cu profitul realizat de alte entități din același grup, a primit săptămâna trecută aprobarea Camerei Deputaților, alături de întreg pachetul de reglementări ce modifică Codul Fiscal.

Condiții de aplicare

Pentru a putea aplica consolidarea, conform noului Cod, societățile trebuie să facă parte dintr-un grup (condiția minimă este de deținere drept de vot sau participație la capital de 75% pentru o perioadă neîntrerupta de un an, anterioară începerii perioadei de consolidare fiscală); să fie plătitori doar de impozit pe profit; să nu facă parte dintr-un alt grup fiscal în domeniul impozitului pe profit și să nu se afle în dizolvare/lichidare.

Perioada de aplicare a sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit este de 5 ani fiscali, iar sistemul este opțional.

Dacă optează pentru consolidare, fiecare membru al grupului fiscal va determina individual rezultatul fiscal, în vreme ce rezultatul fiscal consolidat al grupului se va calcula trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează de persoana juridică care a fost desemnată responsabilă până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit.

Fiecare membru al grupului fiscal are obligația să întocmească dosarul prețurilor de transfer care va cuprinde atât tranzacțiile desfășurate cu membrii grupului fiscal, cât și cele realizate cu entitățile afiliate din afara grupului fiscal.

Fiecare membru al grupului trebuie să se supună controlului fiscal competent și să răspundă și separat, și în solidar, pentru plata impozitului pe profit datorat de grupul fiscal pentru perioada cât aparține respectivului grup fiscal.

Avantaje și dezavantaje

Principalul avantaj privește fluxul de numerar: se poate recupera la nivel de grup pierderea fiscală înregistrată de anumiți membri ai grupului, ceea ce determină o diminuare a sumei de impozit plătite efectiv la nivelul grupului, fără să mai fie necesare alte operațiuni costisitoare.

Un alt avantaj ar fi de ordin practic: de plata și declararea impozitul pe profit pentru grup se va ocupa o singură persoană juridică desemnată.

Între dezavantaje, am numi riscul ieșirii din grupul fiscal al unui membru sau desființarea grupului fiscal înainte să se împlinească perioada minimă de 5 ani. Acest eveniment ar determina obligația de recalculare a impozitului pe profit la nivelul membrului respectiv și al grupului fiscal pentru perioada în care s-a aplicat sistemul de consolidare, cu stabilirea de dobânzi și penalități de întârziere aferente.

Un alt dezavantaj ar veni din faptul că pierderea fiscală înregistrată de un membru al grupului, înainte de perioada aplicării sistemului, nu poate fi recuperată decât din rezultatul fiscal al acelui membru. Se poate recupera din rezultatul fiscal consolidat al grupului doar pierderea înregistrată în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală. De asemenea, în cazul desființării grupului fiscal după perioada minimă de 5 ani, doar persoana juridică desemnată poate recupera pierderea fiscală înregistrată și nerecuperată în perioada consolidării fiscale a întregului grup.

În concluzie, introducerea în legislație a acestui mecanism fiscal necesar răspunde unei îndelungi așteptări a mediului de afaceri din România. Deși noua măsură adoptată generează doar o consolidare parțială, pentru că nu include determinarea poziției fiscale consolidate (nu elimină efectul fiscal al tranzacțiilor intra-grup), prin introducerea noului concept în legislația națională, se reduc dezavantajele competitive ale grupurilor de persoane juridice române în fața grupurilor stabilite în statele ce oferă posibilitatea consolidării. Așa cum arată și nota de fundamentare a proiectului, este stimulată crearea și dezvoltarea de holdinguri românești, atrăgând investițiile străine în România. În plus, sunt reduse costurile afacerilor românești, se reduc impedimentele stabilirii celor mai eficiente structuri de afaceri și se îmbunătățește integritatea sistemului fiscal.

Consolidarea este un mecanism fiscal comun și pentru alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Austria, Olanda, Cipru, Luxemburg, Franța, Germania, Irlanda, Polonia, Portugalia.

Peste 1 miliard de oameni vor avea acces la acoperire 5G până la sfârșitul anului 2020

Economistul
-
0
Peste 1 miliard de oameni vor avea acces la acoperire 5G până la sfârșitul anului 2020

  • Ritmul de introducere a noilor funcționalități 5G a crescut în 2020 atât din punct de vedere al rețelei, cât și din punct de vedere al dispozitivelor, în ciuda incertitudinilor cauzate de pandemia COVID-19
  • 220 de milioane de abonamente 5G la nivel global estimate până la sfârșitul anului 2020, din care China ar urma să dețină 175 de milioane (sau aproape 80%)
  • Conexiunile FWA sunt oferite acum de aproape două treimi din furnizorii de servicii de la nivel global. Se estimează că, până la sfârșitul anului 2026, conexiunile FWA vor crește de trei ori, ajungând la peste 180 de milioane și reprezentând un sfert din traficul de date al rețelelor mobile
  • Se estimează că până la sfârșitul anului 2026 vor fi 3,5 miliarde de abonamente 5G, acestea reprezentând peste 50% din traficul de date mobile de la acel moment

Ericsson (NASDAQ: ERIC) anticipează că patru din zece abonamente mobile, în 2026, vor fi 5G, această prognoză fiind inclusă în cea mai recentă ediție a Raportului de Mobilitate al Ericsson (Ericsson Mobility Report). Asimilarea 5G în abonamente și acoperirea actuală confirmă tehnologia ca fiind cea mai rapidă dintre toate generațiile de conectivitate mobilă.

Raportul estimează că, până la sfârșitul acestui an, peste 1 miliard de persoane – 15% din populația lumii – vor locui într-o zonă cu acoperire 5G, iar în 2026, 60% din populație la nivel global va avea acces la acoperire 5G, abonamentele 5G urmând să ajungă la un număr de 3,5 miliarde.

Ericsson a majorat estimările pentru finalul anului 2020, pentru abonamentele globale 5G la 220 de milioane, deoarece furnizorii de servicii continuă să își construiască propriile rețele. Creșterea se datorează în mare măsură asimilării rapide din China, care a ajuns la 11% din baza de abonamente mobile. Acest lucru se datorează unei strategii naționale solide, competiției intense între furnizorii de servicii, precum și smartphone-urilor compatibile cu tehnologia 5G din ce în ce mai accesibile oferite de furnizori.

Se preconizează că, la finalul anului, aproximativ 4% din abonamentele mobile din America de Nord vor fi 5G. Ritmul de comercializare crește rapid, iar Ericsson estimează că, până în 2026, 80% din abonamentele de telefonie mobilă din America de Nord vor fi 5G, atingând cel mai înalt nivel din orice regiune din lume.

Europa va încheia anul cu aproximativ 1% abonamente 5G în regiune. În cursul anului, o serie de țări și-au întârziat licitațiile pentru spectrul radio necesar implementării 5G.

Fredrik Jejdling, Executive Vice President and Head of Networks, în cadrul Ericsson, afirmă: „Anul acesta societatea a făcut un salt important spre digitalizare. Pandemia a evidențiat impactul pe care îl are conectivitatea asupra vieții noastre și a acționat ca un catalizator pentru o schimbare rapidă, vizibilă și în această ediție recentă a Raportului de Mobilitate al Ericsson.

Tehnologia 5G intră în etapa următoare, în care dispozitivele și aplicațiile noi profită la maximum de avantajele oferite, în timp ce furnizorii de servicii continuă să construiască rețele 5G. Rețelele mobile sunt o infrastructură esențială pentru multe aspecte ale vieții de zi cu zi, iar 5G va fi cheia prosperității economice viitoare”.

Raportul subliniază și faptul că succesul 5G nu se va limita doar la acoperire sau la abonamente, ci valoarea sa va fi determinată și de noi cazuri de utilizare și aplicații, iar primele au început deja să apară.

IoT esențial, destinat aplicațiilor care solicită livrarea datelor într-o durată de timp specificată, va fi introdus în rețelele 5G. Acest lucru va face posibilă o gamă largă de servicii cu limită de timp pentru consumatori, companii și instituții publice din diferite sectoare, cu rețele 5G publice și dedicate.

Cloud gaming-ul este o altă categorie de aplicații emergente. Capabilitățile combinate oferite de rețelele 5G și tehnologiile edge compute vor permite serviciilor de streaming de jocuri de pe smartphone-uri să concureze cu o calitate a experienței (QoE) egală cu cea de pe PC sau consolă, deschizând drumul pentru jocuri inovatoare, captivante, bazate pe mobilitate.

Funcționalitatea 5G crește atât în materie de  rețea, cât și de dispozitive

Rata introducerii funcționalității 5G New Radio (NR) este în creștere, cu peste 150 de modele de dispozitive 5G lansate comercial. Multe dispozitive suportă modul de operare duplex cu diviziune în frecvență (FDD) și partajarea dinamică a spectrului (DSS). Primele rețele independente 5G (SA) și primele dispozitive ce suportă funcția “NR carrier aggregation” au fost lansate în Asia și America de Nord.

Servicii FWA oferite de tot mai mulți furnizori de servicii

Odată cu accelerarea digitalizării determinată de pandemia COVID-19 și cu creșterea importanței și necesității unei conectivități de bandă largă rapidă și fiabilă în locuințe, numărul furnizorilor de servicii care oferă conexiuni la internet fix livrate prin modemuri mobile (FWA – fixed wireless access) este în creștere. Aproape două treimi din furnizorii de servicii au în prezent oferte pentru FWA. Se estimează o creștere de peste trei ori a conexiunilor FWA, ajungând la peste 180 de milioane până la sfârșitul anului 2026 și reprezentând aproximativ un sfert din traficul total de date al rețelei mobile.

Această ediție a Raportului de Mobilitate al Ericsson include patru articole:

  • 2020: testul de stres final pentru FirstNet. Scris împreună cu AT&T
  • Furnizorii de servicii se confruntă cu trei căi alternative către succes
  • Cloud gaming-ul mobil – o oportunitate de afaceri în creștere
  • Întreprinderea industrială legată la rețea

Descărcați ediția din noiembrie 2020 a Ericsson Mobility Report.

Link-uri conexe:
Ericsson Mobility Report
Conectivitatea într-o lume marcată de COVID-19 (studiu Ericsson ConsumerLab)
Contractele 5G ale Ericsson anunțate public
Ericsson 5G
Aflați mai multe despre accesul wireless fix 4G și 5G al Ericsson


DESPRE ERICSSON:

Ericsson le oferă furnizorilor de servicii de comunicații soluții complete pentru îmbunătățirea conectivității si a serviciilor. Portofoliul companiei acoperă domenii precum Rețele (Networks) , Soluții pentru Servicii Digitale (Digital Services), Servicii de Externalizare (Managed Services) și Business-uri Emergente (Emerging Business) și este menit să sprijine clienții companiilor în procesul de digitalizare, să  sporească eficiența companiilor  și să identifice noi surse de venit. Inovațiile Ericsson au pus beneficiile telefoniei și ale conexiunii mobile la dispoziția a miliarde de oameni, de la nivel global. Compania este listată la bursa din New York (NASDAQ), precum și la filiala acesteia – NASDAQ Stockholm.   www.ericsson.com

„Loteria” gândurilor bune, la Institutul Cervantes din București

Florin Antonescu
-
0
„Loteria” gândurilor bune, la Institutul Cervantes din București

Institutul Cervantes din București lansează „Loteria” gândurilor bune, campanie care „își propune să readucă speranța și optimismul în viețile oamenilor”, cu subtitlul „Marea extragere de speranțe reînnoite și gânduri bune pentru 2021”. Inițiatorii îi invită pe „toți cei care urmăresc activitatea din social media a Institutului Cervantes din București să vizioneze, zilnic, până pe 24 decembrie, câte un mesaj video încurajator de la echipă și de la o serie de colaboratorii din acest an ai Institutului”.

Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București, subliniază:„Acum, când ne apropiem de pragul unui nou an, care sperăm să fie mai prietenos cu noi, am dori să încheiem această perioadă reînnoind recunoștința și bucuria noastră că am fost împreună, că am traversat aceste luni în care nu am uitat de puterea vindecătoare a artei, a culturii, a educației”.

Ideea de loterie este inspirată dintr-o tradiție cu impact socio-economic deosebit: „Cel mai important eveniment social al lunii decembrie din Spania –   marea Loterie de Crăciun. La Lotería de Navidad este cea de-a doua cea mai longevivă loterie din lume, datând din 1812, un eveniment care a supraviețuit atât Războiului Civil Spaniol, cât și regimului lui Franco. Loteria Crăciunului este o tradiție pe care mulți spanioli o păstrează încă din copilărie, pentru că este un eveniment frumos, care înseamnă așteptare plină de emoții și euforie, dar mai ales bucuria de a dărui și de a fi împreună”.

Organizatorii semnalează că „spre deosebire de Loteria de Crăciun, unde există o sumă finită de norocoși, la Loteria gândurilor bune toți cei care aleg să urmărească mesajele din social media pregătite de echipa Institutului Cervantes din București sunt câștigători.

Institutul Cervantes din București, deschis în 1995, este unul dintre cele peste 90 de centre de pe cinci continente ale Institutului Cervantes din Spania. De-a lungul celor 25 de ani de când există la București, Institutul Cervantes a organizat peste 1.500 de evenimente, singur sau în colaborare cu instituții românești de prestigiu. De asemenea, sediul Institutului a găzduit, în toți acești ani, câteva sute de evenimente ale diverselor instituții românești și străine. La începutul acestui an, Institutul Cervantes din București a demarat o colaborare inedită cu bine-cunoscutul artist vizual român Pisica Pătrată, care a creat trei picturi murale în holul instituției, oferind o nouă imagine Insitutului. În afara acestui eveniment amplu, două serii de proiecții de filme, un recital de chitară și vernisajul unei expoziții de fotografie sunt evenimentele la care publicul a avut acces fizic. Restul evenimentelor s-au desfășurat în mediul online. De asemenea, și modulele de cursuri s-au mutat în sfera digitală. În prezent, Institutul este condus de Jorge Jiménez-Zumalacárregui.

Program de educație financiară derulat de Raiffeisen Bank și Junior Achievement România

Florin Antonescu
-
0
Program de educație financiară derulat de Raiffeisen Bank și Junior Achievement România

Tradiționalul program de educație financiară derulat de Raiffeisen Bank și Junior Achievement România de zece ani își desfășoară actuala ediție online și hibrid. Participă 27.400 de elevi din 605 școli din toată țara și, ca noutate, 1000 de profesori. Organizatorii anunță că „resursele programului pot fi accesate de profesori și elevi prin intermediul platformei internaționale LMS JA Inspire™ și pot fi utilizate pentru lecții derulate sincron – bazate pe argumentare, creativitate și cooperare – și asincron – bazate pe exerciții interactive cu feedback imediat, materiale video, simulări și sugestii de documentare suplimentară. Programul cuprinde 6 module, cu conținut diferit în funcție de vârsta elevilor. Activitățile din program au la bază principiul învățării practice (learning by doing) și pun bazele formării abilităților și atitudinilor de gestionare responsabilă a resurselor financiare la nivel personal, familial și comunitar. De asemenea, activitățile sunt dezvoltate în acord cu principiul secvențialității, creând suficiente contexte educaționale pentru exersarea acestora pe durata unui ciclu de învățare”.

Corina Vasile, director de comunicare și relații publice la Raiffeisen Bank România, subliniază: „Statisticile arată că doar 1 din 5 români are cunoștințe financiare de bază (conform Global Financial Survey). 2 din 5 români declară că situația lor financiară este mai degrabă precară și 35% dintre români se văd nevoiți să renunțe la unele lucruri pentru a face față cheltuielilor zilnice. 43% dintre familii își pot acoperi nevoile financiare lunare, dar nu mai pot pune nimic deoparte și doar 16% dintre români declară că au o viață financiară care le permite să și economisească. Scopul nostru este să îmbunătățim aceste statistici. Educația financiară este o materie neccesară în curricula școlară cât mai devreme – îi ajută pe elevi să facă alegeri chibzuite și să devină adulți cu un comportament financiar sănătos”.

Tinerii cer 7% din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru Viitoarea Generație

Florin Antonescu
-
0
Tinerii cer 7% din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru Viitoarea Generație

În perspectiva activării la nivel european a Mecanismului de Redresare și Reziliență, Consiliul Tineretului din România (CTR) și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) își exprimă susținerea pentru poziția Parlamentului European și solicită Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene să accepte propunerea de alocare a cel puțin 7% din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru tineri și copii. În acest sens, organizațiile de tineret și studenți din țara noastră argumentează:

„Designul propunerii Parlamentului European se bazează pe 6 piloni principali, printre care și Politici publice pentru viitoarea generație (Garanția pentru Tineret și pentru Copii). Potrivit planului adoptat de Parlament, fiecare stat membru trebuie să aloce minimum 7% pentru fiecare dintre cele 6 priorități. Propunerea Parlamentului este în această perioadă negociată cu Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene pentru a construi formatul Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență. Încă de la primele discuții privind cadrul investițiilor europene prin acest amplu instrument, CTR și ANOSR au militat pentru o alocare bazată pe nevoile reale ale comunității și pe prioritizarea investiției în educație și în tineri, drept fundament pentru un viitor sustenabil. Ne dorim ca următoarea generație a Uniunii Europene să poată contribui la redresarea comunității din care face parte și să fie o parte activă a elaborării, implementării și monitorizării tuturor Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență. Experiența din alte scheme de finanțare ne-a demonstrat că tinerii și studenții nu pot fi simpli beneficiari, dacă vrem ca finanțările europene să aibă impactul real dorit, ci aceștia trebuie implicați în procesul decizional printr-un cadru legislativ adecvat care să le asigure participarea efectivă. Tinerii și studenții s-au mobilizat exemplar încă de la izbucnirea pandemiei, contribuind în mod activ prin acțiuni de solidaritate  și trebuie să fie în prim-planul măsurilor de redresare, reprezentând viitoarea generație de cetățeni europeni. Garanția pentru Tineret va fi în curând relansată și ne dorim ca, de această dată, să fie tratată corespunzător și la nivel național. Unul dintre punctele slabe ale aplicării Garanției pentru Tineret în România, care a avut, de altfel, un impact major negativ a fost lipsa integrării organizațiilor de tineret/studențești/de elevi și a lucrătorilor de tineret ca parteneri egali, precum au fost sindicatele și patronatele. Într-o criză fără precedent în istoria modernă, Uniunea Europeană a alocat un fond de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, României revenindu-i o sumă de 30,5 miliarde de euro fonduri nerambursabile și împrumuturi care vor trebui rambursate cu o dobândă convenabilă. Cu atât mai mult cu cât ne referim și la împrumuturi, este imperios ca în centrul politicilor publice europene să se afle tinerii, cei care vor acoperi în viitor cheltuielile prezentului”.

Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR: „ANOSR a obținut în luna septembrie includerea universităților ca beneficiari finali ai fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență creionat de Guvernul României. Cadrul necesar investițiilor nu se traduce însă automat în investiții sustenabile pentru viitor. Solicităm Guvernului României să susțină la nivel european planul propus de Parlamentul European, astfel încât cel puțin 7% din Mecanismul de Redresare și Reziliență să ajungă la studenți și tineri. Ulterior, așteptăm o largă consultare și implicare a tuturor actorilor din societatea civilă în elaborarea priorităților Planului Național și în implementarea acestuia, astfel încât investițiile să atingă nevoile complexe din societate”.

Gabriel Carnariu, președintele CTR: „Considerăm că tinerii din România trebuie să fie o voce puternică și pentru măsurile care se iau în interesul nostru la nivel european astfel că dialogul cu reprezentanții acestora în contextul unor consultări este necesar. Finanțarea sectorului de tineret este stringentă, mai ales într-o perioadă dificilă pe care cu toții o traversăm. Tinerii din România trebuie să fie beneficiari reali ai Planului Național de Redresare și Reziliență asumat de către Guvernul actual al României, în special în contextul în care sectorul de tineret, parte activă a societății civile, s-a mobilizat exemplar în jurul realizării Rezoluției Tinerilor din România, care abordează cele 11 obiective în domeniul tineretului lansate la nivel european. Fără o finanțare fermă măsurile propuse de noi riscă să nu aibă o implementare reală pentru perioada 2020-2027, riscând astfel perpetuarea unei lipse acute a modului în care preocupările tinerilor români nu pot fi transformate în soluții eficiente care să atingă nevoile acestora. Cerem ca cel puțin 7% din Mecanismul de Redresare și Reziliență să fie redirecționate către tineri”.

ANOSR reunește studenți din 19 centre universitare din întreaga țară, din 30 de universități, atingând un număr de 104 organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în funcțiune a mecanismului mișcării studențești. La nivel național, ANOSR este parte a Alianței pentru o Românie Curată și membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU – European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă studenții.

Consiliul Tineretului din România reprezintă principalul partener neguvernamental pe probleme de tineret în raport cu autoritățile și instituțiile publice centrale abilitate în domeniul politicilor pentru tineret. Scopul Consiliului Tineretului din România este de a acționa pentru apărarea și promovarea drepturilor tinerilor români din țară și din străinătate, precum și în vederea creșterii participării active a acestora la viața comunităților din care fac parte. CTR sprijină și susține interesele comune ale membrilor săi la nivel local, regional, național, european și internațional. CTR și-a asumat misiunea de a asigura prezența unei voci puternice a tinerilor în plan instituțional și public în procesul de dezvoltare a politicilor publice care vizează tinerii și care pot avea un impact semnificativ asupra tinerilor, inclusiv în domenii care vizează ocuparea, educația, sănătatea, participarea civică și politică și voluntariatul.

Gazul natural va fi acceptat ca sursa de tranziție doar în țările în care se vor reduce emisiile de metan

Economistul
-
0
Gazul natural va fi acceptat ca sursa de tranziție doar în țările în care se vor reduce emisiile de metan

Anul 2021 este considerat anul începerii perioadei de tranziție energetică în care gazele naturale trebuie să joace un rol important. În fapt această tranziție, cât și fondurile aferente, va fi una complexă și va fi validată doar în anumite condiții prestabilite. Una dintre aceste condiții este determinată de obligația țărilor de a reduce emisiile de metan din infrastructura specifică.

Astfel, Uniunea Europeană a publicat în Octombrie 2020 „Strategia Uniunii Europene de reducere a emisiilor de metan”. Strategia prevede o reducere cu 32-35% a emisiilor de CH4 față de nivelul din 2005.  Dar asta ar putea însemna mai mult ca volum, având în vedere că măsurătorile precedente se pare că subevaluau emisiile, iar noile măsurători ar putea arăta un nivel mai mare de emisii decât cel preconizat. Strategia propune unele măsuri pentru a reduce emisiile de metan în UE: raportarea va trebui să fie mai exactă și complexă iar sectorului energetic i se va aplica tipul de raportare (Tier 3)  creat de United Nations Framework Convention on Climate Change (UNFCCC). UE va contribui la crearea unui centru de monitorizare a emisiilor de metan la nivel global. UE va folosi programul Copernicus pentru detectarea emisiilor prin satelit. In 2025 va fi lansat programul cu 3 sateliți Co2M care vor putea detecta și metanul. Tot în 2025 Comisia Europeană va încerca să includă metanul în cadrul Angajamentului de reducere națională a emisiilor (National Emission ReductionCommitments (NEC)). Comisia va susține inițiativele de măsurare și raportare a metanului întreprinse de companii. Strategia menționează că în sectorul energetic se recomandă implementarea măsurilor de reducere a metanului din documentul întocmit de Agenția Internaționala a Energiei (IEA) și că eliberarea deliberată de metan (venting) și arderea intenționată de metan (flaring) ar trebui să fie folosite doar în circumstanțe excepționale (pe motive de siguranță) și să fie înregistrate toate aceste operațiuni.

În cea ce privește proiectele pe gaz din Uniune, acestea vor trebui sa fie evaluate din punct de vedere al sustenabilității. Comisia a admis lipsa de date și a unor metodologii adecvate în ce privește evaluarea sustenabilității proiectelor de gaz și a menționat că va include noi criterii optime de evaluare a sustenabilității pentru lista de proiecte de interes comun(PCI) din 2021. Această nouă adaptare a criteriilor de evaluare va include emisiile de CO2, CH4 și o evaluare mai corecta a eficienței proiectelor. Se analizează chiar posibilitatea ca unele proiecte deja existente care nu au fost evaluate corect din punct de vedere al sustenabilității să fie retrase daca se poate lua această măsură fără a avea costuri.

În legătura cu viitoarele proiecte de gaz Comisia Europeana are în vedere evitarea a doua tipuri de risc:1) riscul de a fi blocați în proiecte care au un caracter ne sustenabil din punct de vedere climatic; 2) riscul de a construi infrastructură care nu va mai fi folosită (strandedassets) într-un viitor cu emisii zero.

O altă problemă cu care industria de petrol și gaze va fi nevoită să se confrunte în viitor legat de emisiile de metan este acea a sondelor abandonate sau a sondelor închise, care se estimează că sunt 29 de milioane la nivel global. Organizația Națiunile Unite (ONU) a recomandat țărilor membre să monitorizeze sondele închise/abandonate și nivelul de emisii al acestora. Până la ora actuală doar 2 țari au raportat numărul lor și nivelul de emisii: Statele Unite și Canada. În SUA din 3.2 milioane sonde închise cam 2 milioane nu au fost sigilate corespunzător. Deși până acum aceasta problemă nu a fost una foarte discutată, pe viitor companiile s-ar putea confrunta cu acțiuni în justiție, cu reglementări și monitorizări mai stricte legate de procesul de sigilare a sondelor care nu mai sunt în uz.

Vedem că o atenție tot mai mare este acordată emisiilor de metan. Reducerea acestor emisii va fi necesară pentru a combate schimbările climatice. În următorii cinci ani vor fi dezvoltate capabilități semnificative de monitorizare a emisiilor de CH4. Din partea  instituțiilor internaționale va fi o presiune tot mai mare asupra sectorului de gaze naturale să reducă emisiile de metan.

 Gazul va putea fi un combustibil de tranziție doar daca industria națională va reduce emisiile pe tot lanțul de producție/ transport/comercializare. Dacă înainte gazul spre deosebire de petrol era același peste tot neexistând mai multe tipuri de gaz, în viitor vom asista la diferențierea între gaz care are emisii mai mari de CH4 în urma procesului de producție/distribuție sau gaz cu emisii mai mici. Nivelul emisiilor putând influența decizia cumpărătorilor dar și accesul pe anumite piețe. Investitorii și cumpărătorii vor putea înțelege mai bine riscul climatic al companiilor din domeniul gazelor naturale datorită tehnologiilor de monitorizare.

Companiile care au un plan și sunt orientate spre reducerea emisiilor de metan vor avea de câștigat fiind cu un pas înainte. Ele nu vor câștiga doar piețe și clienți ci vor avea și o eficacitate mai mare putând valorifica metanul care nu mai este transformat în emisii. Companiile din industria petrolului și gazului nu mai au luxul să aștepte până când proiectele legislative și tehnologiile de monitorizare a emisiilor de CH4 vor fi implementate pentru a începe un plan de reducere a emisiilor pentru că atunci s-ar putea sa fie prea târziu în raport cu alți concurenți care vor avea un gaz certificat cu emisii mai mici.

România din acest punct de vedere se găsește într-o poziție defavorabilă față de multe țări Europene, având în vedere numărul mare de sonde care există în România, vechimea mare a rețelelor de transport și distribuție și mai ales faptul că multe dintre instalații au o durată de viață mult depășită.

Asociația Energia Inteligentă

Asociația Energia Inteligentă (AEI) reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei electrice și eficienței energetice. Membrii săi militează pentru un preț corect al gazelor și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România.

AEI este o organizație non-profit al cărui scop principal este acela de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți pentru negocierea contractelor de achiziție și pentru a putea înțelege corect facturile pe care le plătesc.

AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.

Claudiu Cazacu, XTB România: Nou maxim istoric pentru Bitcoin, depășind nivelurile din 2017… o nouă bulă speculativă?

Economistul
-
0
Claudiu Cazacu, XTB România: Nou maxim istoric pentru Bitcoin, depășind nivelurile din 2017… o nouă bulă speculativă?

Monedele virtuale se tranzacționează descentralizat, pe o serie de burse și entități similare, consecința fiindcă nu avem un nivel unic de preț, ci un set de prețuri, în general destul de apropiate. Pe bursele principale, însă, la 1 decembrie cotația bitcoin (BTC) s-a apropiat de 20.000 de dolari. Deși a depășit nivelul vârfului istoric anterior, nu a reușit totuși să spargă pragul rotund menționat. Într-o lună noiembrie foarte bună pentru acțiuni, monedele virtuale au primit votul de încredere al participanților la piețe: BTC a avansat cu peste 38% (cotația de 18 950 dolari/unitate la momentul redactării) pe Bitstamp, ETH (Ethereum) cu 51% (nivel de 596 dolari la momentul redactării) iar XRP (Ripple) cu un spectaculos 161% (0.623 dolari/unitate la momentul scrierii).

Între argumentele care au susținut, probabil, ascensiunea se regăsesc: sentimentul instituțional redat în culori mai calde, un apetit speculativ mai ridicat, anunțuri referitoare la unele proiecte și chiar și modificări în Administrația SUA, după alegeri.

La o privire mai atentă, putem vorbi despre un catalizator important, deschiderea arătată pentru acceptarea monedelor virtuale de către Paypal, procesator de plăți utilizat de o rețea largă de comercianți. Un fond focalizat pe bitcoin al Fidelity, gigant în industria de administrare de active din SUA, fusese deja din această toamnă văzut de unii observatori ca un alt vot de încredere. Pentru Ripple, un puternic impuls a venit dinspre raportul OMFIF (think-tank pe probleme de finanțe și politici monetare la nivel global) care a tratat în termeni favorabili perspectivele monedei pentru a fi utilizată în transferuri interbancare transnaționale. Pe un teren fertil optimismului a venit și anunțul organismului care dezvoltă XRP privind intenția de a promova moneda în piața tranzacțiilor de produse derivate, cu volume de ordinul trilioanelor de dolari. Pentru Ethereum, speranțele se leagă de sistemul 2.0, care țintește un nivel de scalabilitate și eficiență care să concureze cu infrastructura de plăți tradițională, iar un prim pas a fost realizat deja.

O variabilă esențială este, pe lângă toate acestea, interesul publicului. Deși departe de nivelurile din 2017, volumul căutărilor ”bitcoin” pe Google s-a dublat față de luna trecută, și este la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani.

Se poate vorbi, în aceste condiții, de o nouă bulă speculativă de proporții pe monedele virtuale? Dacă privim cele 3 monede majore, din perspectiva capitalizării, numai bitcoin a atins noi recorduri. Ethereum este la aproximativ 43% din valoarea de vârf, pentru Ripple situația fiind și mai „serioasă”: 23% din valoarea recordului de la începutul anului 2018. Acele valori, însă, au fost rezultatul unor mișcări de amploare istorică, într-o perioadă foarte scurtă, deci, în sine, nu putem considera monedele virtuale „ieftine” doar pentru că sunt mult sub reperele de vârf.

Putem, totuși, considera că, estimativ, percepția s-ar structura în favoarea unei evaluări relativ mai favorabile XRP și ETH în raport cu BTC. Mișcările ascendente puternice au nevoie, în general, de un timp de „așezare”, de relativă stabilizare, dând timp participanților să se alinieze cu noile cotații.

Pe termen lung, digitalizarea și nevoia de active alternative ar putea susține apetitul pentru monedele virtuale, cu atât mai mult cu cât progresele anunțate și parțial implementate măresc eficiența operațională a acestora.

Utilitatea ca mijloc de transfer al valorii începe să fie conștientizată la scară mai largă, însă rămân multe semne serioase de întrebare. Unele țin de volatilitatea foarte ridicată, care influențează masiv utilitatea pe termen scurt a monedelor ca păstrătoare de valoare, altele de utilizarea cu scop de evitare a unor reguli sau legi.

Imensa necunoscută este cadrul viitor de reglementare. În condițiile reglementării favorabile, evitând ipoteza interdicției, totuși, beneficiile acestui nou tip de active ar putea depăși, în ochii multor participanți, dezavantajele.


Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent,unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naștere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informații. Vă aducem la cunoştinţă că informațiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanțe sau rezultate.

ESTIMARE KEYSFIN: PIAȚA LOCALĂ DE SOFTWARE VA CREȘTE ȘI ÎN 2020, LA UN NOU MAXIM ISTORIC, DE PESTE 8 MILIARDE DE EURO

Economistul
-
0
ESTIMARE KEYSFIN: PIAȚA LOCALĂ DE SOFTWARE VA CREȘTE ȘI ÎN 2020, LA UN NOU MAXIM ISTORIC, DE PESTE 8 MILIARDE DE EURO

Industria de software din România va crește cu aproximativ 12,5% în 2020, ajungând la un volum de business de aproximativ 8,2 miliarde de euro, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin. Cu toate acestea, creșterea este mai temperată decât în 2019, când sectorul a înregistrat o cifră de afaceri de 7,3 miliarde de euro, cu aproape 20% mai mult decât în 2018 și peste 69% raportat la 2015.

Industria de software din România se menține în topul industriilor cheie pentru economia țării, ponderea întregului sector IT&C în produsul intern brut fiind de 6,1% în 2019 și 7,1% în prima jumătate a lui 2020.

„Considerăm că inovația ar trebui să stea la baza dezvoltării durabile a României, iar industria de software este pilonul principal al inovației locale. Tocmai de aceea, am ajuns la a patra edițieconsecutivă a studiului dedicat industriei de software din România, probabil una din cele mai complexe și detaliate analize dedicate IT-ului local, prin intermediul căruia identificăm de fiecare dată tendințele din piață și analizăm cei mai importanți indicatori de business. Astfel, pentru 2020, ne este deja clar că, paradoxal, pandemia a reprezentato oportunitate pentru acelecompanii care au venit cu soluții de digitalizare potrivite pentru nevoile multor industrii, obținând rezultate peste așteptări”,a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

În 2019, în România activau peste 24 de mii de companii din domeniul software-ului, cu 6,2% mai multe față de 2018 și cu 38,9% mai multe față de 2015, dintre care: 22,6 mii micro, 1,1 mii companii mici, 328 companii medii și 20 companii mari. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 37,4% din total, acestea fiind urmate de corporații cu 25,7%, companii mici cu 19,8% și microîntreprinderi cu 17,1%. De altfel, industria software este altfel una din cele mai echilibrate industrii locale din punct de vedere al repartizării cifrei de afaceri pe tipuri de companii, diferența de maxim 20 puncte procentuale dintre categoriifiind relativ minorăîn comparație cu alte sectoare cheie din țara noastră.

PERFORMANȚA ARE ACELEAȘI CODURI CAEN*

Cea mai mare companie de software din România rămâne în continuareORACLE ROMÂNIA SRL, cu o cifră de afaceri de peste 200 milioane de euro (2,7% din total). Clasamentul este completat de IBM ROMÂNIA (peste 197 milioane de euro – 2,6% din total), ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMÂNIA SRL (peste 161,3 milioane de euro, 2,2% din total), BITDEFENDER SRL (aproximativ140,5 milioane euro) și ENDAVA ROMANIA SRL (aproximativ 135,5milioane de euro).

Cele mai mari 10 companii din industrie au cumulat afaceri de aproximativ 1,3 miliarde euro, reprezentând 17,6% din total.

Și în ceea ce privește profitabilitatea, rezultatele sunt pozitive: profitul net a crescut cu 27,3% față de 2018 si cu peste 110% față de 2015, ajungând la peste 1 miliard de euro în 2019.

Mai mult, din cele 24 mii de companii analizate, 16 mii (67%) au înregistrat profit, aproximativ 6 mii (25%) au fost în pierdere, iar restul au avut un rezultat nul în 2019.De asemenea, numărul de insolvențe a scăzut cu peste 25% față de 2018, la 56 de insolvențe în 2019.

Pe primul loc în topul celor mai profitabili jucători din domeniu se află și în 2019 SAP ROMÂNIA, cu un profit net de 36,4 milioane de euro, mai mic însă decât în 2018,când acesta a fost de peste 40 de milioane de euro (în moneda națională, scăderea a fost de sub 8%). Cele mai profitabile 5 companii au avut în 2019 un profit net cumulat de 104,2 de milioane de euro, respectiv 9,7% din total.

PESTE 130.000 ROMÂNI LUCREAZĂ ÎN SOFTWARE

Numărul de angajați din industria de software a crescut cu 43,3% în ultimii 5 ani, la 130 de mii în 2019. Cu toate acestea, potrivit datelor Eurostat din acest an, România se află pe primul loc în UE la deficitul de angajați în acest domeniu, necesarul fiind estimat la câteva zeci de mii de specialiști, conform asociațiilor profesionale.

Bineînțeles, cursa de a atrage angajații în IT, și mai ales pe cei mai buni, a dus la creșterea costului mediu per angajat cu aproape 45% în ultimii 5 ani și cu 9% față de 2018, la 25,5 mii euro în 2019.

Cu toate acestea, IT-iștii români au și o productivitate excelentă: productivitatea per angajat a crescut cu peste 18% în ultimii 5 ani și peste 11% față de 2018, ajungând la un nivel mediu de 56,2 mii euro/angajat în 2019.

În topul celor mai mari angajatori locali din software se regăsesc ORACLE ROMÂNIA SRL, pe primul loc, cu 3,4 mii de angajați în 2019, fiind urmat de IBM ROMÂNIA SRL, cu 3,3 mii de angajați, ENDAVA ROMÂNIA SRL, cu 2,6 mii de angajați, ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMANIA SRL, cu 2,6 mii de angajați, și ATOS IT SOLUTIONS AND SERVICES SRL, cu 2,2 mii de angajați.

În total, primii 5 angajatori localiau concentrat 10,8% din totalul forței de muncă locale din piața de software.

Cât despre distribuția angajatorilor în funcție de cifra de afaceri a companiei, experții au remarcat că cea mai mare concentrare a forței de muncă au avut-o companiile medii, cu 40%din total, urmate de multinaționale cu 24%.

SECTORUL SOFTWARE LOCAL, CONCENTRAT ÎN ZONE CHEIE

Bucureștiul atrage în continuare cele mai mari firme de software locale, cifra de afaceri a companiilor din acest sector cu sediul social în Capitală fiind de 4,3miliarde de euro (58,7% din total).  Pe locul al doilea din punct de vedere al cifrei de afaceri se situează județul Cluj, cu 1,1miliarde euro în 2019 (15,5 % din total), fiind urmat de Timiș, cu 347,7 milioane de euro (4,8%), Iași, cu 341,4 milioane de euro (4,7%), și Brașov, cu185,3 milioane de euro (2,5%).

În total, primele 5 județe însumează 86% din cifra de afaceri a industriei de software locale.

PANDEMIA, PARADOXAL UNUL DIN
MOTOARELE DE DEZVOLTARE ÎN 2020

Pandemia de Coronavirus care a debutat rapid în primul trimestru al acestui an a dus la o nevoie imediată și stringentă de digitalizare a multor domenii cheie din România, astfel că firmele de IT au avut oportunitatea să dezvolte și să livreze rapid soluții de software relevante.

De la dezvoltarea site-urilor de e-commerce, procentul cumpărăturilor online crescând cu cel puțin 8% în acest an, și până la digitalizarea unor servicii cheie, precum cele ale industriei bancare, dezvoltatorii de software locali au răspuns cu succes cerințelor pieței.

Acesta e și cazul STARBYTE SRL, o companie locală cu capital 100% autohton, specializată în soluții B2B, care a reușit ca în 2020 să adauge module noi și inovatoare deja popularei soluții de înrolare digitală 4Apply.

Astfel, STARBYTE a lansat un modul prin intermediul căruia companiile pot afla în timp real dacă angajații sau vizitatorii poartă mască atunci când se află în spațiile proprii, precum și un modul care adaugă noi funcționalități de verificare și securitate a procesului de înrolare digitală, tot mai des folosit în sectorul bancar, în vederea aprobării de credite online.

„Anul 2020 a fost fără doar și poate anul digitalizării, iar sectorul financiar a avut un răspuns rapid la realitățile pieței, accelerând dezvoltarea de soluții potrivite unei experiențe online ușoare pentru consumatori. Expertiza noastră în acest sector și, totodată, capacitatea de a dezvolta rapid module noi și inovatoare, au fost două elemente care au contribuit decisiv la începerea unor noi colaborări sau la extinderea celor deja existente, astfel că, acum la final de an, nu putem decât să fim mândri de rezultatele echipei noastre”, a declarat Ana Petrache, Marketing Manager Starbyte.

Potrivit unui studiu Signicat, în momentul creării unui cont nou, 40% dintre consumatori vor abandona procesul de înrolare dacă este prea lung sau complex, iar utilizatorii sunt dispuși să schimbe furnizorii de servicii financiare pentru a obține o experiență mai bună. Drept urmare, băncile sau alte organizații care solicită clienților să viziteze o sucursală sau chiar să descarce, să tipărească, să semneze și să trimită documente suplimentare își pot pierde cota de piață în fața concurenților ce au adoptat soluții de automatizare și digitalizare.

*Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 5821 (activități de editare a jocurilor de calculator), 5829 (activități de editare a altor produse software), 6201 (activități de realizare a soft-ului la comandă), 6202 (activitățide consultanță în tehnologia informației), 6203 (activități de management -gestiune și exploatare – a mijloacelor de calcul) , 6209 (alte activități de servicii privind tehnologia informației), 6311 (prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe) sau 6312 (activități ale portalurilor web). Toate cifrele sunt exprimate în euro, iar cursul de schimb folosit a fost cel oficial afișat de Banca Națională a României (la sfârșitul perioadei).


DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă informații despre firmele din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

Necesitatea taxării echitabile a economiei digitale, urgentată de pandemia de COVID-19

Economistul
-
0
Necesitatea taxării echitabile a economiei digitale, urgentată de pandemia de COVID-19

Material de opinie de Mihaela Iacob, Manager Senior, și Claudia Matei, Consultant Senior, Taxe Directe, Deloitte România

Transformarea digitală a societății este o tendință unanim recunoscută de câteva decenii. Cu toate acestea, fenomenul a luat amploare în perioada pandemiei de COVID-19, când inovarea, îmbunătățirea eficienței și calității serviciilor, cu implicare umană cât mai redusă, au devenit cerințe obligatorii pentru a face față provocărilor generate de criză. Însăimplementarea tehnologiilor necesare a fost, deseori, încurajatăprin diverse scheme de sprijin, iar răspunsul la nevoile iminente ale economiilor aflate sub asediul pandemiei a generat cheltuieli neprevăzute la nivelul bugetelor naționale. În acest context, în care necesarul de finanțare crește exponențial, iar companiile din tehnologie sunt considerate marile câștigătoare ale actualei crize, revine în actualitate necesitatea taxării echitabile în acest domeniu.

La nivel global, există de multă vreme o preocupare constantă din partea autorităților de a se asigura că entitățile care operează în mai multe state (companiile multinaționale) plătesc impozite în toate jurisdicțiiledin care obțin venituri și la cote corecte.

De la concepte la demersuri sau drumul ideilor spre fapte

Cadrul privind taxarea economiei digitale face parte din aceste preocupări de mulți ani, dovadă fiind faptul că discuțiile pe marginea lui au demarat în anul 2013 prin publicarea, de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a Planului de acțiune pentru combaterea erodării bazelor de impozitare și a transferului profiturilor (BaseErosion and Profit Shifting– BEPS), continuat în anul 2015 prin definitivarea Acțiunii numărul 1 -Provocările care decurg din digitalizare și urmat , în2019, deDocumentul pentru consultare publică privind planul de abordare a provocărilor care decurg din digitalizarea economiei.

În același context, al demersurilor menite să asigure alocarea și impozitarea echitabilă a profiturilor între jurisdicții în contextul specific al economiei digitale, Comisia Europeană a emis, în anul 2018, două proiecte de directivă care își propun, pe de o parte, să reglementeze conceptul de „prezență digitală semnificativă” și regulile de impozitare a acesteia și, pe de altă parte, să introducă o taxă pe serviciile digitale de 3% din cifra de afaceri obținută din activități digitale desfășurate într-o anumită jurisdicție. Aceste proiecte vizează, de asemenea, elaborarea unui sistem de impozitare a profiturilor în jurisdicțiile în care se creează valoarea (având în vedere dependența unor modele de afaceri de o bază mare de utilizatori, care constituie un factor esențial în obținerea de venituri), precum și noi principii de atribuire a profiturilor de-a lungul lanțului de creare a valorii (reguli aplicabile cu precădere în cazul elementelor intangibile greu de evaluatdefinite ca fiind tranzacții, pentru care nu există comparabilitate pe piață sau e dificil de estimat un flux de numerar viitor).Ambele directive au rămas în stadiu de proiect, dar, cunoscut fiind faptul că este foarte dificil să se obțină unanimitate la nivel european pe astfel de inițiative, anumite state membre (Franța, Italia, Austria, Ungaria) au adoptatreglementări unilaterale, la nivel național, pentru introducerea unei taxe pe serviciile digitale.

Un alt moment de referință în demersul de a impune o taxă digitală pe scară largăîl reprezintăpublicarea Propunerii pentru prevenirea erodării bazei globale (GloBE)de către OCDE în anul 2019, care marcheazăun nou pascătre întrunirea unui consens global pentruimplementarea unui sistem echitabil de impozitare a profiturilorși o nouă viziune privind reforma fiscală, axată pe doi piloni, primul dedicat exclusiv taxării în zona digitală. În continuarea acestei inițiative, în octombrie2020, OCDE a publicat Rapoartele cu privire la impozitarea activității digitale, carecontinuă demersurile de instituirea cadrului legalpentru taxarea profiturilor (inclusiv a celor din economia digitală) în toate jurisdicțiile în care se creează valoare, pentru a asigura un nivel echitabil de competitivitate pentru jucătorii din economia digitală globală.

Prin implementarea măsurilor propuse, se estimeazăobținerea de venituri suplimentare din impozitul pe profitcuprinse între 47 și 81 de miliarde de dolari anual, la nivel global (1,9%-3,2% din veniturile totaleîncasate din impozitulpe profit). Din aceste calcule se poate trage ușor concluzia că impactul implementării acestor prevederi este unul de o importanță majoră pentru economia globală.

Care sunt pașii următori?

Practic, publicarea Rapoartelor cu privire la taxarea activității digitalereprezintă reactivarea și dezvoltarea propunerii prezentate în cadrul GloBE, aceea de a structura reforma fiscală pe doi piloni, pentru alocarea drepturilor fundamentale de impunere între țările din care sunt extrase veniturile.

Astfel, Pilonul I propune introducerea unor noi reguli de alocare a drepturilor de impunereîntre jurisdicții, pentru a ține cont de realitățile economiei digitale. În prezent,o companie poate fi supusă taxării într-o anumită jurisdicțiedacă este prezentă fizic (deține personal, active) pe teritoriul respectiv. Având în vedere că economia digitală presupune din ce în ce mai mult imposibilitatealocalizării fizicea afacerilor și operarea prin prezențe virtuale pe teritoriul altor state, se impune ca regulile de fiscalitate internațională să fie, la rândul lor,adaptate noiirealități.

Concret, Pilonul I își propune să introducă drepturi de impozitare pentru statele unde contribuabilii au piețe de desfacere (așa numitele „market jurisdictions”), chiar și în situația în care compania nu are niciun felde prezență fizicăacolo.Pentru anumite afaceri, o astfel de măsură se poate traduce în impozitarea unei părți a profiturilor în jurisdicțiile în care se află utilizatorii. Referitor la condițiile și cuantumul profiturilor care se vor aloca acestor jurisdicții, nu s-a ajuns încă la o formulă definitivă, însă se ia în calcul, de principiu, cel puțin o parte din profiturile reziduale obținute de grup. Un alt demers pe care și-l propune Pilonul I este introducerea unui nivel standard de remunerare pentru activitățile de marketing și distribuție de bază desfășurate pentru persoane afiliate (companii din cadrul aceluiași grup) precum și introducerea unor mecanisme menite să conducă la o soluționare eficientă a eventualelor dispute privind alocarea profiturilor între autoritățile fiscale din diverse jurisdicții.

La rândul său, Pilonul II aduce ca element de noutateimpunerea unuinivel minim de impozitarea profitului la nivel global. Aceasta presupune, pe de o parte,obținerea unui consens cu privire la armonizarea sistemelor de raportare,și, pe de altă parte, introducerea unor mecanisme care să permită impozitarea la un nivel minim a profiturilorcare, în anumite jurisdicții, acum sunt taxate cu cote foarte mici sau deloc. Este important de menționat faptul că propunerile incluse în Pilonul II vizează grupurile din toate industriile,cu anumite excepții– fondurile de investiții, fondurile de pensii, corpurile guvernamentale și organizațiile non-profit. În plus, regulile urmează să se aplice grupurilor cu venituri anuale de peste 750 de milioane de euro, astfel încât Pilonul II să fie în linie cu pragul valoric descris în cerințele de raportare pentru fiecare țară în parte („Country by country reporting”).

Toate aceste măsuri vor conduce, în mod inevitabil, la creșterea cotei efective de impozitarea profiturilor la nivelul grupurilor de societăți multinaționale și, totodată, la o modificare substanțială a regulilor privind prețurile de transfer. În aceste condiții, deși necesitatea unui acord în acest scop este mare, rămâne de văzut dacă și în cât timp autoritățile vor ajunge la o înțelegere cu privire la aplicarea celor doi piloni pe care se axează politica fiscală a OCDE în perioada următoare. La nivel declarativ, este de așteptat să se ajungă la un consens în anul 2021, însă modul și orizontul de timp în care se vor implementa efectiv aceste reglementări în legislațiile naționale, prin modificarea actualelor convenții de evitare a dublei impuneri, precum și consecințele pe care acestea le vor avea pentru fiecare companie, industrie și jurisdicție sunt greu de cuantificat în acest moment.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

1...1.4461.4471.448...1.971Pagina 1.447 din 1.971