FAN Courier, liderul pieței locale de curierat, a realizat în 2020 afaceri de peste 1 miliard de lei, cu peste 27% mai mult față de anul anterior.

Felix Pătrășcanu, managing partner FAN Courier: „Schimbările majore și rapide pe care le-a adus criza provocată de SARS-COV2 în economie și societate s-au reflectat pe tot parcursul anului trecut și în activitatea noastră curentă, echipele noastre de curieri fiind în linia întâi pe tot parcursul anului. Din cauza restricțiilor impuse, multe business-uri s-au reorientat către vânzările exclusiv online, consumatorii au ales să folosească mai mult și mai des serviciile de curierat, astfel că activitatea noastră curentă a fost luni de zile comparabilă cu vârfurile de sărbători sau Black Friday. Ne așteptam la o creștere mai mare decât estimările inițiale și chiar la depășirea pragului de 1 miliard de lei. Acum, odată cu încheierea exercițiului financiar pentru anul trecut, rezultatele financiare confirmă efortul excepțional făcut de echipa noastră pe tot parcursul anului trecut. În 2020, Afacerile FAN Courier au depășit 1 miliard de lei”.

Estimările de creștere pentru 2021 se situează între 10% și 15%, în funcție de evoluția crizei sanitare și de impactul acesteia în economie: 10%, în varianta în care situația sanitară începe să se relaxeze; 15%, în cazul în care presiunea asupra serviciilor de curierat generată de comerțul online rămâne ridicată.  Bugetul pentru investiții în 2021 se ridică la 20 milioane de euro. Una dintre cele mai importante investiții (7 milioane de euro) este hub-ul de la Cluj-Napoca: dare în funcțiune la finalul lui 2021, al treilea hub construit după cele de la Ștefănești și Brașov; va fi dotat cu  bandă de sortare cu o capacitate de 7.500 de colete/oră și va avea 300 de angajați.

Adrian Mihai, cofondator FAN Courier: „Suntem bucuroși că, după trei ani de așteptare, putem demara investiția în HUB-ul de la Cluj, un punct de tranzit extrem de important pentru noi, ce va fi conectat cu Iași, Baia Mare și Oradea. HUB-ul de la Cluj ne va ajuta în eforturile pe care le facem pentru reducerea timpilor de livrare și creșterea productivității”.

Tot în acest an, FAN Courier vizează extinderea hub-ului de la Brașov cu 2.500 mp, analizând oportunitatea unui nou centru logistic în Ștefănești, pentru a dezvolta serviciile de fulfillment și logistică. De asemenea, va continua proiectul de dotare a filialelor mari cu sisteme automate de sortare.

În condițiile în care cererea de servicii de curierat se va menține la un nivel ridicat și în 2021, FAN Courier ia în calcul creșterea numărului de angajați cu 10% în acest an, ritm similar celui din anul anterior.

Roboții software inteligenți dezvoltați de startup-ul de tehnologie Tailent ajung în America Centrală și de Sud. Soluțiile Robotic Process Automation (RPA) vor sprijini companiile să automatizeze și să optimizeze o gamă largă de procese operaționale și să permită echipelor existente să se concentreze pe activități mai relevante printr-un parteneriat cu Serviceaide, furnizor global de soluții IT inteligente și soluții de management al serviciilor pentru companii bazate pe inteligență artificială (AI) și machine learning cu sediul în Brazilia.

Prin acest parteneriat, Tailent își extinde acoperirea globală și aduce tehnologii RPA convenabile și accesibile mai aproape de companii din întreaga lume. Soluțiile Tailent oferă flexibilitate, performanță și scalabilitate fără precedent în dezvoltarea și utilizarea roboților software inteligenți proiectați peste aplicații existente, adaptați la nevoile de business ale fiecărei companii și gata pentru utilizare imediată. În acest fel, companiile capătă abilitatea de a implementa o automatizare complexă cu ajutorul funcționalităților unui cod personalizat încorporat.

„Acest nou parteneriat duce soluțiile noastre inovatoare la cheie pe noi piețe din America Centrală și de Sud și le integrează în soluții inteligente de gestionare a serviciilor pentru automatizarea proceselor repetitive sau redundante, integrarea sistemelor care nu au fost concepute pentru a comunica între ele și dezvoltarea în continuare a sistemelor existente cu funcții noi care sunt în mod tradițional costisitor de integrat. Drept urmare, putem ajunge acum la companii de renume internațional care investesc puternic în digitalizarea și automatizarea fluxurilor operaționale, concurând astfel cu soluții oferite de jucătorii din domeniul RPA din SUA”, explică Mario Popescu, CEO Tailent.

Pentru Serviceaide, parteneriatul cu Tailent este încă un pas pentru extinderea rețelei sale de parteneri și creșterea valorii oferite clienților, ca parte a strategiei de a oferi servicii și asistență la alt nivel folosind inteligența artificială pentru impact și valoare maximă.

„Folosim cele mai noi descoperiri în inteligența artificială și machine learning pentru a rezolva cererile și incidentele și ajutăm companiile să-și transforme serviciile prin automatizare și cunoștințe avansate. Tailent ne ajută în misiunea noastră și ne permite să construim soluțiile noastre integrate prin adăugarea tehnologiilor sale extrem de competitive dezvoltate în România”, spune Yip Ly, Chief Revenue Officer la Serviceaide.

Soluțiile Tailent sunt deja utilizate cu succes de companii din industrii precum ospitalitate, servicii profesionale, producție, dar și instituții publice locale. Tailent este în prezent în plin proces de extindere atât pe plan local, cât și internațional, prin lansarea pe noi piețe din Europa, America Centrală și de Sud, SUA și Asia prin parteneriate strategice cum este cel cu Serviceaide.

Piața asigurărilor din România a ajuns, în anul 2020, la un volum al primelor brute subscrise de 11,5 miliarde lei, în creștere cu 5% față de anul anterior.

Anul trecut, pe segmentul asigurărilor generale, valoarea primelor brute subscrise a ajuns la 9,28 miliarde lei, în creștere cu 6% față de anul 2019. În același timp, primele brute subscrise aferente asigurărilor de viață au scăzut ușor, cu 2%, ajungând până la valoarea de 2,22 miliarde lei.

”Ponderea pieței asigurărilor în Produsul Intern Brut a fost, anul trecut, de aproximativ 2,3%. Consider că această piață are un potențial foarte mare și sper că în timp ponderea în PIB va crește. Remarc însă faptul că, deși a traversat o perioadă complicată, piața s-a comportat bine, judecând lucrurile în actualul context generat de pandemia COVID-19”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, în cadrul conferinței ”Quo Vadis!” cu tema Digitalizarea asigurărilor – prioritate ZERO.

În 2020, piața RCA a atins valoarea de circa 3,97 miliarde lei, cu 5% mai mult față de anul anterior, în timp ce pe clasa A3 – CASCO primele brute subscrise au ajuns la 2,41 miliarde lei, în creștere cu 4% în comparație cu anul 2019.

”Îmi doresc ca prin intermediul decontării directe obligatorii, prin accentuarea procesului de digitalizare, dar și prin alte reglementări pe care le avem în plan să echilibrăm piața asigurărilor și să diminuăm dependența de segmentul asigurărilor auto obligatorii. Trebuie să încheiem eternele dispute care se poartă în jurul subiectului RCA”, a mai declarat Președintele A.S.F.

Piața asigurărilor de sănătate a ajuns, anul trecut, la valoarea de 451,45 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 18% față de anul precedent. O creștere susținută (68%) au avut și asigurările de garanții, care au ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 464,52 milioane de lei.

Perioada de perturbare pe care o traversează industria hotelieră europeană va continua până cel puțin la jumătatea anului 2021, iar intervalul necesar pentru redresare va fi semnificativ mai lung, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte European Hotel Industry. Jumătate (51%) dintre proprietarii, creditorii, dezvoltatorii și investitorii activi în domeniul ospitalității se așteaptă să ajungă din nou la nivelurile de performanță din 2019 începând din 2023, iar 20% dintre ei consideră chiar că revenirea la nivelul anterior pandemiei se va înregistra abia începând din 2024 și mai târziu. Pe lângă provocările cauzate de pandemia de COVID-19, industria hotelieră europeană trebuie să gestioneze și alți factori de risc, cum ar fi fluctuațiile cererii (72% din respondenți) și lipsa creșterii economice (60%). Respondenții din Marea Britanie au menționat și Brexitul ca fiind un element de risc ridicat pentru industria hotelieră locală (40%), arată studiul.

În contextul crizei sanitare, apetitul investitorilor pentru industria hotelieră a scăzut cu 25% în 2020 față de anul precedent. Cu toate acestea, orașe europene precum Amsterdam, Londra și Paris sunt considerate în continuare promițătoare pentru investiții în 2021. Amsterdam, care a condus clasamentul în ultimii patru ani, continuă să fie cel mai atractiv oraș pentru investițiile din domeniul hotelier, urmat de Londra și Paris, în timp ce Berlinul avansează pe poziția a patra de pe locul 16, ocupat anul trecut. În plus, studiul evidențiază faptul că apartamentele închiriate în regim hotelier – care sunt complet mobilate, disponibile pentru sejururi pe termen scurt și lung și care oferă facilități similare hotelurilor – devin cele mai interesante active europene pentru investiții în 2021, datorită creșterii cererii și costurilor flexibile.

„Industria hotelieră europeană a fost puternic afectată de criza sanitară și s-a confruntat cu o scădere a apetitului pentru investiții anul trecut, arată studiul, iar gestionarea lichidității a devenit prioritară. Și România trece printr-o perioadă fără precedent pentru această industrie, marcată de o scădere a numărului de turiști cu aproximativ 60% în decembrie 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică”, a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul industriei produselor de consum.

În ceea ce privește sursele de capital pentru achiziții în domeniul ospitalității, participanții la studiu preconizează că investițiile fondurilor de capital privat vor rămâne opțiunile preferate, atitudinea respondenților îmbunătățindu-se semnificativ în 2020 față de anul precedent (creștere de 22%). La polul opus, interesul pentru achiziții din partea investitorilor instituționali și a trusturilor de investiții imobiliare s-ar putea tempera în 2021, având în vedere scăderea acestuia cu 9% și, respectiv, cu 10% în 2020 față de 2019.

Studiul subliniază, de asemenea, că împrumuturile bancare vor rămâne cea mai frecventă sursă de finanțare pe piața hotelieră europeană, potrivit a două treimi (66%) dintre respondenți, urmate de fondurile de investiții imobiliare (40%) și de fondurile interesate de achiziția de credite neperformante (36%).

Cea mai recentă ediție a studiului Deloitte European Hotel Industry se bazează pe răspunsurile a mai mult de 100 de lideri din domeniul ospitalității, inclusiv proprietari, creditori, dezvoltatori și investitori, și își propune să sondeze opiniile lor cu privire la principalele tendințe ale industriei.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a derulat, în colaborare cu Banca Națională a României și cu Banca Centrală Europeană, primul exercițiu de evaluare a Depozitarului Central S.A., încheiat la sfârșitul anului trecut.

Procesul de evaluare a vizat acordurile, strategiile, procesele și mecanismele implementate de Depozitarul Central în vederea verificării modului în care sunt respectate cerințele Regulamentului (UE) nr. 909/2014 și a regulamentelor delegate.

De asemenea, au fost evaluate riscurile la care Depozitarul ar putea fi expus, precum și riscurile generate de acesta la adresa funcționării piețelor titlurilor de valoare.

            Evaluarea a fost realizată pentru perioada 19 decembrie 2019 – 30 iunie 2020 de către Grupul de lucru înființat în acest scop, compus din specialiști în piețe secundare și servicii post-tranzacționare.

Derularea primului exercițiu de examinare și evaluare anuală a Depozitarului Central S.A., în baza cerințelor CSDR și ale regulamentelor delegate, a fost un proces complex care a necesitat expertiză și alocarea de resurse pentru analizarea procedurilor, proceselor, mecanismelor, acordurilor și strategiilor implementate de către Depozitarul Central, ca infrastructură a pieței de capital.

În urma exercițiului de evaluare, care a avut la bază datele, informațiile și documentele furnizate de Depozitarul Central S.A., a rezultat faptul că activitatea desfășurată de societate este conformă cu cerințele Regulamentului (UE) nr. 909/2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și ale reglementărilor delegate, nefiind identificate probleme de natură să afecteze buna desfășurare a serviciilor oferite de Depozitarul Central S.A.

Cu toate acestea, echipa de evaluare a formulat unele recomandări punctuale în scopul îmbunătățirii activității desfășurate de Depozitarul Central S.A., recomandări care au fost comunicate entității și care au termen de implementare 30 iunie 2021.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, următorul exercițiu de evaluare va începe la data de 1 iulie 2021.

Accelerarea procesului de digitalizare reprezintă o necesitate absolută pentru industria asigurărilor, mai ales în noul context generat de pandemia COVID-19. Aceasta a fost concluzia centrală a dezbaterilor care au avut loc în cadrul conferinței ”Quo Vadis!” –  Digitalizarea asigurărilor – prioritate ZERO, organizată de Institutul de Studii Financiare, alături de compania de publishing DC News.

La eveniment au participat reprezentanți la cel mai înalt nivel din partea Autorității de Supraveghere Financiară, Ministerului Educației, Ministerului Finanțelor, Institutului de Studii Financiare, Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației din Senat, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaților, precum din partea organziațiilor profesionale din piața asigurărilor.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, a spus, în dechiderea conferinței, că nevoia de digitalizare și de informatizare, la nivelul instituțiilor și al companiilor, este mai acută ca oricând. „Numai prin informatizare intensivă vom putea lua decizii în timp scurt, în interesul consumatorului de servicii financiare non-bancare. Avem proiecte importante în ceea ce privește digitalizarea activității și proceselor, care au loc în cadrul Autorității”, a arătat domnul Nicu Marcu.

Președintele A.S.F. a mai spus că piața asigurărilor a făcut pași importanți din perspectiva digitalizării, mai ales în contextul generat de pandemia COVID-19.

La rândul său, domnul Valentin Ionescu, Președintele Institutului de Studii Financiare, a arătat că digitalizarea poate contribui, din perspectiva consumatorilor, la reducerea costurilor și la creșterea transparenței, afirmând totodată că este necesară o implementare prudentă a noilor tehnologii din perspectiva riscurilor ce pot apărea. „Trebuie să acționăm în permanență pentru identificarea soluțiilor de prevenire sau de atenuare a acestora, pentru a menține încrederea consumatorilor la un nivel adecvat. Din perspectiva Autorității de Supraveghere Financiară, utilizarea tehnologiei devine inevitabilă, întrucât ne poate oferi soluții de supraveghere inovatoare și eficiente, care ne vor permite să susținem un sistem de supraveghere mai eficient, mai flexibil și mai receptiv. Prin urmare, în perioada următoare vom acorda o atenție sporită procesului de digitalizare și inovației tehnologice în domeniul serviciilor financiare, cu atât mai mult cu cât în situația pandemiei și a nevoii de distanțare fizică,  acestea au dovedit cât de importante sunt pentru buna funcționare și stabilitate a piețelor financiare”, a explicat domnul Valentin Ionescu.

Educația financiară digitală

O altă temă de interes major, care a fost discutată în cadrul conferinței, a vizat digitalizarea procesului de educație financiară.  În condițiile impunerii distanțării fizice, formatorii au fost nevoiți să-și adapteze strategia în ceea ce privește desfășurarea cursurilor și să utilizeze platformele online de comunicare. „Unul dintre beneficiile digitalizării educației financiare este accesul semnificativ mai mare la cursuri pentru populație.  Pe de altă parte, la fel de importantă este și educaţia financiară digitală, care este un concept multidimensional ce include patru zone principale: cunoașterea produselor și serviciilor financiare digitale; conștientizarea riscurilor asociate acestora; cunoașterea modalităților de protejare în fața acestor riscuri, respectiv cunoașterea drepturilor consumatorilor și a procedurilor de despăgubire”, a arătat Directorul Executiv al ISF, domnul Marian Siminică.

În acest context este vitală includerea diferitelor părți interesate, cum ar fi companiile fintech, universitățile, ONG-urile și instituțiile financiare în strategiile naționale de educație financiară și identificarea de mijloace inovatoare de colaborare pentru furnizarea educației financiare digitale. „Instruirea online (digitalizarea educației financiare) realizată de companiile fintech poate să nu fie suficientă. Având în vedere că grupurile dezavantajate sunt de obicei persoane cu nivel scăzut de educație, va fi necesară și formarea personală implementată de ONG-uri și instituțiile financiare din vecinătatea lor pentru a spori eficacitatea acestor programe”, a conchis domnul Marian Siminică.

„Ne-am dorit o legătură între tradiția pe care o găzduim la Muzeului Țăranului Român și contemporaneitate. Pentru că este e expoziție despre Brâncuși, despre cum noi, cei de astăzi îl vedem”, a declarat Virgil Nițulescu, Directorul Muzeului Național al Țăranului Român, la vernisajul expoziției Mirrors of Brâncuși, care a avut loc ieri seară.

„Este un proiect la care a muncit mult o întreagă echipă, nu doar Fundația Art Production. Vreau să le mulțumesc tuturor pentru tot efortul depus și pentru sprijin.”, a adăugat Valerian Mareș, Președintele Fundației Art Production.

„Această expoziție pornește de la public spre Brâncuși. Am întrebat oamenii din jur ce știu și ce cred despre Brâncuși și ne-am dat seama că există amănunte din viața lui cu care ne-am putea identifica și astlfel să reușim să-l înțelegem mai bine. Ne-am dorit să vă puteți privi în opera lui ca într-o oglindă”, a precizat Silvana Dulamă-Popa, curatorul expoziției.

„Ideea unei expoziții virtuale Brâncuși a apărut acum trei ani, în perioada pregătirii Europalia. Ne gândeam cum ar fi să prezentăm Coloana fără sfârșit în Piața Rogier, din Bruxelles, sau  Poarta Sărutului la intrarea în Comisia Europeană… Ar fi fost o completare a excepționalei Expoziții Brâncuși de la Bozar, organizată de ICR într-un moment de glorie pentru România. Astăzi vom vedea un alt fel de expoziție, interactivă. De la sublimarea formei la esența lucrurilor. O esență de România”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

„Mă bucur că mă aflu aici pentru că sunt în largul meu acolo unde mesaje clasice sunt prezentate într-un context nou și într-un limbaj contemporan. Reinterpretarea valorilor noastre fundamentale va face să devenim relevanți în toată lumea.”, a concluzionat Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților.

Expoziția Mirrors of Brâncuși va putea fi vizitată la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Irina Nicolau, în perioada 10 – 24 februarie, de marți până duminică, în intervalul 10:00 – 18:00. Ulterior, ea va fi prezentată în diverse orașe din România și din străinătate.

Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și al Muzeului Național al Țăranului Român.

Proiectul este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Sprijinul financiar nerambursabil acordat pentru realizarea proiectului Mirrors of Brâncuși este de 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 Euro.

Simon Peters, analist în domeniul criptoactivelor al platformei de investiții eToro: Prețul Bitcoin „se îndreaptă spre pragul de 70.000 de dolari anul acesta”, în timp ce Mastercard își anunță susținerea pentru activele digitale.

„Lumea cripto-activelor năvălește pe tărâmul finanțelor tradiționale într-un ritm uluitor. Mastercard a anunțat că va sprijini activele digitale direct prin propria rețea, semnalând încă o etapă majoră pentru industrie.

Mastercard este operatorul celei de-a doua cele mai mari rețele de carduri de credit din lume, iar faptul că o companie de o asemenea dimensiune ia o astfel de decizie, arată tendința pe termen lung pentru adoptarea criptoactivelor.

Și, deși s-ar putea să vedem o creștere pe termen scurt a prețului bitcoin-ului și a altor criptoactive, ca urmare a anunțului Mastercard – care vine atât de curând după anunțul Tesla mai devreme, în decursul acestei săptămâni – există implicații reale pe termen lung pentru bitcoin și alte criptoactive.

 
Bitcoin și alte monede digitale, pur și simplu, vor fi parte din universul financiar tradițional mai devreme decât ne-am așteptat. Mă aștept ca cererea de bitcoin să crescă și prețurile să atingă cel puțin 70.000 de dolari până la sfârșitul acestui an.” 

Planurile Twitter de a urma exemplul Tesla contribuie la consolidarea Bitcoin-ului pe termen lung

„Twitter a dezvăluit că a pus bazele integrării bitcoinului în afacerea sa, consolidând perspectivele pe termen lung pentru cel mai puternic criptoactiv din lume.

În ciuda tuturor îndoielilor legate de utilizarea bitcoin în lumea reală, adevărul este că oamenii își doresc alternative la sistemul financiar existent. Vor democratizarea lumii finanțelor, iar bitcoin și alte criptoactive reprezintă o modalitate de a face acest lucru.

Mă aștept ca multe alte companii să urmeze exemplul Twitter fie prin integrarea bitcoin-ului în sistemul de salarizare, fie prin investiții în acesta ca parte a diversificării portofoliilor lor.”