Studiu EY: Directorii financiari (CFO), garanții valorii pe termen lung

  • Protejarea organizației în prezent și facilitarea unei creșteri durabile, principala prioritate pentru 86% dintre respondenți
  • 77% dintre respondenți consideră că, până în 2025, sistemele informatice financiare vor fi în principal amplasate în cloud și nu local

Funcția de director financiar (CFO) va avea unul dintre cele mai importante roluri, la nivel executiv, în remodelarea viitorului companiei în perioada post pandemie, potrivit ediției 2020 a studiului EY DNA of the CFO, derulat în rândul a peste 800 de directori financiari (CFO) și directori executivi din domeniul financiar din toată lumea.

„Presiunea cu care se confruntă directorii financiari în prezent este aceea de a nu fi doar cei care rezolvă problemele, ci și factori de decizie în companie. Prin urmare, misiunea lor este de a se adapta la noul mediu de business și de a pune în aplicare un proces eficient de digitalizare, prin care să genereze valoare pe termen lung și să obțină adeziunea tuturor părților interesate. Am putea defini acest parcurs drept «Construirea unei afaceri durabile, cu o creștere sustenabilă». Acest lucru nu exclude domeniile lor tradiționale de responsabilitate în ceea ce privește contabilitatea, raportarea și controlul, ci necesită noi indicatori de performanță nefinanciară, precum și o legătură puternică cu colegii lor din structurile de conducere ale companiei.

Directorii financiari din România beneficiază de un ecosistem care poate să îi sprijine într-o astfel de schimbare, cu un mediu economic care face presiuni pentru sustenabilitate, precum și cu o resursă umană tânără, adaptabilă, pentru a iniția schimbarea”, spune Guillaume Macczak (foto), Partener Asociat Servicii pentru Operațiuni Globale (Global Business Services sau GBS) și Consultanță pentru directorii financiari, EY România.

Analizându-și prioritățile, 86% dintre respondenți consideră că principala lor misiune este de a-și proteja organizația în prezent, pregătind totodată creșterea acesteia în viitor. Mai mult, 84% dintre respondenți cred că este esențială obținerea unui echilibru între rezultatele pe termen scurt și crearea de valoare pe termen lung, acest lucru presupunând un mix între atribuțiile tradiționale, precum raportările din companie, și cele noi care țin, de exemplu, de supervizarea transformării digitale.

Pe măsură ce vor pune în practică aceste priorități, va fi necesar ca directorii financiari să își îmbunătățească relațiile cu colegii din conducerile executive superioare. Conform studiului, 52% dintre directorii financiari intervievați au declarat că au o colaborare limitată sau inexistentă cu directorii de resurse umane (CHRO), iar 44% au indicat o relație similară cu directorii de marketing (CMO).

Directorii financiari vor juca un rol esențial
în remodelarea viitorului companiilor

Într-o perioadă de transformare care oglindește tendințele pieței în 2020, directorii financiari recunosc importanța unei strategii bazate pe definirea unei misiuni, 82% dintre respondenți afirmând că principalii stakeholderi îi consideră din ce în ce mai mult drept garanții valorii pe termen lung ai organizației, conform concluziilor studiului EY.

În plus, 79% dintre respondenți au declarat că investitorii solicită tot mai multe informații despre modul în care organizația creează valoare pe termen lung pentru actorii interesați, în timp ce 81% consideră că o mare parte din valoarea generată nu este măsurată sau comunicată prin intermediul indicatorilor cheie de performanță financiari.

Remodelarea funcției financiare

Potrivit studiului EY, performanțele piețelor se modifică în mod fundamental. Apar noi piețe virtuale pe măsură ce giganții operatori de platforme conectează cu ușurință cumpărătorii și vânzătorii, iar noile tehnologii converg tot mai mult spre eliminarea ineficiențelor și fricțiunilor.

Un model operațional mai fluid, care să se extindă dincolo de cei patru pereți ai organizației, va fi probabil un factor cheie care va permite funcției financiare să dețină un rol major pe piețele conectate ale viitorului. Mulți lideri financiari consideră că acest viitor, cu o mai mare deschidere a funcției lor, va deveni realitate în următorii cinci ani. Peste trei sferturi (77%) dintre respondenți consideră că, până în 2025, sistemele informatice financiare vor fi în principal amplasate în cloud și nu locale, iar 74% cred că funcția va face parte dintr-un ecosistem bazat pe tehnologia blockchain.


Despre studiu

Ediția 2020 a studiului EY DNA of the CFO Will CFOs evolve finance or become obsolete? a fost derulată cu participarea a peste 800 de directori financiari (CFO sau FD) și persoane cu funcții de conducere executivă în domeniul financiar în cadrul marilor organizații, cu scopul de a înțelege provocările cu care se confruntă directorii financiari. Studiul a fost realizat de Longitude în numele EY Global Financial Accounting Advisory Services (FAAS). Peste două treimi (69%) dintre organizațiile respondenților au venituri anuale cuprinse între 1 miliard și 4,99 miliarde de dolari, în timp ce organizațiile unei treimi (30%) dintre respondenți au venituri anuale globale de peste 5 miliarde de dolari. Peste un sfert (34%) dintre respondenți au funcția de director financiar la nivel de grup (CFO sau FD). Restul de 73% au funcții de directori financiari (CFO sau FD) sau de coordonatori ai funcției financiare (la nivel de grup, divizie sau regional). Respondenții provin din America de Nord și de Sud, Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA) și Japonia. Au fost reprezentate 13 sectoare principale, 38% dintre companii fiind publice sau listate la bursă, 52% nelistate, iar în cazul a 10% dintre companii această situație nu a fost declarată.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

Laserul de la Măgurele: inaugurare pentru potențiali utilizatori

0

Laserul de la Măgurele – ELI-NP – s-a deschis către potențiali utilizatori printr-un eveniment de amploare la care au participat online circa 300 de cercetători din întreaga lume. Au fost prezenți laureații Nobel pentru fizica din 2018, Gérard Mourou – IZEST, Franța și Donna Strickland – University of Waterloo, Canada. S-a desfășurat simpozionului inaugural cu titlul Deplasându-ne în teritorii necartografiate”(„Moving into Uncharted Territories”). A fost prezentată o simulare a atingerii celei mai mari puteri de până acum a unui laser – 10 PW.

O relatare a evenimentului științific lansat de la Măgurele către întreaga lume surpinde dinamica, rigoarea și emoția desfășurării:

Directorul Centrului ELI-NP, academicianul Nicolae Victor Zamfir, a prezentat stadiul actual al implementării și al principalelor direcții de cercetare validate de Comitetul Științific Internațional. Acesta este un proiect  implementat de o echipă științifică internațională pe pământ românesc.

Peste 70 de scrisori de intenție de a propune experimente la noul Centru Internațional au sosit deja din întreaga lume și acesta este doar începutul – spunea profesorul Kazuo Tanaka, directorul științific al Centrului ELI-NP de la Măgurele. Atribuirea timpului de cercetare se va aloca exclusiv pe bază de merit științific. Deci, cei mai talentați cercetători din domeniu vor veni în România să își verifice ideile bombardând ținte cu laserul de 10 PW și studiind interacția fasciculelor laser de mare putere cu materia. Programul de experimente pentru utilizatori externi se va dezvolta treptat în următorii 2 ani. Cercetările în domeniile medicinei nucleare, al testării materialelor noi, al degradării deșeurilor radioactive sunt printre primele programate, studii care vor putea conduce la elaborarea de metode, iar apoi de tehnologii și echipamente. Viața pe Pământ, ca și viața exploratorilor cosmici, se va îmbunătăți datorită cercetărilor de la Măgurele.

Dr. Ioan Dăncuș, dr. Cătălin Ticoș (ELI-NP), dr. Gianluca Sarri (Queen’s  University, Belfast, UK) au prezentat aspecte concrete privind funcționarea echipamentelor și modul de operare.   

Unul dintre cele mai palpitante momente ale după-amiezii de la Măgurele s-a întâmplat atunci când s-a simulat (la vedere) atingerea puterii nominale de 10 PW a sistemului de laseri de mare putere. Centrul de comandă arăta exact ca la NASA, specialiștii de la monitoare, la fel, doar persoana care a anunțat performanța a avut vocea mai emoționată decât cea a coordonatorului comunicării din Statele Unite ale Americii. Directorul tehnic al ELI-NP, dr. Călin Ur s-a dovenit un fin comunicator, moderând întreaga reuniune. Din fericire, ELI-NP nu a anunțat coordonatorul tragerii cu lumina de mare putere: Măgurele, we have a situation!”

Foto: ELI-NP

Platformă de crowdfunding prin recompense pentru start-up-uri sociale și creative

0

Start-up-urile sociale și cele din industriile creative pot beneficia de acum de finanțare, odată cu lansarea platformei de crowdfunding prin recompense consolid8. Este o premieră la noi, pusă în operă de echipa fonduri-structurale.ro, lider pe piața românească în informare și consultanță privind finanțările nerambursabile. Prime informații ne oferă Dragoș Jaliu, co-fondatorul platformei consolid8: „Lucrăm de 14 ani cu antreprenorii, iar anul acesta ne-am dat seama că acum, mai mult ca oricând, proiectele și business-urile la început de drum au nevoie de susținerea noastră, a tuturor. Experiența în domeniul fondurilor nerambursabile ne-a ajutat să creăm de la 0, în câteva luni, o platformă de crowdfunding pentru antreprenorii sociali și cei din industriile creative. Prin consolid8, pe lângă descoperirea de proiecte inovatoare și cu viziune care au nevoie de susținere, dorim să atragem atenția asupra rolului important pe care îl putem avea noi toți, atât companiile și cât și persoanele fizice, în dezvoltarea afacerilor care aduc un impact social pozitiv în comunitate”.

În detaliu, este de reținut că „orice antreprenor social sau din industriile creative poate derula campanii de finanțare pe consolid8, dacă ideea sa de afaceri generează valoare pentru comunitate. Proiectele care respectă criteriile de eligibilitate vor primi consultanță și suport de la echipa fonduri-structurale.ro și de la experți în domeniu, facilitându-le înscrierea pe platformă și ajutând la promovarea campaniilor.

Pe platformă se vor derula între 2 și 5 campanii de crowdfunding simultan, înscrierea și promovarea acestora pe platformă vor fi gratuite, până la finalul lunii mai 2021, iar susținătorii au la dispoziție mai multe recompense de diverse valori din care pot alege, în schimbul contribuției la finanțarea proiectelor. Ulterior, dacă campania va strânge suma cerută, beneficiarul campaniei va primi direct suma în contul său, prin parteneriatul cu platforma de plăți online Stripe, iar susținătorii vor primi produsele sau serviciile pentru care au optat, direct de la acesta.

În acest moment, pe platformă există două campanii. Una dintre ele este inițiată de echipa Moara de hârtie, echipa care creat la Comana, în apropiere de București, 10 ateliere prin care promovează meșteșugurile tradiționale românești, precum realizarea de hârtie de mână, legătorie de carte și tiparul manual. Inițiatorii și-au propus să completeze Ansamblul Moara de hârtie –  Satul meșteșugurilor prin deschiderea unui bucătării care folosește ingrediente de sezon de la producători locali.

A doua campanie aparține lui Andrei Lasc, tânărul care aduce poezia în viața prietenilor săi de pe platforma online Facebook. Prin campania de crowdfunding pe platforma consolid8, Andrei dorește să strângă banii necesari pentru a-și lansa a doua carte la care lucrează de mai mulți ani, numită simplu, Poevie.  

Persoanele care vor să își înscrie ideea de afaceri pe platformă sau vor să susțină proiectele care derulează campanii de finanțare, o pot face pe site-ul www.consolid8.ro, urmărind pașii din ghidul aplicantului și cel al susținătorului.

consolid8 este platforma de crowdfunding pentru antreprenorii sociali și cei din industriile creative, o inițiativă a echipei fonduri-structurale.ro. Pentru mai multe informații, vizitați-ne online la www.consolid8.ro sau urmăriți-ne pe: https://www.facebook.com/consolid8.ro.

fonduri-structurale.ro reprezintă o echipă de oameni dedicați performanței, care din 2007 oferă un pachet de servicii complet privind implementarea finanțărilor nerambursabile în România. În ultimii 6 ani, am obținut finanțare europeană pentru înființarea a 9 acceleratoare de afaceri și a peste 230 afaceri pentru care am furnizat servicii integrate de formare, mentorat și monitorizare”.

Educație vocațională prin artă fotografică

0

Educația și formarea în profil vocațional reprezintă cadrul proiectului RTV –  Key Competences in media production for Radio, Film and Television (2019-2021), proiect Erasmus+ finanţat prin componenta KA202 – Parteneriate strategice pentru educația vocațională și pregătirea profesională; beneficiar principal este Radio România. O concretizare a proiectului se derulează la ediția din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România (16-22 noiembrie, online, http://www.gaudeamus.ro), joi, 19 noiembrie, de la ora 13, sub forma unui eveniment care cuprinde dezbaterea cu tema „Arta fotografică se învață”, în care, după cum anunță inițiatorii, „elevi şi profesori discută în faţa publicului despre experienţele lor în realizarea imaginilor pe suport digital sau pe hârtie”.

De asemenea, sunt analizate cele mai bune fotografii realizate de elevi de la Colegiul Tehnic Media din Bucureşti (partener în proiect, singura unitate de învățământ liceal unde se studiază arta fotografică, operatoria de cinema şi televiziune și tehnica sunetului) îndrumaţi de profesorii Elena Mișcoci şi Mircea Zăvoianu. Evenimentul – moderator, Mirela Nicolae, realizator la Radio România Cultural – este  susţinut de editurile Niculescu, Pandora M, Trei, Casa Radio, Gaudeamus România.

Inițiativă privată pentru organizarea olimpiadei de matematică

0

Olimpiadă de matematică există și în acest an! O organizează Brio®, prima și singura platformă de teste digitale standardizate adresate elevilor români, cu sprijinul Asociației Dedeman și susținută de Societatea de Științe Matematice. Se cheamă Brio Challenge, se adresează elevilor din clasele II-XII și a și început, cu etapa de înscriere: 16 noiembrie-6 decembrie. Organizatorii informează că „elevii vor trebui să își creeze un cont pe www.brio.ro/challenge. Ei pot fi înscriși și de către profesori sau părinți. Odată cu înregistrarea confirmării de înscriere, elevii vor primi automat două credite gratuite, unde 1 credit = 1 test. Aceștia pot achiziționa individual extra-credite cu care pot efectua un număr suplimentar de teste, urmând să înscrie în competiție rezultatul cel mai bun. Dacă au deja un cont, pot utiliza, de asemenea, creditele aferente contului. 

În cea de-a doua etapă (11-24 ianuarie 2021) se vor califica elevii care au obținut peste 80 de puncte, urmând ca apoi să treacă printr-o nouă rundă de testare. În urma rezultatelor, în etapa finală vor trece cei mai buni zece elevi de la fiecare clasă, care au obținut cele mai bune rezultate. Finala va avea loc între 25 și 31 ianuarie și va fi supravegheată video, participanții fiind obligați să aibă activată camera laptopului sau a tabletei.

Câștigătorii vor fi anunțați în data de 3 februarie 2021. Vor fi acordate 12 premii pentru Campioni și 24 de premii pentru Vicecampioni, în funcție de rezultatele obținute. Premiile pentru Campioni constau în câte un iPad Apple și un abonament pe un an Brio Unlimited, iar cele pentru Vicecampioni oferă câștigătorilor câte o trotinetă electrică X T și un abonament pe un an Brio Plus.

În plus, toți finaliștii vor primi un abonament Brio Start pe 6 luni, iar profesorii acestora vor primi, la rândul lor,  abonamente gratuite cu care pot realiza teste la clasă”.

Profesorul Dragoș Iliescu

Profesorul Dragoș Iliescu (foto), CEO, Chief Scientist și fondator Brio®, subliniază: „Încercăm să venim în sprijinul tuturor actorilor implicați în sistemul educațional, într-o perioadă plină de provocări, având un singur obiectiv: școala trebuie să meargă mai departe. Cred foarte tare în puterea pe care testarea o are pentru a învăța și pentru a accelera performanța elevilor și susținem acest deziderat prin organizarea primei olimpiade digitale de matematică”.

Brio® este definită ca „platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale avizată de Ministerul Educației și Cercetării, iar testele sunt în totalitate bazate pe programa școlară românească și sunt realizate exclusiv de profesori români. Brio® pune la dispoziția elevilor din clasele I-XII teste standardizate de limba română și matematică, dar și teste de inteligență, de stiluri de învățare, de aptitudini vocaționale.

Testele Școlare Brio® sunt teste digitale standardizate, prin care elevii români din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene. Testele standardizate sunt dezvoltate pe baza unor principii științifice de măsurare (ramura științei care se ocupă de aceasta se numește psihometrie), astfel încât întrebările, procedurile de scorare și de interpretare să fie aceleași pentru toate persoanele care trec prin testul respectiv. Ele utilizează metode statistice complexe pentru a respecta principiile de fidelitate și validitate, adică acuratețe (lipsă de eroare) și adecvare (corectitudine, acoperirea teritoriului conceptual țintit). De aceea, sunt mult mai riguroase decât testele dezvoltate ad-hoc. Scorul unui test standardizat nu este supus subiectivității, el nefiind dependent de blândețea sau severitatea evaluatorului ori de lejeritatea ori dificultatea întrebărilor.După fiecare testare, elevul și părintele sau profesorul primesc un raport de evaluare — Raportul Brio® — un document detaliat ce descompune în termeni foarte clari aspectele din subcapitolele analizate, indicând ce noțiuni sunt stăpânite deja de elev, respectiv pe cele pentru care e nevoie de aprofundare. Un instrument de ghidare și de informare obiectivă și acționabilă, este singurul tool de pe piața românească de educație digitală ce sprijină pregătirea și performanța susținută, identificând cu exactitate ariile unde elevul trebuie să mai lucreze pentru a fi competitiv față de colegii săi de generație”.

Asociația Dedeman, partenerul Brio® în organizarea primei olimpiade digitale de matematică,este cunoscută ca „susținătoare activă a inițiativelor din domeniul educațional, prin care sprijină performanța individuală a elevilor, o forță motrice a sistemului național de educație.În luna martie, Asociația Dedeman a susținut proiectul School Must Go On, prin care Brio® oferea teste gratuite tuturor elevilor și profesorilor din România”.

Petrolul în Noua Economie – 17 noiembrie 2020

0

EM360 și ROMÂNIA DURABILĂ v-a provocat la dezbaterea „Petrolul în Noua Economie” prin care ne-am propus ca împreună să realizăm o radiografie a domeniului la momentul actual, să găsim soluții de atenuare a efectelor negative ale pandemiei astfel încât să poată fi asigurată continuu funcționarea sectorului energetic autohton, ca domeniu strategic și totodată să generăm planuri de creștere economică în care producția petrol și gaze să fie un puternic motor pentru relansarea economiei.

E nevoie urgentă de corectarea cadrului legislativ ca investițiile de la Marea Neagră să se poată realiza. Investiția va avea efecte benefice pentru întreaga economie, pentru industriile pe orizontală, până la întreg mediul social. Iată principalele concluzii din dezbaterea online „Petrolul în Noua Economie” pe marginea acestei investiții îndelung amânate până acum.

Există o teorie potrivit căreia România e o țară bogată în resurse naturale. Ceea ce, dacă e să comparăm țara noastră cu alte țări, poate fi chiar adevărat. Însă din punct de vedere economic, resursele devin bogăție abia după ce sunt exploatate.

Profesorul Cristian Păun a vorbit despre această transformare a resurselor de gaze naturale în bogăție.

Gazele naturale au „șansa” să fie catalogate, în scurt timp, „resursă poluantă”. În acest timp, clasa politică românească continuă să nu înțeleagă necesitatea de a folosi gazele naturale pe care le avem în subsol – și mai ales în Marea Neagră – atrage atenția profesorul Cristian Păun.

„Morcovul și bâta”, cu alte cuvinte pedeapsa și premiul – așa traduce, pe scurt, profesorul de economie Cristian Păun felul în care consideră că trebuie să se poarte oamenii politici puși să reglementeze funcționarea economiei și, mai ales, a industriei energetice.

Dar, speră specialistul în economie, probabil că după alegeri vom avea un legislativ mai prietenos cu inițiativa privată.

Ce poate face un guvern ca să atragă investitori în România, care să folosească gazele naturale ce ar urma să fie extrase din Marea Neagră? Cu alte cuvinte, cum ar putea beneficia țara noastră de o resursă mai mult decât să o vândă pur și simplu afară? Cum să crească, de exemplu, petro-chimia?

Există o îngrijorare din partea industriei europene a gazelor naturale privind viitorul acestui sector. Profesorul Radu Dudău pune îngrijorarea pe seama alinierii la noile tehnologii și la drumul „verde” al Uniunii Europene. Însă directorul Energy Policy Group vede și noile planuri de dezvoltare ale sectorului.

În acest context, să investești acum ca stat în tehnologii care ar putea fi depășite curând, „înseamnă un mod miop de folosire a banului public”.

„România trebuie să facă niște lucruri ca să poată gestiona resursa numită gaze naturale” spune Corneliu Bodea, Președintele Centrului român al energiei.

„Scoți gazul și… ce faci cu el?” continuă el. Asta înseamnă că să ai gaze naturale nu te face, automat, mai valoros. Dacă nu reușești să te dezvolți ca țară datorită acestei resurse, înseamnă că nu ai făcut mare lucru.

Ce înseamnă banii europeni pentru economia României în general și pentru proiectele energetice în special? Avem noi destul proiecte viabile ca să folosim aceste fonduri, este țara noastră pregătită pentru o asemenea dezvoltare sau doar ne plângem că nu avem bani?

A găsit câteva răspunsuri la aceste întrebări Sorin Elisei, director Deloitte Romania/ central Europe.

„Trebuie să ne trezim nu doar pentru că ne ticăie ceasul ecologic, ci și pentru că avem cu adevărat nevoie de gazele naturale pentru economie.”

Profesorul Cristian Păun a tras o concluzie de „maestru al vorbelor”, și nu doar de specialist în economie, la webinarul „Petrolul în Noua economie”, organizat de EM360 și „România durabilă”.

Sorin Elisei, director în Deloitte și Corneliu Bodea, președintele Centrului român al Energiei adaugă observații pe care autoritățile ar trebui să le asculte.

Marea Neagră este o mare oportunitate pentru România din multe puncte de vedere. Aspectele de securitate energetică sunt foarte importante. De asemenea, poate fi una dintre investițiile care pot sprijini relansarea economică de care e atâta nevoie, mai ales în contextul pandemiei, a declarat Adrian Badea, Vicepreședintele FPPG.

Compania de stat Romgaz vrea să își crească expunerea regională și a devenit unul dintre actorii principali din Mare Neagră.

Însă „nu ne putem rupe de contextul european. Trebuie să ne asigurăm că orice resurse pe care le avem își vor găsi loc în piață în următorii 10-20 de ani. Vorbim de proiecte pe termen lung, costisitoare”, spune Mihaela Toader, Director Relații Internaționale în cadrul Romgaz.

Una dintre marile probleme pentru sectorul de petrol și gaze naturale a fost lipsa predictibilității. S-au schimbat guverne, au venit oameni cu diverse păreri, s-a politizat foarte mult acest domeniu, afirmă Sebastian Burduja, Secretar de Stat în Ministerul de Finanțe. Care sunt soluțiile?

Elementul de bază care trebuie înlăturat este instabilitatea legislativă. Ne sabotăm creșterea și dezvoltarea sectorului energetic prin acest hățiș de legi care multe dintre ele se bat cap în cap, a declarat Niculae Havrileț, Secretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Dacă avem investiții, avem și energie ieftină, și siguranță, și locuri de muncă în acele domenii. Trebuie să încurajăm investitorii, iar acest lucru nu se poate face decât prin stabilitate, predictibilitate, non-retroactivitate.

PETROLUL IN NOUA ECONOMIE

HIDROCONSTRUCȚIA S.A. aniversează 70 de ani de activitate

0

Hidroconstrucția S.A., constructor cu capital privat 100% românesc, aniversează 70 de ani de activitate. Înființată în anul 1950, ca unic constructor al investiției hidroenergetice de la Bicaz, compania a dezvoltat, de-a lungul timpului, o expertiză unică în România pentru toate lucrările de construcții hidroenergetice și hidrotehnice, atât de suprafață, cât și subterane.

De la înființare și până în prezent, Hidroconstrucția S.A. a trecut prin numeroase procese de inovare și dezvoltare, progresul fiind evident, fapt certificat incontesabil de proiectele ample în care compania românească este implicată atât la nivel național, cât și pe plan extern.

„Anul 2020 va rămâne în istoria Hidroconstrucția și ne va aduce aminte de evenimentele care l-au marcat. Este anul în care, în condițiile unei piețe a construcțiilor definită de numeroase incertitudini și dificultăți, Hidroconstrucția aniversează împlinirea a 70 de ani de existență.

Și în acest an în care suntem împreună, dar de la distanță, ne exprimăm recunoștința față de performanțele profesionale ale generațiilor de angajați care și-au adus aportul la permanenta evoluție a companiei. Acestora, în mod special, dar și beneficiarilor, proiectanților, partenerilor și tuturor colaboratorilor, le mulțumim pentru sprijinul acordat în antreprenoriatul nostru.

Hidroconstrucția a fost și trebuie să rămână o mare familie unită, dedicată ideii de permanență și excelență.” (Mihaiță Petruș Fundeanu, Președintele Consiliului de Administrație Hidroconstrucția S.A.)

Anul trecut, Hidroconstrucția S.A. a înregistrat o cifră de afaceri globală de 406.691.949 RON, echivalentul a 85.705.966 EURO (95.965.443 USD), cu un număr mediu de 1.607 angajați.

„Ne mândrim cu un portofoliu amplu, de lucrări executate cu brio atât în țară, cât și în spațiul European sau Asia și Africa. Între proiectele finalizate cu succes în domenii diverse – construcții hidroenergetice, lucrări de artă, drumuri, poduri, tuneluri, lucrări de îmbunătățiri funciare – putem aminti, alături de lucrările hidroenergetice de importanță națională, cu o complexitate aparte, precum Vidraru sau Porțile de Fier I și II, participarea la proiectul celei mai mari ecluze maritime, portul belgian Anvers, și reabilitarea și extinderea uneia dintre cele mai mari exploatări de potasiu din lume, aflată în Iordania, pe malul Mării Moarte.

De asemenea, Hidroconstrucția S.A. a oferit expertiză românescă și în cadrul unor lucrări derulate în Serbia, Republica Moldova, Bulgaria,  Germania, Belgia, Algeria, Iran, Irak și Iordania. Toate acestea sunt motive pentru care privim cu mândrie spre trecut, dar mai ales cu încredere și optimism spre viitor, căci planurile companiei sunt din ce în ce mai îndrăznețe.”, a mai declarat Mihaiță Petruș Fundeanu, Președintele Consiliului de Administrație Hidroconstrucția S.A.

Experiența acumulată de Hidroconstrucția S.A. în cei 70 de ani de existență, utilizarea noilor tehnologii de execuție, finalizarea cu succes a contractelor, personalul de specialitate autorizat propriu, precum și întreaga gamă de utilaje tehnologice, instalații și echipamente din dotare au condus la clasarea companiei, an de an, în topul celor mai mari companii de construcții din România. De asemenea, păstrarea valorilor esențiale ale companiei – calitate, siguranță, protecția mediului, dezvoltare durabilă, încredere și grija față de proprii angajați – a dus la un fundament sănătos, orientat către succes de durată și recunoaștere europeană.



Despre Hidroconstrucția S.A.:

HIDROCONSTRUCȚIA S.A își are originea în „Direcția Generală a Hidrocentralei BICAZ”, înființată în anul 1950 ca unic constructor al investiției hidroenergetice de la Bicaz. În anul 1961, Unitatea de construcții a fost mutată cu sediul în București sub numele de „Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice” (I.C.H.), transformată în timp în „Trustul de Construcții Hidroenergetice București” (T.C.H.), apoi „Trustul Antrepriză Generală de Construcții Hidroenergetice București” (T.A.G.C.H.), pentru ca din anul 1990 să devină societate comercială sub numele de HIDROCONSTRUCȚIA S.A. În anul 1995, pachetul integral de acțiuni a fost achiziționat de salariați, HIDROCONSTRUCȚIA devenind societate cu capital privat.

Despre securitate cibernetică, inteligență artificială și nevoile unei societăți nou-digitalizate la Microsoft Tech Day 2020

0

Microsoft România continuă tradiția și organizează, în perioada 24-26 noiembrie 2020, cea de-a patra ediție a celui mai mare eveniment tech al anului – Microsoft Tech Day.

Anul acesta, Microsoft Tech Day se va desfășura online și, ca de fiecare dată, va reuni lideri din industria de hi-tech, care le vor prezenta participanților noutățile în ceea ce privește transformarea digitală și inovația prin tehnologie.

Adresat în special profesioniștilor din sectorul IT și pasionaților de tehnologie, evenimentul va fi axat pe explorarea celor mai recente soluții tehnologice privind dezvoltarea aplicațiilor, inteligența artificială și securitatea cibernetică, precum și pe integrarea optimă a acestora în modelele de business.

Inovația prin tehnologie și transformarea digitală definesc astăzi evoluția mediului de afaceri, fiind două componente importante ale redresării economice, atât pe plan local, cât și internațional. Microsoft investește anual aproximativ 16 miliarde de dolari în activitățile de cercetare și dezvoltare. Prin produsele și soluțiile sale, compania își propune să contribuie la redresarea economică globală, cu atât mai mult în contextul în care pandemia COVID-19 a accelerat transformarea digitală. Astfel, se impun noi perspective pentru organizațiile globale, care trebuie să adopte cât mai repede noile tehnologii pentru a se putea alinia cu succes la dinamica economiei din prezent.

Pe parcursul acestui eveniment, Microsoft România își propune să aducă în atenția participanților, și nu numai, și necesitatea dezvoltării abilităților digitale în societate, aceasta fiind o componentă pe care compania pune un deosebit accent prin programele pe care le desfășoară.

Experții (în dezvoltarea de software, securitate, arhitectură și IT) prezenți la eveniment le vor prezenta participanților noutățile din domeniul hi-tech și vor aborda subiecte diverse (de la amenințările cibernetice, la cele mai recente soluții dezvoltate de Microsoft, precum Azure Synapse sau noutățile disponibile în platforma Microsoft .NET5) prin sesiuni  hands-on, demo-uri tehnice și studii de caz.

Violeta Luca, General Manager Microsoft România, va vorbi în deschiderea evenimentului despre felul în care dezvoltarea continuă a tehnologiilor și instrumentelor poate alimenta transformarea digitală și ne poate sprijini să realizăm mai mult. Printre speakerii ediției de anul acesta se numără: Jonathan Woodward (Azure Business Group Lead, Microsoft Central Eastern Europe), Hrvoje Klapan (Modern Work Business Group Lead, Microsoft Central Eastern Europe), Paula Januszkiewicz (CEO CQURE și Security Expert, Microsoft MVP, Radu Vunvulea (Group Head of Cloud, Endava, Microsoft MVP) și Ciprian Jichici, General Manager (Genisoft, și Chief Data Scientist, Solliance).

Evenimentul va fi structurat pe trei zile, după cum urmează:

  • Ziua 1: #AppInnovation

Radu Vunvulea va aduce în atenția participanților subiectul privind bunele practici în utilizarea celor mai noi aplicații, ținând cont de restricțiile impuse de modelul de business sau de buget, precum și cele de ordin tehnic. 

  • Ziua 2: #Data & #ArtificialIntelligence

Jonathan Woodward va vorbi despre importanța procesării corecte a datelor colectate, arătând diverse modalități prin care această resursă poate contribui la creșterea și dezvoltarea unei afaceri.

Ciprian Jichici va explica modul în care o companie poate să-și dezvolte soluții personalizate de Machine Learning, utilizând serviciile de procesare a datelor și de securitate, disponibile prin intermediul Azure Machine Learning.

  • Ziua 3: #Security & #Management

Hrvoje Klapan va aduce în discuție ultimele trenduri vizând securitatea cibenetică, explicând și felul în care Microsoft alege să abordeze aspectele care țin de acest subiect.

Paula Januszkiewicz va aborda, de asemenea, subiectul atacurilor cibernetice, aducând în atenția participanților importanța securizării infrastructurii IT, cu scopul de a înțelege mai bine amenințările de securitate.  

Formularul de înscriere și agenda completă a evenimentului sunt disponibile aici.

Barometrul de Sănătate Publică: Prioritățile românilor în perioada pandemiei de COVID-19

0
  • 47% dintre români se consideră foarte bine informați cu privire la COVID-19, accesând surse oficiale precum cele ale Uniunii Europene sau Organizația Mondială a Sănătății.
  • Peste jumătate dintre români consideră că testarea și tratamentul pentru infecția cu SARS-CoV-2 nu  sunt suficient de accesibile în România și peste 83% dintre români consideră că este important să avem acces la medicamente inovatoare.

Protejarea locurilor de muncă, desfășurarea școlii în siguranță și implementarea măsurilor împotriva răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus ar trebui să fie prioritățile Guvernului în acest moment, în opinia românilor. Datele fac parte din „Barometrul de Sănătate Publică (Octombrie 2020)”, ce evaluează percepția românilor cu privire la sănătatea lor și la sistemul de sănătate, în perioada pandemiei de COVID-19, realizat de Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL) și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI), sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române, în parteneriat cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și care a fost lansat astăzi, în cadrul unui workshop la care au participat reprezentanți la nivel înalt ai autorităților, voci importante ale sistemului medical, reprezentanți ai mediului academic și ai industriei de medicamente.

Într-un astfel de Barometru nu evaluăm doar percepția, ci măsurăm un indice de statalitate. Trebuie să evaluăm încredrea în sistem de fiecare dată când avem de-a face cu o criză. Cuvântul încredere este strategic într-o astfel de perioadă”, a declarat Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, Director Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.

Oricare dintre noi cred că ar trebui să ne gândim ce priorități avem ca lideri ai acestei națiuni. În opinia mea, prioritățile ar trebui să fie problemele de sănătate – care sunt constante și actuale, iar acum suntem într-o zonă critică –, educația și hrana, care poate fi corelată cu păstrarea locurilor de muncă”, a declarat Academician Victor Voicu, Vicepreședintele Academiei Române, Preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.

37% dintre români sunt de părere că țara noastră a fost nevoită să se descurce singură în combaterea pandemiei de coronavirus, iar peste 35% cred că țara noastră a primit cel mai mult ajutor de la Uniunea Europeană.
În timp ce 47% dintre români se consideră foarte bine informați cu privire la COVID-19 și 43% mai degrabă informați, cele mai de încredere surse oficiale de informație, în opinia lor, sunt Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății. În ceea ce privește sursele de informare despre coronavirus, situația medicală din țară și din lume sau despre măsurile luate de autorități, cei mai mulți români se îndreaptă către televiziunile de știri, televiziuni în general sau ziare ori presa online, iar peste 43% declară că identifică zilnic sau aproape în fiecare zi informații sau știri false despre coronavirus.

Creșterea accesului la servicii medicale și medicamente

Peste jumătate dintre români consideră că testarea și tratamentul pentru infecția cu SARS-CoV-2 sunt mai degrabă inaccesibile în România și mai mult de jumatate dintre români și-ar dori ca medicii să ofere consultații telefonice sau online și după ce se încheie pandemia. Accesul la aparatură și medicamente inovatoare, amabilitatea și atenția personalului medical, condițiile din spitale și gratuitatea sau compensarea serviciilor medicale de la bugetul de stat se numără printre aspectele care sunt importante pentru români, în afară de tratamentul propriu-zis, atunci când beneficiază de servicii medicale.

53% dintre români spun că își fac analizele anual sau mai des și doar 11% declară că nu și-au făcut analizele în ultimii 5 ani. În cazul apariției unei probleme de sănătate, peste jumătate merg direct la medicul de familie, cel care este considerat și principala sursă de informare despre medicamente sau boli, 21% se informează despre ce ar putea fi vorba și cumpără medicamente și 14% apelează la ajutorul farmacistului. Doar 7% declară că merg direct la o policlinică sau la camera de gardă a unui spital.

În privința tratamentului, 8 din 10 respondenți sunt de părere că românii nu beneficiază și mai degrabă nu beneficiază de medicamente inovatoare în aceeași măsură ca alți europeni, iar o treime dintre români au declarat că s-a întâmplat să nu găsească un medicament în România, atunci când au avut nevoie pentru ei sau un membru al familiei. De altfel, peste 83% consideră că este important să aibă acces la medicamente inovatoare: 42% spun că este important să beneficiem de inovație la fel ca toți ceilalți cetățeni europeni și 40% consideră că este important pentru îmbunătățirea stării de sănătate și a calității vieții populației. Când vine vorba despre principalele caracteristici ale unui medicament, respondenții au declarat că vor ca acesta să acționeze rapid, să fie ușor de administrat și să nu aibă efecte adverse semnificative.

Datele acestui Barometru, realizat în timp de pandemie, ne arată încă o dată cât de important este ca România să fie în rând cu țările europene și să aibă acces la standarde de îngrijire și tratament avansate. Apreciem eforturile depuse de autorități în această perioadă și suntem încrezători că sănătatea și accesul la terapii noi vor rămâne prioritare și în perioada următoare. Ne dorim ca datele acestui Barometru să aducă în atenția factorilor de decizie adevăratele priorități ale românilor, astfel încât programele de guvernare pentru perioada următoare să pună în centrul acțiunilor vocea populației”, a declarat Alina Culcea, președinte ARPIM.

Vaccinarea: peste jumătate sunt de acord cu vaccinarea în cazurile recomandate de medici și autorități

Marile puteri ale lumii și companiile multinaționale producătoare de vaccinuri sunt cele care investesc cel mai mult pentru descoperirea unui vaccin împotriva COVID-19, cred 6 din 10 români. În cazul descoperirii unui vaccin pentru COVID-19, 21% dintre români s-ar vaccina dacă serul ar fi disponibil, o treime ar alege să se imunizeze doar dacă ar auzi că nu au fost efecte adverse și 8% ar dori să știe mai multe informații pentru a lua decizia vaccinării. Aproape jumătate dintre respondenți sunt de părere că vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 ar trebui discutată pentru fiecare persoană în parte, pentru că este o problemă mai complicată decât pare, procentul celor care cred că vaccinarea are mai degrabă avantaje și al celor care pun mai presus riscurile fiind similar.

Dintre tipurile de vaccinuri existente pe piață, vaccinul antigripal, vaccinul împotriva hepatitei B, ROR, antirabic, varicelic și vaccinul BCG sunt cunoscute pentru mai mult de jumătate dintre respondenți și tot peste jumătate (55%) sunt de acord cu vaccinarea în toate cazurile recomandate de medici și autorități. În ceea ce privește vaccinarea copiilor, peste jumătate consideră că este necesară și ar trebui să fie obligatorie, iar mai mult de o treime consideră că imunizarea lor este bună, dar nu ar trebui să fie obligatorie.

În contextul actual pandemic, 7 din 10  participanți la sondaj au declarat că nu se vor vaccina în această toamnă împotriva gripei, iar peste 81% nu s-au imunizat nici sezonul trecut. Sondajul mai arată că 3 din 10 români sunt de părere că vaccinurile existente astăzi sunt eficiente și sigure, în timp ce peste 43% consideră că sunt eficiente, dar nu știu cât de sigure sunt.

Sondajul de opinie „Barometrul de Sănătate Publică” a fost realizat în perioada 25 septembrie – 16 octombrie 2020, pe un eșantion de 1.000 persoane, reprezentativ pentru populația României, eroarea maximă admisă a datelor fiind de ±3%, la un grad de încredere de 95%. Chestionarele au fost aplicate în toate județele României și în sectoarele Municipiului București.

Sondajul a fost realizat de Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL), în parteneriat cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali deMedicamente (ARPIM) și cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI), sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române,

Pentru a vizualiza sondajul de opinie, accesați Barometrul de Sănătate Publică.

ANALIZĂ KEYSFIN: DUPĂ BELȘUGUL ANILOR ANTERIORI VINE ȘI SECETA ÎN BUSINESS. AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ VA SCĂDEA CU APROXIMATIV 15% ÎN 2020

0

Cifra de afaceri a companiilor din agricultura românească va scădea cu aproximativ 15% în anul în curs, conform estimărilor specialiștilor KeysFin.

Astfel, seceta, dar și lipsa investițiilor în infrastructură au dus la scăderi ale cifrei de afaceri ale celor peste 25 mii de companii din agricultura locală, de la aproape 46 miliarde lei în 2019, în jurul pragului de 39 miliarde lei în 2020.

 Realizăm anual analiza dedicată agriculturii locale, însă acesta e primul an în care veștile nu sunt bune: nu putem decât să avertizăm asupra scăderii accentuate atât a cifrei de afaceri, cât și a profitabilității. Chiar dacă fenomenele extreme nu pot fi contracarate în totalitate, mai multe investiții în infrastructură și modernizarea acestui sector ar face ca agricultura românească să nu mai fie meteodependentă în business“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

În 2019, în România existau 25,2 mii de companii active, cu 4% mai puține însă, decât în 2018, când au depus bilanțul aproximativ 26,2 mii companii (în baza datelor extrase în octombrie 2020). 

În ceea ce privește topul celor mai mari companii cu profil agricol, REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA ocupa și în 2019 poziția fruntașă, însă analiștii KeysFin remarcă o cifră de afaceri în scădere, de la 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018 la 2 miliarde de lei în 2019 (4,5% din total). Pe locurile 2 și 3, în același clasament, se situează PROMAT COMIMPEX SRL (775 milioane lei) și AGRO-CHIRNOGI SA (662 milioane lei).

Primii 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate în valoare de 6,2 miliarde lei, concentrând 13,6% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2019.

ODINIOARĂ GRÂNARUL EUROPEI, ROMÂNIA ÎȘI CAUTĂ DRUMUL

În 2019, România și-a menținut locul 6 în UE, la fel ca în 2018, la producția vegetală, cu aproximativ 6,2% din total.

Deși seceta și fenomenele hidro-meteorologice periculoase au frânat dezvoltarea la scară și mai largă a acestui sector, în 2019 România ocupa în continuare primul loc la porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene atât în ceea ce privește suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, de 16,9 milioane de tone. Paradoxal, cu toate că ocupa primul loc, producția a fost mai mică cu aproximativ 1,8 tone decât în 2018.

Țara noastră a bifat în continuare și cea mai mare producție de floarea soarelui din UE, de 3,5 milioane de tone, această recoltă crescând și valoric de la un an la altul – 3 tone în 2018 în comparație cu 3,5 tone în 2019.

În ceea ce privește producția de grâu la nivelul UE, țara noastră a căzut în clasament, de pe locul 4 pe 5, cu o recoltă de 10 milioane de tone în 2019.

Mai mult, pentru 2020 Comisia Europeană estimează o scădere de 40% a producţiei de cereale din România – la 18 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea Europeană, pe fondul secetei prelungite și lipsei infrastructurii de irigaţii.

RECOLTA ÎN BUSINESS

Potrivit analizei KeysFin în topul județelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii, pe primul loc se situează București, cu 3,6 miliarde lei și 8% din total, Capitala fiind urmată de Constanța (5,4%), de Timiș (5,1%), Călărași (5,1%) și Satu Mare (4,4%).

Cele cinci județe au generat împreună o cifra de afaceri de 12,8 miliarde lei, însumând 28% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2019.

Deși 2019 a fost un an plin de provocări, din cele 25,2 mii de companii  care activează în sectorul agricol, aproximativ 14,8 mii (59%)au înregistrat profit, 7,8 mii (29.4%) au fost în pierdere, restul înregistrând un rezultat nul.

Cu toate acestea, profitul net însumat al sectorului a fost de 5 miliarde lei, cu 5,3% mai mic decât în 2018, însă cu peste 62% mai mare decât în 2015.

În ceea ce privește topul profitabilității, cele mai performante companii din domeniu sunt A & S INTERNATIONAL 2000 SRL (pe locul 116 în funcție de cifra de afaceri) , cu un profit de 154 milioane de lei (3,1% din total) în 2019, TRANSAVIA SA și AGRICOST SA, fiecare cu un profit de 92 milioane de lei.

MUNCA LA CÂMP CU ANGAJAȚI PERMANENȚI, ÎNLOCUITĂ DE ZILIERI SAU UTILAJE, DUPĂ CAZ

Forța de muncă în sectorul agricol a însumat aproximativ 128 mii angajați în 2019, cu 2% mai puțini decât în 2018, iar analiștii KeysFin estimează că, pe termen mediu, va exista o consolidare a acestei valori din cauza pandemiei de Coronavirus, a migrației, precum și a automatizării unor etape din procesele agricole. În ceea ce privește angajatorii, cei mai mari sunt companiile mici cu 43,5 mii angajați (34% din total), în timp ce companiile mari din domeniu au lucrat cu aproximativ 23 mii angajați (18% din total), în 2019.

Îngrijorătoare este însă creșterea numărului de companii agricole fără niciun angajat. Astfel, 10,3 mii companii agricole (41% din total) nu au avut niciun angajat în 2019, mai mult decât în 2018 când 9,7 mii de companii se aflau în această situație.

2020, UN AN NEFAST PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ

Potrivit declaratiei din iulie 2020 a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oroș, seceta din acest an a afectat 34.647 de fermieri care dețin 1,168 milioane de hectare de culturi, aceștia înregistrând pierderi masive în special la recoltele de grâu, porumb, floarea soarelui sau orz. Producătorii agricoli vor fi însă despăgubiți parțial pentru pagubele suferite, însă situația pe termen lung nu se va rezolva doar cu atât, de vină fiind lipsa investițiilor în infrastructura locală de irigații, de care ar trebui să se ocupe Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – ANIF.

*Notă:

Sectorul agricol cuprinde toate companiile care și-au raportat rezultatele anuale la Ministerul Finanțelor și au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: Cultivarea plantelor și creșterea animalelor – 011, 012, 013, 014, 015, 016, 017 ; Piscicultura – 031, 032 și Silvicultura – 021, 022, 023, 024.

2019p: Datele au fost extrase în octombrie 2020 și pot suferi modificări până la sfârșitul anului.