Adunarea generală ordinară a acționarilor SIF Moldova  (prezență 47.2% dintre acționari) i-a ales ca membri ai Consiliului de administrație pe Ceocea Costel,  Ciorcila Horia, Doroș Liviu Claudiu, Iancu Cătălin-Jianu-Dan și Radu Octavian-Claudiu. Consiliul de administrație a aprobat numirile lui Doroș Liviu-Claudiu – președinte-director general, IancuCătălin-Jianu-Dan – vicepreședinte-director general adjunct.

Pentru mandatul 2021-2025 s-a aprobat funcționarea comitetelor consultative ale Consiliului de administrație: Comitetul de audit – președinte Radu Octavian Claudiu, Comitetul de nominalizare-remunerare – președinte Ceocea Costel și Comitetul de investiții – președinte Ciorcila Horia. Fiecare comitet este format din 3 membri, administratori neexecutivi: Ceocea Costel, Ciorcila Horia, Radu Octavian Claudiu. Mandatul membrilor Consiliului de administrație este de 4 ani (5 aprilie 2021-5 aprilie 2025); exercitarea atribuţiilor aferente funcţiei de administrator se face numai după obţinerea deciziei de aprobare emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Claudiu Doroș, director general al SIF Moldova:„Le mulțumesc acționarilor pentru votul și încrederea lor, în numele membrilor Consiliului de administrație și al întregii echipe SIF Moldova, mai ales în aceste vremuri fără precedent. Chiar dacă trecem printr-o criză sanitară și economică, am rămas alături de investitorii noștri și ne-am urmat strategia de creștere pe termen lung. În cei peste 25 de ani de activitate în piața de capital nu am mai experimentat nimic similar cu aceasta pandemie și efectele ei. Cu toate aceste, am reușit să încheiem cu succes anul 2020, rezultatul net neauditat format din profit net și câștig net reflectat în rezultatul reportat este cu 46% mai mare decat cel previzionat, ceea ce validează încă o dată soliditatea modelului nostru de business. Suntem orientați spre excelență, de aceea avem o abordare riguroasă a investițiilor prin crearea cadrului potrivit pentru gândire creativă coroborată cu analiză fundamentală și tehnică detaliată. Experiența întregii echipe ne oferă un avantaj competitiv pe piața de capital, pe care îl folosim în beneficiul investitorilor noștri. Am văzut tipare pe care alții nu le-au văzut, am identificat oportunități și le-am transformat în investiții cu profit mediu de peste 100 milioane lei în fiecare din ultimii 10 ani. Filozofia noastră investițională este bine conturată și ne-a arătat în mod repetat că este creatoare de performanță și randamente cu 2 cifre, superioare celorlalte fonduri de acțiuni. De altfel, am reușit să aducem și să menținem SIF Moldova la cea mai mare valoare de piață dintre societățile de investiții financiare, cu efect direct în averea acționarilor. De asemenea, continuăm să aplicăm o strategie de creștere pe termen lung, o politică de dividend predictibilă și programe de răscumparare anuale pentru a oferi soluții care vin în întâmpinarea așteptărilor investitorilor noștri”.

Cătălin Iancu, director general adjunct al SIF Moldova: „Cele mai performante companii de investiții se disting prin continuitatea unui leadership vizionar. Ca membri ai Consiliului de administrație avem un rol principal în dezvoltarea și succesul companiei, ghidând echipa și provocând-o să evolueze. Cultura organizațională înrădăcinată în modul de a acționa și de a fi a fiecărui om din companie, ne-a asigurat continuitatea activității în condiții optime în această perioadă pandemică. Am închis anul 2020 cu o poziție bună din punct de vedere financiar, nivelul investițiilor realizate depășind cu 69% bugetul previzionat. Aceste performanțe au fost atinse într-un an greu, cu provocări multiple și neobișnuite. S-a dovedit din nou că avem un business solid și rezilient, în ciuda volatilității pieței de capital și a scăderii economice. Avem o strategie robustă, bine articulată pe termen lung, care se reflectă în performanță, la nivelul tuturor activelor administrate. Ne-am concentrat pe această abordare granulară a portofoliilor și am urmărit atât creșterea performanței portofoliului listat și a investițiilor în private equity cât și valorificarea portofoliului istoric. Portofoliul listat, cu o fundație solidă formată din sectoare strategice, financiar-bancar și energie-utilități, dublat de investițiile în private equity, agribusiness și imobiliar, creează un portofoliu cu un raport excepțional risc/randament, cu profit semnificativ pe termen lung. Scopul strategiei investiționale este să aducem consistență, prin performanța portofoliului și constanța, prin durata performanței. Plecând de la strategia și rezultatele prezentate ne-am construit și ne-am definit noile obiective, cu și mai multa transparență, fapt care ne aduce mai multa încredere din partea investitorilor, dar și mai multa responsabilitate din partea noastră. Mulțumim acționarilor pentru votul și încrederea acordate!”

În contextul alegerii, SIF Moldova a prezentat un bilanț al propriei activități, din care reținem: „SIF Moldova este societatea de investiții recunoscută în piața de capital din România ca dinamică și inovatoare. În ultimii 10 ani, activele SIF Moldova au generat o rata compusă a randamentului de 9,23%, cu 1,77% mai mare decât rata medie obținută de toate celelate fonduri de acțiuni din România. În același timp, SIF Moldova a acordat dividende acționarilor de 639 milioane lei, în timp ce a continuat să investească și a atins o rată medie de apreciere a valorii pentru acționari de 13,2% (dividende încasate plus creștere activ). Compania și-a urmat strategia pe termen lung și a dublat valoarea activelor administrate până la 2,14 miliarde lei la sfârșitul anului 2020. Performanța SIF Moldova se observă și din perspectiva evoluției discountului prețului SIF2 față de activul net, situat preponderent sub media discounturilor înregistrate de către celelalte societăți de investiții. În comparație cu indexul BET,  actiunea SIF2 a evoluat peste indicele de referință al pieței locale de capital. Față de BET-FI, indicele sectorial format din societatile de investiții financiare, SIF2 a înregistrat de asemenea o creștere mai accentuată în ultimii patru ani, iar față de BET-TR, SIF2 s-a detașat în mod evident”.

SIF Moldova reamintește că „este Administrator de Fonduri de Investitii Alternative (AFIA) autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) cu nr. 20/23.01.2018 listat la Bursa de Valori Bucuresti sub simbolul SIF2. Societatea detine un portofoliu de active evaluat la 2.137 milioane lei, la 30 decembrie 2020. Raportat la valoarea totală a activelor administrate, portofoliul de acțiuni cotate deține ponderea principală, de 70.1%, în timp ce ponderea acțiunilor necotate este de 9,9%. Principalele sectoare în structura portofoliului raportat la valoarea totală a activelor sunt: financiar 44,4%,  energetic 16%, industria prelucratoare 7%  și imobiliare 6,9%. SIF Moldova are 37 angajati la nivel național, iar echipa executiva este formata din Claudiu Doroș, în calitate de director general (CEO) și Cătălin Iancu, în calitate de director general adjunct (Deputy CEO)”.

În luna ianuarie 2021, contagiunea a scăzut ușor, ca urmare a introducerii programului de vaccinare în Uniunea Europeană, care a contribuit la reducerea incertitudinii și a generat un climat pozitiv pe burse, relevă cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Nivelul de stres în cadrul sistemului financiar european, conform indicatorului compozit calculat de Banca Centrală Europeană, s-a redus semnificativ, atingând nivelurile de la începutul anului 2020 și se situează în jurul valorii de 0,0487.

Pe de altă parte, piețele financiare din SUA și Zona Euro înregistrează o îmbunătățire a condițiilor de tranzacționare, conform indicilor calculați de Bloomberg. Astfel, indicele de turbulență pe piețele bursiere internaționale calculat de Bank of America Merrill Lynch se situează pe un trend descendent și se poziționează sub nivelul valorii 0.

Strategie pentru relansare economică

Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie pentru a stimula deschiderea, robustețea și reziliența sistemului economic și financiar din UE, bazată pe trei piloni:

•  promovarea unui rol internațional mai mare al monedei euro, prin convingerea partenerilor din țările terțe să promoveze folosirea acesteia; susținerea dezvoltării instrumentelor și indicilor financiari denominați în euro și îmbunătățirea statutului de monedă de referință internațională în sectoarele de energie și de mărfuri.

Emiterea obligațiunilor denominate în euro în cadrul NextGenerationEU va adăuga profunzime și lichiditate piețelor de capital din UE, crescând atractivitatea lor și a monedei euro în rândul investitorilor. Impulsionarea finanțelor sustenabile reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru a dezvolta piețele financiare din UE într-un hub al finanțelor verzi, folosind euro ca monedă implicită pentru produsele financiare sustenabile. În plus, Comisia Europeană va susține BCE privind o posibilă introducere a monedei euro digitale.

• dezvoltarea infrastructurilor piețelor financiare din UE și îmbunătățirea rezilienței lor, inclusiv față de aplicarea extrateritorială a sancțiunilor de către țările terțe. Comisia Europeană în colaborare cu BCE și ESAs (autoritățile europene de supraveghere) vor solicita infrastructurilor piețelor financiare să realizeze o analiză completă a vulnerabilităților lor legată de aplicarea extrateritorială ilegală a măsurilor unilaterale de către țările terțe și vor întreprinde acțiuni pentru a combate astfel de vulnerabilități.
• promovarea implementării și aplicării uniforme a sancțiunilor UE. Anul acesta, Comisia Europeană va dezvolta o bază de date (Sanctions Information Exchange Repository) pentru a asigura raportarea eficientă și schimbul de informații între statele membre și CE privind implementarea și aplicarea sancțiunilor. Comisia Europeană va colabora cu statele membre pentru a stabili un punct unic de contact pentru aspecte cu dimensiuni transfrontaliere legate de implementarea și aplicarea sancțiunilor.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 4/27.01.2021 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale ce poate fi accesat AICI.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a încheiat un acord de colaborare cu Academia de Studii Economice din București, cu Universitatea de Vest din Timișoara și cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași în vederea derulării unui proiect de dezvoltare a abilităților antreprenoriale pentru doctoranzi și post doctoranzi în domeniul științelor economice.

Proiectul face parte din Programul Operațional Capital Uman, cu finanțare europeană, pentru contribuția la creșterea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene. Autoritatea de Supraveghere Financiară s-a implicat în acest proiect din dorința de a oferi oportunitatea cercetătorilor înscriși în program să înțeleagă mai bine mecanismele de funcționare a piețelor financiare non-bancare și să-și utilizeze instrumentele avansate de analiză pentru explorarea mai aprofundată a conexiunilor din aceste piețe și a rolului lor fundamental în dezvoltarea economică a României.

„Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, ne dorim o colaborare strânsă cu mediul academic pentru a susține noi generații de experți, care să activeze cu profesionalism pe piețele financiare din România și care să contribuie pe termen lung la dezvoltarea acestora, dar și la creșterea gradului de incluziune financiară din țara noastră”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu.

În perioada ianuarie – februarie 2021, mai mulți experți din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară lucrează cu cei aproximativ 50 de doctoranzi și cercetători post-doctorat, înrolați în program, care derulează în perioada aceasta stagii de practică online la A.S.F. Aceștia dezbat și explorează teme actuale și de interes precum: interconexiunile și legăturile dintre piețele financiare, incluziunea financiară, volatilitatea în contextul pandemiei și evoluția prețurilor activelor financiare, dezvoltarea piețelor și impactul asupra creșterii economice, precum și o varietate de tehnici și de instrumente cantitative de analiză.

Autoritatea de Supraveghere Financiară va desfășura, în perioada următoare, mai multe programe în acest domeniu pe care le va comunica în mod public.

Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar din Europa Centrală și de Est (ECE) în următorii ani, în condițiile în care băncile mici riscă să nu treacă cu bine peste provocările legate de profitabilitate și de capital, conform celei mai recente ediții a studiului Deloitte CEE Banking M&A, efectuat în 16 țări, inclusiv România. Soliditatea este crucială în cazul unui șoc economic, iar sectorul bancar din ECE este încă foarte fragmentat, cu numeroși jucători cu cote de piață marginale, explică studiul.

România a fost una dintre cele mai active piețe din regiunea Europei Centrale și de Este în domeniul fuziunilor și achizițiilor (mergers and acquisitions – M&A) în sistemul bancar, cu trei tranzacții între 2019 și septembrie 2020, și anume preluarea de către Olimpiu Bălaș a 63% din Banca Comercială Feroviară, achiziționarea de către EximBank România a 99% din Banca Românească, preluarea de către J.C. Flowers a 100% din Bank Leumi România. Conform analizei Deloitte România privind piața locală de M&A în 2020, sectorul financiar a fost printre cele mai active anul trecut după numărul de tranzacții.

„La debutul crizei generate de COVID-19, sectorul bancar românesc era solid în comparație cu media la nivelul UE în ceea ce privește rata de adecvare a capitalului, lichiditatea și gradul de acoperire cu provizioane a expunerilor neperformante. Adevăratele efecte ale crizei vor fi vizibile abia începând cu raportările financiare pentru 2020 și cu siguranță vor lăsa urme asupra profitabilității sistemului și a ratei de portofolii neperformante. Este de așteptat ca tendința de consolidare din România să ia amploare din cauza contextului generat de pandemie și a faptului că peste 70% din activele bancare locale sunt deținute de grupuri bancare străine, așadar sunt strâns legate de tendințele europene”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Cel mai mare număr de tranzacții din ECE a fost înregistrat în statele baltice (șase tranzacții), Serbia (patru tranzacții) și Cehia (trei tranzacții, la fel ca în România) între 2019 și septembrie 2020. Cei mai activi cumpărători din regiune au fost grupul ungar OTP Bank (trei tranzacții) și KBC Group (două achiziții) în perioada analizată de studiu. La extrema opusă, cei mai activi vânzători au fost Société Générale (patru tranzacții), Danske Bank (trei tranzacții) și Piraeus Bank (două tranzacții) între 2019 și septembrie 2020.

Înainte de declanșarea pandemiei, sectorul bancar din ECE înregistra o rată medie de adecvare a capitalului de 20% la finalul lui 2019, o rentabilitate medie a capitalului propriu (return on equity) de 12,7% și un nivel istoric al ratei de credite neperformante (non-performing loans – NPL) de 7,2%, subliniază studiul. Pe măsură de condițiile macroeconomice se deteriorează, este de așteptat ca incapacitatea de plată să crească în următoarea perioadă. Estimările Deloitte arată că rata de neperformante pe segmentul de credite acordate persoanelor fizice va crește cu aproximativ 3% în următoarele 12-24 de luni. Segmentul de credite neperformante acordate companiilor va evolua într-un ritm similar, influențat în principal de sectoare precum ospitalitate, transport și logistică, imobiliar și construcții. Creditele negarantate acordate persoanelor fizice vor domina piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, care va deveni mai activă în următoarele șase luni, mai arată estimările Deloitte.

„Încă este neclar cum va evolua în România segmentul tranzacțiilor cu credite neperformante, în contextul prevederilor fiscale extrem de restrictive; în prezent, creditorii trebuie să își asume un cost fiscal de 11% din pierderea înregistrată deja în legătură cu un credit neperformant, ceea ce, evident, reduce semnificativ randamentul tranzacțiilor. Mediul de afaceri încearcă de mai mult timp să convingă decidenții să modifice aceste prevederi, dar deocamdată fără succes”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

De la declanșarea pandemiei, politicile de sprijin din partea statelor au avut un rol crucial în menținerea calității activelor bancare, iar o retragere prematură a ajutorului din partea guvernelor ar putea duce la creșterea bruscă a ratelor de credite neperformante în următoarea perioadă, conform studiului.

„Este posibil ca măsurile de amânare a plății ratelor la credite prin moratoriile publice/private sectoriale să fi întârziat reflectarea impactului negativ al pandemiei în bilanțurile băncilor. Este de așteptat ca băncile să se pregătească pentru această situație prin intermediul provizioanelor și al monitorizării active a clienților, în special a celor aflați în dificultate, pentru a-i identifica pe cei viabili și pe cei neviabili din perspectivă economică, mai ales în anticiparea momentului de încheiere a perioadei moratoriului. Previziunile Băncii Centrale Europene privind valul de credite neperformante sunt valabile și pentru România, prin urmare e de așteptat că piața locală de NPL va redeveni lichidă, mai ales dacă Guvernul va prelua recomandările Băncii Centrale Europene ca statele să faciliteze utilizarea acestui instrument de către bănci și va modifica prevederile fiscale în vigoare, care obstrucționează în momentul de față utilizarea de către bănci a acestei soluții firești în cadrul oricărui sistem financiar bancar european”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Autoritățile europene de reglementare încurajează băncile să-și monitorizeze atent portofoliile pentru a identifica rapid creditele neperformante și a înregistra provizioane pentru acestea, astfel încât să poată soluționa aceste cazuri și să vândă aceste portofolii cu succes. Conform raportului Băncii Centrale Europene (BCE) din noiembrie 2020 privind stabilitatea financiară, calitatea activelor a început deja să se deterioreze în al doilea trimestru al anului 2020, iar provizioanele băncilor pentru pierderi din împrumuturi au crescut semnificativ la începutul anului trecut. Pe baza simulării pregătite de BCE, în lipsa sprijinului din partea statelor, peste 9% din creditele totale acordate companiilor din zona euro ar putea intra în dificultate până la jumătatea anului 2021, arată studiul.

Studiul Deloitte CEE Banking M&A, aflat la a treia ediție, oferă o imagine de ansamblu asupra dinamicii pieței de fuziuni și achiziții din sectorul bancar din 16 țări din Europa Centrală și de Est, și anume Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Ungaria.

Deloitte România are o abordare integrată multidisciplinară privind sectorul serviciilor financiare, care acoperă toate tipurile de servicii, inclusiv consultanță de management și de risc, consultanță financiară, audit, servicii juridice și fiscale. Echipa multidisciplinară dedicată domeniului serviciilor financiare este condusă de Dimitrios Goranitis, Partener Servicii de Risc și Reglementare, Deloitte România, care conduce și practica Deloitte din Europa continentală specializată în risc și reglementare în sectorul bancar. Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, și Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal, fac parte din grupul care coordonează această echipă multidisciplinară a Deloitte România dedicată sectorului serviciilor financiare.

Actualul context economico-social și reflectarea lui la nivelul relațiilor umane conferă substanță ediției din acest an a Nopţii Ideilor – 28 ianuarie, ediția a şasea, în organizarea Institutului Francez de la Paris în 75 de ţări de pe cinci continente. Tema ediției este „Aproape”, aleasă „pentru a observa cum se transformă ideea noastră de spaţiu şi mobilitate, cum se formează noile solidarităţi pe care criza modelelor noastre economice şi sociale le-a creat, dar şi locul digitalului în viaţa de zi cu zi care probabil va schimba societatea pe termen lung”.

Institutul Francez din România, având partener principal BRD-Groupe Société Générale, participă cu evenimente online de la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, cu următoarea recomandare: „Noaptea Ideilor 2021 în România vă propune un video-art, un tele-performance, o dezbatere Cluj-Nantes despre arta stradală, conferinţe, mini-interviuri, o proiecție de film și mai multe ateliere pentru copii. Printre invitaţii acestei ediţii se numără artistul stradal Kero Zen, designerul Antoine Gripay, sociologa Eva Illouz, autorul de piese de teatru şi actorul Julien Dallière, directorul misiunii arheologice franceze din Delta Dunării Laurent Carozza: un program inedit care celebrează ideile fără frontiere. Această ediţie va avea loc exclusiv online şi va permite publicului din România să fie #aproape de toate evenimentele, indiferent dacă sunt create la Iaşi, la Cluj-Napoca, Timişoara sau Bucureşti. Profesori universitari, oameni de știinţă și artiști vor vorbi despre raportul dintre noi și ceilalți, din alte timpuri și din alte spații, despre relația dintre oameni și orașele pe care și le-au construit și despre cum s-a schimbat în timp noțiunea de identitate în raport cu ce a fost și cu ce a rămas aproape. Pentru cei mici se vor organiza ateliere de poveşti, de gândire critică sau dezvoltare personală, precum și jocuri. Totodată, România va fi parte și din maratonul internațional transmis live pe rețelele sociale de către Institutul Francez din Paris pe 28 ianuarie, prin prezentarea unei proiecții speciale, Aproape – dincolo de vârste, la ora 20:20. Prietenii români ai Institutului Francez, de generații diferite, vorbesc din perspectivă personală despre ce înseamnă astăzi „aproape” și ce lipsește în această perioadă: Ovidiu Nahoi, redactor-șef RFI România, Ileana Țăroi, jurnalistă și coordonatoarea Secției Franceze a Radio România Internațional, Dorina Chihaia, Miss Universe România 2019, copilul Ezra Țărnea, elevii Vlad Anchidin și Elina Grama, studenta Laura Grisvard, Luka Živković, reprezentant French Tech Bucharest, Diana Marincu, directoare artistică a Fundației Art Encounters. Rendez-vous pe 28 ianuarie, la Noaptea Ideilor! http://bit.ly/NoapteaIdeilor2021”.

În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

1. Reglementare

Regulamentul privind activitatea de control desfășurată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (regulamentul va fi transmis, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul de modificare și completare a Regulamentului CNVM nr. 27/2010 privind supravegherea electronică prin raportări, cu  modificările și completările ulterioare (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Proiectul de Recomandări pentru societățile de asigurare și de reasigurare privind unele măsuri de minimizare a efectelor crizei COVID-19 pentru anul 2021;

Norma pentru modificarea și completarea Normei nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 22/2011 (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul Normei pentru modificarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 15 zile).

• Supraveghere

Rezultatele controlului periodic efectuat la NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A. în calitate de administrator al F.P.A.P. NN;

Rezultatul controlului periodic efectuat la BRD – Groupe Société Générale S.A. în calitate de depozitar al activelor fondurilor de pensii private;

Rezultatele controlului periodic efectuat la S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. în calitate de administrator al Fondului de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare.

• Autorizare

Aprobarea numirii doamnei Nicoară Vanesa în funcția de director general al societății Toyo Motor Broker de Asigurare S.R.L. și modificarea conținutului unui articol din Actul constitutiv al societății;

Aprobarea numirii doamnei Vartic Camelia în funcția de conducător executiv al societății Millenium Insurance Broker (MIB) S.A.;

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al Societății AON Romania Broker de Asigurare – Reasigurare S.R.L. (nou mandat administrator și conducător executiv);

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății BDT Broker de Asigurare S.R.L. (numire administrator și conducător executiv);

Acordarea avizului societății Obsidian Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L. pentru desfășurarea activității de creare de produse de asigurare în asociere cu asigurătorii;

Acordarea avizului societății Millenium Insurance Broker (MIB) S.A. pentru desfășurarea activității de creare de produse de asigurare în asociere cu asigurătorii;

Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Administrat Privat AZT Viitorul Tău administrat de Allianz-Țiriac Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Contractului de depozitare a activelor Fondului de Pensii Facultative BRD Medio administrat de BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative Pensia Mea administrat de BT Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative S.A.

Reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene au dat undă verde, în decembrie, aplicării provizorii, de la 1 ianuarie, a acordului post-Brexit încheiat între Bruxelles şi Londra, în aşteptarea aprobării documentului de către Parlamentul European.

Acordul presupune că, începând cu ora 23:00 GMT din ziua de 31 decembrie, când Regatul Unit a părăsit piaţa unică europeană şi uniunea vamală, nu vor fi impuse tarife asupra circulaţiei mărfurilor originare din UE sau Regatul Unit.

Tratatul recunoaşte explicit că investiţiile şi comerţul au nevoie de condiţii pentru„o concurenţă deschisă şi corectă”. În ceea ce priveşte serviciile financiare, cele două părţi se angajează „să stabilească un climat favorabil pentru dezvoltarea comerţului şi investiţiilor”.

Textul include multe anexe detaliate pe teme precum pescuitul, comerţul cu vin, medicamente, produse chimice etc.

Financial Intelligence, în parteneriat cu societățile Cuculis & Asociații și Forest & Co. Solicitors, organizează mâine, 28 ianuarie, de la ora 11:00, evenimentul „Brexit Conference: Impactul Brexit-ului asupra afacerilor din România”.

Evenimentul se va desfășura online și va fi transmis LIVE pe site-ul www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Facebook Financial Intelligence.

Mihaela Pădure, Solicitor/Director, Forest & Co. Solicitors: „În cadrul conferinței vom face referire în mod special la impactul generat de Brexit din punct de vedere legal asupra afacerilor din România care implică Marea Britanie sau invers. Ne adresăm totodată și persoanelor fizice care fac parte sau intenționează sa facă parte din comunitatea românească în UK, explicând cum noile reglementări legale îi afectează în mod direct în funcție de categoria din care fac parte (studenți, persoane fizice autorizate, angajați, etc).”

Participanții vor putea transmite întrebări speakerilor, LIVE, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

În cadrul evenimentului se vor dezbate cele mai importante subiecte de actualitate despre  impactul Brexit-ului asupra afacerilor din România:

• Cum afectează Brexit ul afacerile din Romania/UK sau și UK?
• Cum va fi cooperarea interbancară între instituțiile centrale românești și cele care nu mai fac parte din UE?
• Ce se întâmplă cu împrumuturile luate de la instituțiile financiare din Marea Britanie?
• Recuperarea creanțelor transfrontaliere
• Ce se întâmplă cu ajutoarele acordate de Marea Britanie pentru PFA?
• Importuri și exporturi în și din Marea Britanie
• Noi reglementari privind regimul vamal, transportul de mărfuri și efectele activității de import-export
• Infracțiuni în afaceri, delapidare, evaziune fiscală
• Accesul tinerilor români la sistemul educațional din Marea Britanie

Speakerii evenimentului sunt: Iuliu WINKLER, Europarlamentar (UDMR, PPE), prim-vicepreședinte al SME Europe; Laura NASTA, Ministru consilier în cadrul Biroului de Promovare Economică Londra, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; Florian NEAGU, Director adjunct, Direcția Stabilitate Financiară, BNR; Neil McGREGOR, Președinte CA, Camera de Comerț Româno Britanică; Marcel Simion MUTESCU, Director general, Direcția generală a vamilor, ANAF; Adriean PÂRLOG, Prof. Univ. și General în rezervă, Președinte ICSS; Horia GRIGORESCU, Director General provizoriu, Poșta Română; Adrian CUCULIS, Fondator și Avocat Coordonator Cuculis și Asociații; Mihaela PĂDURE, Solicitor/Director, Forest & Co. Solicitors și Cătălin Constantin HARNAGEA, Director General, Agenția de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare – RoAid.

Evenimentul va fi moderat de Adina ARDELEANU, Membru Fondator al platformei de știri economice Financial Intelligence.

Parteneri instituționali: Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC) și ICSS.

Parteneri media: In Capital Productions, Agerpres, România Durabilă, Club Economic, Economistul, NewMoney, The Diplomat, BiziLive TV, FinZoom.ro, Boof Media.

Agenda evenimentului poate fi regăsită aici.