Analiză REI Finance Advisors: România obține 100 mld. EUR fonduri europene în exercițiul financiar 2021-2027, de 3 ori mai mult decât în perioada 2014-2020. Agricultura și programele de Dezvoltare Durabilă, o treime din bugetul disponibil. Ce programe vor primi finanțare?

• Nouă programe operaționale vor putea absorbi bugetul de 79,9 mld. EUR pentru România și alte programe destinate agriculturii vor beneficia de un buget de circa 20 mld. EUR;
• România primește 7,5% din totalul bugetului multianual aprobat de UE pentru perioada 2021-2027;
• Investiții de miliarde sunt vizate în noul program de finanțare europeană pentru școli, spitale, lucrări de infrastructură, mediul de afaceri, digitalizare și multe altele;

România va avea la dispoziție un buget total de 100 miliarde euro în exercițiul de finanțare europeană 2021-2027, dintre care 79,9 miliarde euro fonduri europene nerambursabile repartizate în numai puțin de 9 programe operaționale pe mai multe sectoare cheie ale economiei, cât și un buget de circa 20 miliarde euro fonduri nerambursabile, destinate agriculturii.

Liderii țărilor europene şi ai instituţiilor UE au aprobat un buget multianual pentru perioada 2021-2027, în valoare de 1.074 miliarde de euro. Din valoarea totală bugetată, România a obținut aproximativ 7,5%, respectiv 79,9 miliarde euro, sumă ce va fi folosită sub forma unui pachet de redresare economică, ce vizează pe de-o parte îmbunătățirea infrastructurii din țara noastră, construirea de noi spitale și școli, modernizarea sistemelor publice, cât și sume ce vor fi alocate pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România, în domenii cheie.

„România primește în exercițiul financiar 2021-2027 o alocare de peste două ori mai mare față de valoarea obținută în intervalul 2014-2020, ceea ce înseamnă o disponibilitate financiară mai mare pentru companiile cu activitate în România, atât pentru nevoile proprii (dezvoltare, digitalizare), cât și indirect pentru a executa lucrări de infrastructură: eficiență energetică, școli, grădinițe, reabilitare de drumuri, construire de autostrăzi, poduri, construirea de noi spitale, investiții care vor genera dezvoltare pe orizontală în rândul companiilor românești. Mai mult, Guvernul României a anunțat disponibilitatea unui buget suplimentar în valoare de circa 20 miliarde euro fonduri nerambursabile ce sunt destinate sectorului agriculturii. În exercițiul financiar 2021-2027, companiile vor putea solicita fonduri direct de la Agențiile de Dezvoltare Regionale, ceea ce se traduce printr-o scădere a perioadelor necesare evaluării proiectelor și semnarea contractelor, deci o eficientizare a procesului de absorbție”, a declarat Roxana Mircea (foto), partener REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice și mai mari companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat pentru companiile cu activitate în România.

Ce programe vor primi finanțare nerambursabilă în intervalul 2021 – 2027

1. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), axat în special pe investiții în sectoare cheie, va beneficia de o alocare pe regiuni, totalul bugetului fiind de peste 13,62 miliarde de euro[1]. Spre deosebire de exercițiul financiar anterior, în perioada 2021-2027, PODD va fi disponibil și gestionat independent de către una dintre cele opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR) astfel: POR București-Ilfov, POR Nord-Vest, POR Vest, POR Centru, POR Sud-Muntenia, POR Sud-Est, POR Sud-Est Oltenia, POR Nord-Est;
2. Principala provocare pe care Programul Operațional Transport (POT 2021-2027) va trebui să o rezolve este reprezentată de recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, adaptată inclusiv utilizării duale și asigurând, în același timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură. Bugetul total estimat al POT 2021-2027 este de 8,368 miliarde de euro, iar fondurile vor fi alocate pentru principalele obiective de infrastructură – șosele de mare viteză, drumuri naționale, feroviare, mobilitate urbană, transport multimodal, canale navigabile și portuare etc[2];
3. Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO) va beneficia de un buget estimat de 5,775 miliarde euro[3], din care 3,861 miliarde euro fonduri structurale europene și 1,913 miliarde euro cofinanțare națională. POEO 2021-2027, cu un buget gestionat de Ministerul Educației, are o serie de obiective specifice, printre careîmbunătățirea accesibilității, calității educației și îngrijirii copiilor preșcolari, inclusiv ale infrastructurii aferente, prevenirea abandonului școlar timpuriu, ameliorarea calității educației și formării profesionale, integrarea tinerilor pe piața muncii, dezvoltarea culturii antreprenoriale, sprijinirea antreprenoriatului și a economiei sociale sau creșterea participării la învățarea pe parcursul întregii vieți pentru asigurarea tranzițiilor pe piața muncii și a mobilității profesionale a angajaților;
4. Programul Operațional Sănătate (POS) are ca obiectiv general îmbunătățirea accesibilității, eficacității, eficienței și rezilienței sistemului de sănătate, iar ca obiective specifice îmbunătățirea eficacității serviciilor medicale de urgență, creșterea accesului la servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu, îmbunătățirea accesibilității și eficacității serviciilor de reabilitare/recuperare, serviciilor de îngrijire paliativă, serviciilor de îngrijire pe termen lung, creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii,  îmbunătățirea eficacității și eficienței serviciilor medicale prin investiții în cercetare și în digitalizarea sistemului medical sau creșterea gradului de utilizare a metodelor moderne și inovative de investigație, intervenție și tratament. Bugetul estimat alocat POS 2021-2027 este de 4,7 miliarde euro[4], reprezentând atât fonduri europene nerambursabile, fonduri structurale europene, cât și o contribuție națională de la bugetul de stat;
5. Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) va beneficia de un buget estimat la 2.960 miliarde euro fonduri europene + 703 milioane euro buget de la stat, un total de 3,663 miliarde euro[5] pentru intervalul 2021-2027. Măsurile prevăzute în POIDS urmăresc să răspundă nevoilor grupurilor vulnerabile din mediul rural, în principal, dar și din mediul urban, atât în ceea ce privește asigurarea accesului la servicii cât și prin implementarea unor măsuri care să sprijine în mod direct membrii grupurilor vulnerabile (vouchere, sprijin material, alimente, etc). Analiza datelor statistice a reliefat grupurile specifice aflate în situație de vulnerabilitate ridicată: copiii și tinerii, locuitorii din mediul rural, inclusiv romi, persoanele cu dizabilități, persoanele cu un nivel scăzut de școlaritate, familiile monoparentale care au copil/copii în întreținere, ifamiliile cu mai multi copii șî persoanele vârstnice. Strategia Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 vizează mai multe paliere de ajutor și finanțare, parte a strategiei Guvernului României de a îmbunătăți situația generală a familiilor din medii defavorizate;
6. Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) ar urma să beneficieze de un buget în valoare de 2,14 miliarde de euro[6], cu o contribuție națională de 30% și care va beneficia de mai multe axe prioritare, care vizează, în principal, stimularea accesului la finanțare al IMM pentru inovare prin digitalizare;
7. Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ) sprijină exclusiv activitățile care sunt direct legate de obiectivul specific de a permite regiunilor și cetățenilor să abordeze impactul social, economic și de mediu al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic. POTJ 2021-2027 – are propusă o alocare indicativă totală de aprox. 1,766 mld. euro FEN, din care 0,766 mld JTF și 1 mld. NGEU la care se adaugă cofinanțare națională de 0,264 mld fiind disponibili în total 2,030 miliarde euro[7];
8. Obiectivul Programului Operațional Asistență Tehnică (POAT) este de a asigura utilizarea şi administrarea eficientă şi eficace a fondurilor UE, sprijinind programarea, monitorizarea, controlul, auditul, evaluarea, comunicarea cu privire la priorităţile UE. Întrucât noul cadru financiar multi anual pentru perioada 2021-2027 propune modernizarea politicii de coeziune şi schimbarea ei într-o politică simplă și flexibilă, se are în vedere simplificarea și introducerea unor noi instrumente de flexibilitate care să faciliteze beneficiarii finali ai fondurilor. Bugetul POAT 2021-2027 este de 598,5 milioane euro[8], dublu față de intervalul anterior 2014-2020;
9. Opt regiuni ale României vor beneficia de Programe Operaţionale Regionale (POR)[9] finanțate cu bani europeni și fonduri alocate de la bugetul local, sume ce se află pe lista de investiții prin care își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea durabilă și echilibrată a regiunilor din perioada 2014-2020, având la bază direcțiile, acțiunile și prioritățile Planului de Dezvoltare Regională (PDR) 2021-2027 și cele ale Strategiei de Specializare Inteligentă 2021-2027 (RIS), inclusiv recomandările Comisiei Europene formulate în Raportul de țară din 2019 privind România;

Pe lângă cele 80 mld. euro fonduri nerambursabile disponibile României, propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune se ridică la circa 20,5 miliarde de euro. Din această sumă, 13.3 miliarde reprezintă plățile directe, în timp ce 6.7 miliarde de euro se vor acorda pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)[10]. Și alocările pentru FEADR se vor face în baza unor indicatori. În plus, rata de cofinanțare a statelor membre propusă de Comisia Europeanã este de 65-80% FEADR

Principalele propuneri legate de direcțiile de acțiune în exercițiul financiar 2021-2027 pentru FEADR vizează:

• Investiții în exploatații agricole, pomicole, unități de procesare, servicii de bază în mediul rural și investiții non-agricole: 38%;
• Sprijin pentru mediu și climă: 35%;
• Sprijin pentru bunăstarea animalelor și instrumente de gestionare a riscurilor: 9%;
• Instalarea tinerilor agricultori și înființarea de noi întreprinderi rurale: 8%;
• Cooperare și inovare: 6%;
• Schimb de cunoștințe și informare și asistență tehnică: 4%;

„Anul 2021 se anunță unul destul de incert, cu perspective nu tocmai favorabile la nivel global, cea mai mare parte a economiilor din întreaga lume resimțind pe deplin efectele pandemiei. O soluție pentru a lupta împotriva efectelor lăsate în urmă de COVID-19 pentru companiile românești ar fi de a analiza posibilitatea apelării la fonduri europene sau ajutoare de stat și de a depune proiecte pentru a solicita finanțare, pe cât posibil din surse nerambursabile. Pe termen scurt sunt disponibile fonduri prin HG 807/2014, OUG 224/2020, OUG 130, schemele pentru digitalizare și energie regenerabilă. Antreprenorii ar trebui să urmărească cu precădere toate noutățile din sectorul de finanțare nerambursabilă pe portalurile Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii,  Agențiilor de Dezvoltare Regională și să pregătească proiectele împreună cu consultanți specializați care le garantează contractual depunerea de proiecte corecte și complete”, a mai precizat Roxana Mircea.

***

Despre REI Grup

REI FINANCE ADVISORS și REI INTERNATIONAL CONSULTING, parte a REI Grup (reigrup.ro), sunt companii specializate în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor de investiții atât prin fonduri europene nerambursabile (Programul Operational Regional, Programul Operational Infrastructura Mare), cât și pe scheme de ajutor de stat (HG 495/2014, HG 807/2014, HG 332/2014, OUG 81/2019, OUG 130/2020).

Cu o experiență de peste 10 ani în acest domeniu, specialiștii REI Grup se adaptează ușor cerințelor pieței, cunoscând foarte bine mecanismele fondurilor nerambursabile și identifica oportunitățile de obținere de finanțări din surse interne și externe. Aceștia gestionează eficient activitățile proiectelor, relația cu autoritățile publice și pe cea cu companiile private, atât companii multinaționale, cât și companii antreprenoriale, românești. Echipa REI Grup numără în prezent 50 de consultanți în cele opt birouri regionale, cu o vastă experiență în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile pentru companiile cu activitate pe plan local sau internațional.

REI a reușit cu succes atragerea finanțării pentru peste 800 de proiecte la nivel național, cu peste 300 de proiecte implementate și o rată de succes – lider în domeniu – de 99%. În 2020, REI Grup a înregistrat proiecte aprobate în cuantum de circa 100 milioane EUR, iar în acest an valoarea proiectelor aprobate va depăși pragul de 150 -200 mil. EUR. Mai multe detalii despre activitatea REI, aici.

[1] mfe.gov.ro/podd_2021-2027 – 95c37097aeb9a00bcb5c2d5ddde31f38.pdf (gov.ro)

[2] mfe.gov.ro/pot_2021-2027 – 7809a76648585e195992ef0239798351.pdf (gov.ro)

[3] mfe.gov.ro/poeo_2021-2027 – 75032ab1cb8ebef9174c65a9d36571c2.pdf (gov.ro)

[4] mfe.gov.ro/pos_2021-2027 – 415edc3e2fda8d7cfc437a332fd2c11f.pdf (gov.ro)

[5] mfe.gov.ro/poids_2021-2027 – b748aca7e03b142a9ce9f1a2feed2f29-1.pdf (gov.ro)

[6] mfe.gov.ro/pocidif_2021-2027 – 817ff190091f6ccfb46fbfd49fd8f220.pdf (gov.ro)

[7] mfe.gov.ro/potj_2021-2027 – 731f6d3014d0ae169bf874929b040562.pdf (gov.ro)

[8] mfe.gov.ro/poat_2021-2027 –  c45712fa85fb3c6d9e80884dc30cbefa.pdf (gov.ro)

[9] mfe.gov.ro – Perioada 2021-2027 (gov.ro)

[10] https://adrvest.ro/wp-content/uploads/2020/12/Rezumat-POR-Vest-2021-2027_PPT.pdf

Peste 65% dintre antreprenorii români aleg să lucreze la brandul lor, investesc în activităţi de branding şi marketing online şi sunt dispuşi să aloce un buget între 5000 – 50.000 de euro iar la nivel internațional până la 200.000 de euro, arată datele 2web, companie care furnizează Consultanță Branding și servicii digitale user centered pentru antreprenori și companii.

Anul trecut, majoritatea antreprenorilor au adoptat un nou look and feel al website-urilor, platformelor de e-commerce, identității vizuale care să ii diferențieze de concurenţă și să atragă noi categorii de clienți.

Cele mai solicitate servicii în zona de Brand de către antreprenori, pe parcursul anului 2020 au fost:

1. Elaborarea strategiei;
2. Market research pentru stabilirea contextului în care funcţionează brandul;
3. Mesajele folosite de companie în comunicarea online;
4. Design grafic pentru crearea identității vizuale a brandului (logo, materiale online, prezențe digitale: site, reviste, rețele sociale);
5. Comunicare și promovarea brandului pe piețele externe.

Cum au perceput antreprenorii branding-ul într-un an pandemic

Pe parcursul anului 2020, 50% dintre antreprenori au fost conștienți de rolul de individualizare și autenticitate pe care îl aduce brandingul unei companii și de importanța strategică (ADN-ul companiei) în cadrul obiectivelor de business. Totodată, antreprenorii percep brandingul ca pe un instrument destinat pentru customer experience și loializare și în egală măsură asociază rolul acestuia cu creșterea organizației.

Conform datelor 2web, atunci când investesc în activităţi de branding şi marketing online, antreprenorii români vizează următoarele obiective în cadrul organizaţiei:

• O mai bună vizibilitate şi diferenţiere a produselor;
• Creşterea veniturilor şi notorietăţii brandului;
• Definirea brandului şi transmiterea cât mai clară a mesajului către audienţele ce împărtăşesc aceleaşi valori;
• Îmbunătăţirea elementelor vizuale existente (logo, website, content design);
• Recunoaşterea şi diferenţierea pe piaţa internaţională;
• Diminuarea efectelor economice ale pandemiei şi brandingul intern pentru coeziune în rândul echipei.

Detașat au câștigat campaniile de promovare din social media, evidențierea brandului prin conţinut și canale de Youtube, podcasturile nișate pe anumite teme și competențe dar și distribuirea de content pe reţele sociale cu profil de business de tip Linkedin.

„Toate schimbările trăite au dus la o profunzime mai mare a promisiunii mărcii şi pe proprietarii de business mult mai aproape de utilizatori. Anul trecut nu a fost vorba despre cel care „strigă”, ci despre cel care se face auzit mai bine: în social media și prin platformele proprii, regândite pentru adaptarea la noul stil de viaţă şi de afaceri. Mulți dintre antreprenori au optat pentru reinventarea businessului cu scopul de a diminua din efectele pandemiei, alții din domenii precum construcții au avut în continuare proiecte și posibilitatea de a alege clienții în funcție de criteriile proprii”, declară Andreea Avramescu, Co-Owner 2web Software & Services.

5 trenduri care se vor dezvolta accelerat în online pentru anul 2021

• Oportunitățile în zona digitală și reașezări sau reinventări ale unor proiecte de perspectivă.
• Parteneriatele și găsirea unor noi modele de colaborare.
• Strategia de brand aliniată cu cea din zona de IT pentru a ajuta business-ul să beneficieze de vizibilitate și distribuție în plan internaţional.
• Live Stream Shopping – Pandemia a scos cumpărătorii din magazine și i-a mutat în online. În acest context, retailerii sunt într-o continuă cursă de a adopta noi soluții pentru a menține vânzările crescute. Digitalizarea în acestă zonă aduce conceptul Live Stream Shopping nou introdus pe piața din România, asociat cu tradiționalele canale de video shopping (sau teleshopping), Live Stream Shopping-ul transformă procesul de cumpărare din e-commerce într-o experiență interactivă. Cumpărătorii urmăresc live o prezentare a produsului, pun întrebări și la momentul oportun cumpără printr-un simplu click, fără a opri sesiunea de prezentare.
• Construirea de mesaje clare, structurate pentru a comunica ”de ce-ul” brandului, scopul pentru care există, audienței potrivite.

Toate aceste trenduri, împreună cu o strategie de conţinut se vor confirma a fi direcții de succes, pentru orice companie care face tranziția către online și care își dorește creștere pentru anul 2021.

„Consumatorii dezvoltă o experienţă de tip “the gut feeling” cu un anumit brand, de la elementele vizuale și până la customer journey experience, de aceea, este important ca antreprenorii să vadă avantajele care vin din definirea ADN-ului de Brand ce le permite o poziționare într-o piață globalizată, într-un mod diferențiat, adaugă Andreea Avramescu, Co-Owner 2web Software & Services.

Din dorinţa de a fi mai aproape de nevoile antreprenorilor, 2web a dezvoltat un ghid cu instrumentele necesare promovării identității companiei – Brand Workbook, destinat antreprenorilor care încă nu au o viziune asupra brandului personal sau de companie sau pentru cei care se pregătesc să îşi deschidă un business.

Îl poți descărca aici.

Banca Comercială Română lansează prin programul Școala de Bani un proiect pilot de educație financiară multidisciplinară în premieră, dedicat profesorilor. Noțiuni de educație financiară pot fi introduse în lecții la discipline tradiționale de învățământ: limba și literatura română, matematică, geografie, istorie, engleză, științe sociale.

Experți ai Școlii de Bani și 25 de cadre didactice din Iași au creat fișe de lucru pe discipline de învățământ:

educație socială

• Exersarea construirii de argumente pro și contra și a comparării opiniilor, folosind ca studiu de caz o idee de afacere, care poate fi analizată din patru puncte de vedere: ideea, piața, banii, cunoștințele
• Evidențierea elementelor identității culturale ale unui popor pornind de la povestea unor termeni financiari (ban, bancă, credit, dobândă)
• Cunoașterea noțiunii de proprietate pornind de la o piesă de teatru clasică
• Realizarea bugetului unui proiect

limba engleză

• Îmbunătățirea vocabularului legat de cheltuieli și economire (save, spend, invest, donate, needs, wants) și învățarea diferitelor construcții din limba engleză folosind termeni financiari
• Planificarea bugetului unei aniversări și introducerea unor termeni financiari, precum și a construcțiilor de tipul cauză-efect
• Discuții despre troc și schimbul de produse și învățarea unor termeni în limba engleză care fac referire la produse, servicii, comerț
• Discuții despre investiții si termeni specifici prin realizarea profilului unui investitor cunoscut
• Îmbunătățirea vocabularului financiar prin introducerea conceptelor de credit, dobândă, perioadă de grație, datorie

limba și literatura română

• Călătoria mea de vis – Planificarea financiară a unei călătorii cu scopul de a-i ajuta pe elevi să se informeze despre viața socială și economică a altor țări
• Abordarea temei familiei și motivul banului, ambele prezente în romanul „Mara” de Ioan Slavici, prin încurajarea elevilor să întocmească bugetul familial al Marei și un plan financiar pentru utilizarea acestuia
• Introducerea unor elemente despre bugetare personală, prin solicitarea elevilor să planifice bugetul naratorului  din „Vizita” de I.L. Caragiale pentru vizita pe care o face doamnei Popescu sau prin schițarea unui buget de care Popa Tanda ar avea nevoie pentru a dezvolta comunitatea satului Sărăceni
• Planificarea bugetară a călătoriei pe care Harap-Alb trebuie să o facă până la împărăția unchiului său, ținând cont de eventualele obstacole ce pot apărea pe parcursul călătoriei

geografie

• Organizarea unei excursii cu familia și bugetarea acesteia
• Călătorii în străinătate și schimburi valutare
• Hazarde climatice și protecție-asigurare locuință
• Independență energetică și costurile instalării unei turbine eoliene și a unor panouri solare

istorie

• Bugetul lui Pasion
• O zi în Roma Antică în contexte practice ce presupun planificare bugetară, cheltuieli, economisire
• Fii consilierul financiar al Regelui Soare
• Istoria monedei în spațiul românesc – principalele etape ale apariției și evoluției banilor în spațiul românesc
• Bugetul călătoriei lui Denis Diderot de la Paris la Sankt-Petersburg, ce va fi înaintat Ecaterinei a II-a

științe sociale (logică, psihologie, filosofie, sociologie)

• Structura unui argument folosind teme financiare
• Mini-chestionar pe tema „Bugetul personal”
• Memoria ca proces psihic cognitiv – exerciții cu termeni financiari pe care elevii trebuie sa-i rețină și să-i reproducă
• Comportamente prosociale: realizarea unui buget pentru organizarea sărbătoririi majoratului unui coleg de clasă
• Psihologie: discuții despre nevoi
• Logică: Elaborarea unor definiții corecte pentru concepte importante în educația financiară
• Filosofie: Delimitarea conceptului de independență financiară în cadrul contextului mai larg implicat de conceptul de libertate

matematică

• Descompunerea numerelor naturale; transformări; dobândă: elevii sunt invitați într-o călătorie în lumea banilor unde învață să convertească din RON în EUR și invers, să facă tranzacții financiare în limbaj matematic, să opereze cu termeni financiari
• Procente ș­i probleme cu procente: elevii învață să-și facă un buget lunar
• Mulțimi de numere: elevii învață despre impozite și dobândă
• Operații cu numere reale: banii se câștigă prin muncă

Materialele pot fi descărcate gratuit de către cadrele didactice de pe platforma Școala de Bani: https://www.scoaladebani.ro/fise-educationale.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a lansat Strategia pentru perioada 2021-2023, document ce a fost elaborat în conformitate cu noul context generat de pandemia COVID-19.

Obiectivele strategice aferente intervalului menționat au fost reanalizate și actualizate, în strânsă corelare cu cele mai recente politici adoptate la nivel European: noul Plan de acțiune pentru Uniunea Piețelor de Capital și integrarea piețelor financiare, dezvoltarea durabilă, digitalizarea și inovația tehnologică în sectorul serviciilor financiare.

De asemenea, Programul de activități pentru anul 2021 cuprinde acțiuni punctuale menite să asigure promovarea stabilității financiare, asigurarea convergenței intersectoriale, armonizarea cadrului de reglementare și întărirea funcțiilor de supraveghere. Totodată, programul presupune și continuarea procesului de întărire a capacității instituționale, în acord cu măsurile, practicile și prioritățile strategice promovate la nivelul autorităților europene ESMA și EIOPA.

Incertitudinile şi riscurile sporite la adresa evoluţiei şi stabilităţii economiei globale generate de efectele pandemiei COVID-19, dar şi de măsurile restrictive, aplicate pe plan național și european, presupun adaptarea continuă și considerabilă a modului de funcționare a Autorității de Supraveghere Financiară, precum și ridicarea standardelor profesionale și a vitezei de reacție la nivel instituțional.

Criza COVID-19 a însemnat și intensificarea utilizării tehnologiei în toate procesele și activitățile Autorității, fapt care a condus la o reașezare și o regândire a priorităților și a obiectivelor instituționale, pentru a răspunde cât mai eficient provocărilor legate de riscurile emergente și pentru a dispune măsurile optime menite să asigure încredere în piețele financiare.

Așadar, atât obiectivele strategice, cât și programul de activități sunt adaptate noilor realități și provocărilor fără precedent aduse de pandemia COVID-19 și urmăresc îndeplinirea rolului strategic al instituției, prin asigurarea funcționării corecte a piețelor supravegheate, dar și prin corelarea prevederilor legislative naționale cu legislația europeană și cu cele mai bune practici în domeniu.

Strategia Autorității de Supraveghere Financiară 2021-2023 poate fi consultată AICI.