Dunwell, singurul broker exclusiv de real estate industrial din România, relevă o analiză complexă a pieței de industrial din anul care tocmai s-a încheiat

Agențiile imobiliare au tranzacționat peste 650.000 mp de spații de depozitare de-a lungul anului trecut, pe toată suprafața României. Marea majoritate a contractelor au vizat înțelegeri noi, aspect pozitiv pentru un an destul de atipic din punct de vedere comercial.

În ciuda tuturor temerilor, pronosticurilor pesimiste și fluxului de activitate încetinit, 2020 a fost un an mai bun din punct de vedere al spațiilor de industrial tranzacționate decât 2019. Mai exact cu 37,93% (peste 650.000 mp vs. ~475.000 mp).

Q1 și Q3 au fost în scădere și în 2020 și în 2019 față de Q2 și Q4. Putem asocia acest fapt lunii ianuarie, de tranziție, începutului lent de an, dar și lunilor de concedii din iulie și august. În schimb, putem observa o creștere clară a activității din vara aceasta, când angajații au renunțat de tot la concedii sau au micșorat perioadele de vacanță. 117.510 mp au fost semnați în Q3 al 2020 vs. putin peste 60.000 mp în 2019, Q3 fiind și cel mai slab trimestru al anului antepandemic.

Industriile care au stat în topul suprafețelor închiriate sunt FMCG – 38% din cota de piață (potențată în anul trecut de creșterea comerțului online), logistică (15% din valoarea tranzacțiilor) și retail (13% dintre toate suprafețele închiriate). Au urmat cei din producție și pharma.

Majoritatea contractelor au fost semnate în București, urmat de Timișoara, oraș de referință în top și de Craiova, o surpriză a anului precedent.

Dezvoltatorii cei mai activi în relație cu agențiile imobiliare de profil au fost WDP cu 162.640 mp intermediați pentru depozitele sale, urmat foarte aproape în top de CTP (154.044 mp) și P3 (133.450 mp).

„În martie, Europa a intrat într-o zonă de îngheț, o dată cu lockdown-ul din mai multe capitale. 2020 părea atunci un an compromis economic, dar iată că, din punct de vedere al tranzacțiilor din industrial a fost un an avantajos și activ. Piața a avut parte de o creștere formidabilă de aproape 40% și, ce ne bucură cel mai tare, majoritatea tranzacțiilor (52%) au fost constituite de contracte noi, urmate de reînnoiri sau renegocieri de contracte și pre-închirieri. Acesta este un semnal foarte bun pentru producătorii și distribuitorii din FMCG și retail, în primul rând!” declară Marian Orzu, Managing Partner Dunwell Industrial Brokerage.

Cei peste 650.000 mp tranzacționați se traduc în 84 de contracte semnate la nivelul întregii țări, de către toate agențiile. Dunwell Industrial Brokerage ocupă primul loc în topul numărului de contracte semnate, cu 19 chiriași noi aduși în spații de depozitare potrivite activităților lor.

„Am fost o agenție extrem de activă în 2020. 18 din 19 tranzacții semnate de DIB au fost de tip new-lease. Asta înseamnă că nu am așteptat ca lucrurile să se întâmple, ci le-am provocat, am semnat cele mai multe tranzacții (și tranzacții noi) din piață, iar 2021 l-am început în forță cu un pipeline bine conturat, pe care abia așteptăm să îl transpunem în realitate!” declară Daniel Cautiș, Managing Partner Dunwell Industrial Brokerage.

---

Despre Dunwell

Dunwell (www.dunwell.eu) singurul broker exclusiv de real estate industrial din România, este un start-up pro activ, înființat în 2017, în București. Scopul agenției este de a intermedia în mod eficient și personalizat tranzacțiile între proprietarii de spații logistice și industriale, dezvoltatorii de parcuri (proprietăți noi, existente, în construcție, built-to-suit, proiecte de tip brownfield sau greenfield etc.) și chiriași (furnizori de servicii logistice, retaileri tradiţionali și online, FMCG, companii cu activități de producție). Divizia de terenuri se ocupă de tranzacționarea de terenuri, atât industriale, cât și pentru alte destinații de dezvoltare (retail sau rezidențial). Din echipa executivă a Dunwell fac parte Marian Orzu, unul dintre cei mai experimentați specialiști ai pieței de industrial, cu peste 15 ani de activitate în domeniu, Daniel Cautiș, cu peste 8 ani vechime în industrie și Laurențiu Badea, cu aproape 17 ani de experiență în piața imobiliară din România.

Într-un studiu realizat de agenția de cercetare de piață și consultanță Wisemetry Research se arată că în 2021 oamenii vor fi precauți cu bugetele lor, dar își vor îngădui bucuriile negate anul trecut, precum călătoriile.

Studiul desfășurat în perioada 30 octombrie – 4 noiembrie 2020 a avut ca scop informarea publicului cu privire la provocările apărute în contextul restricțiilor de mobilitate impuse ca măsură de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2. Studiul a abordat subiecte precum organizarea telemuncii, îngrijirea și educația copiilor și dezechilibrul de gen în munca domestică, mecanisme adoptate de oameni pentru a face față izolării, obiceiuri pe care oamenii doresc să le adopte sau păstreze în următoarele 12 luni.    

2021 – anul în care oamenii vor echilibra nevoia de securitate materială, declinată prin intenția de economisire, creșterea veniturilor prin obținerea unei poziții mai bine plătite la locul de muncă sau căutarea unui job secundar, cu dorința de a spori confortul și relaxarea prin îmbunătățiri în locuință și concedii binemeritate. 

Întrebați ce anume plănuiesc să facă în anul 2021, cei mai mulți respondenți, 42%, au spus că au de gând să pună de-o parte mai mulți bani în următoarele 12 luni. O treime dintre cei intervievați își doresc să aducă îmbunătățiri în casă, iar 28% spun că vor să meargă într-o vacanță sau excursie deosebită, semn că oamenii au simțit lipsa călătoriilor în anul ce tocmai s-a încheiat. În plus, unul din patru respondenți are de gând să-și suplimenteze veniturile prin găsirea unui job secundar, sau activarea altor surse de venit.

Dorința de siguranță materială și un comportament orientat spre economisire sunt atitudini firești atunci când oamenii se confruntă cu amenințări externe, fie că este vorba de o criză financiară, fie de una de sănătate. Printre planurile pentru noul an se numără și:

• Lichidarea unui credit – 21% dintre respondenți;
• Participarea la cursuri de dezvoltare personală sau profesională – 20%;
• Schimbarea locului de muncă – 18%;
• O schimbare majoră în carieră – 17%.

În următoarele 12 luni, cei mai mulți respondenți vor investi în concedii deosebite, echipament electronic și produse pentru locuință.

Când vine vorba de investiții pe care oamenii au de gând să le facă în 2021, 32% dintre respondenți sunt convinși că în următoarele 12 luni urmează să meargă într-o vacanță sau un sejur. Cum anul 2020 a stat sub semnul restricțiilor de mobilitate, este de așteptat ca în viitorul apropiat, odată ce călătoriile vor redeveni sigure, oamenii să-și dorească să exploreze noi destinații, poate chiar țări deosebite, și să se aventureze dincolo de clasicele obiective turistice.

Un sfert dintre respondenți sunt siguri că în următorul an vor investi în echipament electronic/ IT&C. Dispozitivele electronice au devenit bunuri esențiale în anul 2020, atât în derularea activităților profesionale/ ce țin de locul de muncă, școala/ învățământul de la distanță, precum și pentru divertisment și a comunica/ păstra legătura cu persoanele dragi. 

Nu este neglijabilă nici proporția celor care urmează să investească în renovarea locuinței (23%) și în mobilier nou (22%). În anul 2020 oamenii s-au aflat în situația de a redefini noțiunea de locuință – aceasta a căpătat noi înțelesuri și a preluat funcții noi – loc de muncă, școală, spațiu de socializare. În acest context a apărut inevitabil și necesitatea armonizării spațiului locuibil la noile nevoi. Fără îndoială, și așteptările oamenilor cu privire la locuința ideală au suferit schimbări. Există de asemena interes și pentru cumpărarea de bunuri imobiliare – a unei locuințe sau a unui teren.

În 2020 oamenii au îmbrățișat un stil de viață digital și sunt semne că această tendință va continua și în 2021. În plus, se accentuează grija pentru ceilalți și pentru ei înșiși.

În top trei obiceiuri pe care oamenii își doresc să le adopte sau păstreze în 2021 se regăsesc activități ce țin de digitalizare și care au ajutat la eficientizarea timpului alocat treburilor administrative: 

• 66% dintre respondenți au de gând să viziteze cât mai rar sediul unei bănci în 2021;
• 62% plănuiesc să folosească aplicații de online banking;
• 61% vor ca în următoarele 12 luni să primească facturile pentru utilități exclusiv în format digital.

Printre prioritățile oamenilor pentru anul 2021 se numără grija față de cei dragi sau chiar grija pentru sănătatea lor fizică și mentală – 53% și-au planificat ca în următoarea perioadă să-și viziteze mai des părinții, 47% își doresc să se implice mai mult în educația copiilor, 42% vor să facă activități sportive în mod constant, iar altă treime să se lase de fumat sau să facă analize medicale mai des. 8% dintre respondenți își propun să muncească mai puțin de 8h pe zi.

Respondenții își doresc de asemenea ca în anul ce abia a început să fie mai responsabili social. Astfel, 54% dintre cei intervievați au de gând să-și facă un obicei din a recicla – cetățenii ar fi mai fericiți dacă autoritățile ar creea condiții de colectare selectivă, iar 41% intenționează să achiziționeze preponderent produse fabricate în România. Voluntariatul și donațiile sunt si ele pe lista a 15% dintre respondenți. A folosi mai rar mașina personală dovedește preocuparea oamenilor pentru mediu – aspect ce merită luat în considerare de către autorități.

Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1000 respondenți. Eșantionul este reprezentativ pentru populația utilizatoare de internet din punct de vedere al distribuției pe sexe, grupe de vârstă și regiuni geografice, iar eroarea maximă de eșantionare este de ±3.1%. Pe langă informații despre intenții de consum/ acțiuni în viitor, studiul mai cuprinde și date despre:

• Gestionarea școlii online și provocările de care s-au lovit părinții în îngrijirea și supravegherea copiilor; 
• Tiparele de lucru în regim telemuncă versus munca de la birou/ sediu;
• Mecanisme adoptate pentru a face față izolării sociale;
• Impactul izolării sociale asupra relației de cuplu și vieții de familie.

Puteți solicita gratuit acces la raportul complet printr-un email la adresa office@wisemetry.com  

Despre Wisemetry Research

Wisemetry Research este o agenție de cercetare de piață și consultanță din România. Compania a fost fondată la începutul anului 2020 de trei cercetători cu vastă experiență în proiectarea și gestionarea unui spectru larg de studii, adresând piețe și arii diverse.

 Portland Trust, dezvoltatorul de proprietăți comerciale, creează noi standarde de siguranță și igienă pentru proiectele sale de birouri din București. Dispozitivele inovatoare care minimizează riscul transmiterii de bacterii și virusuri în ascensoare se alătură unei întregi game de măsuri de protecție implementate de companie pentru a proteja sănătatea angajaților și a vizitatorilor, ca răspuns la pandemia Covid-19.

Proiectul EXPO Business Park al Portland Trust a devenit primul complex major de birouri  din București în care sunt instalate soluții revoluționare de siguranță dezvoltate de Schindler – compania globală de ascensoare și scări rulante. Sistemele CleanAir și CleanCar, care utilizează o lumină ultravioletă puternic dezinfectantă, se combină pentru a face spațiul închis al lifturilor cât mai igienic și fără bacterii. Cele două sisteme vor fi, de asemenea, instalate în complexul J8 Office Park al Portland Trust, programat pentru finalizare în vara anului 2021.

Sistemul UV CleanAir transformă aerul stătut dintr-un lift într-un mediu ventilat, igienizat, la fel de curat ca orice altă zonă a clădirii. Folosind tehnologia cu lumină ultravioletă și un filtru special dezvoltat pentru a purifica aerul din cabina liftului, acesta se activează automat pe tot parcursul zilei, pentru a asigura un mediu constant curat și sigur. Sistemul asigură filtrarea completă în 2,5 până la 4 minute.

UV CleanCar distruge bacteriile și virușii de pe suprafețele liftului folosind lumina ultravioletă. O lampă UV-C este activată de trei senzori de siguranță pentru a porni atunci când cabina este goală. Această soluție discretă pentru dezinfectarea frecventă a tuturor suprafețelor, inclusiv a butoanelor și a balustradelor, protejează, de asemenea, mediul înconjurător prin reducerea la minimum a utilizării produselor de curățare pe bază de substanțe chimice.

„Ne-am concentrat întotdeauna pe protejarea sănătății tuturor celor care lucrează sau vizitează clădirile noastre, iar pandemia Covid-19 ne-a intensificat eforturile pentru a crea medii curate și sigure”, spune Robert Neale, CEO Portland Trust. „Deoarece ascensoarele sunt atât de intens utilizate de către mulți oameni aflați într-un spațiu limitat, mediul din interiorul lor poate facilita răspândirea infecțiilor. Aceste soluții UV inovatoare permit utilizarea deplină a lifturilor și se alătură celorlalte măsuri ale noastre destinate stabilirii unor noi standarde de igienă și curățenie pentru clădirile de birouri din București.”

Specificațiile tehnice avansate ale J8 Office Park vor prezenta, de asemenea, garanții de sănătate și siguranță fără precedent în orice alt proiect imobiliar de birouri din București. Un sistem de ventilație care asigură 100% aer curat fără admisie de aer reciclat, filtrele de aer HEPA care elimină 99,995% din contaminanții microscopici, tehnologiile de dezinfectare UV-C și sistemele fără atingere (touch-less) din întregul complex se vor combina pentru a face din J8 Office Park  primul proiect dintr-o nouă generație de clădiri de birouri.

J8 Office Park este proiectat pentru a îndeplini certificarea BREEAM „Outstanding”, cel mai ridicat nivel de certificare BREEAM. Acest nivel de certificare care se referă la confortul angajaților, sustenabilitatea și protecția mediului a fost dobândit doar de o singură clădire din România până în prezent – EXPO Business Park, cel mai recent proiect major de birouri finalizat de Portland Trust. Eforturile companiei de a crește standardele de confort și siguranță la locul de muncă, împreună cu angajamentul său pentru a asigura cele mai bune practici și respectarea reglementărilor Covid-19, contribuie la transformarea birourilor sale în unele dintre cele mai căutate din oraș.

Despre Portland Trust

Portland Trust este un dezvoltator imobiliar important și investitor, activ în Europa Centrală și de Sud-Est de peste 20 de ani. J8 Office Park este dezvoltat în asociere cu ARES Management Corporation, un manager global de investiții și active alternative autorizat de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare din S.U.A. (SEC – Securities and Exchange Commission), care administrează active în valoare de aproximativ 145 miliarde de dolari și are peste 900 de angajați. Portland Trust și ARES Management Corporation au dezvoltat împreună peste 800.000 mp, care includ 7 clădiri de birouri și parcuri in

Material de opinie de Gabriela Ilie, Managing Associate, și Ana-Maria Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)

Detașarea lucrătorilor în între statele membre ale Uniunii Europene (UE), în contextul prestării de servicii la nivel transnațional, rămâne în centrul dezbaterilor publice, atât datorită implicațiilor sale practice, având în vedere că stabilește regulile privind principala formă de mobilitate a lucrătorilor pe teritoriul UE, cât și a drepturilor pe care își propune să le garanteze și care, în acest domeniu, se află în conflict. Concret, este vorba de libertatea de a presta servicii în UE, fără limitări legate de respectarea unor reguli suplimentare, cum ar fi standarde de muncă pentru lucrătorii detașați, promovarea concurenței loiale și necesitatea de a asigura totuși protecția drepturilor lucrătorilor detașați. Ce schimbări au apărut recent?

Evoluțiile din piața muncii au impus în permanență noi reglementări din partea autorităților europene pentru a asigura un echilibru între drepturile menționate, mai ales pe fondul aderării la UE a statelor central și est europene, cu forță de muncă mai ieftină. Astfel, Directiva 96/71/CE (Posted Worker Directive – PWD), care a instituit inițial regulile privind detașarea, a fost amendată substanțial în anul 2018 prin Directiva 2018/957/UE, marcând o schimbare de viziune cu privire la regulile aplicabile în cazul detașării lucrătorilor în interiorul spațiului unional. Aceste modificări au fost transpuse și în legislația românească prin Legea nr. 172/2020.

Principiul egalității de tratament pentru detașările pe termen lung

Una din cele mai importante reguli adoptate ca urmare a revizuirii PWD și transpuse ca atare în dreptul românesc se referă la obligarea angajatorilor ca, în cazul în care detașarea pe/de pe teritoriul României depășește 12 luni (18 luni, cu titlu de excepție), să respecte, în raporturile cu lucrătorii detașați, toate condițiile de muncă și de încadrare în muncă aplicabile în statul gazdă.

Prin excepție, principiul egalității de tratament nu se aplică prevederilor referitoare la procedurile, formalitățile și condițiile privind încheierea și încetarea contractelor de muncă, inclusiv a clauzelor de neconcurență, și nici schemelor de pensii ocupaționale, aspecte care rămân reglementate de legislația statului trimițător, chiar dacă detașarea depășește 12 luni (18 luni, cu titlu de excepție).

Este de menționat faptul că în astfel de situații în care durata detașării depășește 12/18 luni, textele de lege nu impun obligația încheierii unui contract de muncă local în statul gazdă, ci doar respectarea condițiilor de muncă aplicabile pe teritoriul statului gazdă.

Din păcate, Legea nr. 172/2020 nu conține clarificări referitor la momentul de la care societatea trimițătoare ar trebui să acorde salariaților detașați toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă (respectiv de la începutul detașării sau doar după depășirea termenului de 12 luni/18 luni).

Cu toate acestea, conform noii directive PWD, dar și scopului pentru care a fost adoptată (asigurarea unei protecții suplimentare salariaților detașați pe termen lung, care au o legătură mai solidă cu piața muncii din statul gazdă), este posibilă următoarea interpretare: dacă durata inițială a detașării depășește 12 luni (18 luni, ca urmare a unei notificări motivate), societatea trimițătoare ar trebui să acorde salariaților toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă după expirarea termenului de 12 luni. Totuși, având în vedere că este vorba de o reglementare nouă, există riscul ca, în practică, să se consolideze interpretarea contrară, aceea ca, în cazul detașărilor de peste 12 luni, să fie obligatoriu ca toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă să fie respectate încă din prima zi a detașării.

În cazul în care durata efectivă a detașării ajunge să depășească 12 luni în urma unor prelungiri, societatea trimițătoare va trebui să acorde salariaților toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă numai după depășirea perioadei de 12 luni sau, dacă transmite o notificare autorității competente din statul membru gazdă, după depășirea perioadei de 18 luni.

Este important de precizat că regulile se aplică și în cazul în care lucrătorii detașați pe teritoriul României se succed pe aceeași poziție. Astfel, legea stabilește în mod expres că, în cazul în care se înlocuiește un lucrător detașat cu altul care îndeplinește aceeași sarcină în același loc de muncă, durata detașării (deci inclusiv stabilirea momentului de la care se aplică regulile de mai sus) se calculează prin cumularea perioadelor de detașare a fiecăruia dintre lucrătorii în cauză. Într-o atare situație, pentru a stabili dacă lucrătorul detaşat îndeplineşte aceeaşi sarcină în acelaşi loc de muncă, se va ţine cont, în principal, de natura serviciului care urmează să fie prestat, de activitatea care urmează să fie efectuată şi de adresa locului de muncă.

Pentru a elimina posibilele confuzii, trebuie precizat că, în toate cazurile, regulile instituite de legislația română în materie trebuie coroborate și cu prevederile aplicabile în statul membru pe teritoriul/de pe teritoriul căruia este detașat lucrătorul.

Rambursarea cheltuielilor legate de detașare

O altă modificare recentă se referă la introducerea regulii potrivit căreia nivelul de rambursare a cheltuielilor de transport, cazare și masă, respectiv al indemnizațiilor pentru lucrătorii detașați pe sau de pe teritoriul României, care sunt mutați temporar de la locul lor de muncă obișnuit din statul gazdă la alt loc de muncă, este cel stabilit de legislația statului gazdă.

În ce privește munca prin agent de muncă temporară, legea din România a instituit principiul egalității de tratament între lucrătorii temporari detașați de un agent de muncă temporară pe/de pe teritoriul României și lucrătorii recrutați direct de întreprinderea utilizatoare situată pe teritoriul statului gazdă. Astfel, agenții de muncă temporară au obligația ca, pe durata detașării, să garanteze lucrătorilor temporari detașați condițiile de muncă aplicabile pe teritoriul statelor gazdă.

Reguli suplimentare referitoare la obligația de informare

Totodată, conform Legii nr. 172/2020, în cazul detașării lucrătorilor de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de șapte zile consecutive, societatea trimițătoare va avea obligația să ofere lucrătorului o serie de informații suplimentare care completează aspectele prevăzute de art. 18 din Codul muncii. Acestea se referă la elementele constitutive ale remunerației la care are dreptul salariatul conform legislației aplicabile în statul gazdă și nivelul acestora; cuantumul total al remunerației efectiv acordate lucrătorului pe perioada detașării, cu evidențierea distinctă a indemnizației de detașare; cheltuielile efectiv generate de detașare (transport, cazare și masă), precum și modalitatea de acordare sau de rambursare a acestora, respectiv modalitatea de asigurare a transportului, cazării sau mesei, după caz; link-ul către site-ul oficial național unic creat de statul gazdă.

Nu în ultimul rând, este de menționat căLegea nr. 172/2020 conține și o serie de prevederi referitoare la sectorul transportului rutier, care însă vor fi detaliate odată cu transpunerea în dreptul intern a pachetului de mobilitate care, între altele, conține și o directivă care modifică PWD în ce privește detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului.

O nouă analiză Barometrul „Românii AZI”, realizată de Reveal Marketing Research ne arată cum s-au simțit românii și cum s-au schimbat prioritățile în anul 2020.

• Segmentele cele mai furioase în mediul urban: tinerii profesioniști (62%) și milenialii (58%).
• În mediul rural, la final de an, scade satisfacția față de venituri la 42% de la 63% în luna august. 
• În luna decembrie, familiile moderne și tinerii profesioniști prioritizează cel mai mult relațiile sociale și unitatea (42%), teritoriul cel mai apreciat, în medie, de către români.

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ANULUI  2020: Emoțiile negative, în special cele ce necesită multă energie, aflate în teritoriul nervilor și panicii, au crescut în lunile în care au crescut și cele doua teritorii motivaționale opuse ca răspuns la teamă/încercări: depășirea obstacolelor/ schimbare – teritoriul celor care își iau inima în dinți și încearcă să schimbe starea negativa în care se află, dar si teritoriul stabilității, responsabilității, credinței – al celor care prefera sa protejeze puținul pe care îl au deja, nu să se aventureze către schimbare. În aceste momente, emoțiile și prioritățile românilor s-au oglindit și în modul în care economisesc, ei punând mai mulți bani deoparte în aceste perioade. În perioadele mai relaxate, românii s-au orientat ca priorități spre teritoriul relațiilor sociale și al unității, cheltuind mai mult pe cadouri, ieșiri în oraș sau vacanțe.

Cum s-au schimbat emoțiile românilor în contextul pandemiei? (analiză aprilie-decembrie)

În luna decembrie: Mediul rural, mai temător și furios în preajma sărbătorilor.

Urban vs rural: În decembrie, scade brusc teritoriul furiei și al fricii, de la 62% în noiembrie la 54%. După o armonizare a mediului rural cu cel urban legat de această stare, acum în mediul rural observăm o creștere mică (64%), dar care duce la o diferență mare față de starea românilor din mediul urban – cei din mediul rural se percep ca fiind cu 10% mai furioși sau îngrijorați.  O altă schimbare vizibilă din față de luna noiembrie este o creștere a teritoriului oboselii și dezamăgirii, în mediul urban, de la 24% la 31%. În mediul urban procentele au  crescut ușor, dar nesemnificativ (de la 27% la 31%). Observăm că emoțiile pozitive au procente asemănătoare în mediul urban și cel rural. Diferențele vin la capitolul emoțiilor negative, unde în mediul rural percepem emoții ce necesită mai multă energie (furie, panică), iar in mediul urban românii par să aibă mai puțină energie, un aspect tipic teritoriului oboselii și dezamăgirii.

Segmentele cele mai furioase în urban: tinerii profesioniști (62%) și milenialii (58%).

Segmentele cele mai furioase în mediul rural: tinerii profesioniști (84%) și maturii singuri (94%). Interesant! Milenialii sunt segmentul care diferă cel mai mult ca emoții între urban și rural, iar tinerii profesioniști – cel cu diferențele cele mai mici.

RETROSPECTIVA 2020: Luna decembrie pare să ofere o stare medie, din punct de vedere emoțional, raportată la întregul an. Românii cred despre ei înșiși că au stări mai degrabă negative decât pozitive și că sunt mai degrabă energici decât liniștiți/ lipsiți de energie, de aceea teritoriul emoțional aflat pe primul loc este cel al nervilor și al panicii. În cadrul mediului rural vedem o oglindire întârziată a emoțiilor din mediul urban, în special a celor negative, cu o mică precizare necesară: furia și panica au crescut mai puternic, în mediul rural, în momentele de criză. În august, 73% dintre cei din mediul rural se considerau furioși și temători, față de 61% în mediul urban.

Ce înseamnă acest lucru? Persoanele din mediul rural au nevoie de modele de implicare și campanii în care să participe mai mult, pentru a-și exprima și a-și consuma energia. Pentru începutul de an 2021 putem avea în vedere și lipsa satisfacției față de venituri și de locurile de muncă a românilor, aspecte importante ale vieții, cu efecte asupra consumului.

Mediul rural: După o creștere continuă a satisfacției față de venituri, de la 37% în august, la 63% în septembrie, aceasta scade la 49% în noiembrie și la 42% în decembrie.

Mediul urban: Crește satisfacția față de carieră și locul de muncă, de la 64% (septembrie) la 68% (octombrie), apoi scade la 63% (decembrie). Cei mai mulțumiți sunt familiile moderne (76% în decembrie).

Cum au evoluat prioritățile românilor în 2020? (analiză aprilie-decembrie)

În luna decembrie: O ușoară creștere a importanței schimbării, dar o orientare clară către relații sociale și unitate.

Urban vs rural: Atât mediul urban cât și cel rural cunosc o orientare socială și de relaționare clară. Mediul rural este mai orientat către social în sensul tradiției și găsirii siguranței în interiorul comunității (38%), iar mediul urban este orientat către socialul oferit de prieteni apropiați, iubiți/parteneri, precum și de ocazii diverse de joacă sau de relaxare împreună cu ei (34%).

În ceea ce privește teritoriile motivaționale orientate mai mult către sine decât către colectivitate – depășirea obstacolelor/ schimbare și perfecționare/ putere –  există un consens între mediul urban și cel rural, cu diferențe de sub un procent – 31-32% pentru orientarea către depășirea obstacolelor și 4%, un procent constant pentru perfecționare și putere.

Segmente: În luna decembrie, familiile moderne și tinerii profesioniști sunt în fruntea aprecierii nevoii de relații sociale și unitate (42%), teritoriul cel mai apreciat, în medie, de către români.

Chiar și în perioada Crăciunului, însă, maturii singuri acordă o mai mare importanță teritoriului depășirii obstacolelor/schimbării (44% față de media de 31%, în mediul urban), comparativ cu importanța acordată aspectelor sociale – doar 28% pentru relații sociale și unitate.

RETROSPECTIVA 2020: în perioadele mai grele, a crescut în importanță teritoriul stabilității – stabilitatea, responsabilitate, credința, dar și cel al schimbării – depășirea obstacolelor/ schimbare. În perioadele liniștite și optimiste, teritoriul relațiilor sociale și al unității este cel care predomina în motivațiile românilor. După ce în primăvara, în timpul lockdown-ului, stabilitatea și schimbarea au avut cele mai mari procente (42% în mediul urban),  acestea au fost de atunci în continuă scădere, cu o mică creștere în noiembrie – decembrie (31%). Însă, în decembrie, teritoriul motivațional cel mai important este cel al relațiilor sociale și al unității (34%), de altfel un teritoriu potrivit pentru venirea sărbătorilor. De asemenea, teritoriul stabilității, responsabilității și al credinței pare tipic sărbătorilor de Crăciun. Totuși, având în vedere creșterea emoțiilor negative în rândul românilor, avem motive să credem că această orientare către stabilitate vine și din teama de viitor, de incertitudinea față de noul an, nu doar din apelarea la tradiție și credință cu ocazia sărbătorilor.

---

Despre barometrul Românii AZI

Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă.

Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Datele au fost colectate lunar, în perioada aprilie-decembrie 2020, pe un eșantion reprezentativ national (urban și rural). Perioada de colectare a datelor din luna decembrie: 7-12.12.2020 pe un eșantion de  1017 respondenți. Marja de eroare este de +/-3%.

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

Îmbrăcămintea, încălțămintea și textilele de uz casnic poluează apele și generează emisii de gaze cu efect de seră și deșeuri. Moda de consum – apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte scăzute – a dus la o creștere substanțială a cantității de haine care se produc și se aruncă, se arată într-un raport realizat de Parlamentul European.

Pentru a reduce impactul acestui fenomen asupra mediului, UE dorește accelerarea tranziției către economia circulară.

În martie 2020, Comisia a adoptat un nou Plan de acțiune pentru economia circulară, care include o strategie a UE pentru textile, menită să dezvolte inovația și să stimuleze reciclarea în acest sector. Parlamentul urmează să voteze la începutul anului 2021 un raport din proprie inițiativă privind planul de acțiune.

„Pentru reușita economiei circulare, principiile circularității trebuie aplicate în toate etapele lanțurilor valorice. De la design la producție, până când produsul ajunge la consumator”. 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe), Raportorul Comisiei ENVI pentru Planul privind economia circulară

Aflați mai multe despre definiția, importanța și beneficiile economiei circulare.

Consumul de apă

Producerea materialelor textile necesită un consum ridicat de apă, la care se adaugă terenurile pe care se cultivă bumbacul și restul fibrelor. Se estimează că industria textilă și de îmbrăcăminte la nivel mondial a utilizat 79 de miliarde de metri cubi de apă în 2015 – în timp ce nevoile întregii economii a UE s-au ridicat la 266 de miliarde de metri cubi în 2017. Pentru a fabrica un singur tricou de bumbac, se estimează că sunt folosiți 2 700 de litri de apă dulce – necesarul de apă potabilă al unei persoane timp de 2,5 ani.

Poluarea apei

Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din cauza produselor de vopsire și finisare.

Se estimează că spălarea materialelor sintetice duce la deversarea a circa 0,5 milioane de tone de microfibre în ocean pe an.

Spălatul hainelor din materiale sintetice generează 35 % din microplasticele primare care ajung în mediul înconjurător. O singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700 000 de microfibre de plastic care pot ajunge în lanțul alimentar.

Emisii de gaze cu efect de seră

Se estimează că industria modei generează 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial – mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2017 au generat circa 654 kg de emisii de CO2 pe persoană.

Deșeuri textile care ajung la groapa de gunoi

S-a schimbat și modul în care oamenii elimină hainele pe care nu le mai poartă: acestea nu mai sunt donate, ci aruncate la gunoi.

Din 1996 și până în prezent, volumul hainelor achiziționate în medie de o persoană în UE a crescut cu 40 %, ca urmare a scăderii considerabile a prețurilor, care a redus, la rândul ei, durata de viață a articolelor vestimentare. Europenii consumă aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate în afara UE, dar în cea mai mare parte (87 %) sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri.

La nivel global, mai puțin de 1 % din haine sunt reciclate ca îmbrăcăminte, parțial din cauza tehnologiei inadecvate.

Reducerea deșeurilor textile din UE

Noua strategie își propune să găsească soluții la fenomenul modei de consum și să ofere orientări pentru atingerea unor niveluri ridicate de colectare separată a deșeurilor textile.

În temeiul Directivei privind deșeurile aprobate de Parlamentul European în 2018, țările din UE vor avea obligația ca până în 2025 să introducă colectarea separată a deșeurilor textile. Noua strategie a Comisiei conține și măsuri care susțin procesele de producție și materialele circulare, contribuie la reducerea substanțelor chimice periculoase și îi ajută pe consumatori să aleagă materiale textile sustenabile.

Uniunea are o etichetă ecologică a UE, pe care producătorii care respectă criteriile ecologice o pot aplica pe produsele lor, aceasta fiind garanția pentru uzul limitat de substanțe periculoase și o poluare redusă a apelor și a aerului.

UE a introdus, de asemenea, o serie de măsuri pentru a atenua impactul deșeurilor textile asupra mediului. Programul Orizont 2020 finanțează RESYNTEX, un proiect care utilizează reciclarea chimică și care ar trebui să ofere un model de afaceri pentru viitorul industriei textile.

„Europa trece printr-o criză economică și sanitară fără precedent, care scoate la iveală fragilitatea lanțurilor noastre de aprovizionare globale. […] Stimularea unor modele de afaceri noi și inovatoare va genera, la rândul ei, noile oportunități de creștere economică și de creare de locuri de muncă de care va avea nevoie Europa pentru a se redresa.” 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe) 

•  
•  

Îmbrăcămintea, încălțămintea și textilele de uz casnic poluează apele și generează emisii de gaze cu efect de seră și deșeuri. Aflați mai multe în infograficul nostru.

Moda de consum – apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte scăzute – a dus la o creștere substanțială a cantității de haine care se produc și se aruncă.

Pentru a reduce impactul acestui fenomen asupra mediului, UE dorește accelerarea tranziției către economia circulară.

În martie 2020, Comisia a adoptat un nou Plan de acțiune pentru economia circulară, care include o strategie a UE pentru textile, menită să dezvolte inovația și să stimuleze reciclarea în acest sector. Parlamentul urmează să voteze la începutul anului 2021 un raport din proprie inițiativă privind planul de acțiune.

„Pentru reușita economiei circulare, principiile circularității trebuie aplicate în toate etapele lanțurilor valorice. De la design la producție, până când produsul ajunge la consumator”. 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe)

Raportorul Comisiei ENVI pentru Planul privind economia circulară

•  
•  

Aflați mai multe despre definiția, importanța și beneficiile economiei circulare.

Consumul de apă

Producerea materialelor textile necesită un consum ridicat de apă, la care se adaugă terenurile pe care se cultivă bumbacul și restul fibrelor. Se estimează că industria textilă și de îmbrăcăminte la nivel mondial a utilizat 79 de miliarde de metri cubi de apă în 2015 – în timp ce nevoile întregii economii a UE s-au ridicat la 266 de miliarde de metri cubi în 2017. Pentru a fabrica un singur tricou de bumbac, se estimează că sunt folosiți 2 700 de litri de apă dulce – necesarul de apă potabilă al unei persoane timp de 2,5 ani.

Poluarea apei

Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din cauza produselor de vopsire și finisare.

Se estimează că spălarea materialelor sintetice duce la deversarea a circa 0,5 milioane de tone de microfibre în ocean pe an.

Spălatul hainelor din materiale sintetice generează 35 % din microplasticele primare care ajung în mediul înconjurător. O singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700 000 de microfibre de plastic care pot ajunge în lanțul alimentar.

Emisii de gaze cu efect de seră

Se estimează că industria modei generează 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial – mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2017 au generat circa 654 kg de emisii de CO2 pe persoană.

Deșeuri textile care ajung la groapa de gunoi

S-a schimbat și modul în care oamenii elimină hainele pe care nu le mai poartă: acestea nu mai sunt donate, ci aruncate la gunoi.

Din 1996 și până în prezent, volumul hainelor achiziționate în medie de o persoană în UE a crescut cu 40 %, ca urmare a scăderii considerabile a prețurilor, care a redus, la rândul ei, durata de viață a articolelor vestimentare. Europenii consumă aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate în afara UE, dar în cea mai mare parte (87 %) sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri.

La nivel global, mai puțin de 1 % din haine sunt reciclate ca îmbrăcăminte, parțial din cauza tehnologiei inadecvate.

Reducerea deșeurilor textile din UE

Noua strategie își propune să găsească soluții la fenomenul modei de consum și să ofere orientări pentru atingerea unor niveluri ridicate de colectare separată a deșeurilor textile.

În temeiul Directivei privind deșeurile aprobate de Parlamentul European în 2018, țările din UE vor avea obligația ca până în 2025 să introducă colectarea separată a deșeurilor textile. Noua strategie a Comisiei conține și măsuri care susțin procesele de producție și materialele circulare, contribuie la reducerea substanțelor chimice periculoase și îi ajută pe consumatori să aleagă materiale textile sustenabile.

Uniunea are o etichetă ecologică a UE, pe care producătorii care respectă criteriile ecologice o pot aplica pe produsele lor, aceasta fiind garanția pentru uzul limitat de substanțe periculoase și o poluare redusă a apelor și a aerului.

UE a introdus, de asemenea, o serie de măsuri pentru a atenua impactul deșeurilor textile asupra mediului. Programul Orizont 2020 finanțează RESYNTEX, un proiect care utilizează reciclarea chimică și care ar trebui să ofere un model de afaceri pentru viitorul industriei textile.

„Europa trece printr-o criză economică și sanitară fără precedent, care scoate la iveală fragilitatea lanțurilor noastre de aprovizionare globale. […] Stimularea unor modele de afaceri noi și inovatoare va genera, la rândul ei, noile oportunități de creștere economică și de creare de locuri de muncă de care va avea nevoie Europa pentru a se redresa.” 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe) 

•  
•  

Mai multe informații despre deșeurile din UE: Gestionarea deșeurilor în UE