Studiu Deloitte: Îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea restricțiilor adoptate în contextul COVID-19

0

Îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea primelor restricții impuse de autorități în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker, două treimi dintre respondenți declarându-se mai deschiși la ideea de a efectua cumpărături costisitoare și mai relaxați în legătură cu stabilitatea jobului. Cu toate acestea, europenii încă sunt preocupați de bunăstarea fizică în aceeași proporție ca în perioada de restricții (47% la finalul lunii august, față de 48%, în luna mai). Tendințele europene sunt în linie cu cele globale. La studiu au participat 18.000 de respondenți din 18 țări, dintre care nouă state europene – Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia și Spania.

De asemenea, studiul arată că siguranța rămâne o preocupare pentru consumatorii europeni, având în vedere că aproximativ jumătate dintre aceștia (45%) declară că nu se simt în siguranță atunci când merg la cumpărături în magazine. Germanii sunt cei mai îngrijorați în acest sens (55%), urmați îndeaproape de polonezi (51%), iar la polul opus se află belgienii (40%). Cu toate acestea, consumatorii își păstrează preferințele pentru efectuarea anumitor cumpărături în mediul off-line, aproape trei sferturi dintre respondenți intenționând să meargă în magazine pentru alimente (77%) și bunuri de uz casnic (73%).

„Relaxarea restricțiilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 a fost unul dintre factorii care au contribuit la o scădere a anxietății resimțită de consumatori cu privire la bunăstarea fizică și problemele financiare în perioada stării de urgență. În România, observăm tendințe similare celor europene care au condus la o ușoară creștere a consumului în intervalul mai-august 2020, conform datelor INS, susținută în principal de segmente precum echipamentele IT și de telecomunicații și comerțul bunurilor nealimentare”, a spus Oana Buhăescu (foto), Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.

Rezultatele mai arată și că, în intervalul de timp scurs de la relaxarea restricțiilor, intenția de a achiziționa bunuri de uz casnic s-a temperat – ponderea respondenților care vor să cheltuie mai mult pe astfel de bunuri a scăzut de la 20% în mai 2020, la 12% la finalul lui august. De asemenea, după ce, în luna mai, 24% dintre respondenți spuneau că vor să cheltuie mai mult pe alimente, ponderea acestora a ajuns la 16% în august.

Analizând comportamentul de consum, studiul arată că profilul cumpărătorului responsabil din punct de vedere social, care intenționează să cumpere mai mult de la producători locali, chiar dacă bunurile sunt mai scumpe, domină în continuare la nivel european (43%). Patru din zece europeni se declară vânători de chilipiruri, care cumpără spontan articole de care nu au neapărat nevoie, dar pentru care găsesc oferte convenabile, acest profil fiind cel mai des întâlnit în rândul germanilor (47%) și al britanicilor (48%). Următoarele profiluri din punctul de vedere al ponderii în rândul europenilor sunt al consumatorului comod (34%), care cumpără mai degrabă din magazine de proximitate, și al consumatorului care își face provizii (32%), cumpărând produse ce pot acoperi mai mult decât nevoile imediate.

Studiul Deloitte State of Consumer Tracker este realizat în baza unor chestionare on-line aplicate bilunar în Australia, Belgia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Irlanda, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Polonia, Spania și Statele Unite.

Mai multe detalii despre studiul global sunt disponibile aici. În plus, rezultatele chestionarelor aplicate de Deloitte pe LinkedIn privind tendințele comportamentului consumatorilor români în perioada pandemiei pot fi consultate aici.

Coeziunea europeană pentru mediul de afaceri local

0

Agentia pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov (ADRBI) a organizat evenimentul (videoconferință) „European Cohesion for Local 
Businesses/Coeziunea europeană pentru mediul de afaceri local”, conex 
Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor 
(https://europa.eu/regions-and-cities/programme/side-events_en?page=2).

 Obiectivul evenimentului a fost „de a promova oportunitățile de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2021-2027 pentru regiunea București-Ilfov, prioritățile pentru IMM-uri (intreprinderile mici și mijlocii) cu accent pe domeniile cercetării, inovării și digitalizării și de a invita pe cei interesați pentru consultare publică a documentelor POR 2021-2027 publicate pe pagina de internet www.adrbi.ro”.

Moderatorul întâlnirii a fost Owen Brown din partea EURADA – Asociația Europeană a Agențiilor pentru Dezvoltare, care a susținut inițiativa ADRBI de a organiza evenimentul.

Din intervențiile participanților, organizatorii subliniază în sinteză:

Esteban Pelayo, director al EURADA, a apreciat inițiativa ADRBI în organizarea evenimentului și a subliniat rolul ADR-urilor pentru dezvoltarea potențialului specific la nivel de regiune pe 4 directii susținute de EURADA –  strategiile de specializare inteligentă, investițiile inovative inter-regionale, crearea de hub-uri de inovare digitală pentru dezideratul unei Europe digitale și existența parteneriatelor pentru susținerea Green Deal (un continent neutru din punct de vedere climatic).

Aida Liha Matejicek, director la Unitatea pentru România, Directoratul General REGIO, Comisia Europeană, a remarcat importanța politicii de coeziune europeana și pașii realizați în pregătirea obiectivelor viitoare. Scopul noii politici de coeziune este de a crea o Europă inteligentă prin susținerea cercetării, inovării și digitalizării și încurajarea competitivității IMM-urilor în procesul specializării inteligente. Despre viitor, a menționat condițiile unui succes de implementare și utilizare a fondurilor europene – stabilitatea mediului de afaceri și a guvernării, importanța consultărilor publice din această perioadă și creșterea capacității administrative, inclusiv pentru ADR București-Ilfov ca autoritate de management.

Dan Nicula, directorul general al ADRBI,  a prezentat rolul și activitățile agentiei din experiența ultimelor două perioade de finanțare, noul POR 2021-2027 (Program Operațional Regional), aflat în consultare publică la link-ul https://www.adrbi.ro/programe-regionale/por-bi-2021-2027/ și detaliat, axele prioritare pentru IMM-uri. Cu o alocare de 1,46 miliarde euro pentru regiunea București-Ilfov, Programul Operațional Regional 2021-2027 va dedica Priorității 1 „O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice” 32%. Tipurile de intervenție și suport vor cuprinde sprijinirea IMM-urilor care investesc în infrastructură de inovare, start-up-urilor inovatoare (și spin–offs), a transferului de tehnologie și inovare în beneficiul IMM-urilor, sprijinirea inovării în organizațiile publice de cercedare, instituții de educație superioară și susținerea clusterelor pentru creșterea competitivității și inovării.

Iulia Mihail, directorul ROSTeu (Oficiul Român pentru Știință și Tehnologie de la Bruxelles), în prezentarea temei „Oportunități de afaceri în cercetare și inovare”, a evidențiat parteneriatele și infrastructura existentă la nivel european pentru susținerea IMM-urilor, industriei și serviciilor. Consiliul European pentru Inovare, prin programul pilot H2020, sprijină cercetătorii în dezvoltarea inovațiilor și tehnologiilor revoluționare cu potențial de a crea noi piețe, locuri de muncă, creștere și prosperitate în Europa.

Bogdan Livezeanu, consilier, Direcția de management programe de dezvoltare din cadrul Consiliului Județean Ilfov, a prezentat digitalizarea în județul Ilfov, serviciile pentru cetățeni și mediul de afaceri. Consiliul Judetean Ilfov a luat decizia de a implementa un program amplu de digitalizare, pentru ca activitățile instituției să poată fi desfășurare în mediul online, pentru o mai mare transparență și eficiența a serviciilor. Au fost remarcate două inițiative ale instituției, Ilfov Business Hub (un incubator de afaceri) și MSP (Parcul Științific Măgurele).

Mădălin Ioniţă, director executiv, Asociația Parcul Științific Măgurele, a prezentat obiectivele strategice și serviciile asociației pentru stimularea și creșterea competitivității economiei regionale prin transferul tehnologic și inovare. Tema „Investește acum. Inovează azi. Construiește viitorul” a exemplificat rolul comunității, format din instituțiile de cercetare, mediul de afaceri și autorități, serviciile oferite prin două inițiative educaționale –  Smartlab și Robolab.

Cristian Ormindean, expert Enterprise Europe Network din cadrul ADRBI, a evidențiat rolul portalului european deschis de date (EU Open Data Portal) pentru sprijinirea proceselor de internaționalizare, dezvoltarea afacerilor și IMM-urilor inovatoare. Câteva exemple de portaluri deschise și exemple de bună practică au fost incluse în prezentarea sa pentru promovarea rolului rețelei EEN.

Claudiu Zamfir, senior editor, Startupcafe.ro, platformă dedicată schimbului de informații și idei pentru antreprenorii români, a prezentat „Granturi pentru IMM din România” – principalele surse de finanțare pentru IMM, cu oportunitățile și dificultățile asociate.

FOTO ADRBI

Grupul TeraPlast: creștere organică de 46% a EBITDA și de 14% a cifrei de afaceri în primele nouă luni din 2020

0

Grupul TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, a înregistrat o EBITDA de 99,1 milioane de lei în primele nouă luni din 2020, în creștere cu 46% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cifra de afaceri a Grupului a crescut cu 14% comparativ cu primele nouă luni din 2019, până la 816,2 milioane de lei.

Ioana Birta, director financiar al Grupului TeraPlast

 „Creșterea organică din primele 9 luni ale anului arată că Grupul nostru se poate adapta și poate găsi soluții de a performa și în contextul dificil din 2020. Am fi putut crește și mai mult, însă am avut limitări de capacitate de producție la mai multe grupe de produse principale. Nevoia de creștere a capacității de producție este unul dintre motivele pentru care pregătim investiții ample, de peste 20 de milioane de euro. Am depus un prim proiect de investiții de 7,9 milioane de euro în cadrul schemei de ajutor de stat. În următoarea perioadă urmează să depunem încă trei proiecte pentru investiții în creșterea capacității de producție și dezvoltarea de produse noi. Vom aduce în continuare valoare acționarilor, iar rezultatele actuale sunt o motivație suplimentară”, a declarat Ioana Birta, director financiar al Grupului TeraPlast.

Principalii indicatori, mii lei
Grup TeraPlast T3 2020 T3 2019 Evoluție (%)
Cifra de afaceri 816.235 719.137 +14%
EBITDA 99.121 67.711 +46%
EBITDA (%) 12,1% 9,4%
T3 2020 T3 2019 Evoluție (%)
TeraPlast
Cifra de afaceri 321.607 278.583 +15%
EBITDA 53.948 27.852 +94%
EBITDA (%) 16,8% 10,0%
T3 2020 T3 2019 Evoluție (%)
Wetterbest
Cifra de afaceri 222.678 202.079 +10%
EBITDA 17.560 13.348 +32%
EBITDA (%) 7,9% 6,6%
T3 2020 T3 2019 Evoluție (%)
TeraSteel România și Serbia
Cifra de afaceri 246.023 217.582 +13%
EBITDA 26.541 24.858 +7%
EBITDA (%) 10,8% 11,4%
T3 2020 T3 2019 Evoluție (%)
TeraGlass
Cifra de afaceri 25.928 20.893 +24%
EBITDA 1.072 1.652 -35%
EBITDA (%) 4,1% 7,9%

*Cifra de afaceri nu include vânzările intra – grup

*EBITDA reprezintă rezultat din exploatare, plus amortizarea și ajustările pentru deprecierea activelor imobilizate și provizioane, minus venituri din subvenții

*TeraPlast cuprinde rezultatele TeraPlast, TeraPlast Recycling și TeraPlast Ungaria

Marja de profitabilitate a Grupului TeraPlast s-a îmbunătățit în primele nouă luni din 2020 la 12,1%, față de aceeași perioadă a anului trecut, când aceasta era de 9,4%. 

TeraPlast a continuat și în trimestrul trei să fie cea mai profitabilă companie a Grupului, având o marjă EBITDA de 16,8% în 9 luni. EBITDA companiei, de 53,9 milioane de lei, este aproape dublă față de performanța operațională din perioada similară a anului trecut. Cifra de afaceri a TeraPlast a crescut cu 15% an/an și a ajuns la 321,6 milioane de lei, în principal datorită lucrărilor de infrastructură pentru apă și canalizare. Perspectivele pentru piața de infrastructură pentru următorii 2 ani se mențin pozitive datorită derulării investițiilor pe POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare finanțat din fonduri europene) și a lansării PNRR (Planul Național de Relansare și Reziliență).

TeraPlast vizează extinderea capacității de producție a liniei de business Instalații, mai exact a portofoliului de țevi și fittinguri. În acest sens, compania a depus un prim proiect de investiții în cadrul schemei de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie. Valoarea totală a proiectului depus este de 7,9 milioane de euro, din care 50% reprezintă ajutorul de stat solicitat. Implementarea proiectului va fi finalizată în aprilie 2022, iar în urma acestuia vor fi create 45 de locuri de muncă.

Wetterbest se află pe un trend ascendent, cu o EBITDA în creștere cu 32% față de primele nouă luni din 2019, atingând o valoare de 17,6 milioane de lei. Marja de profitabilitate a companiei s-a îmbunătățit semnificativ, ajungând la 7,9%, existând în continuare loc de îmbunătățire. Cifra de afaceri a Wetterbest a ajuns la 222,7 milioane de lei, în creștere cu 10% față de primele nouă luni din 2019. Ridicarea stării de urgență a lăsat loc noilor oportunități din piață, în această perioadă începând să se facă simțit potențialul noii unități de producție din Băicoi.

Business-ul TeraSteel a înregistrat o creștere de 13% a cifrei de afaceri în primele nouă luni din 2020 față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 246 milioane de lei. EBITDA companiei a crescut cu 7%, până la 26,5 milioane de lei după primele nouă luni ale anului. TeraSteel este numărul 1 pe piața de panouri termoizolante din România și din Serbia.

Business-ul TeraGlass înregistrează o scădere de 35% a EBITDA în primele nouă luni din 2020, în pofida creșterii cu 24% a cifrei de afaceri în această perioadă, cea mai mare creștere dintre companiile Grupului. Compania a arătat un trend îmbunătățit al EBITDA în trimestrul 3 față de trimestrele anterioare, dar și aici există loc de îmbunătățire în continuare.

În 24 iulie, TeraPlast SA a încheiat un acord cu Kingspan Group pentru vânzarea diviziei Steel. Tranzacția vizează întreaga participație a TeraPlast SA în Wetterbest și TeraSteel România și Serbia. Transferul efectiv va fi realizat în urma îndeplinirii condițiilor suspensive, proces aflat în curs de realizare.



Despre Grupul TeraPlast

Cu o tradiție de 125 de ani, Grupul TeraPlast este în prezent cel mai mare producător român de materiale de construcții. Grupul este compus din companiile: TeraPlast, TeraSteel România și Serbia, Wetterbest, TeraGlass, TeraPlast Recycling, TeraPlast Ungaria.

Începând cu 2 iulie 2008, cea mai mare companie din Grup – TeraPlast SA – este listată la Bursa de Valori București sub simbolul TRP. Acțiunile TeraPlast sunt incluse în indicele de referință al Bursei de Valori București – BET – iar din toamna anului 2020 sunt incluse și în indicii FTSE Russell Total Cap și MicroCap. În cadrul evaluării Vektor în baza a 15 criterii de comunicare în relația cu investitorii, efectuată de ARIR, TeraPlast a obținut nota maximă, 10.

Lansarea strategiei de digitalizare a educației din România

0

 Ministerul Educației și Cercetării a lansat procesul de elaborare a „Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021-2027 – SMART.Edu (Școală Modernă, Accesibilă, bazată pe Resurse și Tehnologii digitale)”.

Prin intermediul strategiei, Ministerul Educației și Cercetării subliniază că  „propune un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă a tuturor factorilor interesați, pornind de la următoarele priorități: Accesibilitate, Conectivitate, Comunitate, Ecosistem educational digital, Inovare și Sustenabilitate”.

Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării: „Digitalizarea educației reprezintă un proiect prioritar pentru mandatul meu de ministru, pentru Guvernul Orban și pentru Partidul Național Liberal. Este un angajament îndrăzneț pentru generațiile viitoare, pe care toți miniștrii educației trebuie să și-l asume în următorii ani, indiferent de culoare politică. Pentru generațiile viitoare nu este prea târziu. Din contra: prin realizarea acestei strategii pentru educație construim, de fapt, viitorul pieței muncii și pregătim pilonii unei creșteri economice sustenabile pentru următorii (cel puțin) 30 de ani. Este foarte clar că această strategie trebuie să devină un proiect de țară, pentru că, dacă ne dorim să construim o Românie modernă, trebuie, în primul rând, să construim o Românie educată”.

Jean Badea, subsecretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: „Această strategie este un proiect de țară de care va depinde viitorul educației în România. Este un document strategic în care liniile și direcțiile de acțiune trebuie să asigure o predictibilitate în timp, cel puțin până în anul 2027, și care să se regăsească, distinct, în bugetul Ministerului Educației. Ne dorim o școală smart, o școală modernă, accesibilă, bazată pe resurse și tehnologii digitale care să asigure accesul la o educație incluzivă și de calitate pentru toți copiii din România. În acest sens, ne dorim un dialog deschis cu toți factorii interesați: autorități publice centrale, județene și locale, instituții publice și private, organizații neguvernamentale, institute de cercetare, asociații ale elevilor și studenților, asociații ale părinților, sindicate și patronate, reprezentanți ai industriilor și companiilor, specialiști IT, profesori și manageri”.

Elaborarea strategiei include o consultarea publică online în perioada 26 octombrie-9 noiembrie, prin completarea unui chestionar, consultare structurată pe 9 domenii: „Competențe digitale pentru elevi și studenți; Educația digitală pe întreg parcursul vieții; Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digitală; Infrastructură și resurse tehnologice digitale; Conectivitate; Resurse educaționale deschise; Curriculum școlar pentru meserii emergente; Securitate cibernetică, protecția datelor, siguranța online și etica IT; Alte teme subsecvente digitalizării educației”.

Informații suplimentare: www.smart.edu.ro.

Foto MEC

Program de guvernare al mediului de afaceri

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și-a lansat viziunea și propunerile reunite într-un „Program de guvernare 2021-2024 al mediului de afaceri. România – hub antreprenorial și de tehnologie”, pornind de la concepția enunțată de președintele CNIPMMR, Florin Jianu, că obiectivele strategice și direcțiile dezvoltării economice a țării este normal să fie conturate de către mediul de afaceri, implicat direct în domeniu și cunoscător al specificului acestuia.

În esență, programul propune modalități, mijloace, forme de organizare instituțională, reglementări ca „sistemul economic să rămână funcțional și performant în perioada de criză declanșată de pandemia Covid-19 și după aceasta”, aceasta însemnând că „IMM-urile din România trebuie să crească mai mult și mai repede, prin susținerea primită din partea programelor cu funanțare din fonduri europene în special și în domenii care se regăsesc în economia viitorului; finanțarea întreprinderilor, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici, care doresc să își schimbe obiectul de activitate sau să își dezvolte activitățile prezente și în mod deosebit prin digitalizarea afacerilor; susținerea angajaților pentru recalificare în domeniile economiei digitale și ale profesiilor bazate pe folosirea tehnologiei informației”.

Programul pornește de la măsuri instituționale și abordează aspecte privind programul România Tech Nation, sprijinirea și promovarea antreprenoriatului și inovării, parteneriatul public-privat, accesul la finanțare, stimularea creării de locuri de muncă în mediul privat, internaționalizarea, turismul, debirocratizarea, educația antreprenorială, robotica, legislația.

Documentul poate fi regăsit aici.

UniHack – Hackathon internațional pentru studenți

0

Liga AC (Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare) și Banat IT anunță o a doua ediție a hackathon-ului internațional UniHack, ce va avea loc în perioada 20 – 22 noiembrie 2020, online.

UniHack este o competiție dedicată atât studenților, cât elevilor de liceu,  pasionați de IT, care le va oferi acestora un cadru de dezvoltare și învățare într-un timp scurt. Participanții vor fi grupați în echipe de maxim 5 persoane și vor avea la dispoziție 48 de ore pentru a concepe și implementa soluții software sau hardware pentru probleme civice, sub îndrumarea unor mentori experimentați și a reprezentanților companiilor partenere. 

Pe lângă partea de programare efectivă, pregătim alături de partenerii noștri numeroase activități, challenge-uri și alte suprize, dar și sesiuni de conferințe și workshop-uri susținute de traineri și speakeri internaționali, care vor aborda atât teme tehnice, cât și de interes civic sau antreprenoriat.

Ca la orice hackathon, cele mai bune echipe vor fi premiate! În funcție de temă și tehnologiile folosite, proiectele se vor putea încadra într-unul sau mai multe dintre track-urile următoare: Best Mobile App, Best Web App, Digital Education și Safe Urban Mobility. Premiile track-urilor vor fi oferite de către sponsori, iar organizatorii vor oferi premiul cel mare, în valoare de 2000 euro.

După o ediție anterioară de succes, anul acesta așteptăm din nou participanți dornici să-și arate cunoștințele în domeniul IT și rapiditatea cu care găsesc soluții ingenioase la probleme de actualitate, din confortul casei lor.

Acest eveniment este organizat cu sprijinul Facultății de Automatică și Calculatoare, al Universității Politehnica din Timișoara, Ambasadei Franței din România, Institutului Francez din România și al sponsorilor: Atos, Continental Automotive, Visma și Here Technologies.

Înscrierile se fac la https://unihack.eu, unde se pot găsi și mai multe informații despre eveniment.

Studiu Cushman & Wakefield Echinox: Jumătate dintre angajații din București au continuat să lucreze preponderent de acasă și după ridicarea stării de urgență

Jumătate dintre angajații care își desfășoară în mod obișnuit activitatea în clădiri de birouri au continuat să lucreze preponderent de acasă și după ridicarea stării de urgență, în ciuda faptului că, pe perioada verii, majoritatea companiilor au început să își readucă parțial sau prin rotație personalul în spațiile de birouri, așa cum reiese dintr-un studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinox cu privire la metodele de lucru ale angajaților din România pe perioada pandemiei Covid-19.

Unde v-aţi desfăşurat activitatea preponderent în perioada stărilor de urgenţă şi alertă?

Astfel, dacă în perioada stării de urgență (Martie – Mai 2020) 83% dintre angajați au lucrat de acasă, numărul acestora a scăzut la 50% în timpul stării de alertă (Iunie – Septembrie 2020), în condițiile în care 22% dintre angajați și-au reluat integral activitatea de la birou, iar 28% au practicat un mix între muncă de la birou și cea de acasă, potrivit unui studiu realizat în perioada 28 septembrie – 8 octombrie pe un eșantion de 205 angajați.

Cea mai mare parte a angajaților au reușit să se adapteze noilor condiții de lucru, ținând cont că munca de acasă era un concept mai puțin răspândit pe piața locală, iar revenirea la birou s-a făcut în condiții speciale, cu respectarea unor norme de securitate medicală și distanțare fizică. Astfel, 83% dintre angajați au avut o experiență cel puțin bună atât în ceea ce privește munca de acasă, cât și munca de la birou după revenirea din starea de alertă, ceilalți găsind această perioadă nesatisfăcătoare sau chiar demoralizantă din punct de vedere profesional.

Timpul salvat în trafic rămâne principalul avantaj al muncii de acasă, beneficiu apreciat de 83% dintre angajați, următoarele aspecte favorabile fiind legate de o libertate suplimentară în gestionarea orelor de lucru (56%) și realizarea de economii (52%). În contrapondere, 76% dintre angajați resimt lipsa socializării directe cu colegii, aproape jumătate (48%) au dificultăți în delimitarea timpului personal de cel profesional, iar 39% nu au un spațiu potrivit pentru desfășurarea muncii de acasă. Mai mult, 32% dintre angajați consideră că relația cu colegii s-a înrăutățit în perioada muncii de acasă, iar 21% au dificultăți în gestionarea relației cu clienții, colaboratorii și partenerii.

În acest context, doar 7% dintre angajați și-ar dori să lucreze exclusiv de acasă după depășirea pandemiei, cel mai dorit program fiind un mix de lucru 3 zile la birou și 2 zile de acasă, opțiune aleasă de 26% dintre respondenți.

Cum v-aţi împărţi zilele de lucru dintr-o săptămână dacă aţi putea alege?

Pentru ca birourile să îşi crească atractivitatea în rândul angajaților, acestea ar trebui să fie situate mai aproape de casă (59%), să beneficieze de mai multe spații verzi (44%) și să fie mai sigure, având un grad de densitate mai scăzut (39%) și fiind mai bine ventilate (30%). O proximitate mai mare față de mijloacele de transport în comun nu mai reprezintă momentan o prioritate majoră, în condițiile în care acest criteriu este menționat de doar 17% dintre respondenți.

Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox

Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Observăm în rândul angajaților locali un grad ridicat de adaptabilitate la actualul context în care volatilitatea situației medicale impune un grad ridicat de flexibilitate pe piața muncii. Analizând pe categorii de vârstă, observăm o predilecție a generațiilor tinere, fără copii, de a prefera într-o proporție mai mare munca de acasă, în timp ce în rândul celor peste 40 de ani există o dorință mai mare de a se întoarce la birou. Majoritatea companiilor încă analizează modul în care își vor desfășura activitatea după depășirea pandemiei, dar devine din ce în ce mai evident că vor fi alese soluții hibride care trebuie adaptate fiecărei organizații în parte și în care spațiul de birouri își va păstra un rol central.”

Mai multe detalii aici.

Șapte startup-uri acceptate în programul de accelerare „Advancing AI” organizat de Techcelerator și Google

0

Techcelerator și Google for Startups au selectat șapte startup-uri din cele 41 înscrise pentru programul de accelerare Advancing AI dedicat acestui segment de piață. Acesta urmărește susținerea antreprenorilor care dezvoltă produse bazate pe AI (artificial intelligence) și dezvoltarea acestui ecosistem și la nivel local.

Advancing AI oferă acces startup-urilor la resursele premium furnizate de Google, la instituții din Europa Centrală și de Est pentru validarea serviciilor oferite și dezvoltarea afacerii, la avantaje și instrumente de lucru dedicate startup-urilor din industria hi-tech asigurate de partenerii Techcelerator, la o rețea de investitori pentru finanțare, la mentori și know-how orientat pe nevoile curente ale echipelor și la suport oferit inclusiv după finalizarea programului de accelerare.

Startup-urile selectate folosesc cel puțin una dintre tehnologiile AI, ML (Machine Learning), Deep Learning, Big Data, Advanced Analytics. Acestea sunt:

  • GoTeleport serviciu de închiriere mașini electrice dezvoltat pe baza unor algoritmi proprii care oferă date privind cererea, localizarea în timp real a  autovehiculelor și livrarea acestora către clienți.
  • Medinav este un asistent digital pentru medici care ii ajută să dedice mai mult timp pacienților lor, reducând munca administrativă. Acesta ascultă recomandările verbale ale medicului, le înțelege, completează automat formularele din dosarul electronic și oferă asistență clinică prin diverse alerte.
  • Meetgeek.ai este asistent virtual pentru întâlniri eficiente, care ia notițe, trimite agenda întâlnirii și se asigură că progresul acțiunilor rezultate în urma acesteia este urmărit într-un mod eficient.
  • MOCAPP – o aplicație SaaS folosită de profesioniștii din marcom pentru a automatiza și a optimiza procesele dintr-o campanie cu influenceri. Companiile și agențiile o folosesc pentru a eficientiza campaniile de marketing și a tăia din costuri cu 45% până la 70%.
  • Neonic.ai – platformă tip API as a Service care oferă soluții de inteligență artificială pentru rezolvarea problemelor curente ale companiilor fără ca acestea să dezvolte soluții AI proprii.
  • RepsMate folosește tehnologii precum inteligența artificială și analize de date pentru a înțelege comportamentul și nevoile clienților și transformă reprezentanții companiilor, care interacționează cu clienții, în performeri de top.
  • Siscale dezvoltă o platformă ce are la bază algoritmi de inteligență artificială menită să rezolve problemele companiilor indiferent de industrie prin consolidarea mai multor date dispersate într-un singur set compact ce poate fi folosit pentru observabilitatea evenimentelor, reducere a „zgomotului” cauzat de alerte, corelarea evenimentelor și analiza automată a cauzelor problemelor.

“Inițial, ne-am propus să alegem pentru program cinci echipe, dar am fost impresionați de calitatea proiectelor înscrise, așa că am ales să susținem șapte, în care vedem potențialul de a dinamiza sectorul AI local. Așa cum se arată și în surse la nivel european, cum ar fi raportul <<A European Approach to Artificial Intelligence>> emis în luna septembrie de EIT Digital,  cu care colaborăm, cel mai des adoptate aplicații AI includ întreținerea predictivă, chatboți, recunoaștere vocală/text, prelucrarea limbajului natural, imagini computerizate și analize predictive. Iar în programul Advancing AI se regăsesc aproape toate aceste soluții. Mizăm pe faptul că, deși cererea de soluții AI este încă limitată, anumite sectoare ale economiei vor trece de la faza de a experimenta beneficiile AI sau utilizare minimală, la adopția la scară largă, cum este cazul zonei de producție sau sănătate”, a declarat Cristian Dascălu, partener GapMinder VC și Cofondator al Techcelerator.

Startup-urile vor beneficia de două luni de sesiuni de mentorat structurate pe trei module: „AI Design Thinking, o abordare centrată pe nevoile utilizatorilor pentru dezvoltarea produselor AI”, „Product Management și Marketing pentru produsele AI” și „Pregătire pentru atragerea de investitori”. Programul se va încheia în decembrie 2020 cu un eveniment public online de tip Demo Day.

În plus, în funcție de progresele făcute de-a lungul perioadei de accelerare, acestea ar putea accesa potențiale investiții de până la 200.000 de euro de la GapMinder VC, dar și acces la oferte de co-investiții de la platforma de crowdfunding SeedBlink și comunitățile de business angels, precum TechAngels.

Toate companiile incluse în programul Advancing AI vor primi beneficii de la partenerii Techcelerator în valoare de peste 150.000 de euro: acces gratuit Google Cloud, credite Stripe, conturi HubSpot pentru startup-uri, produse software Freshworks și altele.

Dan Oros, Director de Marketing, Google România, afirmă: „Ne bucurăm că putem să susținem îndeaproape startup-uri ce folosesc tehnologie avansată pentru a dezvolta produse și servicii mai bune. Inteligența Artificială este unul dintre motoarele inovației și creează oportunități noi în toate sectoarele, având un rol din ce în ce mai important în dezvoltarea economică a României”.

Raportul EIT Digital << A European Approach to Artificial Intelligence. A policy perspective>> este disponibil aici.

***

Despre Techcelerator
Techcelerator este un program de accelerare care se adresează startup-urilor românești de tehnologie. Cu sedii în București și Cluj-Napoca, Techcelerator este primul accelerator din România care alocă fonduri pentru dezvoltarea companiilor hightech aflate în faza de (pre)accelerare. Sunt vizate pentru accelerare și investiții companiile tinere inovatoare, cu potențial ridicat de dezvoltare și extindere la nivel internațional, din industrii în creștere precum: FinTech, PropTech, software, securitate cibernetică, inteligență artificială, transformare digitală, soluții IT pentru sănătate și altele. Techcelerator beneficiază de suportul strategic oferit de GapMinder Venture Partners și colaborează și cu alți investitori locali și europeni pentru a susține ecosistemul tech local.

Techcelerator a susținut cu succes peste 40 de startup-uri de-a lungul rundelor de accelerare anterioare, dar și prin diferite programe de suport, organizate de acesta sau în parteneriat cu alte entități din ecosistem. În cei 2 ani și jumătate de când se află pe piață, companiile din portofoliul acceleratorului au beneficiat de o investiție totală de peste 5 milioane de euro din rundele de investiții atrase până acum.

Despre Google for Startups

Google for Startups este o inițiativă ce oferă startup-urilor cele mai bune produse, conexiuni și know-how de la Google printr-o rețea globală de parteneri și resurse online. Misiunea noastră este de a ajuta startup-uri din toată lumea să crească și să aibă succes.

Mircea Ignat (ICPE-CA), premiat de AOSR

0

In luna septembrie a.c., Academia Oamenilor de Stiinta din Romania (AOSR) a decernat premiile anului 2018. In acest context, dl. dr. ing. Mircea Ignat a primit din partea AOSR, in cadrul sectiunii Stiinte Tehnice, Premiul Martin Bercovici pentru cartea Initiere in Cercetarea Stiintifica, aparuta la editura Electra, Bucuresti, in anul 2018. Dl. Mircea Ignat este cercetator in inginerie electrica de mai bine de 40 ani, iar din anul 2011 este coordonatorul centrului Alexandru Proca pentru Initiere in Cercetarea Stiintifica a Tinerilor din cadrul INCDIE ICPE-CA Bucuresti. Premiul AOSR obtinut pentru cartea Initiere in Cercetarea Stiintifica reprezinta inca o recunoastere a activitatii si demersurilor facute in cadrul Centrului Alexandru Proca pentru Initiere in Cercetarea Stiintifica a Tinerilor, centru care inca de la inceput a obtinut numeroase premii si medalii la concursurile internationale de proiecte de cercetare.

CEC Bank contractează 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru finanțarea companiilor

0

CEC Bank a încheiat un nou acord de finanțare, în valoare de 50 milioane de euro, cu Banca Europeană de Investiții (BEI), prin schemele de finanțare dedicate pentru economiile afectate de COVID-19. Sumele pot fi puse deja la dispoziția clienților băncii.

„Prin acest nou acord de finanțare, continuăm buna colaborare pe care o avem cu BEI încă din anul 2013 și ne diversificăm resursele disponibile pentru finanțarea economiei, în special pentru IMM-uri și companii cu capitalizare medie. Finanțarea pusă la dispoziție de BEI contribuie la îmbunătățirea accesului companiilor la credite și ne permite să susținem proiecte de investiții care contribuie la modernizarea și diversificarea activității economice și la menținerea și/sau crearea de noi locuri de muncă”, a declarat Bogdan Neacșu, Președinte, Director General CEC Bank. 

Acesta este un nou tip de finanțare dezvoltat de BEI în contextul pandemiei COVID-19, pentru a sprijini revenirea sectorului IMM, iar CEC Bank este prima bancă din România care a accesat finanțările dezvoltate de BEI ca răspuns la COVID-19.

Colaborarea dintre CEC Bank și BEI a început în 2013, iar acesta este cel de-al treilea acord de finanțare semnat de cele două parți. Precedentele acorduri au fost semnate în 2013, respectiv 2014 și au avut o valoare cumulată de 145 milioane euro.

Prin sursele atrase de la BEI până în prezent, CEC Bank a oferit finanțări în valoare de circa 1 miliard de lei, pentru peste 1.500 de companii, iar prin noul acord de finanțare CEC Bank poate oferi credite pe termen mediu (până la 5 ani), cu un nivel al dobânzii redus cu minimum 0,25% față de dobânda standard.

***

Despre CEC Bank

CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de peste 36 miliarde lei, la sfârșitul primului semestru din 2020.

CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking , inclusiv posibilitatea deschiderii online de conturi, prin fluxul CEC_IN.

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank, iar în luna noiembrie 2019, în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei.

Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de CEC Bank pot fi obținute în orice unitate a Băncii, apelând gratuit Serviciul suport clienți la numărul de telefon 0.800.800.848 sau accesând site-ul www.cec.ro.