CONAF solicită Ministerului Fondurilor Europene accesul echitabil al tuturor companiilor la finanțare europeană

Deși România a înregistrat cea mai semnificativă expansiune anuală din UE în perioada ianuarie-martie 2020 (2,7%), în ciuda declinului economic din întreaga Europă, tendința la nivel mondial este una de scădere, iar menținerea unei traiectorii pozitive constă în capacitatea statelor de a se adapta noilor condiții, într-o economie aflată sub semnul unei puternice scăderi și a unei pandemii care a afectat întreaga lume.

Guvernele caută soluții pentru a stopa declinul, în timp ce mediul privat încearcă pe cât posibil să se adapteze unei noi economii. 

Economia României, în ciuda datelor statistice preliminare prezentate, suferă de pe urma pandemiei de COVID-19, datele indică afaceri închise, mai mulți șomeri și sectoare întregi aflate la cota de avarie.

Unul dintre principalele instrumente care pot susține creșterea economică în România, îl reprezintă fondurile europene. Deși în prezent, sunt discuții aplicate la Bruxelles privind fondurile ce vor fi alocate pentru stimularea economică a zonei euro și lupta împotriva pandemiei, autoritățile au la îndemână cea mai simplă pârghie – absorbția fondurilor europene și relansarea afacerilor care par a fi fără viitor economic.

Zona metropolitană, București-Ilfov, unde sunt înregistrate oficial circa 270.000 de firme dintr-un total de peste 990.000 la nivel național, nu poate beneficia în prezent de fonduri europene.

La jumătatea anului trecut, cifrele centralizate arătau că Ilfov, Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Bihor se aflau în vârful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene în actualul exerciţiu financiar (2014-2020), datele fiind furnizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).

Vorbim de proiecte care sunt realizate atât de autorităţile publice, cât şi de companii, ONG-uri, instituții de învățământ. 

Prin prisma acestei centralizări, Bucureștiul și Ilfovul sunt excluse de la zonele de investiție ale majorității axelor de finanțare, MFE considerând că acestea sunt acum zone cu o absorbție foarte bună și evaluând necesitatea de finanțare către celelalte regiuni mai puțin dezvoltate.

Cristina Chiriac, președintele CONAF declară:” În situația în care ne aflăm în prezent, când fiecare euro contează, când afacerile din zona București – Ilfov au fost afectate în urma pandemiei de COVID-19 mult mai tare decât în alte zone din țară, este impetuos necesar ca Ministerul Fondurilor Europene să regândească abordarea anterioară. Cred că firmele din zona metropolitană au dat dovadă de maturitate și au reușit, majoritatea, să facă față crizei COVID-19. Stimularea lor, printr-un acces echitabil la aplicații pe fonduri europene, ar ajuta deopotrivă antreprenorii și economia să își revină mult mai rapid.”

Anul trecut România a atras cu puțin peste 30% din fondurile europene alocate. Ca urmare, pentru a stimula creșterea procentului de absorbție, CONAF crede că singura soluție este ca firmele din București-Ilfov, care reprezintă o treime din totalul companiilor din România, să aibă acces la acest tip de finanțare.

Președintele CONAF concluzionează: “Aproximativ 270.000 de companii ar putea beneficia de finanțare prin fonduri europene. Dacă măcar jumatate din acestea ar depune proiecte eligibile, rata de absorbție va crește și astfel România, pe lângă expansiunea economică la nivel național, va putea beneficia de fonduri europene în cuantum crescut pentru exercițiul financiar următor și ar conduce implicit la reinserția persoanelor aflate în șomaj tehnic, de exemplu, și revigorarea segmentelor economice grav afectate de pandemie. Mai mult, adoptarea acestei măsuri ar putea fi un scut pentru o eventuală replică a pandemiei, în toamna acestui an. Este știut faptul că, alocarea viitoare se face pe baza realizărilor din exercițiile financiare anterioare. Interesul nostru ca stat membru, este să stimulăm inițiativele private, să creăm un parteneriat public-privat solid, pentru ca astfel, să putem să atragem cât mai mulți bani pentru România.”

Avem un exercițiu financiar nou, cu sume considerabile, dar care presupune o reformă structurală atât la nivelul părții publice cât mai ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie să își regândească modelul de business, calibrându-se spre procese inovative. Astfel, cu cât mai multe firme au acces echitabil la finanțare europeană, cu atât România va ieși câștigătoare din această criză financiară care începe să se resimtă în toate statele lumii.

Datele publicate pe site-ul ONRC relevă faptul că în  perioada ianuarie-martie 2020 au fost dizolvate peste 7700 de companii, iar Bucureștiul și Ilfovul  dețin peste 20% din totalul acestora, situându-se astfel în top. Același lucru se poate observa și în cazul suspendărilor și radierilor.

Incubatorul de Afaceri de la Sf. Gheorghe al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA oferă sprijin gratuit pentru IMM-uri din Transilvania prin rețeaua de afaceri şi inovare BISNet Transylvania, consorțiu format împreună cu 6 parteneri, afiliat la „Europe Enterprise Network”. Sprijinul constă în: servicii de informare și consultanță privind legislația europeană, standarde și drepturi de proprietate intelectuală (IPR); informații și aspecte practice legate de reglementările și oportunitățile pieței europene a bunurilor și serviciilor, inclusiv sisteme de impozitare şi alte taxe aplicabile la export; acces la cadrul legislativ european și posibilitatea de a contribui la formarea și îmbunătățirea politicilor UE pentru IMM-uri prin transmiterea punctului de vedere în cadrul consultărilor publice europene; oportunități de cooperare în afaceri – accesul la noi piețe și internaționalizare prin asistență pentru identificarea de parteneri de afaceri sau tehnologii, organizarea de evenimente de brokeraj, misiuni economice, conferinte și ateliere de lucru, realizarea profilului companiei și publicarea lui în baza de date a EEN (rețeaua gestionează cea mai mare bază de date cu oportunități de afaceri din Europa prin intermediul căreia companiile pot stabili parteneriate internaționale); servicii de inovare și transfer tehnologic – consilierea IMM-urilor inovatoare pentru a cunoaște oportunitățile de finanțare pentru proiecte de cercetare și inovare (Orizont 2020 sau Instrumentul pentru IMM-uri); identificarea de soluții tehnologice și de transfer tehnologic în procesul de inovare; informații despre politicile și programele de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică; pachete personalizate pentru îmbunătățirea managementului inovării.

Detalii, la adresa http://www.bisnet-transylvania.ro/  sau prin email la adresa een@een-transilvania.ro.

Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară în cadrul ASF, domnul Valentin Ionescu a declarat:

„În ciuda șocurilor pe termen scurt resimțite, în contextul situației actuale declanșate de pandemia COVID-19, sistemul financiar non-bancar din România are un grad relativ ridicat de rezistență la efectele economice generate de criza sanitară.

Analiza făcută pe rețelele de expuneri arată că, în cazul tuturor celor trei sectoare financiare non-bancare supravegheate de ASF, principala expunere este față de statul român, prin intermediul obligațiunilor suverane deținute în portofoliu. În comparație cu aceasta, nivelul de interconectare cu piețele bursiere are o amploare medie spre redusă, în vreme ce interconectarea cu sistemul bancar (privită exclusiv din perspectiva activelor bilanțiere) este foarte redusă.

Evoluția Indicatorului mixt de stabilitate financiară, construit de noi, oferă informații despre  evoluția actuală a intermedierii financiare non-bancare analizând dependența dintre cele trei sectoare. Acesta indică o oarecare deteriorare a stabilității financiare, fără a se atinge însă un nivel critic.

Datorită structurii și mecanismelor specifice de funcționare aferente entităților financiare non-bancare, unele sectoare sunt mai susceptibile de a amplifica și de a transmite mai departe șocurile venite din exterior către alte părți ale sistemului financiar (ex. bursele de acțiuni, piețele de obligațiuni suverane, piețele de instrumente financiare derivate, fondurile deschise de investiții etc.). În același timp, altele (atunci când funcționează adecvat și nu sunt afectate de vulnerabilități) acționează cel mai adesea ca stabilizatori ce amortizează sau chiar absorb șocurile primite, protejând astfel restul sistemului financiar.

Companiile de asigurări de viață și fondurile de pensii sunt în mod tradițional investitori pe termen lung, ceea ce îi situează pe poziția de amortizor de volatilitate și furnizor de lichiditate sistemică.

Piața bursieră din România, încă insuficient dezvoltată, poate constitui un potențial factor de amplificare a șocurilor primite prin contagiune dinspre bursele externe. Aceeași situație se poate constata și în cazul fondurilor de investiții, susceptibile în special de a constitui canal de transmitere și factor de amplificare în cazul unei potențiale crize de lichiditate. 

Evoluțiile adverse cumulate în această perioadă indică un dublu impact în cazul asigurătorilor, atât pe partea de active, cât și în ceea ce privește datoriile, cu potențiale consecințe negative asupra solvabilității și poziției financiare a societăților. În contextul măsurilor stricte impuse de state în vederea prevenirii răspândirii COVID-19, cu impact asupra activității economice, acestor riscuri li se poate alătura și riscul de afaceri, generat de o scădere a volumului de prime brute subscrise și o creștere a răscumpărărilor polițelor în vigoare. 

Criza generată de pandemie a avut un impact semnificativ asupra economiei globale, astfel că toate estimările făcute arată scăderi ale PIB în majoritatea statelor, dar si creșteri de deficite bugetare, șomaj etc. În aceste condiții, ASF va continua să urmărească minimizarea riscurilor generate de pandemia COVID-19 asupra piețelor financiare non-bancare, alături de obiectivele asumate prin Strategia 2019 – 2023.  

Deși am luat în considerare principalele riscuri și vulnerabilități identificate de autoritățile europene, ESRB, ESMA, EIOPA, analizăm la nivel macro-prudențial piețele financiare non-bancare, dar și distinct stabilitatea pieței pensiilor private, a pieței de capital și a pieței asigurărilor, subliniind potențiale riscuri și vulnerabilități.

Interconectarea segmentelor pieței financiare locale și eventualele influențe transfrontaliere, pe care acestea le resimt, reprezintă o componentă importantă, atunci când vorbim de stabilitate financiară.

În acest context, putem spune, ca o concluzie, că trunchiul sistemului financiar din România este relativ solid, chiar dacă anumite părți ale sale sunt sau vor fi afectate de pandemia COVID-19.

ASF a publicat, recent, prima ediție pe anul 2020 a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare. Documentul poate fi consultat aici.”