După două luni de stare de urgență, 63% dintre angajații români care au răspuns la un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs spun că au reușit să pună bani deoparte în această perioadă, iar cei mai mulți nu intenționează să renunțe la acest obicei nici după 15 mai. Perioada stării de urgență i-a prins însă pe ceilalți 37% dintre intervievați fără nicio rezervă de bani, situație care nu s-a schimbat nici între timp.

Perspectiva recesiunii generate de actuala criză de sănătate i-a determinat pe respondenții la sondajul BestJobs să-și prioritizeze cheltuielile și să pună deoparte cel puțin la fel (23%) sau chiar mai mulți bani decât înainte de pandemia de Covid-19 (26%). Sumele economisite provin în mare parte din cheltuielile pe care le-ar fi avut în această perioadă pentru transport, spre exemplu, dacă lucrează acum de acasă, pentru ieșiri în  oraș sau pentru cumpărături care nu sunt necesare.

Dintre cei care au strâns bani în cele două luni de stare de urgență, 59% au de gând să continue să economisească, 23,2% vor să cheltuie o parte din economii pentru achiziții mărunte, 16,5% spun că vizează achiziții importante, iar 11% vor să plece în vacanță. De altfel, 60% dintre respondenți spun că primul lucru pe care au în plan să-l facă după terminarea stării de urgență este să plece într-o scurtă vacanță în țară sau în străinătate (38,6%), să se vadă în oraș cu prietenii (31,5%) sau să meargă la mall, la teatru sau la film (28,5%).  

Unul din trei angajați vrea să-și schimbe jobul în perioada următoare

Pe plan profesional, 34,3% dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs spun că primul lucru pe care vor să-l facă după întoarcerea, cel puțin parțială, la activitatea normală este să își caute un alt job, după care să-și dea demisia. Alți aproape 18% dintre intervievați au de gând să ceară o mărire de salariu (8,8%) sau să devină antreprenori (9,1%).

73,7% dintre respondenți nu cred că  angajatorul va lua vreo măsură în ceea ce-i privește după revenirea la birou, însă 14% se așteaptă să le fie tăiat salariul, iar alți 5,2% chiar să fie concediați, în contextul în care multe firme își vor reveni foarte greu după această perioada de criză.

Sondajul a fost efectuat în perioada 20 aprilie – 4 mai 2020, pe un eșantion de 1.042 de utilizatori de internet din România. 

Indicatorul de Incredere Macroeconomica a crescut in luna aprilie

In luna aprilie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Society Romania a crescut fata de luna anterioara cu 11,6 puncte pana la valoarea de 32,4 puncte, (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 14,2 puncte). Aceasta evolutie s-a datorat in special componentei de anticipatii a Indicatorului.

Astfel, Indicatorul conditiilor curente a crescut, fata de luna anterioatra cu 1,4 puncte, pana la valoarea de 14,6 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 45,3 puncte). Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 16,6 puncte pana la valoarea de 41,3 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 1,4 puncte).

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, peste 90% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9180, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9710.  

Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (mai 2021/mai 2020) a inregistrat o valoare medie de 3,37%.

Sunt de remarcat anticipatiile de majorare a primei de risc a Romaniei, aproximativ 77% dintre participanti prevazand o crestere a pretului CDS cu scadenta de 5 ani. De asemenea, peste 65% dintre participanti considera preturile proprietatilor imobiliare din marile orase ca fiind supraevaluate.

Ca si in luna martie, si in luna aprilie se observa o majorare, chiar dublare a abaterii medii patratice a raspunsurilor la intrebarile cantitative, ceea ce arata o incertitudine ridicata in randul participantilor cu privire la evolutia viitoare a parametrilor economici.

In cadrul sondajului pentru luna aprilie 2020 au fost adaugate si patru intrebari suplimentare, cu privire la:

• Impactul economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondentilor (37,2%) anticipand ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul I al anului 2021;
• Deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 7,8%;
• Evolutia, in termeni reali a PIB in 2020: valoarea medie a anticipatiilor este -5,2%;
• Rata somajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 8,3%.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre Asociatia CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atat elemente specifice unui indicator de sentiment (incredere) care arata perceptia grupului de analisti membri ai Asociatiei CFA Romania privind evolutia pietelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor si riscurilor, cat si un indicator fundamental de prognoza privind evolutiile cursului de schimb, a ratelor dobanzilor si inflatiei.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni iar participantii sunt membri ai Asociatiei CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) si este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:

• Conditiile curente – referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;
• Anticipatiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie.

Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului.

Titlul CFA® este unul dintre cele mai prestigioase din lume in randul profesionistilor din domeniul financiar. Administrat de catre CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregateste si testeaza candidatii in domeniul eticii si standardelor profesionale, analizei situatiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei si evaluarii diverselor instrumente financiare si de investitii.

Astazi, in lume exista peste 170.000 de detinatori ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliati la cele 159 societati membre ale CFA Institute.

Candidatii pentru titlul CFA® trebuie sa promoveze o serie de trei examene cu frecventa anuala. Fiecare examen presupune cca. 250-300 de ore de studiu individual. In plus, sunt necesari 4 ani de experienta profesionala relevanta in domeniul financiar, precum si aderarea la un cod de standarde etice si profesionale stricte.

 Asociatia CFA Romania este organizatia profesionistilor in investitii din Romania, detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). Asociatia CFA Romania este una dintre cele peste 159 de societati membre ale CFA Institute, si are  misiunea de a promova interesele specialistilor in investitii si de a mentine standarde ridicate de integritate si excelenta profesionala.

In prezent, Asociatia CFA Romania are 250 de membri, detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®). Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice etc.

Comisia Europeană a lansat astăzi, 11 mai, platforma Fit for Future („Pregătiți pentru viitor”) – un grup de experți la nivel înalt care va ajuta Comisia în demersul de simplificare a legislației UE existente și de reducere a sarcinii administrative pentru cetățeni și întreprinderi. Platforma va contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că legislația UE va fi adaptată exigențelor viitorului, având în vedere necesitatea de a aborda noi provocări, ca de exemplu digitalizarea.11/05/2020

Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, a declarat: „Simplificarea și reducerea sarcinii, în special pentru IMM-uri, sunt necesare mai ales în contextul pandemiei de CODVID-19. Trebuie să analizăm modalitățile prin care digitalizarea poate contribui la atingerea acestui obiectiv, asigurând, în același timp, faptul că legislația noastră își menține dimensiunea prospectivă și poate să facă față noilor provocări.”

Platforma „Pregătiți pentru viitor” – care este compusă din Grupul guvernamental și Grupul părților interesate – reunește reprezentanții naționali, regionali și locali ai statelor membre, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic și Social European și grupurile părților interesate cu experiență practică în diferite domenii de politică.

Odată ce platforma va fi operațională, publicul larg și părțile interesate vor putea să își aducă contribuția la activitatea platformei în materie de simplificare și reducere a sarcinii. De asemenea, cetățenii și părțile interesate își pot împărtăși opiniile cu privire la legile existente, precum și cu privire la propunerile de noi politici ale UE prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea!”.

Cerere de candidaturi pentru selectarea experților

Tot astăzi, Comisia a publicat cererea de candidaturi pentru selectarea experților care vor face parte din Grupul părților interesate al platformei „Pregătiți pentru viitor”. Membrii acestui grup care vor fi selectați în urma cererii de propuneri ar trebui să aibă un nivel ridicat de expertiză în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE și ar trebui să poată reprezenta interesele comune ale diferitelor organizații ale părților interesate din domeniul lor de competență. Acești experți trebuie să reprezinte întreprinderi, în special întreprinderi mici și mijlocii, parteneri sociali și organizații ale societății civile care au experiență directă în aplicarea legislației Uniunii.

Candidaturile pot fi depuse până la 19 iunie 2020. Documentele sunt disponibile aici.

Context

Comisia se angajează să simplifice legislația UE și să reducă costurile inutile ca parte a Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT). Este important să se asigure relevanța legislației UE și a obiectivelor sale, având în vedere noile tendințe și provocări, ca de exemplu digitalizarea. Legislația UE ar trebui să aducă beneficii maxime cetățenilor și întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii.

Platforma „Pregătiți pentru viitor” înlocuiește platforma REFIT, valorificând experiența acesteia. În perioada 2015-2019, platforma REFIT a sprijinit procesul de simplificare a legislației UE și de reducere a sarcinilor de reglementare în beneficiul societății civile, al întreprinderilor și al autorităților publice. Platforma REFIT a formulat recomandări Comisiei, ținând seama de sugestiile prezentate de cetățeni și de părțile interesate.

Material de opinie de Mihnea Galgoțiu–Săraru, Senior Managing Associate, și Anca Olar, Associate, Reff & Asociaţii, Deloitte Legal România

Domeniul justiţiei nu a fost ferit de efectele pandemiei, iar activitatea instanţelor a fost redusă semnificativ pe durata stării de urgenţă. Pregătirea pentru tranziţia de la starea de urgenţă la cea de alertă include și unele măsuri pentru reluarea cauzelor care au fost suspendate în ultimele două luni. Cu toate acestea, instanţele nu vor putea reveni la activitatea de dinainte de luna martie, astfel încât magistraţii, avocaţii şi părţile implicate trebuie să se adapteze la o nouă realitate.

Situația justiției pe perioada stării de urgență
– practică neunitară la nivelul ţării

Activitatea instanţelor de judecată a fost semnificativ redusă începând cu 16 martie 2020, ca urmare a instituirii stării de urgenţă. Potrivit Decretelor prezidenţiale nr. 195/2020 și nr. 240/2020, judecarea altor procese civile decât cele de urgență deosebită a fost suspendată.

Lista cauzelor de urgență deosebită nu a fost însă stabilită prin decrete, această sarcină revenind structurilor de conducere din cadrul fiecărei Curţi de Apel din România, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut competența doar de a da îndrumări neobligatorii. Pentru acest motiv, pe teritoriul ţării a existat o practică neunitară cu privire la tipurile de cauze care au fost judecate pe perioada stării de urgenţă. Spre exemplu, deşi încuviinţarea executărilor silite se judecă fără prezenţa părţilor, numai opt curţi de apel (printre care şi Cluj-Napoca) au judecat necondiţionat astfel de cereri de la începutul stării de urgenţă, în timp ce alte cinci curţi de apel (spre exemplu, Iaşi) nu le-au soluționat, iar două curţi (inclusiv Bucureşti) le-au soluţionat iniţial doar condiţionat.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este singura instanță care a publicat o statistică privind numărul de cauze judecate în primul ciclu al stării de urgență (perioada 16 martie – 16 aprilie 2020). În total, au fost rulate 2.550 de dosare, 655 au fost soluţionate, iar 1.586 au fost suspendate sau amânate.

Primele măsuri pentru reluarea activității de judecată

La finalul lunii aprilie 2020 au fost anunţaţi primii paşi spre reluarea judecării cauzelor afectate de starea de urgenţă: CSM şi ÎCCJ au extins listele cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență. Cu toate că hotărârea CSM nu are caracter obligatoriu pentru instanțe, aceasta a fost transpusă până în prezent de majoritatea curților de apel din țară, ce încep să judece cauze din materia insolvenţei, achiziţiilor publice sau dreptului muncii. De asemenea, în prezent se judecă la nivelul întregii ţări cererile de încuviinţare a executărilor silite.

Activitatea de judecată după starea de urgenţă

Potrivit informațiilor publice, starea de urgenţă va fi înlocuită după data de 15 mai cu starea de alertă, care este declarată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu acordul Primului Ministru. După încetarea valabilității decretelor privind starea de urgență, toate cauzele suspendate ar trebui reluate din oficiu și dispare baza legală pentru desfășurarea ședințelor de judecată prin videoconferință. Este previzibilă astfel o supraîncărcare a activității instanțelor, care nu este compatibilă cu măsurile de distanțare socială care se impun în continuare.

În aceste condiții, va fi nevoie de reguli clare stabilite fie prin actele de instituire a stării de alertă, fie de către structurile de conducere din cadrul instanțelor. Şi pe durata stării de alertă pot fi luate orice măsuri necesare pentru înlăturarea situației care a impus-o. Cu toate acestea, exercițiul drepturilor şi libertăților fundamentale (care include şi accesul la justiţie) poate fi restrâns numai prinlege. De aceea, măsurile care restricţionează semnificativ desfăşurarea justiţiei ar trebui aprobate de Parlament.

Ministerul Justiției a publicat la începutul lunii mai un document de politică publică prin care recomandă fiecărei instituții din sistemul judiciar întocmirea unui plan de reluare graduală a activității, care să includă măsuri cu accent pe distanţarea socială.

De asemenea, conducerea ÎCCJ a anunțat că instanţa supremă îşi va desfăşura activitatea în regim normal şi în luna iulie, când magistraţii ar fi trebuit să intre în concediu, pentru a recupera perioada în care procesele au fost suspendate ca urmare a instituirii stării de urgenţă. Potrivit unui comunicat CSM, la nivelul tuturor instanțelor vacanța judecătorească va fi anul acesta, de principiu, doar în luna august. În acest sens a fost adoptată o hotărâre a CSM care permite secției de judecători ca, în situații excepționale, să modifice durata vacanței judecătorești și tipul de cauze care se judecă pe parcursul acesteia. Se prefigurează o perioadă de tranziție în care vor putea fi avute în vedere și alte măsuri, precum stabilirea unei liste de cauze prioritare care să fie judecate până în vacanţa judecătorească din vară, respectiv amânarea pentru toamnă a cauzelor care nu sunt urgente. Toate aceste măsuri vor conduce la o nouă realitate în ceea ce priveşte modalitatea de desfăşurarea a activităţii de justiţie, iar consecinţa lor naturală va fi lungirea duratei de soluţionare a cauzelor.

Reprezentanții mediului de afaceri sunt mai degrabă sceptici în ceea ce privește gestionarea crizei COVID-19 de către instituțiile statului. Nivelul încrederii este scăzut, de numai 2,7 puncte din 7.
Cei mai îngrijorați se arată reprezentanții microîntreprinderilor (2,4 puncte din 7).
Cele mai așteptate măsuri din partea statului sunt reducerile și scutirile de taxe, respectiv ajutoarele din partea statului pentru sprijinirea investițiilor.
Reprezentanții mediului de afaceri sunt mai degrabă sceptici în ceea ce privește gestionarea crizei COVID-19 de către instituțiile statului.

Conform celui mai recent studiu publicat de MKOR Consulting, nivelul încrederii în instituții este foarte scăzut, de numai 2,7 puncte din 7. Astfel, 72% dintre respondenți au un nivel scăzut de încredere (1-3 puncte din 7), 25% un nivel mediu de încredere (4-5 din 7) și doar 4% se arată foarte încrezători în modul în care Guvernul va gestiona criza actuală.

Cei mai îngrijorați se arată reprezentanții microîntreprinderilor (2,4 puncte din 7), în timp ce întreprinderile medii au cel mai crescut grad de încredere (3,4 puncte din 7).

“Încrederea în autorități este unul dintre factorii care influențează optimismul companiilor din România, cele două fiind corelate direct. Cu alte cuvinte, autoritățile trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona actuala criză. În schimb, reprezentanții organizațiilor vor deveni mai încrezători și în evoluția propriilor organizații, după perioada de pandemie.”, a declarat Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.

Măsuri din partea statului

Companiile își doresc o abordare strategică din partea statului, de la care așteaptă să gireze pentru mediul privat, pe de o parte prin scutirea la plată a taxelor, iar pe de alta, prin sprijin pentru investiții.

Companiile consideră că statul ar trebui să aplice un cumul moderat de măsuri pentru susținerea mediului privat – indiferent care ar fi acestea.

Cele mai populare sunt reducerile și scutirile de taxe, respectiv ajutoarele din partea statului pentru sprijinirea investițiilor după perioada de pandemie, conform studiului MKOR Consulting, Impactul Epidemiei de COVID-19 asupra Mediului de Afaceri din România.

Organizațiile medii și mari au o tendință mai crescută de a solicita măsuri de extindere a aplicabilității șomajului tehnic.

Specificații metodologice

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 243 de companii din România, în perioada 25-30 aprilie.

Structura eșantionului: 89% afaceri antreprenoriale, 5% companii multinaționale, 2% ONG-uri și 4% alt tip de organizație. După mărimea organizației, eșantionul este format din 67% microîntreprinderi, 22% întreprinderi mici, 8% întreprinderi medii și 3% întreprinderi mari.

Notă: Acest raport a fost redactat la începutul lunii mai, după anunțarea ridicării stării de urgență, din 15 mai. Totuși, datele ar trebui privite din perspectiva momentului colectării lor, la final de aprilie, atunci când nu existau informații privind o posibilă relaxare a măsurilor de distanțare socială.