Wizz Air reduce semnificativ zborurile

0

Wizz Air va reduce semnificativ zborurile săptămânale, către şi dinspre Ungaria, de pe 7 serptembrie, în urma închiderii graniţelor pentru străini de către guvernul de la Budapesta ca măsură de prevenire a extinderii epidemiei de coronavirus, potrivit News.ro.

De asemenea, Ungaria a anunţat vineri că va închide graniţele pentru străini începând de pe 1 septembrie, pentru a combate creşterea infecţiilor cu noul coronavirus. Ungurii care vor reveni în ţară vor fi obligaţi să intre în carantină, potrivit sursei amintite.

Wizz Air a anunţat într-un comunicat că va opera 32 de zboruri pe săptămână în perioada 7-30 septembrie, comparativ cu 126 de curse în perioada 1-6 septembrie.

Wizz Air a avertizat săptămâna trecută că redresarea sa ar putea stagna din cauza avertismentelor şi restricţiilor legate de Covid-19, care îngreunează călătoriile în Europa, dar a precizat că regulile din Marea Britanie referitoare la carantină nu au determinat compania să îşi reconsidere planurile de extindere pe termen lung.

Statul nu va putea achiziționa tot necesarul de tablete pentru elevi

0

Primul ministru Ludovic Orban anunță că va schimba conducerea Oficiului National pentru Achiziții Centralizate (ONAC), anunțul fiind făcut în contextul în care autoritățile centrale au constatat că nu pot finaliza licitația derulată prin ONAC privind achiziția a 250.000 de tablete care ar fi urmat să fie distribuite elevilor, pentru desfășurarea de cursuri școlare online, conform Profit.ro.

Orban spune că Guvernul a creat cadrul legal pentru ca achiziții de tablete sau materiale sanitare pentru unitățile de învățământ să poată fi făcute de autoritățile locale și de școli, urmând a fi decontate din fonduri europene. „Nu vom putea achiziționa toate cele 250.000 de tablete. Achiziția e la ONAC”, a declarat Ludovic Orban, duminică, într-o emisiune la B1 TV, citat de News.ro. Întrebat de ce Guvernul nu schimbă conducerea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate, Orban a răspuns: „o vom schimba”. Totodată, Premierul a arătat că Ordinul comun al miniștrilor Sănătății și Educației care va reglementa deschiderea anului școlar va fi publicat luni, cel târziu marți. El a atras atenția asupra faptului că la Parlament există o lege care permite angajarea de personal nedidactic în unitățile de învățământ, cerând parlamentarilor PSD să adopte actul normativ.

Sondajul si Indicatorul de Incredere Macroeconomica realizat de Asociatia CFA Romania, iulie 2020

0

In luna iulie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a scazut fata de luna anterioara cu 3,8 puncte pana la valoarea de 30,3 puncte, (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 17,9 puncte). Aceasta evolutie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.

Astfel, Indicatorul conditiilor curente a scazut, fata de luna anterioatra cu 2,2 puncte, pana la valoarea de 19,9 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 36,5 puncte). Indicatorul anticipatiilor a scazut in luna iunie cu 4,6 puncte pana la valoarea de 35,6 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 8,6 puncte).

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (in conditiile in care anticipatiile individuale au variat intre 4,8500 si 5,1500).  

Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a inregistrat o valoare medie de 2,70%.

Din luna aprilie a acestui an, in cadrul sondajului au fost adaugate si patru intrebari suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationbale, iar rezultatele pentru luna iulie 2020 releva:

  • Durata impactului economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondentilor (peste 69%) anticipeaza ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul II al anului 2021;
  • Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 8,3% (de mentionat ca sondajul a fost realizat inaintea rectificarii bugetare);
  • Evolutia, in termeni reali a PIB in anul 2020: valoarea medie a anticipatiilor este -4,4%;
  • Rata somajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 7,0%.

Raspunsurile la intrebarile cantitative referitoare la impactul economic al crizei coronavirusului prezinta o abatere medie patratica a raspunsurilor ridicata, ceea ce arata o incertitudine ridicata in randul participantilor cu privire la evolutia viitoare a parametrilor economici.

Suplimentar, in luna iulie 2020, au fost adaugate inca 4 intrebari cu privire la impactul crizei provocate de Covid-19 asupra economiei, dupa cum urmeaza :

  • Modul de revenire al economiei. In acest caz s-au desprins doua opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, si anume, revenirea in W (avand in vedere revenirea crizei medicale) si revenirea de forma unui semn « radical » adica, se va recupera rapid o parte din scaderea economica, iar recuperarea celeilalte parti va fi lenta.
  • Criza curenta a generat modificarea comportamentului de consum, de munca, de calatorie. Cea mai mare parte a respondentilor, 59%, considera ca aceste modificari de comportament vor fi de lunga durata (de ordinul anilor).
  • Criza curenta a avut un impact puternic asupra anumitor sectoare economice. 44% dintre respondenti considera ca impactul asupra acestor sectoare va fi de lunga durata (de ordinul anilor), in timp ce 33% considera ca impactul asupra anumitor sectoare economice va fi permanent.
  • Respondentii au fost intrebati ce masuri trebuie luate pentru iesirea din aceasta criza (intrebare deschisa). Primele trei raspunsuri, in ordinea mentionarii sunt:
    • Investii in infrastructura, educatie, sanatate
    • Investii in tehnologie si digitalizare, in special digitalizarea serviciilor publice
    • O mai buna absorbie a fondurilor europene si imbunatatirea eficientei parteneriatelor public-private

Indicatorul de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre Asociatia CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atat elemente specifice unui indicator de sentiment (incredere) care arata perceptia grupului de analisti din comunitatea CFA din Romania privind evolutia pietelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor si riscurilor, cat si un indicator fundamental de prognoza privind evolutiile cursului de schimb, a ratelor dobanzilor si inflatiei.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni iar participantii sunt membri ai Asociatiei CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) si este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:

  • Conditiile curente – referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;
  • Anticipatiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie.

Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului.

Modelul Kurzarbeit în România – avantaje și vulnerabilități

Material de opinie de Crina Onuț, Senior Consultant, Global Employer Services, Deloitte România, Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal, Florentina Munteanu, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)

În condițiile în care criza sanitară se prelungește, iar semnalele de revenire economică sunt modeste, guvernul suplimentează măsurile de sprijin financiar destinate angajaților și angajatorilor. Acestea au drept scop, pe de o parte, menținerea sub control a ratei șomajului, care a înregistrat creșteri în ultima perioadă, și, pe de altă parte, susținerea companiilor pentru a-și asigura o funcționare optimă pe perioada de restrângere a activității. Astfel, prin Ordonanța de Urgență 132/2020, a fost aprobată aplicarea modelului nemțesc Kurzarbeit în România, care presupune subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă.

Acest model oferă angajatorilor a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID-19 posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajaților, astfel încât să nu fie nevoiți să recurgă la concedieri, fără a le afecta veniturile în prea mare măsură. Concret, pe baza acestui model, angajatorul diminuează programul angajatului, îl plătește în conformitate cu noul timp de lucru, iar diferența față de salariul inițial este suportată de stat într-o anumită proporție. Totuși, în contextul reducerii timpului de lucru, pentru a asigura continuitatea businessului, angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită gestionării eficiente a resurselor umane și financiare, astfel încât să asigure menținerea și chiar creșterea productivității angajaților.

În prezent, acest model este implementat în mai multe state ale Uniunii Europene. Germania aplică programul, pe modelul urmat în perioada crizei economice din 2009, statul german acoperind până la 80% din remunerația netă a angajaților ce ar fi fost diminuată ca urmare a reducerii timpului de lucru, inclusiv contribuțiile sociale datorate de angajatori. De asemenea, acest model de sprijin financiar a fost implementat și în Austria (sub denumirea de Corona-Kurzarbeit) și presupune că angajații primesc 90% din salariul net în pofida reducerii timpului de lucru, angajatorii suportând remunerația aferentă orelor efectiv lucrate, iar statul, diferența. Printre statele membre UE care au implementat măsuri de sprijin pentru subvenționarea timpului redus de muncă se mai numără și Franța și Slovenia.

Modelul Kurzarbeit este aplicabil în numeroase domenii afectate de pandemie, cum ar fi industria prelucrătoare, în care producția s-a redus ca efect al scăderii comerțului exterior și al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgență și de alertă.

Ce presupune, de principiu, implementarea Kurzarbeit în România?

În România, în varianta adoptată de guvern, angajatorii pot diminua, în anumite condiții, timpul de lucru și remunerația angajaților cu cel mult 50%, pentru o perioadă de minimum cinci zile lucrătoare. Ca măsură de sprijin, statul decontează angajatorului 75% din diferența dintre salariul de bază brut inițial și salariul de bază aferent zilelor lucrate. Indemnizația nu se cumulează cu alte ajutoare reglementate anterior în contextul pandemiei, iar procedura de decontare urmează a fi stabilită prin hotărâre de guvern.

Pentru a beneficia de acest sprijin, un angajator trebuie să îndeplinească simultan două condiții: să fie pus în situația de a aplica măsura pentru cel puțin 10% din numărul total de salariați și să își fi diminuat cifra de afaceri în luna anterioară celei în care se aplică măsura (sau, cel mult, în luna precedentă acesteia) cu cel puțin 10% față de luna similară a anului trecut.

În plus, din perspectiva legislației muncii, în perioada aplicării acestei facilități sunt prevăzute anumite restricții. Astfel, angajații nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului redus de lucru stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective. Totodată, companiile trebuie să amâne plata bonusurilor pentru structura de management în timpul aplicării Kurzarbeit.

Cum se reflectă această măsură în veniturile salariaților?

Analizând un caz concret, un angajat din industria auto cu un salariu lunar de încadrare de 5.000 de lei brut, respectiv 2.925 de lei net, ar avea, după reducerea timpului de lucru cu 50% (la patru ore pe zi), un salariu brut de 2.500 de lei, respectiv un salariu net de 1.462 de lei, în timp ce costul total al angajatorului ar fi de 2.556 de lei. În cazul în care angajatorul aplică pentru facilitatea acordată de stat, salariul net al angajatului va fi de 2.559 de lei, iar costul total al angajatorului, de 2.598 de lei.

În aceste condiții, angajatul, pentru un timp de lucru redus la jumătate, va încasa un salariu net cu doar aproximativ 13% mai mic față de cel primit pentru un program obișnuit, de opt ore. Pe de altă parte, comparând cu remunerația echivalentă unei reduceri de 50%, fără aplicarea Kurzarbeit, angajatul va beneficia de un salariu net mai mare cu 1.097 de lei, respectiv 75%, iar costurile angajatorului vor rămâne aproximativ aceleași.

Așadar, măsura este benefică pentru angajat și angajator, dar și pentru economie, per ansamblu. Cu ajutorul facilităților acordate de stat, companiile pot planifica pe termen scurt și mediu restructurarea activității, în funcție de ciclicitatea economică și de evoluțiile viitoare, iar piața muncii se poate menține într-un oarecare echilibru.

Totuși, faptul că actul normativ nu prevede un anumit plafon pentru accesarea acestei indemnizații (precum cele care există în cazul altor facilități adoptate în contextul actual) ar putea avea și efecte adverse. Decontarea sumelor solicitate de angajatori, fără nicio limită, ar pune o presiune mare asupra bugetului asigurărilor de șomaj.

Rămâne de văzut dacă procedura de aplicare, care conține și modalitatea de decontare a sumelor de la bugetul de stat, și documentele justificative necesare etc., va aduce clarificări cu privire la plafonarea salariul brut pentru care se acordă facilitatea. Hotărârea de guvern privind normele de aplicare urmează să fie aprobată în 30 de zile de la publicarea Ordonanței de Urgență 132/2020.

1 Miliard pentru IMM-urile din România

0

Sprijinul public va lua forma unor subvenții directe pentru capital circulant și investiții în producție și va fi cofinanțat prin Fondul european de dezvoltare regională. Măsura se va adresa întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) care își desfășoară activitatea în anumite sectoare și anumitor întreprinderi mari care au legătură cu IMM-urile eligibile, care au avut de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus.

Obiectivul schemei este acela de a furniza lichidități respectivelor societăți comerciale, permițându-le astfel să își continue activitățile, să înceapă să investească și să își mențină forța de muncă. Comisia a constatat că schema destinată României este conformă cu condițiile care prevăd, în cadrul temporar, în special că: (i) subvențiile directe nu vor depăși 100.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, 120.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului sau al acvaculturii și 800.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare, și că (ii) schema se va aplica până la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată, cu numărul de caz SA.58166, în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul internet al Comisiei dedicat concurenței, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Cursuri de pregătire pentru admitere la Facultatea de Arte Hyperion

1

Universitatea Hyperion deschide la 1 septembrie cursurile gratuite de pregătire pentru admitere în perioada 24-25 septembrie la Facultatea de Arte, programele de licență Artele spectacolului (Actorie) și Cinematografie, Fotografie, Media (Regie de film şi TV, Imagine de film şi TV):

– Artele spectacolului (Actorie) – cursuri de pregătire online pe zoom, ținute de conf. univ. dr. Mihaela Triboi, profesor de arta actorului și regizor; înscrieri prin email pe adresa mihaela.triboi.arte@gmail.com, cu titlul „Pregătire actorie”, în care să fie specificate următoarele informații: nume și prenume, data și locul nașterii, numărul de telefon, studii absolvite.

– Cinematografie, Fotografie, Media (Regie de film şi TV, Imagine de film şi TV) – cursuri de pregătire online pe zoom, coordonate de lector univ. dr. Catrinel Dănăiță (0741.071.208), regizor de film; orarul se va face  în funcţie de disponibilitatea celor înscrişi.

Cursurile pot fi făcute în funcţie de nivelul de pregătire al candidatului.

Piața birourilor din București și din marile orașe regionale continuă să se dezvolte

0

Cushman & Wakefield Echinox: Dezvoltatorii vor livra în următoarele 16 luni aproape 500.000 mp de birouri moderne în București și orașele regionale

Piața birourilor din București și din marile orașe regionale – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov – continuă să se dezvolte, investitorii locali și străini având în construcție sau în curs de livrare proiecte cu o suprafață de aproximativ 500.000 de metri pătrați ce vor fi date în folosință în următoarele 16 luni, potrivit rapoartelor Bucharest Office Market și Office Regional Cities, realizate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Cea mai activă piață rămâne Bucureștiul, cu proiecte de circa 340.000 de metri pătrați programate spre livrare până la finalul anului 2021, urmată de Timișoara (80.000 de metri pătrați), Cluj-Napoca (36.000 de metri pătrați) și Brașov (25.000 de metri pătrați).

Cei mai activi dezvoltatori din perspectiva suprafețelor ce urmează a fi livrate în următoarea perioada sunt One United (94.000 mp), Iulius Group (60.000 mp), Portland Trust (45.000 mp) și Forte Partners (41.000 mp).

La finalul primului semestru, stocul modern de birouri din București se situa la circa 2,9 milioane de metri pătrați suprafață închiriabilă, fără a lua în calcul imobilele ocupate direct de către proprietari, în timp ce stocul din orașele regionale se apropia de pragul de 1 milion de metri pătrați, cele mai mari piețe fiind Cluj-Napoca (347.000 mp), Timișoara (245.000 mp) și Iași (226.000 mp).

Criza medicală provocată de pandemia Covid-19 a influențat semnificativ gradul de utilizare a spațiilor de birouri, companiile adoptând diverse metode pentru a-și proteja angajații, dar a avut un impact mai redus asupra gradului de ocupare a spațiilor, în condițiile în care majoritatea companiilor analizează încă cea mai bună soluție pe termen mediu și lung în privința desfășurării activității. Astfel, rata de neocupare variază de la 10,3% în București, cu valori de 4,7% în Floreasca – Barbu Văcărescu și de 7,4% în CBD, la 5,6% în Cluj-Napoca sau 5,7% în Brașov.

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Nevoia de construcții moderne, de calitate, cu o poziționare atractivă, nu va dispărea odată cu pandemia Covid-19, fie că vorbim de spații de birouri, rezidențiale sau comerciale. Atât dezvoltatorii, cât și băncile și investitorii, înțeleg că vorbim doar de o regândire a modului în care spațiile de birouri vor fi folosite, nu de o lipsă a nevoii de astfel de spații, motiv pentru care activitatea a continuat într-un ritm susținut pe toate șantierele mari, atât în București, cât și în țară. Un semn al încrederii în potențialul pieței locale de birouri este dat și de faptul că dezvoltatori precum Speedwell sau Iulius Group au început construcția unor noi proiecte chiar în această perioadă, în București și Timișoara, respectiv în Iași, în timp ce băncile continuă să finanțeze acest sector, iar piața tranzacțiilor a rămas activă.”

Chiriile de referință au rămas stabile, la un nivel de 19 euro / mp / lună în București, respectiv 15 euro / mp / lună în Cluj-Napoca sau Timișoara, după o lungă perioadă în care concurența dintre dezvoltatori a menținut chiriile din piața locală la un nivel competitiv față de orașele similare din Europa Centrală și de Est.

Cele mai importante proiecte de birouri ce urmează a fi livrate în oraşele regionale (S2 2020 – 2021)

Oraş Proiect GLA (mp) Dezvoltator Livrare
Timişoara UBC 0 55,000 Iulius Group 2021
Timişoara ISHO III 17,000 Mulberry Development 2021
Timişoara Romcapital Center II 8,500 Altus 2020/2021
Cluj-Napoca Banca Transilvania HQ 16,000 Banca Transilvania 2021
Cluj-Napoca Record Park 11,500 Speedwell 2020
Cluj-Napoca Cluj BC (phase III) 8,700 Felinvest 2020
Braşov AFI Park Brasov I 15,000 AFI Europe 2020
Braşov Coresi Business Campus U1 10,500 Ceetrus – Ascenta 2021
Iaşi United Business Center 8 5,100 Iulius Group 2020
TOTAL 147,300

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Cele mai importante proiecte de birouri ce urmează a fi livrate în Bucureşti (S2 2020 – 2021)

Zona Proiect GLA (mp) Dezvoltator Livrare
Centru – Vest One Cotroceni Park I 45,000 One United 2021
Centru – Vest Campus 6 II & III 41,000 Skanska 2020
Centru – Vest Sema Londra & Oslo 31,500 River Development 2021
Floreasca – Barbu Văcărescu Globalworth Square 28,000 Globalworth 2020
Floreasca – Barbu Văcărescu One Tower 24,000 One United 2020
Floreasca – Barbu Văcărescu One Verdi Park 24,800 One United 2021
Nord – Vest (Expoziţiei) J8 Office Park 45,000 Portland Trust 2021
Centru U-Center 32,000 Forte Partners 2021
Centru Matei Millo Offices 9,100 Forte Partners 2021
CBD Ţiriac Tower 16,500 Ţiriac Imobiliare 2021
CBD Dacia One 15,800 Atenor Group 2021
TOTAL 312.700

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Mi multe detalii despre piaţa de birouri românească în analizele Cushman & Wakefield Echinox Romania Office Regional Cities H1 2020 şi Bucharest Office Market 2020


Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

Nicu Marcu (ASF): „Piața de capital trebuie să devină un partener important pentru companii”

0

Nicu Marcu (ASF): „Piața de capital trebuie să devină un partener important atât pentru companiile de stat, cât și pentru cele din mediul privat, și nu în ultimul rând să contribuie la dezvoltarea macroeconomică.“

Nicu Marcu (foto), Președintele Autoritătii de Supraveghere Financiară a declarat:

„În contextul măsurilor promovate pentru dezvoltarea pieței de capital din România, Autoritatea de Supraveghere Financiară, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, va derula proiectul privind „Strategia națională pentru piața de capital“, finanțat prin Programul de Sprijin Pentru Reforme Structurale (Structural Reform Support Programme).

Proiectul va beneficia de sprijinul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în calitate de consultant și are ca obiectiv elaborarea unei strategii naționale care să se bazeze pe o analiză a situației actuale a pieței de capital din Romania și a structurii acesteia.

Vor fi identificate și principalele probleme structurale rezultate din analiza cadrului de reglementare.

Strategia va fi fundamentată printr-un dialog cu actorii pieței financiare și vor fi realizate analize diagnostic privind problemele structurale și barierele semnificative în dezvoltarea pieței de capital din România. Activitățile vor fi demarate în toamna acestui an”.

XTB România: Câștigătorii și pierzătorii, în urma pandemiei, în România și în lume, în următoarele 6-12 luni

0

  • Transformările cu totul ieșite din comun ale acestui an au accelerat tendințe prezente anterior, stabilind în mod distinct câștigătorii și pierzătorii, dar au deschis și linii noi, neașteptate.
  • Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia, discută despre direcțiile deja definite și unele perspective, pe termen de 6 luni – 1 an.
  • La rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România, punctează o serie de aspecte cheie privind implicațiile „work from home”.
  • Implicațiile majore pe tot ce înseamnă mâncare, stil de viață, călătorii, mod de lucru, piață imobiliară, tehnologie, hardware, securitatea informatică, piața muncii, fitness, wellness și sănătate – sunt toate prezentate în această analiză extinsă.
Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB Romania

Claudiu Cazacu:

  1. O mișcare spre mediul online în privința modului de lucru. Titlurile companiilor care au permis lucrul la distanță, mai ales prin întâlniri video și schimb de documente în mod profesional au avut de câștigat în mod spectaculos. După reușita Zoom, companii precum Microsoft (Teams, sau divizia Skype) sau Google (Hangouts) au dezvoltat și îmbunătățit propriile produse. Zoom, evaluată la 68.04 dolari la finele anului, a închis marți 25 august la nivelul de 290.44 dolari, de 4.3 ori mai mult. Microsoft a câștigat aproape o treime în același interval, adăugând sute de miliarde de dolari la capitalizare și atingând peste 1.6 trilioane dolari pe bursă, iar Alphabet a avansat cu doar 16% pe perioada similară. O parte din venituri au fost afectate puternic de scăderea interesului pentru publicitate în turism, transport și unele bunuri și servicii. O performanţă bună a înregistrat, justificabil, TeamViewer, firma care oferă servicii de acces la distanţă ale calculatoarelor și resurselor IT: un avans de aproape 50% anul acesta.

În perspectiva următoarelor 6 luni – 1 an, chiar și după trecerea pandemiei o serie de angajați vor prefera să lucreze măcar în parte de acasă. Firmele vor vedea de asemenea avantajul unui astfel de mod de funcționare hibrid, prin perspectiva costurilor și satisfacției angajaților. Evaluările titlurilor listate în domeniu sunt totuși foarte ridicate, din perspectiva multiplilor de evaluare. Este astfel posibilă o ajustare înainte de o reluare a unei tendințe favorabile.

  • Evitarea aglomerației din magazinele fizice și a deplasărilor, în beneficiul giganților specializați pe comerțul online sau a diviziilor online ale celor tradiționali. Amazon a fost marele câștigător (+76% anul acesta până la închiderea de pe 25 august), dar e de notat avansul spectaculos al vânzărilor online Walmart sau Target în SUA potrivit raportărilor recente. În trimestrul al doilea, Walmart a avut o creștere a veniturilor de 5.6% agregat față de trimestrul 2 din anul precedent, iar Target de 25%, creșteri posibile doar cu largul sprijin al segmentului online.

Perspectiva noastră ar fi că magazinele clasice tip brick and mortar vor avea probabil parte de o revanșă parțială, dar noul echilibru va arăta oricum mai favorabil mediului digital față de anii anteriori. Aspectul este favorabil procesatorilor de plăți (atât cei clasici de tip Visa sau Mastercard cât și Square, PayPal sau Shopify), retailerilor care migrează favorabil spre digital și bineînțeles, Amazon. Tendinţa a fost vizibilă și în România, cu o deplasare majoră înspre achizițiile online. Unele segmente precum electronicele și calculatoarele au fost preferate, atât la nivel local cât și internațional, în detrimentul segmentului de cosmetice, îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii și bunuri de folosință îndelungată. Tendința de migrare spre mediul online va favoriza acele companii care vor dezvolta tehnologie și pentru digitalizarea firmelor mici și medii, greu încercate în această perioadă. Pe lângă giganții din tehnologie, este loc semnificativ pentru nou-intrați, startup-uri sau firme de nișă, pentru dezvoltarea de produse adresabile segmentului mic și mijlociu.

  • Producătorii de PC-uri, laptop-uri și echipamente de birou au înregistrat salturi masive ale cererii. Revenind din scăderile primăverii, volumele de unități livrate fiind cu 2.8% potrivit unui studiu Gartner decât în trim. II din 2019. Tendința pozitivă va continua, cel mai probabil, în ritmuri relativ mai scăzute în trimestrele următoare, însă totuși peste cele din anii anteriori. Fondurile economisite prin reducerea unor cheltuieli au fost redirijateinclusiv spre echipamente de lucru sau gaming. Acer și Asus au avut creșteri de vânzări de peste 20%. Segmentul suferă însă de pe urma unei competiții ridicate, iar performanțele sunt inegale: acțiunile HP, Acer și Lenovo sunt pe minus anul acesta, în timp ce Dell și Asus au fost căștigate, un salt de peste două cifre înregistrând doar Dell.
  • Lucrul de la distanță a adus ocreștere importantă pentru domeniul cloud, segment major al Amazon, Google și Microsoft. O parte din creșterea accelerată a deschis totuși ochii unor companii în privința facturilor ridicate. Concurența ridicată dintre giganții de cloud (între care se poate profila și Alibaba) se va adăuga eforturilor firmelor mari de dezvoltare a unor soluții hibride. Profiturile aduse mai repede „din viitor” în buzunarele acționarilor anul acesta ar putea pre-anunța o creștere mai lentă anul viitor, ca efect al motivelor prezentate anterior și al ștachetei deja înalte.
  • Cu atât de multă informație care circulă, este stocată sau procesată online,nevoia de securitate informatică va crește. Afacerile companiilor din domeniu ar putea cunoaște o perioadă foarte bună în următoarele trimestre. Fortinet, Palo Alto Networks, CrowdStrike sau Splunk, CloudFlare și chiar diviziile specifice ale Cisco și Broadcom ar putea vedea interes (și venituri) în creștere. Este o veste bună și pentru producătorii de antiviruși, majoritatea nefiind însă listați la bursă, o șansă pentru Bitdefender (nelistată, văzută de către Techradar drept cea mai bună soluție de antivirus), dar și Symantec (cotată) sau McAfee (de asemenea, nelistată).
  • Atractivitatea birourilor și a spațiilor aglomerate din centrul orașelor a scăzut, în timp ce utilizarea intensivă a transportului auto adaugă presiunea timpului petrecut în trafic. Pentru cei care vor avea deschisă opțiunea lucrului de la distanță, fenomenul de migrare spre suburbii, cartiere mai liniștite sau chiar destinații mai îndepărtate, mai aproape de natură, spre orașe mici sau mediul rural va continua într-o formă accentuată, fiind de mare impact, în timp (orizont de 1 an și peste) în piața imobiliară. Apetitul pentru ETF-urile din domeniul de birouri și chiar spații comerciale, limitat în termeni relativi, nu va fi totuși dramatic afectat, investitorii fiind în continuare în căutare de active ”reale” și având o anume inerție în evaluare. Trenduri noi ar putea apărea în preferințele regionale pentru imobile, cu accent pe calitatea și costul vieții. Volumul amplu de amenajări și îmbunătățiri necesare, în SUA, Vestul Europei și tangențial și în România va ajuta operatorii de magazine de bricolaj și construcții.
  • Mâncare și stil de viață: pentru o perioadă, probabil de câteva luni, fenomenele recente vor continua, cu un interes ridicat atât pentru comenzile online cât și pentru unele mâncăruri gătite acasă. Pâinea, cafeaua, mâncarea sănătoasă și suplimentele pentru imunitate au înregistrat creșteri notabile ale interesului potrivit clasamentului Google Search (SUA). Pentru unii consumatori alimentele de tip fast-food au fost o variantă de ”îndulcire” a stresului perioadei. Vânzările de alcool cunosc un profil regional foarte diferit. Diageo, producător de băuturi alcoolice listat la Londra a pierdut aproape 20% anul acesta. Scăderea consumului la nivel global nu a putut fi oprită de vânzările bune din America de Nord. O atenție mai ridicată o vor avea în perioada următoare producătorii de alimente bio, suplimente naturale și pentru imunitate și chiar segmentul vegan, pe măsură ce stilul de viață sănătos dobândește noi adepți.
  • Călătorii: ridicarea definitivă a restricțiilor va aduce o revenire majoră a sectorului turistic și hotelier, însă pentru unele nume mari din domeniu costul perioadei va atârna greu în bilanț pentru o perioadă, situația pentru jucătorii medii și mici fiind în general și mai dificilă. Zonele mai retrase, mai puțin aglomerate, apropiate de natură vor avea de câștigat în detrimentul destinațiilor pur urbane. Transportul aerian pe distanțe foarte lungi va rămâne probabil încă o perioadă de ordinul mai multor ani la niveluri sensibil sub cele de vârf, din moment ce inclusiv o parte a turismului de afaceri va fi înlocuit cu tele-conferințe și apeluri video. Sectorul liniilor aeriene rămâne pentru o vreme rezervat celor foarte curajoși, deși ”supraviețuitorii” perioadei vor culege în cele din urmă roadele unor cote de piață îmbunătățite.
  • Cererea pentruproduse de fitness, wellness și sănătate poate continua să genereze câștigători. Vânzările de biciclete au cunoscut un salt important vara aceasta. În Marea Britanie, în perioada aprilie – iunie saltul a fost de 63% pentru toată piața, segmentul accesibil (400-1000 de lire) a avut cea mai aprinsă creștere, în afară de bicicletele electrice, 150%. Fenomenul a fost încurajat de politicile locale și guvernamentale, iar trendul are șanse să continue la nivel european și asiatic. Acțiunile Shimano, faimos furnizor de componente pentru biciclete, listat în Japonia, au crescut cu aproximativ 30% anul acesta. În SUA, Nautilus, producător de echipamente de fitness se afla în dificultăți financiare serioase anul trecut, însă revirimentul afacerilor a susținut o creștere spectaculoasă de 575% a acțiunilor. Peloton, care oferă biciclete pentru antrenament și servicii pentru antrenamente de acasă a avansat cu 125%, arătând interes din partea investitorilor chiar și fără a oferi profit în ultimul an. Acolo unde salturile au fost foarte ridicate procentual, riscul unor ajustări proporționale este de luat în calcul, în special atunci când tratamentul sau vaccinul va deveni o certitudine. O continuare a trendului pro-mișcare și viață sănătoasă ar fi totuși probabilă pe un orizont de un an și chiar dincolo de acesta, aducând interes sporit asupra acțiunilor din domeniu.
Radu Puiu, Research Analyst XTB Romania

Radu Puiu:

În martie, sute de milioane de angajați la nivel global au părăsit biroul cu gândul că trebuie să își amenajeze un spațiu de lucru în casă, dar crezând că vor reveni în câteva săptămâni. Pe măsură ce pandemia a început să se extindă și s-a dovedit a fi mai persistentă decât se prognoza anterior, săptămânile s-au transformat în luni.

Până în vară, marile companii de tehnologie erau în mod oficial ”în concurență” pentru a anunța ”cea mai întârziată” revenire la birou. În primul rând, Facebook și Google și-au prelungit activitatea de la distanță până la sfârșitul anului. Twitter și Square au dus subiectul și mai departe, afirmând că angajații ar putea alege să lucreze de acasă „pentru totdeauna”. De curând, Facebook, Google și multe alte companii au extins această opțiune până în 2021.

La aproape șase luni după ce virusul a schimbat total imaginea pieței de muncă, companiile mari încearcă să modifice beneficiile punctuale precum oferirea unui program ajustabil sau o comandă gratuită de mâncare în beneficii mai susținute și solide, care să susțină angajații care își desfășoară activitatea acasă și pentru a stimula moralul echipei.

Compensațiile monetare par să fie o modalitate populară prin care firmele încearcă să îi ajute pe angajați să facă tranziția. La începutul primăverii, multe organizații au furnizat angajaților bugete pentru a cumpăra echipamente noi pentru birou. Google le-a transmis angajaților că pot cheltui cel mult 1.000 de dolari pe echipamente pentru a-și organiza un spațiu potrivit pentru desfășurarea muncii de la distanță. Mișcarea a urmat anunțurilor anterioare conform cărora lucrătorii, care au discutat despre lipsa beneficiilor oferite în campus, nu au posibilitatea de a beneficia de mese și gustări gratuite sau să redirecționeze bugetele neutilizate din evenimente anulate pentru uz individual, cum ar fi abonamentele la săli de fitness sau pentru gesturi caritabile.

          Aceste decizii ar putea impulsiona achizițiile de componente hardware pentru finalizarea sau completarea biroului de acasă. Astfel, printre principalii câștigători s-ar putea numără Apple. Necesitatea oamenilor de a utiliza tehnologia pentru a susține activitatea de zi cu zi (lucrul, petrecerea timpului liber sau învățatul de la distanță) are potențialul de a impulsiona vânzările iPad-urilor și Mac-urilor. Vânzările de iPad-uri ale companiei au crescut cu 31%, iar categoria „Alte produse”, care include produse precum AirPods și Apple Watch, a crescut cu 17% față de trimestrul al treilea al anului trecut. De asemenea, veniturile aduse de vânzarea de laptopuri a crescut cu aproape 18% față de această perioadă a anului trecut.

Într-un astfel de scenariu, caracterizat printr-un nivel ridicat de incertitudine,antreprenorii vin cu noi soluții care să le permită continuarea activității. În pofida optimismului cu privire la faptul că birourile vor continua să aibă căutare, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața imobiliară din România, propune o idee interesantă. Astfel, aduce în discuție termenul de ”co-living”. Acesta presupune transformarea uneia dintre clădirile sale de birouri în spații rezidențiale. Rămâne de văzut dacă o astfel de idee va câștiga tracțiune. Un lucru e clar însă: în ciuda crizei mondiale, oamenii au continuat să se afle în căutarea de noi locuințe, care să răspundă noilor nevoi subliniate de realitatea actuală, printre care se află și necesitatea unei locuințe mai spațioase. Această afirmație este sprijinită de faptul că datele referitoare la cererile de obținere a unui credit ipotecar pentru luna august au arătat o creștere de 33% față de aceeași perioadă a anului trecut, în SUA.


Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naștere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informații. Vă aducem la cunoştinţă că informațiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanțe sau rezultate.

Grupul BCR finanțează programul Digital People

0

Grupul BCR finanțează programul Digital People, inițiat de Școala informală de IT, dedicat reconversiei profesionale a celor care și-au pierdut locul de muncă în pandemie

  • Programul „Digital People” se adresează celor interesați de conversia profesională și care vor să înceapă o carieră în IT
  • Contravaloarea cursurilor se achită după obținerea unui job în domeniu
  • Absolvenții programului pot obține un Certificat de absolvire cu recunoaștere națională, eliberat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Educației Naționale
  • Înscrierile se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2020

Grupul Banca Comercială Română, prin BCR, BCR Social Finance și Fundația Erste, a acordat o finanțare de 340.000 de lei programului lansat de Școala informală de IT, ce vine în ajutorul persoanelor care și-au pierdut locul de muncă sau au rămas în șomaj tehnic, pe fondul crizei generate de pandemia de COVID-19.  Finanțarea a fost realizată printr-un program pus la dispoziția sectorului non-profit din România de către Grupul BCR, în care dobânda este subvenționată 100% de Fundația Erste pentru utilizările din credit efectuate până la 31 decembrie 2020.

Inițiativa Digital People le oferă cursanților șansa să înveţe skill-uri digitale noi și să se specializeze în domenii aflate la mare căutare pe piața forței de muncă, precum Java Development, Software Testing, Web Development (JavaScript) sau Python Development. Cursurile durează în medie 4-5 luni și sunt predate de mentorii Școlii informale de IT, într-un mix de training-coaching-mentorat, ce include sesiuni de Soft Skills și Interview Preparation, menite să-i ajute pe absolvenți să se angajeze mai ușor.

„Odată cu pandemia, societatea și economia au fost  nevoite să accelereze procesele de digitalizare, pentru a  se putea adapta noului context. Multe procese care anterior erau greoaie au fost rezolvate mult mai repede.  Aceasta este partea pozitivă. Din păcate, România se află pe ultimul loc în Europa atunci când vine vorba de munca la distanță și, în același timp, se confruntă cu o creștere a șomajului,. De aceea, am primit cu brațele deschise programul Digital People. Ne bucurăm să fim parte din el și să contribuim la susținerea celor care și-au pierdut locul de muncă în această perioadă grea. Mai mult decât atât, ne place să spunem că finanțăm un program de formare ce reprezintă o soluție pe termen lung pentru toți cei care îl vor urma”, a declarat Ștefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

Programul se adresează exclusiv persoanelor care, din cauza efectelor pandemiei COVID-19 și-au pierdut locul de muncă sau se află în șomaj tehnic, dar și celor care au absolvit anterior o școală cu caracter tehnic obținând diploma de Bacalaureat. Programul este accesibil celor care locuiesc în unul dintre cele șapte orașe unde Școala informală de IT are sedii, sau în proximitatea acestora: Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sibiu sau Timișoara.

Înscrierile se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2020, prin completarea formularului de înscriere disponibil online pe pagina programului (www.scoalainformala.ro/digital-people), unde poate fi accesat și regulamentul campaniei.

„Programul Digital People aduce o soluție practică pentru oameni și ne dorim ca prin intermediul lui să atenuăm efectele nefaste ale pandemiei, printre care se numără și creșterea mare a numărului de șomeri. Împreună cu BCR Social Finance IFN SA, ne-am propus să sprijinim, pentru început, minimum 70 de persoane în reorientarea lor profesională către industria IT&Software. În cadrul programului le oferim acestora cursuri specializate, dar și recomandări de angajare către diverse companii din această industrie sau din industrii diferite, dar care au departamente de IT aflate în căutare de personal calificat”, a declarat Mihai Talpoș, co-fondatorul Școlii informale de IT.

Despre Școala informală de IT

Înființată în 2013, Școala informală de IT este lider la nivel național în sectorul educației nonformale și a reconversiei profesionale în domeniul IT. Până în prezent, peste 5000 de pasionați de tehnologie au absolvit cursurile de IT din oferta școlii, în cele mai mari 7 hub-uri IT din țară (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu și Craiova). Comunitatea activă de peste 100 de mentori practicieni în mari companii IT naționale și internaționale oferă mentorat și coaching în carieră cursanților care își doresc șansa unui nou început. Școala informală de IT este partener a peste 120 de companii de top din industria IT & Software.