IMM FACTOR este cel de-al treilea program guvernamental, derulat de FNGCIMM, prin care este sustinut accesul la finantare al IMM. Costurile de finantare, in procent de 50% si costurile de garantare, in procent de 100% sunt acoperite printr-o Schema de Ajutor de Stat, suportata din bugetul Ministerului Finantelor Publice.

Sprijinirea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta o prioritate a Guvernului Romaniei, care prin Planul National de Investitii si Relansare Economica, recunoaste contributia acestui  sector de importanta strategica la cresterea economica si la crearea de locuri de munca.

IMM Factor este cel de-al treilea program guvernamental, care sustine accesul la finantare al intreprinderilor mici si mijlocii, prin acordarea de facilitati de garantare de catre stat pentru pentru finantarea creditului comercial. IMM Factor vine ca raspuns la realitatea economica care arata ca in Romania creditul comercial este insuficient dezvoltat, in timp ce in tari cu economie de piata dezvoltata are o pondere importanta ca sursa de finantare. Romania ocupa locul 26 intre tarile europene in privinta intermedierii financiare prin factoring, situatie care trebuie remediata pentru a oferi lichiditatile necesare sectorului antreprenorial, atunci cand exista varfuri de plati in activitatea IMM-urilor.

Schema de garantare a creditului comercial va putea fi accesata pana la 31 decembrie 2020, beneficiarii programului avand posibilitatea de a obtine de la bancile inscrise in program, finantari de tip factoring acordate pe baza facturilor comerciale si garantate de stat.

Beneficiarii programului IMM Factor vor fi sustinuti de o schema de ajutor de stat, sub forma de granturi, prin care vor fi acoperite costurile de finantare (dobanda aferenta sumelor avansate de finantator si comisionul de factoring aferent serviciilor de colectare si administrare creante) in procent de 50% si costurile de garantare (comisionul de risc si comisionul de gestiune), in procent de 100%. Valoarea maxima a granturilor ce pot fi acordate prin schema de ajutor de stat, este de pana la 800.000 euro/ IMM, iar pentru sectoarele pisciculturii si acvaculturii, precum si cel al agriculturii, granturile sunt limitate pana la maxim 120.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fiecare beneficiar.

Garantiile vor fi acordate in procent de maximum 50% din valoarea finantarii de tip factoring, exclusiv dobanzile, comisioanele si alte cheltuieli aferente finantarii garantate cu posibilitatea prelungirii finantarii de maximum 3 ori, pe perioade de pana la 12 luni.

Valoarea plafonului de garantare este de maximum 5.000.000 lei/ beneficiar, iar valoarea maxima a unei garantii pentru o facilitate de factoring este de maximum 750.000 lei. Valoarea finantarilor, perioada cu trageri si rambursari pe masura prezentarii, se acorda conform normelor proprii de creditare ale finantatorilor.

Pot beneficia de garantii si ajutor de stat IMM-urile din toate sectoarele de activitate (cu exceptia celor declarate neeligibile potrivit OUG 146/2020), care respecta conditiile programului si se incadreaza in normele si procedurile interne ale finantatorilor.

 „Sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta misiunea FNGCIMM si o prioritate a programului economic de guvernare actual. FNGCIMM ca institutie specializata a statului pentru acordarea de garantii, si-a asumat rolul de liant intre mediul de afaceri, si sistemul bancar, iar in acest sens, dedicam intreaga capacitate operationala pentru a interveni in economie cu cele mai adecvate si eficiente masuri pentru diminuarea efectelor economice induse de pandemie. Performantele economice si financiare ale IMM-urilor si viabilitatea afacerilor, sunt elemente de care depinde evolutia economica si sociala si implicit, viata fiecaruia dintre noi. Ne simtim responsabili si datori sa ajutam, prin implicare totala, fiecare initiativa care poate conduce la cresterea economica, la crearea si pastrarea locurilor de munca.

IMM FACTOR reprezinta o solutie la o problema cu care stim ca se confrunta mediul antreprenorial si indemnam intreprinzatorii sa acceseze pana la finalul acestui an, produsele de factoring ce vor fi oferite de către finanatori pentru derularea activitatii curente, sa beneficieze de granturile de pana la 800.000 de euro si de garantiile de stat de pana la 5.000.000 lei.“,  a declarat Dumitru Nancu – Directorul general al FNGCIMM.

FNGCIMM reprezinta un pilon important de sustinere si un vector de implementare al Planului National de Investitii si Relansare Economica, prin operationalizarea a patru programe noi: IMM Invest (accesul IMM la capital financiar), IMM Leasing de echipamente si utilaje (asigura accesul la creditul furnizor), IMM Factor (schema de garantare de catre stat a creditului comercial) si Noua Casa (deblocarea creditului ipotecar).

Cum de au ajuns românii din marile orașe să se spele la lighean, ca pe vremea lui Ceaușescu? De ce nu s-a investit în rețeaua de termoficare, care este motivul pentru care CET-urile au rămas de  izbeliște în mare parte din țară? Cine sunt vinovații pentru faptul că românii au ajuns dependenți de centralele termice de apartament? Întrebări care îi vizează, în primul rând, pe administratorii marilor orașe, cei care au preluat, cu ochii închiși și fără niciun plan de acțiune, activitatea de termoficare de la fosta societate Termoelectrica.

Totul a început acum 20 ani, odată cu procesul de reorganizare al producției de energie din Romania când guvernul de atunci, presat pe de o parte de normele europene în materie de mediu iar pe de altă parte de FMI, pentru a stopa pierderile uriașe ale marilor concerne de stat, a trecut la restructurarea Termoelectrica SA. 

Fără o strategie unitară, fără a lua în considerare studiile plătite din fonduri PHARE, cele mai mari electrocentrale din Termolectrica au trecut la ministerul de resort sub forma unor societăți comerciale (Rovinari, Turceni, Elcen etc).

Restul filialelor Termoelectrica, sub influența politicienilor, au trecut în patrimoniul orașelor unde erau amplasate.  Potrivit HG104/2002 și OPUG78/2002, prin trecerea din domeniul privat al statului și din patrimoniul SC Termoelectrica SA în domeniul public al marilor orașe, acestea au devenit societăți comerciale cu acțiuni deținute de municipii.

Operațiunea s-a derulat în mod gratuit, iar consiliile locale au preluat atât activele (instalații, terenuri, clădiri etc.) cât și obligațiile financiare ale fostelor sucursale, multe dintre ele aflate într-o stare de faliment mascat.

La vremea respectivă, primăriile au înființat societăți care au preluat,  în evidența contabilă la conturile de active, toate bunurile mobile și imobile, iar la pasiv cota parte din datoriile istorice ale Termolelectrica. În unele cazuri, transferul s-a făcut însă fără toată documentația necesară impusă de Legea 31 privind societățile comerciale.

,,La Bacău, de exemplu, pentru preluarea bunurilor după înființarea CET SA nu s-a semnat între Municipiul Bacău și CET SA niciun protocol de predare-primire, bunurile fiind considerate de ambele părți ca aparținând societății CET SA în baza actului de înființare. O problemă care, ulterior, a ajuns subiect de procese în justiție’’, a declarat Florin Dragomir, asociat coordonator al Sierra Quadrant, reprezentantul lichidatorului judiciar al CET SA Bacău.

CASTELUL DE NISIP AL CET-URILOR

Preluarea CET-urilor de către administrația locală s-a dovedit, pentru comunitățile locale, un cadou otrăvit. Cum majoritatea orașelor aveau bugete insuficiente, iar necesarul de investiții în funcționarea unităților de termoficare era uriaș, cele mai multe CET-uri au intrat, rând pe rând, în faliment ( București, Piteşti, Iaşi, Braşov, Bacău, Oradea, Suceava).

,,Din păcate, în majoritatea cazurilor, am avut de-a face cu un management dezastruos, cu o lipsă crasă de viziune. Primăriile au preluat CET-urile cu ochii închiși, nu au investit în ele, n-au apelat la expertize independente, au subvenționat cât au putut gigacaloria și astfel, pe fondul degradării rețelelor, problemele financiare s-au acumulat. A fost doar o problemă de timp până ce să se ajungă la stadiul de faliment’’, a explicat Dragomir.

,,Bacăul este un exemplu în acest sens, la o scară mai mică față de situația din București, dar pe aceleași coordonate negative’’, a mai spus acesta.

Cu falimentul la ușă, o serie de  municipalități au încercat diverse artificii, înființând și falimentând societăți comerciale pe bandă rulantă, în tentativa de a scăpa de datoriile către furnizori.

S-a întâmplat inclusiv la București, unde RADET a dat faliment, iar datoriile istorice, de peste 3,7 miliarde de lei, au ajuns subiect de dispută juridică între municipalitate și furnizori.

La Bacău, datoriile neachitate de CET SA, societate aflată în faliment, sunt de peste 20 milioane de euro și fac obiectul dosarului de faliment aflat în justiție.

BĂTĂLIA DIN JUSTIȚIE

În loc să investească în reabilitarea CET-urilor și rețelelor de distribuție,  multe dintre primării au așteptat falimentul și au ales să ducă războaie în justiție, în tentativa de a scăpa de datorii și de a recupera terenurile, clădirile și celelalte active ale CET-urilor, cu gândul de a înființa noi societăți.

Unele au reușit, pe calea justiției, să revendice patrimoniul societăților (Pitești, Oradea, Brașov). Altele, precum cele din Iași, Suceava și Bacău, au pierdut sau sunt pe cale să facă acest lucru.

,,Multe dintre deciziile luate în justiție sunt controversate, magistrații decizând în favoarea ,,statului’’, cu toate că din dosare au lipsit documentele esențiale. Legile au fost interpretate într-un mod cel puțin original, în unele cazuri o hotărâre de guvern fiind considerată mai puternică decât legea societăților comerciale, exemplul de la Pitești fiind poate cel mai relevant în materie’’, explică Florin Dragomir.

,,În cazul de la Bacău, am reușit să câștigăm prima runda contra Primăriei în dosarul în care aceasta revendică întreg patrimoniul CET SA, compus din  aproape 68 ha teren și zeci de construcții si echipamente specifice producției de energie termică și electrică. Autoritățile locale au înființat CET SA cu un capital social de 53.800.780 lei – prin preluarea activului și pasivului Sucursalei Electrocentrale Bacău din cadrul Termoelectrica SA. Dacă pasivul a fost preluat fără comentarii în bilanțul societății, despre activ au pretins, în 2015, că ar fi al municipiului. Sentința pe fond a demonstrat că n-au dreptate. În dreptul civil, statul are aceleași drepturi și obligatii ca orice altă parte, iar actul constitutiv este un contract de societate, cu drepturi și obligații, capitalul social și alte elemente ce se menționează în Registrul Comertului fiind opozabile terților’’, a declarat repezentantul lichidatorului judiciar al CET SA Bacău.

Un alt numitor comun al tuturor proceselor legate de CET-uri. Majoritatea covârșitoare a datoriilor sunt către Ministerul Finantelor/ANAF/AVAS și ANRSPS.

,,Numai la CET Bacău, creanțele statului depășesc 20 milioane de euro. Prin cererea reconvențională, am solicitat instanței ca, în cazul in care va admite acțiunea Primăriei, să dispună obligarea lor la plata pasivului preluat la data înființării. Nu poți lua înapoi activele dacă nu pui in loc ceva, respectiv echivalentul lor valoric din pasiv’’, a mai declarat Dragomir.

La Bacău, decizia este în primă instanță, războiul juridic urmând să continue. La fel și la București, unde disputa dintre ELCEN și Muncipalitate (RADET) a ajuns în fața judecătorilor.

CE URMEAZĂ PENTRU CET-URI

Indiferent că vorbim de Iași, Brașov, Bacău, Constanța, Suceava sau de București, situația sistemelor de termoficare este similară, aproape de dezastru.

La București, principala problemă o constituie starea rețelei de termoficare. O rețea de aproape 4000 de kilometri de conducte, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, în care peste 80% din conducte datează din anii ‘60-‘70 și necesită reparații majore.

În prezent, din cauza gradului major de degradare a rețelei de termoficare, ce poate fi comparată cu o găleată cu fundul spart, presiunea din conducte a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și chiar sub acest nivel.

Așa s-a ajuns ca ELCEN să fie nevoită să pompeze în rețea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condiţiile în care, în 2016, cantitatea nu depăşea 1.200 de tone.

Pe fondul degradării conductelor, avariile au devenit din ce în ce mai dese, iar bucureștenii o simt pe pielea lor. Deși își plătesc facturile, mulți dintre ei au ajuns să se spele cu apă încălzită la aragaz.

Necesarul total de investiții este de peste 3 miliarde de euro numai în București (ELCEN/Termoenergetica). Și în celelalte orașe din țară, investițiile necesare depășesc, cumulat, peste 7 miliarde de euro.

De unde bani? ,,Noile administrații locale, ce vor fi votate la alegerile locale, vor trebui, de voie de nevoie, să găsească resursele bugetare, să construiască proiectele de finanțare europeană pentru reabilitarea rețelelor și a punctelor termice’’, spune Florin Dragomir. 

În plus, autoritățile trebuie să găsească o soluție pentru funcționarea sistemelor, mai ales că, din 2021, subvențiile la plata energiei termice vor fi eliminate. Decizia ar putea duce la triplarea cheltuielilor de întreținere, cel puțin în București.

,,Încă din 2000-2004, Guvernul a avut la dispoziție studii de impact asupra situației sectorului de producție a energiei termoelectrice, din perspectivă aderării la UE, cu toate datele concrete, inclusiv cu necesarul investițional și strategia de implementare. Oare degringolada centralelor termoelectrice reprezintă modul original al României de transpunere în practică al angajamentelor luate? Tot ce este posibil. Mai degrabă acestea au fost nuci fierbinți plasate de la guvernare la alta, în stilul clasic românesc. Să sperăm că, după alegeri și în perspectiva fondurilor uriașe puse la dispoziție de UE, vom vedea proiecte concrete de susținere a sistemului centralizat de termoficare, de salvare a acestui sector vital pentru societate’’, a mai declarat Florin Dragomir.

Companiile din întreaga lume cheltuiesc mai puțin de 5% din venituri pe tehnologie, inclusiv așa-numitele organizații avangardiste în domeniul tehnologiei, care au o viziune și o strategie bine definite și un departament de tehnologie dezvoltat, potrivit studiului Deloitte Global Technology Leadership 2020, efectuat în rândul a 1.300 de lideri din domeniul afacerilor și al tehnologiei din 69 de țări, inclusiv România. De asemenea, studiul arată că doar 11% dintre organizații sunt avangardiste în materie de tehnologie și că aproape o treime dintre liderii acestor companii (29%) pot juca un rol vizionar, de două ori mai mulți decât în cazul organizațiilor tradiționale (14%).

Asemănările dintre cele două tipuri de organizații sunt vizibile și atunci când vine vorba de bugetele alocate pentru inovație, deoarece 20% dintre companiile avangardiste în tehnologie investesc în această zonă, puțin peste procentul organizațiilor tradiționale (15%).

„Pandemia a accelerat planurile de adoptare a tehnologiei și digitalizării, oferind liderilor o oportunitate fără precedent pentru a-și transforma afacerile. Organizațiile au nevoie, mai mult ca oricând, de lideri care au cunoștințe în domeniul tehnologiei, întrucât companiile au devenit mai tehnice, iar studiul chiar subliniază faptul că directorii generali îi privesc pe liderii din domeniul tehnologiei drept parteneri strategici principali, mai mult decât pe liderii tuturor celorlalte funcții la un loc”, a spus Vladimir Aninoiu (foto), Director de Tehnologie în cadrul practicii de consultanță a Deloitte România.

Conform studiului Deloitte Global Technology Leadership 2020, principalul element care ajută companiile avangardiste în domeniul tehnologiei să depășească organizațiile tradiționale este capacitatea acestora de a utiliza tehnologia în vederea creșterii afacerii, susținută de cadența la nivel operațional și de prioritățile strategice, nu numai în interiorul departamentelor de tehnologie, dar și în întreaga organizație. Companiile avangardiste în tehnologie se concentrează pe inovație (66%) și pe clienți (60%), iar departamentele lor de tehnologie sunt mai implicate pe parcursul întregului proces de inovație, din faza de anticipare (52%), până la cea de realizare a prototipului (56%) și implementare (47%). De asemenea, departamentele de tehnologie ale acestor organizații au de 2,5 ori mai multe șanse să fie considerate extrem de eficiente sau foarte eficiente (66%) în definirea experiențelor clienților și a interacțiunilor cu aceștia, în comparație cu departamentele de tehnologie din organizațiile tradiționale (27%), de la care companiile se așteaptă să dezvolte astfel de abilități în timp. Două treimi dintre liderii de tehnologie (67%) din organizațiile avangardiste se așteaptă ca departamentele de tehnologie să contribuie la transformarea abordării față de clienți în viitorul apropiat, în sensul concentrării pe aceștia, comparativ cu doar 43% dintre organizațiile tradiționale.

Respondenții sondajului consideră că profilul liderului care pune organizația în mișcare – the kinetic leader – este cel mai potrivit pentru un lider în tehnologie, un vizionar concentrat pe schimbări și pe evoluție. Pentru a descrie caracteristicile definitorii ale unor lideri de succes din domeniul tehnologiei în următorii trei ani, 69% dintre respondenți au folosit cuvinte precum schimbare, viziune, inovație și agilitate, în timp ce 46% au concluzionat că atribute precum abilități strategice și cunoștințe solide în domeniul tehnologiei sunt extrem de apreciate.

Studiul Deloitte Global Technology Leadership 2020, denumit anterior studiul Deloitte Global CIO, urmărește evoluția organizațiilor, a departamentelor de tehnologie și a rolului jucat de liderii din domeniul tehnologiei în cadrul companiilor. Ediția de anul acesta include răspunsuri din 22 de sectoare, companii care activează în America, Europa, regiunea Asia-Pacific, Orientul Mijlociu și Africa. Mai multe informații despre studiu sunt disponibile aici.

Peste 45% dintre angajații care au copii își doresc ca noul an școlar să se desfășoare normal, în ciuda contextului epidemiologic actual, iar elevii să înceapă cursurile direct din băncile școlii, arată un sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs. Alți 29% preferă un sistem de învățământ hibrid, care să îmbine orele în sala de clasă cu cele online, de acasă, și numai 25% cred că școala ar trebui să se desfășoare deocamdată exclusiv online, pentru siguranța elevilor și a familiilor acestora.

Totuși, aproape jumătate dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs sunt îngrijorați de lipsa de claritate privind cum va arăta anul școlar, cu nici trei săptămâni înainte de începere, și se tem că acest an va fi unul de sacrificiu educațional pentru copii. Alți 47% speră ca școlile să nu se transforme în focare de Covid-19 și 40% sunt îngrijorați de o eventuală îmbolnăvire a celor mici, ceea ce ar pune în pericol și restul membrilor familiei. Sunt însă și părinți îngrijorați că nu vor putea merge la serviciu din cauză că unitățile de învățământ ar putea să nu se deschidă (14,8%).

În situația în care anul școlar va avea o componentă online, jumătate dintre părinții care au participat la sondajul BestJobs spun că au tot ce le trebuie pentru a putea asigura copilului cadrul optim pentru cursuri online. Puțin peste 31% afirmă însă că dispun doar parțial de instrumentele necesare școlii online – dispozitiv electronic, internet și spațiu dedicat de lucru -, în timp ce 19,3% spun că nu le pot asigura celor mici un cadru propice pentru școala de acasă.

Mai mult,  școala online ridică probleme pentru 31,1% dintre respondenți și pentru că nu au cu cine să lase copiii acasă, alți 30,5% spun că se văd nevoiți să lase copiii să-și ocupe singuri timpul cu activitățile școlare, iar 19,5% spun că vor cere ajutorul bunicilor. Astfel, dacă școala va continua online, cei mai mulți dintre angajații-părinți (46,5%) consideră că angajatorul ar trebui să-i lase să lucreze de acasă, în timp ce 25% ar prefera să li se reducă programul de lucru, astfel încât să se poată ocupa și de activitățile școlare ale copiilor.

Școala de acasă nemulțumește părinții

Cei mai mulți respondenți recunosc că, în România, școala online nu permite accesul egal la educație pentru toți copiii (52%), iar sistemul de educație din țară nu este adaptat pentru predarea materiilor școlare la distanță (45,6%). Aproape jumătate (48%) dintre salariații care au răspuns sondajului Bestjobs s-au declarat nemulțumiți de experiența orelor susținute online pe timpul stării de urgență și consideră că elevii au învățat mai puțin decât dacă ar fi continuat să meargă la scoală. În plus, o altă realitate adusă în discuție de părinți este că cei mici au nevoie de socializare și contact direct cu alți copii (44%).

Organizarea anului școlar, încă neclară părinților

Până una-alta, însă, cu nici trei săptămâni înainte de începerea noului an școlar, cei mai mulți dintre părinți, respectiv 60,27%, nu sunt siguri că au înțeles corect din informările oficiale și afirmă că nu le este clar în ce condiții se vor relua cursurile.

Din perspectiva lor, e nevoie totodată de măsuri solide din partea autorităților pentru siguranța elevilor în acest an școlar, dat fiind contextul epidemiologic actual. Astfel, 47,4% dintre respondenții la sondajul BestJobs consideră că toate instituțiile de învățământ trebuie dotate cu materialele sanitare și de igienă corespunzătoare, alți 42,4% menționează pregătirea cadrelor didactice pentru predare online, iar puțin peste 40% vorbesc despre investiții în extinderea spațiilor de învățământ, astfel încât să poată fi asigurată distanțarea necesară între copii.

Totodată, 33,7% dintre salariați punctează faptul că autoritățile locale ar trebui să asigure tablete sau laptopuri și acces la internet tuturor elevilor, astfel încât școala online să se desfășoare în condiții optime, în timp ce 21,8% vorbesc despre reglementarea sistemului de învățare de acasă (homeschooling). Doar 1,5% dintre angajații cu copii de școală care au răspuns sondajului Bestjobs consideră că autoritățile sunt îndeajuns de pregătite pentru începerea noului an școlar în actualul context.

Sondajul a fost efectuat în perioada 12-24 august 2020, pe un eșantion de 1.344 de utilizatori de internet din România.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare. Cu un număr de peste 2,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment, atât în țară, cât și în străinătate, BestJobs creează conexiuni între toți cei care vor să găsească un job mai bun și angajatorii care caută noi talente.

Evoluția comunicațiilor în mediul rural în ultimii 20 de ani

 Aproape o cincime dinte români nu au utilizat niciodată Internetul, iar mai puţin de o treime au competenţe minime, elementare, despre digitalizare.

Cristin Popa, director executiv Monitorizare şi Control în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), a declarat, recent: “În Agenda Digitală avem stipulat foarte clar că toţi locuitorii europeni trebuie să dispună de o viteză de Internet de 30 Mbps, iar cel puţin 50% să aibă peste 100 Mpbs. Partea bună unde noi stăm foarte bine este că, la finalul anului 2019, trei sferturi dintre cele 5,3 milioane de conexiuni de Internet fix din România permiteau viteze foarte mari, de peste 100 Mbps, considerând să astfel targetul pe zona asta a fost atins şi chiar depăşit. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care aproape o cincime dinte români nu au utilizat niciodată Internetul, nu mai spun de servicii digitale, iar mai puţin de o treime au competenţe minime, elementare, despre digitalizare”.

Reputați specialiști vor discuta, mâine, despre evoluția comunicațiilor în cadrul webinarului ROMÂNIA DIGITALĂ: Evoluția comunicațiilor în mediul rural în ultimii 20 de ani, organizat de Financial Intelligence, de la ora 11:00.

Evenimentul se va desfășura ONLINE și va fi transmis LIVE pe site-ul www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

Participanții vor putea transmite întrebări speakerilor, LIVE, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

În cadrul webinarului se vor aborda următoarele subiecte:

• Abordarea globală, europeană și națională a problemei securității cibernetice 5G.
• Dezvoltarea comunicațiilor în zonele rurale, în ultimii 20 de ani
• Agenda Digitală

• Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare viteză
• Finanțarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de comunicații
• Educația online în mediul rural, în contextul pandemiei Covid – probleme și soluții
• Ce țintă are România privind digitalizarea zonelor rurale?

Speakerii evenimentului sunt: Dragoș PREDA, Secretar de stat pentru Comunicații la Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor, Marian MURGULEȚ,Secretar de stat pentru Tehnologia Informației la nivelul întregii Administrații Publice Centrale, CIO Guvernamental, Cristin POPA, Director Executiv Monitorizare și Control la ANCOM, Jean BADEA, Consilier, Ministerul Educației și Cercetării, Bogdan-Andrei GHINEA, Consilier evaluare-examinare, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Emil DRĂGHICI, Preşedintele Asociației Comunelor din România, Mihai CHIRICA, Primar al Municipiului Iași, Gabriela VLAD, Director executiv, Direcția Tehnologii Informaționale și Servicii Electronice Primăria Municipiului Brașov, Dan GEORGESCU, Președintele Asociației Operatorilor de Telecomunicații din România (AOTR) și Ioan-Cosmin MIHAI, Vicepreședinte, Asociația Română pentru Asigurarea Securității Informației (ARASEC).

Evenimentul va fi moderat de Adina ARDELEANU, Membru Fondator Financial Intelligence.

Partener istituțional al evenimentului: ICSS. Parteneri media: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat, New Money, BiziLive TV, Boof Media.