Brokerul de credite bancare AVBS Credit ţinteşte să ajungă la 100 de francize în 2021

0

AVBS Credit, compania fondată în urmă cu aproape 14 ani de către antreprenorul român Valentin Anghel oferă servicii personalizate şi gratuite de intermediere credite bancare – credit de nevoi personale, credit ipotecar, credit Noua Casă, credit IMM.

Piaţa de credite bancare din ultimii ani a crescut cu aproximativ 25-30% anual, oferind noi oportunităţi de creştere în carieră pentru angajaţii din sistemul bancar – de a face trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor, accesând o franciză în domeniul brokerajului bancar.

Încă de la înfiinţare, AVBS Credit a înregistrat o dezvoltare accentuată, iar la acest moment se numără printre primele companii de intermedieri credite bancare şi non-bancare, oferind soluţii de finanţare accesibile, destinate persoanelor fizice și juridice, la îndemână şi rapide.

Pe termen mediu, AVBS Credit şi-a propus să investească în reţeaua de parteneri şi vrea să ajungă la dublarea numărului de brokeri francizaţi, de la 50 în prezent la 100 de francize în 2021.

Ideea de a fonda o companie în domeniul brokerajului bancar a pornit de la identificarea unei nevoi din piaţă, de a schimba percepţia asupra creditării şi de a o transforma într-o activitate dinamică, eficientă, cu rezultate pe termen lung pentru români şi brokeri de credite. Mi-am propus să creez o cultură organizaţională în care oamenii din sistemul bancar pot regăsi un program de lucru flexibil, o nouă evoluţie profesională, prin încurajarea iniţiativei şi a spiritului întreprinzător”, povesteşte Valentin Anghel, CEO & Founder, AVBS Credit.

Pentru a acoperi nevoile în creştere ale pieței de brokeraj bancar, dar și pentru a susține puternic antreprenoriatul românesc, AVBS Credit acordă gratuit franciza foștilor angajați din bănci, până pe 30 aprilie 2021.

O parte din echipa AVBS Credit:

Roxana Alecu-Tatu, broker francizat AVBS Credit de peste 2 ani, vine după un parcurs în domeniile  bancar și energie electrică în departamentul de vânzări. În ultimul an, Roxana Alecu-Tatu a intermediat cel mai mult într-o lună credite în valoare de aproximativ 5,8 milioane lei. “Vreau să rămân antreprenor. Consider că doar cei care nu au rezultate spectaculoase și vor să încaseze un salariu și atât, vor să se întoarcă în sistem”, explică Roxana.

Robert Hordei, broker francizat AVBS Credit de 8 ani, a lucrat în domeniul bancar. În ultimul an, Robert Hordei a intermediat cel mai mult într-o lună credite în valoare de aproximativ 5,7 milioane lei. “Nu m-aș întoarce în domeniul bancar ca angajat. Ca antreprenor, broker de credite, ai posibilitatea de a câștiga pe măsura implicării și a experienței tale”, explică Robert.

Mariana Copăceanu, broker francizat AVBS Credit de 6 ani, are o experienţă de 10 ani dobândită în domeniul bancar. În ultimul an, Mariana Copăceanu a intermediat cel mai mult într-o lună credite în valoare de aproximativ 3,5 milioane lei. “Având în vedere evoluția mea din ultimii 5 ani, îmi doresc să continui ca antreprenor în domeniul brokerajului de credite”, explică Mariana.

Ionuț Bragarencu broker francizat AVBS Credit de peste 7 ani, vine după un parcurs în domeniile farma şi bancar. În ultimul an, Ionuț Bragarencu a intermediat cel mai mult într-o lună credite în valoare de aproximativ 2,6 milioane lei. “Odată ce ai ales acest drum este foarte greu să te întorci în cadrul unei organizații bancare. Primează satisfacția clientului și timpul pe care ți-l poți organiza și eficientiza mult mai bine”, explică Ionuţ.

Radu Grigore, broker francizat AVBS Credit de 1 an în Iași, vine după un parcurs în domeniul bancar. În ultimul an, Radu Grigore a intermediat cel mai mult într-o lună credite în valoare de aproximativ 2,5 milioane lei. “Nu mă voi mai întoarce ca angajat în sistemul bancar. Este mult mai bine ca antreprenor decât angajat în sistemul bancar”, explică Radu.

Georgeta Mihuțescu, broker francizat AVBS Credit de peste 5 ani în Mehedinți și în împrejurimi, are o experienţă de peste 21 ani în domeniul bancar. În ultimul an, Georgeta Mihuțescu a intermediat cel mai mult într-o lună credite în valoare de aproximativ 1 milion de lei. “Brokerajul de credite, ca antreprenor, mi-a dat posibilitatea găsirii celor mai bune variante de finanțare pentru clienți”, explică Georgeta.

AVBS Credit lucrează cu peste 30 de bănci și IFN-uri din România, iar serviciile sunt gratuite pentru clienții care optează pentru un credit. AVBS Credit este membră A.R.B.C. (Asociația Română a Brokerilor de Credite). Detalii despre obținerea unei francize AVBS Credit: Detalii Obținere Franciză – AVBS Credit  şi https://www.facebook.com/avbs.ro

Parteneriat Institutul de Studii Financiare-Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România

0

Institutul de Studii Financiare (ISF) și Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) anunță încheierea unui parteneriat cu privire la educația financiară. Cei mai buni experți vor susține noi cursuri de specializare destinate tuturor profesioniștilor din domeniul asigurărilor și pieței de capital. De asemenea, în 2021, cele două instituții vor dezvolta proiecte comune de educație financiară pentru publicul larg.

Marian Siminica

Prof. univ. dr. Marian Siminică, director executive al ISF: „În baza strategiei 2021-2023, ISF îşi propune consolidarea poziţiei de furnizor de formare profesională specializat în domeniul financiar, oferind programe de calitate superioară, urmărind aplicarea unor principii de predare şi evaluare. În calitate de partener educaţional al unor asociatii profesionale de prestigiu, ISF îşi îmbunătăţeşte permanent portofoliul de cursuri prin atragerea de teme tehnice de interes în domeniul financiar. O altă latură a parteneriatului ISF-AAFBR o reprezintă demersurile de educaţie financiară din sectorul financiar nebancar care vizează grupuri de persoane cheie, cu potenţial de multiplicare a efectului de informare”.

Daniela Ropotă

Daniela Ropotă, CIIA – Președintele AAFBR: „Ne dorim sa oferim diversitate in materie de cursuri si certificari in domeniul financiar astfel incat sa putem acoperi nevoile pe toate segmentele de activitate de la nivel incepator la nivel avansat. Prin acest parteneriat, membrii AAFBR pot contribui cu expertiza acumulata in analiza financiara la cursurile de pregatire financiara pe de-o parte si beneficia de o oferta mai mare de programe financiare pe de alta parte. Sinergia in abordarea integrata a educatiei financiare duce la dezvoltarea abilitatilor, ceea ce se reflecta in cresterea productivitatii si in final a unui standard de viata mai ridicat”.

ISF, institut fondat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, „este un centru de excelență în domeniul studierii piețelor de profil și derulării programelor de educație financiare pentru asigurarea competențelor, aptitudinilor și cunoștințelor personalului instituțiilor financiare și a personalului ASF și pentru creșterea nivelului de educație financiară al consumatorilor de servicii și produse financiare non-bancare. Pe termen lung, ISF îşi propune alinierea activităţii la cerinţele europene, trecerea de la acumularea de cunoștințe la acumularea și evaluarea de competențe, furnizarea de programe de formare profesională pentru domeniul financiar nebancar adaptate noilor procese organizaţionale, determinate de cerinţele legislative, de dinamica pieţei și a cadrului european, contribuind la maturizarea pieţei financiare nebancare din România, la crearea capacităţii acesteia de a face faţă concurenţei induse de globalizare sau efectelor crizelor economice”.

AAFBR „reunește, în calitate de membri, analiști și manageri din diverse ramuri ale spectrului financiar: macroeconomie, strategie, sector bancar, fonduri de pensii și de investiții, societăți de asigurări, piață de capital, comunicare financiară și relații cu investitorii etc. Prin activitatea desfășurată de către membrii săi, AAFBR își propune următoarele principale obiective: să prezinte un punct de vedere obiectiv și profesionist cu privire la perspectivele economiei românești și pe plan internațional: prin intermediul conferințelor cu profil financiar, comunicatelor de presă publicate ca urmare a unor sondaje interne în rândul membrilor asociației și opiniilor exprimate în massmedia românească; să ofere instrumente și opinii utile către: companiile interesate de evoluțiile macroeconomice în cadrul proceselor interne de administrare a activelor și pasivelor, analiștilor care doresc un punct de reper pentru propriile estimări, presei care identifică provocări economice în prezent și propune soluții pentru viitor, mediului universitar care se orientează asupra cercetării științifice în domeniul financiar; să joace un rol important în societate prin desfășurarea sau promovarea unor programe de perfecționare în domeniul financiar-bancar și de business”.

Coaliția pentru Dezvoltarea României solicită guvernului să se consulte cu mediul de afaceri

0

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) – inițiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi, formată din Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC), Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) – adresează Executivului solicitarea de consultare cu mediul de afaceri în vederea stabilirii Planului Național de Redresare și Reziliență a României:

Consultați-ne înainte să decideți!

Coaliția pentru Dezvoltarea României solicită Guvernului României consultări de substanță cu mediul de afaceri pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență a României.

Mediul de afaceri va contribui activ la implementarea reformelor și proiectelor propuse, de aceea este nevoie să analizăm și să discutăm cu Guvernul oportunitatea, impactul, urgența și fezabilitatea reformelor și proiectelor care vor fi incluse în PNRR. Proiectele și reformele trebuie să fie utile și realiste și să contribuie la repoziționarea strategică a României, într-un lider regional, în domeniile în care avem un potențial crescut de dezvoltare.

De conținutul, dar și de implementarea PNRR depinde viitorul românilor și al României, fondurile disponibile prin acest mecanism reprezentând nu doar o șansă istorică de a recupera decalajele față de alte state europene, ci și o oportunitate pentru România să devină un actor central în anumite domenii economice, la nivel european. De aceea, CDR solicit consultări pe fondul:

-măsurilor de reformă și al investițiilor propuse de ministere spre a fi finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență

-obiectivelor de etapă asumate, precum și țintelor propuse și a indicatorilor aferenți

-modului de finanțare a măsurilor de intervenție propuse

„Înțelegem presiunea timpului, și lucrăm pentru a transmite propuneri ministerelor de linie. Consultările cu ministerele au avut loc, însă suntem îngrijorați și dezarmați când remarcăm că în anumite cazuri, nimic din ceea ce propunem nu este luat în seamă. Momentul acesta este extrem de important, de banii aceștia depinde supraviețuirea economiei românești și nu ne permitem să îi pierdem. Nu vrem să bifăm consultarea, vrem să ne așezăm la masa împreună cu Guvernul și să propunem Comisiei Europene ceea ce este cu adevărat important și de impact pentru România”, a spus Dragoș Anastasiu, coordonatorul CDR.

Coaliția pentru Dezvoltarea României vrea să fie invitată să participe la întâlniri concrete de lucru cu guvernul și ministerele. Suntem pregătiți și vrem să contribuim!

România sprijină inițiativele Programului Națiunilor Unite pentru Mediu

0

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos (foto), a participat la a cincea sesiune a Adunării ONU de Mediu a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEA5), eveniment desfășurat în format virtual, transmis de la Nairobi, Republica Kenya, în perioada 22-23 februarie 2021, cu tema „Consolidarea acțiunilor pentru natură în scopul atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, accentul fiind pus asupra rolului pe care îl joacă natura și soluțiile bazate pe natură în realizarea setului de Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) al Agendei 2030.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor subliniază că „prin participarea la această reuniune, România își arată sprijinul privind inițiativele desfășurate de către Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, precum: combaterea schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, prevenirea, controlul și managementul poluării, al chimicalelor și al deșeurilor, precum și legăturile cu alte procese internaționale în implementarea sinergică a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. România va continua demersurile și acțiunile pentru promovarea și consolidarea dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile și implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, va asigura informarea privind stadiul dezbaterilor la nivel internațional și, în egală măsură, va lua act de inițiativele și bunele practici existente/inițiate de Statele Membre, pentru realizarea unei lumi post-pandemice reziliente și incluzive”.

În cadrul reuniunii, ministrul Barna Tánczos a subliniat: „La nivel național, suntem angajați într-un proces de promovare pe scară largă a principiilor dezvoltării durabile. În acest sens, Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 definește un cadru național pentru implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și oferă o foaie de parcurs pentru realizarea ODD. Am făcut pași importanți pentru a promova sustenabilitatea prin Strategia națională privind schimbările climatice, creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon și planul de acțiune aferent, axat pe necesitatea introducerii stimulentelor economice pentru un sistem de transport ecologic. În aceeași direcție de acțiune, România a implementat recent un nou sistem integrat de informații pentru urmărirea materialului lemnos, numit SUMAL 2.0. Această aplicație îmbunătățește trasabilitatea lemnului și descurajează exploatarea forestieră ilegală.De asemenea, am inițiat prin Administrația Fondului pentru Mediu mai multe programe care abordează domenii ca: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în industria transportului și acordarea de subvenții pentru transportul public ecologic pentru achiziționarea de vehicule noi, ecologice. Totodată, derulăm programe care vizează creșterea eficienței energetice și a managementului inteligent al energiei în școli. Este clar că angajamentul și cooperarea sunt factori cheie pentru a obține rezultate durabile. Cu toate acestea, schimbările despre care vorbim necesită timp, unul mai extins decât ne putem permite. Astfel aș dori să subliniez că lecția pe care trebuie să o învățăm în acest context este cum să respectăm mediul și, în același timp, să găsim echilibrul social și economic pentru a acționa #PentruNatură într-o manieră multisectorială eficientă”.

Adunarea ONU de Mediu (UNEA) este cel mai înalt organism de luare a deciziilor în materie de mediu din lume, care reunește reprezentanți ai celor 193 de state membre ale ONU, întreprinderi, lideri ai societății civile și alte părți interesate pentru a pentru a stabili prioritățile pentru politicile globale de mediu privind schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității. UNEA se întâlnește la Nairobi, Kenya, o dată la doi ani, iar prin declarația sa ministerală, rezoluțiile și deciziile sale, asigură conducerea, catalizează acțiunile interguvernamentale privind mediul și contribuie la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. UNEA este, de asemenea, organul de conducere al Programului Naíunilor Unite pentru Mediu (UNEP). UNEA-5 va oferi, de asemenea, o oportunitate pentru statele membre și părțile interesate de a face pași ambițioși în vederea reconstruirii mai bine și mai ecologic, asigurându-se că investițiile în redresarea economică după pandemia Covid-19 contribuie la dezvoltarea durabilă.

Forum de afaceri româno-tunisian

0

La invitația Excelenţei Sale Raja Jhinaoui Ben Ali, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Tunisiene în România, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), dr. ing. Costică T. Mustață, a participat, la sediul Ambasadei, la o cină de lucru.

Întrevederea, la care au participat, de asemenea, Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, şi Cristian Ilie, director general adjunct al Direcției Generale Investiții Străine (InvestRomânia) din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, a vizat pregătirea organizării unui forum economic româno-tunisian dedicat la două dintre sectoarele: energie, turism şi agricultură, urmând ca precizarea acestora precum și detaliile tehnice să fie stabilite de către echipele de specialiști ale instituţiilor menţionate, după consultarea mediului de afaceri.

Evenimentul se adresează atât oamenilor de afaceri ce activează în domeniile amintite, cât şi reprezentanților camerelor de comerț, ai altor organizații de afaceri şi ai administrației publice centrale și locale din cele două ţări. Scopul organizării acestui forum este de a oferi participanţilor din România şi Tunisia informații actualizate și verificate privind domeniile menţionate (cadru legal, potenţial de dezvoltare, oportunităţi de cooperare etc.) şi de a asigura antreprenorilor o platformă eficientă pentru discuţii.

Această decizie a fost luată ca urmare a succesului de care s-a bucurat, atât în România, cât şi în Tunisia, webinarul dedicat investiţiilor, organizat la începutul lunii februarie a.c. de: Ambasada Republicii Tunisiene în România, InvestRomânia și Agenția Tunisiană de Promovare a Investițiilor Străine (FIPA), în parteneriat cu Camera bucureşteană, CCI Prahova, Autoritatea Tunisiană de Investiții şi Centrul de Promovare a Exporturilor din Tunisia (CEPEX).

Informații de background

Schimburile comerciale româno – tunisiene, au atins, în perioada ianuarie-noiembrie 2020 (date disponible) valoarea de 200,9 milioane USD, Tunisia fiind al doilea partener comercial al României din Africa (după Maroc). Exportul s-a cifrat la 140 milioane USD, locul 3 între statele africane ca destinație a produselor românești (după Maroc și Africa de Sud), respectiv locul 44 în exportul total al țării noastre, cu o pondere de 0,22%. La import s-au înregistrat mărfuri în valoare de 60,9 milioane USD, locul 2 ca țara de origine pentru mărfurile aduse de pe continental african (după Maroc) și locul 52 în importul total al României, cu o pondere de 0,07%. Evoluția pandemiei de Covid 19 în cursul anului 2020 a influențat negativ schimburile comerciale bilaterale care s-au diminuat, comparativ cu perioada similară din 2019 cu 5,4% (exportul cu 3,1%, iar importul cu 10,3%).

VOTAȚI GABRIEL CHEREBEȚIU, PRIMUL ROMÂN DIN ISTORIE NOMINALIZAT PENTRU A INTRA ÎN „HALL OF FAME” MONDIAL LA VOLEI

0

Gabriel Cherebețiu este primul român din istorie nominalizat la premiul pentru personalitatea anului în volei, de către International Volleyball Hall of Fame. Totul însă stă în puterea voturilor de susținere venite direct de la oameni. Oricine își dorește să îi ofere un vot celui care a pus România pe harta voleiului mondial încă din anii ’50 o poate face intrând pe site-ul volleyhall.org, iar pagina de vot se deschide automat. Se poate chiar vota zilnic, de aceeași persoană, până pe 28 februarie.

Doctorul Gabriel Cherebețiu sau „mexicanul din Blaj”, cum i se mai spune, este unul dintre numele de referință ale voleiului românesc și mexican. A fost vicecampion mondial în 1956 (Paris), obținând alte două medalii de bronz la edițiile din 1960 (Rio de Janeiro) și din 1962 (Moscova). De asemenea, a fost vicecampion european în 1958 (Praga), apoi a fost antrenor secund al Naționalei de volei și medicul echipei, cu care a și câștigat Campionatul European din 1963 (România), de altfel singurul aur din istorie obținut de voleibaliștii noștri. Cherebețiu ar fi trebuit să participe și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 1964, însă, cu 3 săptămâni înainte de plecare, a fost chemat la Comitetul Olimpic și Sportiv Român și a fost anunțat că nu va mai pleca împreună cu lotul la Tokyo, ci va merge în Mexic, la solicitarea Comitetului Olimpic de acolo, pentru a forma și pregăti echipa de volei în calitate de antrenor și medic al lotului, în vederea participării la Jocurile Olimpice, pe care Ciudad de Mexico avea să le găzduiască 4 ani mai târziu, în 1968.

S-a întors în țară imediat după acest eveniment, pentru că plecase pe semnătură, și, între timp, a renunțat la antrenorat și a dezvoltat Centrul de medicină sportivă. La 6 ani de la întoarcerea sa în țară, o delegație oficială din Mexic, în frunte cu ministrul Sportului, a vizitat România pentru a căuta și a duce peste hotare valori ale sporturilor, din dorința de a-și consolida performanțele sportive. Întâmplarea face că ministrul Sportului din Mexic era un fost jurnalist care îl cunoștea și îl aprecia foarte mult pe doctorul Cherebețiu pentru ceea ce făcuse din voleiul mexican. Impresionat de ceea ce realizase la Centrul de medicină sportivă din România, i-a propus să meargă din nou în Mexic pentru a pune acolo bazele medicinei sportive, iar după 2 ani de formalități invitația s-a și concretizat.

Pentru meritele sale deosebite în volei și în medicina sportivă, doctorul Gabriel Cherebețiu a fost decorat și de președintele Emil Constantinescu, în anul 2000, cu Ordinul Național pentru merit în grad de ofițer.

Acum, cariera lui de succes și contribuția lăsată în paginile de istorie ale acestui sport pot fi încununate onorific cu un titlu râvnit și de alte nume mari ale voleiului mondial, dar pentru asta oamenii trebuie să își reamintească sau să afle cine este Gabriel Cherebețiu și să îl voteze.

Să punem steaua României în volei la loc de cinste! 

În alinierea prevederilor contabile la cele fiscale, Finanțele pierd din vedere aspectele practice ale cerințelor de raportare

Autor: Diana Lupu (foto), Partener Asociat,
Global Compliance & Reporting, EY România

Noul proiect de modificare a Legii contabilității ar putea obliga companiile străine rezidente fiscal în România să raporteze situațiile financiare atât în statul în care sunt înființate, cât și în România

Persoanele juridice străine, inclusiv cele aparținând Spațiului Economic European, care au locul conducerii efective în Romania, vor avea, din acest an, obligația de a întocmi situații financiare anuale în România, conform unui proiect de modificare a Legii contabilității, aflat spre consultare publică. În cazul în care textul nu va mai suferi ulterior modificări, persoanele juridice străine vor trebui să întocmească situații financiare pentru întreaga activitate, atât în statul în care sunt înființate, cât și în România.

Încă din 2016, companiile străine rezidente fiscal în România sunt obligate la plata impozitului pe profit în România, însă nu și la organizarea contabilității în România. Cum calculul impozitului pe profit are la bază evidențele contabile, în practică, aceste societăți puteau să aleagă dacă folosesc ca bază evidențele contabile întocmite conform regulilor statelor unde sunt înființate sau pregătesc un set adițional de evidențe contabile în România, aplicând aceleași reguli ca societățile romanești.

Ce prevede noul proiect de modificare a Legii contabilității

În valul de modificări fiscale adoptate la sfârșitul anului 2020, apare această “noutate” contabilă. Astfel, potrivit Legii 296/2020 publicată în decembrie 2020, persoanele juridice străine, rezidente fiscal în România potrivit locului conducerii efective, au (între altele) obligația să conducă și să păstreze în România evidența contabilă, respectiv, să întocmească situațiile financiare conform legislației contabile din România.

Această prevedere a venit să stabilească, în fapt, cadrul necesar pentru calculul impozitului pe profit de către companii, la plata căruia sunt obligate, conform Codului fiscal în vigoare începând cu 2016, toate persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România. Ca regulă generală, calculul impozitului pe profit se face pornind de la evidențele contabile. Doar că, până la acest moment, acest tip de societăți nu au fost menționate între entitățile obligate să organizeze și să conducă evidența contabilă în România.

Practic, modificarea pe care Ministerul Finanțelor o are în vedere la Legea contabilității trebuie interpretată în legătură cu prevederea referitoare la obligația de a conduce și păstra în România evidența contabilă, introdusă prin Legea 296/2020. Pentru că, în acest proiect de ordonanță, se vorbește tocmai despre obligația persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România de a organiza și conduce contabilitatea conform legii nr. 82/1991. La acest moment, în ceea ce am putut vedea în proiectul supus consultării, nu sunt incluse prevederi specifice referitoare la pregătirea evidențelor contabile și întocmirea situațiilor financiare de către aceste societăți – cum ar fi, de exemplu, retratarea/ translatarea soldurilor inițiale și prezentarea informațiilor comparative în situațiile financiare anuale pentru primul an în care aceste societăți sunt obligate să întocmească evidențe contabile în România. Este doar  menționată obligația pe care trebuie să o îndeplinească persoanele juridice străine.

Acest lucru, din punctul nostru de vedere, menține neclaritatea cu privire la reglementările contabile aplicabile acestor persoane juridice străine. Nici aria de aplicabilitate a Reglementărilor contabile, așa cum au fost ele aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1802/2014, nu este actualizată pentru a include prevederi referitoare la persoanele juridice străine cu locul de exercitare a conducerii efective situat în România. Pe de altă parte, dacă reglementările contabile aplicabile acestor societăți în statul în care sunt înregistrate transpun aceleași directive europene care sunt implementate și în legislația românească (nota bene – se supun acelorași reguli), am putea spune că există argumente pentru a susține că cerințele din Legea contabilității ar fi, cel puțin parțial, îndeplinite. Evidențele contabile fiind întocmite în statul în care aceste societăți sunt înregistrate și supunându-se unor reglementări comune, nu ar mai fi necesară decât stabilirea unor reguli clare de transpunere. Este, practic, ceea ce așteptăm cu interes – clarificarea detaliilor. Așa cum arată la acest moment proiectul de modificare a legii contabilității, agenții economici ar putea ajunge în situația în care să fie obligați să întocmească situații financiare pentru întreaga activitate, atât în statul în care sunt înființate, cât și în România. Și cum din practica noastră de până acum am văzut că aceste societăți străine care devin rezidente fiscal în România conform locului conducerii efective sunt societăți holding, așa cum arată proiectul de lege acum, se poate ajunge la situația în care aceste societăți devin obligate să întocmească și situații financiare consolidate și auditate (și) în România.

În concluzie, ceea ce ar fi indicat să facă societățile vizate de această modificare, din punct de vedere practic, pentru a evita, în primul rând, potențiale riscuri fiscale la calculul impozitului pe profit, ar fi să întocmească evidențele contabile conform reglementarilor contabile aplicabile pentru societățile românești (având în vedere, în principal, Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1802/2014). Iar primul pas, care nu va fi lipsit de provocări, va fi retratarea/ transpunerea soldurilor inițiale la data la care se face modificarea rezidenței fiscale.

Studiu ENSO – Prima radiografie a economiei din Cluj-Napoca: 20% dintre companii generează 80% din piața de servicii de business

0

Companiile din Cluj cheltuiesc, în medie, până la 15-30% din bugetele lor pentru outsourcing de servicii și lucrează, de obicei, cu peste 50 de furnizori anual de la care contractează până la 80 de tipuri diferite de servicii pentru operațiuni de zi cu zi. Datele sunt concluziile unui studiu dezvoltat de ENSO, platforma lansată la sfârșitul anului trecut care își propune să fie un Amazon B2B al serviciilor ce conectează companiile cu furnizorii lor.

Studiul a fost realizat pe 1.200 de firme din Cluj dintre care 200 reprezintă cei mai mari achizitori care generează 80% volumul total de servicii B2B din Cluj și 1.000 cei mari ofertanți de servicii, după cifră de afaceri și număr de angajați. Cele 200 de companii au o cifra de afaceri anuală de peste 2,5 miliarde de euro, generează un profit cumulat de peste 214 milioane de euro, au peste 40.000 de angajați și ocupă peste 335.000 de metri patrați de spații de birouri.

„Am dezvoltat acest studiu pentru că ne-am dorit o radiografie a pieței serviciilor de business din Cluj-Napoca dar și pentru a veni în sprijinul companiilor care consumă aceste servicii și al furnizorilor care le oferă. Business-urile care folosesc aceste servicii vor avea o perspectivă calitativă și cantitativă asupra ofertei locale, ca sprijin în definirea strategiei de management al furnizorilor proprii. Intenționăm ca până la sfârșitul acestui an să facem astfel de radiografii pentru încă trei orașe mari din România, inclusiv București”, a spus Andrei Pantelimon, CEO @ENSO Business Services.

Andrei Pantelimon, CEO @ENSO Business Services

Cele mai solicitate servicii sunt cele de administrare a afacerilor (contabilitate, juridic, taxe, marketing), HR (recrutare, training, beneficii), infrastructură – spații de birouri (închiriere, mentenanță, logistică) și IT (infrastructură, securitatea datelor). Până la declanșarea pandemiei, serviciile de organizare de evenimente și călătorii erau, de asemenea, foarte solicitate.

Cei mai mari achizitori din Cluj-Napoca sunt companiile din domeniul ingineriei, IT și servicii. Firmele din domeniul ingineriei au împreună o cifră de afaceri de 1.120 de milioane de euro aprope cât au cele de IT (935 milioane de euro) și servicii (368 milioane de euro) împreună. Cel mai mare profit îl generează firmele din IT, de 105 milioane de euro, cât fac împreună cele din inginerie (74 milioane de euro) și servicii (31 milioane de euro)

Cu cat o companie este mai mare cu atât va externaliza mai multe servicii, în timp ce business-urile mici externalizează atunci când construirea expertizelor interne este foarte costisitoare.

Aceste industrii, inginerie și IT, care sunt cei mai mari achizitori se bazează pe o resursa umană înalt calificată, care produce o valoare adăugată crescută, așa că, în mod firesc, ce este în afara core business este externalizat. Cu toate acestea, când compania depășește un prag de peste 100.000 de angajați la nivel mondial, numărul de servicii externalizate scade, dar crește volumul”, a explicat Pantelimon.

Studiul ENSO este cu atât mai valoros încât arată nu doar strategiile de outsoucing de servicii ci și modul în care funcționează economia Clujului, de la industriile mari angajatoare la companiile mici care furnizează servicii specifice.

Studiul a fost realizat folosind date statistice de pe Ministerul de Finanțe și Registrul Comerțului culese, analizate și interpretate de specialiștii ENSO și are la baza și o serie de interviuri calitative cu cele mai importante companii din Cluj și furnizorii lor de servicii. ENSO Business Services este un strat-up antreprenorial lansat la sfârșitul anului trecut de șase antreprenori din Cluj.

Studiul poate fi consultat aici.

Garanție EximBank pentru credite acordate de Raiffeisen Bank companiei Trutzi SRL

0

EximBank anunță că „a emis garanții în numele și în contul statului român în valoare de 15,75 milioane de lei, în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19 pe care o implementează în urma mandatului special primit din partea statului, pentru compania suceveană Trutzi SRL – unul dintre principalii jucători pe piața producției și comercializării de elemente din fier forjat, garanții care acoperă 90% din creditele acordate societății de Raiffeisen Bank”.

Valoarea totală a finanțării de la Raiffeisen Bank garantate de EximBank este de 17 milioane de lei, sumă ce va permite societății „să-și asigure necesarul de lichiditate pentru desfășurarea activității curente, precum și să investească în dotarea cu echipamente tehnologice și utilaje pentru extinderea liniilor de producție”.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank, subliniază: „Garanțiile pe care EximBank le acordă în cadrul programului financiar de susținere a companiilor mari și a IMM-urilor cu cifră de afaceri de peste 20 milioane lei deschid noi oportunități pentru companiile locale, acestea putând astfel să dispună, într-un moment excepțional, de finanțările de care au nevoie pentru a-și îndeplini planurile de investiții sau pentru a-și finanța activitatea curentă. Este o facilitate valoroasă pe care așteptăm ca băncile comerciale de pe piață să o valorifice în beneficiul direct al firmelor românești aflate în căutarea celor mai bune soluții financiare pentru a depă­şi obstacolele acestei perioade deosebite”.

Ciprian Nuțu, CEO Trutzi SRL: „Pandemia a afectat pe toată lumea, mulţi dintre partenerii noştri au fost nevoiți să-și oprească temporar activitatea, iar efectele negative s-au resimțit pe tot lanţul comercial. Suntem bucuroși însă că întreaga noastră strategie de criză s-a dovedit a fi una eficientă și că am reușit să asigurăm continuitatea activității, fără să apelăm la moratorii sau să solicităm amânări la plata taxelor și impozitelor. Astfel, beneficiind și de acest program financiar de susținere a companiilor mari, derulat în parteneriat de EximBank și Raiffeisen Bank, vom reuși să ne finanțăm activitatea curentă și totodată să ne concentrăm atenția pe derularea investițiilor pentru extinderea liniilor de producție care să ne permită consolidarea poziției pe piața pe care activăm”.

Cristian Sporiș, vicepreşedinte corporate banking Raiffeisen Bank: „Ne bucurăm că am putut să susținem compania Trutzi în această perioadă dificilă cu un credit de investiții și unul pentru capital de lucru, ajutați de facililitatea EximBank. E un parteneriat tripartid de succes pentru o companie românească cu un potențial mare de dezvoltare. Principala investițite va fi achiziționarea unei linii tehnologice de vopsire în camp electrostatic, modalitate care oferă avantaje importante, precum rezistența la coroziune și la condițiile meteo, dar protejează și mediul înconjurator, emisiile de noxe fiind extreme de reduse. Pentru Raiffeisen Bank finanțarea sustenabilă și susținerea economiei românești este un obiectiv strategic important și vom continua să o facem”.

Trutzi SRL este caracterizată ca „o societate comercială cu capital privat integral românesc care a pornit de la vânzarea de elemente de fier forjat într-un mic spaţiu comercial din Suceava și s-a dezvoltat de-a lungul timpului până la realizarea unei reţele de mari depozite la nivel naţional, a două unităţi de producţie de peste 4.000 de mp, crearea a peste 300 de locuri de muncă și afaceri de peste 170 de milioane de lei în 2019. După un început de 2020 bun, activitatea companiei a fost afectată de declanșarea crizei sanitare care a determinat scăderea vânzărilor, precum și întârzieri în încasarea facturilor. Ridicarea treptată a restricțiilor impuse de pandemie a favorizat însă o revenire a activității, iar compania se pregătește să își reia planurile de dezvoltare”.

Huawei: 2021 este anul potrivit pentru a debloca potențialul comerțului digital

Huawei a publicat un White Paper despre inovațiile în comerțul digital, explorând oportunitățile economice oferite de tehnologie în vremea pandemiei. Materialul analizează, de asemenea, importanța reducerii decalajului digital pentru a distribui mai bine beneficiul globalizat, potențialul impuls pe care comerțul digital îl poate aduce economiei mondiale și rolul Huawei în accelerarea erei digitale prin colaborare și tehnologie.

În era comerțului digital, datele vor avea o importanță din ce în ce mai mare în fluxurile internaționale de bunuri, servicii, tehnologie, capital și aptitudini. Platformele digitale vor deveni baza standard pentru ecosistemele care colectează resurse, promovează colaborarea, îmbunătățesc eficiența și construiesc lanțuri de valoare globale care se vor extinde de la lumea fizică la lumea digitală.

Potrivit documentului, cinci servicii digitale ar putea avea un impact semnificativ asupra dezvoltării comerțului digital.

  1. Serviciile de stocare și computing în cloud vor sprijini furnizarea de servicii pe teren și vor accelera migrația în cloud. Acest lucru va conduce la formarea unui ecosistem de „economie cloud” și la creșterea noilor modele de afaceri, cum ar fi crowdsourcing, crowd finance, outsourcing în cloud și subcontractarea platformelor.
  2. Platformele digitale vor fi un sprijin important pentru funcționarea eficientă și ordonată a economiei digitale și a comerțului digital.Astfel de platforme oferă un mecanism de interacțiune online între părțile interesate, indiferent de locația lor fizică și susțin conexiunea transfrontalieră a ofertei și cererii de date, bunuri și servicii, precum și colaborarea internațională în cercetare și dezvoltare, proiectare și producție.
  3. Funcțiile AI vor accelera dezvoltarea serviciilor digitale și le vor îmbunătăți inteligența, automatizarea și complexitatea.
  4. Serviciile de rețea 5G vor crea oportunități pentru noi aplicații și modele de afaceri. Acestea vor facilita dezvoltarea specializării inteligente și o participare mai incluzivă în lanțurile globale de aprovizionare ale noii industrii de servicii digitale.
  5. În cele din urmă, serviciile de încredere digitală optimizate, cum ar fi cele de verificare, identitate și blockchain, vor crea un mediu de afaceri internațional sigur și de încredere, pentru a facilita comerțul cu date, produse și oferte digitale.

Cele cinci servicii digitalizează serviciile tradiționale în timpul pandemiei COVID-19, cu rezultate promițătoare în creșterea presiunii economice generate de regulile de distanțare socială. Conform studiului UNCTAD (2019), digitalizarea face parte din mai mult de 15% din PIB-ul global, iar această cifră crește semnificativ de la an la an[1].  Multe alte statistici arată, de asemenea, creșterea remarcabilă pe care digitalizarea o va aduce economiei mondiale.

Deși globalizarea a crescut fără îndoială prosperitatea generală, provocarea inegalității în distribuirea beneficiilor sale și decalajul crescut dintre bogați și săraci nu pot fi rezolvate unilateral prin restricții, protecționism, atacuri vizate asupra companiilor private sau prin decuplare forțată. În furtuna acestei pandemii, nicio națiune sau companie nu poate sta singură. Trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi modalități și mijloace de a păși cu încredere în viitorul digital.

Potrivit lui Craig Burchell, Senior Vice President Global Trade Affairs, Huawei, „guvernele care pun digitalizarea în centrul politicilor economice și comerciale vor avea un avantaj competitiv față de cele care nu procedează în acest fel. Deblocarea potențialului comerțului digital este esențială pentru sănătatea, prosperitatea și stabilitatea mondială viitoare. ” Promovarea accesului la tehnologie pentru toată lumea înseamnă închiderea decalajului digital care afectează jumătate din omenire. Acest lucru va accelera comerțul digital și va sprijini o mai bună distribuție a beneficiilor globalizării. În această privință, Huawei consideră că politica comercială poate contribui puternic la creștere și crearea de oportunități economice. În timpul pandemiei, tehnologiile digitale s-au dovedit a fi de succes, dar recuperarea economiei cere ca factorii de decizie să realizeze mai mult și mai rapid decât în trecut.

Deoarece redresarea economică post-COVID 19, criza climatică și inegalitatea economică sunt aspect care necesită rezolvare urgentă, acesta este anul pentru deblocarea potențialului comerțului digital. Colaborarea globală și accesul la tehnologie vor ajuta țările din întreaga lume să se mute într-o lume stabilă, prosperă, conectată și inteligentă.


[1] UNCTAD (2019), Digital Economy Report 2019, at https://unctad.org/en/PublicationsLibrary/der2019_en.pdf.