Conform sondajului național realizat de INSCOP Research, Uniunea Europeană continuă să se bucure de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, majoritatea acestora privind cu optimism viitorul construcției europene și considerând că UE a ajutat țara noastră în combaterea epidemiei de coronavirus. În ceea ce privește concretizarea avantajelor apartenenței la Uniunea Europeană, majoritatea respondenților sunt de părere că România nu a atras suficiente fonduri europene, că este pregătită să facă parte din Spațiul Schengen.
Aproape două treimi dintre români (64,1%) susțin ideea că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus. Un sfert dintre respondenți (25,8%) își exprimă dezacordul față de această afirmație. 10,1% reprezintă procentul non-răspunsurilor.
Acordul față de afirmația că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus este mai ridicat în rândul tinerilor (18-29 de ani) și al persoanelor active (30 – 44 de ani), al salariaților la privat, dar și al celor fără ocupație, al șomerilor și casnicelor, al respondenților care declară că reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la ceva și al locuitorilor regiunilor Centru și Nord-Est.
56,9% dintre cei intervievați privesc cu optimism viitorul Uniunii Europene, 34,6% declarându-se pesimiști. 8,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Manifestă un optimism mai ridicat decât media respondenții cu vârsta între 18 și 29 de ani, respectiv cei până în 44 de ani, respondenții cu studii superioare, elevii și studenții, cei care declară că reușesc să cumpere și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, cei care reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la ceva și locuitorii din regiunea de Nord-Vest .
Întrebați dacă România a atras suficiente fonduri europene, majoritatea românilor (62,6%) răspunde negativ. 27,6% sunt de opinie contrarie, în timp ce 9,8% nu știu sau nu răspund.
Consideră că România a atras suficiente fonduri europene mai ales persoanele cu studii primare, cele fără ocupație, șomerii sau casnicele, respectiv persoanele care declară că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar.
Din populația care consideră că România nu a atras suficiente fonduri europene (62,6%), doar 10,5% este de părere că Uniunea Europeană este de vină, în timp ce marea majoritate (85,9%) identifică România drept cauză a acestei situații. 3,5% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
55% dintre români sunt de părere că România este pregătită să facă parte din Spațiul Schengen, în timp ce 33,9 sunt de părere contrarie și 11,1% nu știu sau nu răspund.
În rândul întreprinzătorilor, patronilor, liber profesioniștilor, al celor care declară că veniturile le ajung pentru un trai decent, dar nu își permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe, al locuitorilor regiunilor de Nord-Est și Sud-Muntenia se înregistrează procente mai ridicate decât media de respondenți care sunt de părere că România este pregătită să facă față din Spațiul Schengen.
Un procent de 59,1 dintre români au foarte multă și multă încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 48,8% dintre respondenți au foarte multă și multă încredere în Germania, 45,5% în Statele Uniune ale Americii și 42,1% în Franța. 21,3% dintre respondenți au încredere foarte multă și multă în Rusia, iar 20,1% în China.
Sondajul a fost realizat în perioada 17-25 octombrie 2020 de INSCOP Research, volumul eșantionului multi-stratificat, probabilistic fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6%, la un grad de încredere de 95%.
Euler Hermes,
lider mondial în soluții de asigurare a creditelor, prezintă o analiză la zi
privind Zona Euro și perspectivele în urma contextului actual:
Întârziată, nu stopată, Zona Euro se recuperează după un „lockdown light”
Lockdown 2.0 sau „lockdown light” în Europa
întruchipează strategia „stop-and-go”, care ar trebui să urmeze valurile
epidemice până la revenirea la normal în 2022 după posibila apariție a unui
vaccin. Cu toate acestea, noile restricții nu sunt o reeditare a celor din
primăvara anului 2020, deoarece impactul lor economic asupra PIB-ul din Q4 2020
ar trebui să fie cu 30-60% mai puțin sever. Recuperarea Zonei Euro ar putea fi
astfel întârziată, dar nu stopată. PIB-ul în Q4 2020 pare să se contracte cu
aproximativ –4% de la un trimestru la altul, aducând prognoza pentru întregul
an 2020 la –7,6%. Cu toate acestea, se așteaptă o recuperare timidă în 2021 (+
4,1% față de + 4,8% preconizată pentru finalul lunii septembrie), în contextul
în care regulile stricte privind interacțiunile sociale rămân în vigoare. Abia
în a doua jumătate a anului 2021, disponibilitatea anticipată a unui vaccin
eficient, urmând să fie lansat înainte de sfârșitul anului, va oferi un avânt necesar
redresării economice prin reducerea incertitudinii. Cu toate acestea, riscul de
a afecta pe termen lung economia a crescut din cauza înmulțirii insolvențelor,
a șomajului mai ridicat și a presiunii crescute asupra sectorului bancar.
O lungă iarnă economică vine în
Europa
O dublă scădere a Zonei Euro in Q4 este
aproape sigură, având în vedere al doilea val de restricții. Revenirea
puternică din Q3, cu mult peste așteptări,
cu un record de creștere a PIB de 12,7% (trimestru la trimestru), a
dovedit că economiile Zonei Euro își pot reveni destul de repede pe măsură ce
restricțiile sunt ridicate. Marea întrebare acum este dacă pot face din nou
acest lucru. La urma urmei, noua rundă de restricții dure anunțate în ultimele
săptămâni sigur va împinge economia Zonei Euro într-o zonă de contracție în
ultimul trimestru al acestui an.
Grafic 1
– PIB-ul real al Zonei Euro (miliarde Euro)
Sursa: Refinitiv, Euler Hermes, Allianz Research
Cu
toate acestea, nu vă așteptați să vedeți o reluare a ceea ce s-a întâmplat în
prima jumătate a anului 2020: există diferențe importante față de primul val de
restrictii din Europa. Vestea bună mai întâi: impactul asupra activității
economice pe termen scurt se va dovedi mai slab. Ne așteptăm ca restrictiile din noiembrie să fie responsabile de 30-60%
din vulnerabilitatea economică a Zonei
Euro în comparație cu șocul din aprilie, deoarece i) măsurile sunt mai
specifice, afectând în principal cheltuielile sociale (30-45% din consumul privat)
și mai puțin restrictive (școlile și întreprinderile neesențiale sunt menținute
deschise în majoritatea țărilor), ceea ce ar trebui să susțină activitatea de
producție și cea de construcții și astfel să reducă șocul de la aprilie cu 5
puncte procentuale[1];
companiile au câștigat experiență în adaptarea la restricțiile dure (în
principal, lucrând mai mult cu soluții digitale); iii) sectoarele cele mai
afectate nu s-au întors încă la nivelul de activitate dinaintea crizei, iar
asta ne face să credem că noi restricții vor declanșa o scădere mai puțin
accentuată și iv) se așteaptă o performanță mai bună a comerțului exterior
decât în primăvară, China jucând rolul unei ancore de stabilitate.
Grafic 2 – Costul preconizat al
lockdown-ului din noiembrie în % din șocul din aprilie
Germany
46%
France
53%
Italy
52%
Spain
40%
Netherlands
47%
Belgium
65%
UK
32%
USA
30%
Sursa: Euler Hermes, Allianz
Research
Vestea mai putin bună este că avântul de
redresare după cea de-a doua redeschidere este posibil să fie mai redus, chiar
și atunci când ne gândim la efecte mai slabe ale restricțiilor. În primul rând,
guvernele sunt mai puțin susceptibile în a ușura restricțiile în același mod în
care au facut-o în lunile de vară, încercând să învețe din greșelile care au
dus la această a doua perioadă de restricții majore. În special, ne așteptăm ca regulile stricte
privind interacțiunile sociale să rămână în vigoare pentru a reduce riscul unei
recidive sanitare și, drept urmare o
recesiune de trei ori mai puternică, în timp ce țările au nevoie de mai mult
timp pentru a stabili sisteme adecvate de urmărire, localizare și izolare.
Între timp, este posibil ca unele activități economice să nu repornească (de
exemplu, întâlnirile și evenimentele mai mari dar și călătoriile) până când nu
este disponibil un vaccin și / sau teste mai rapide. În consecință, creșterea
PIB-ului din primul trimestru pare pregatita să dezamăgească la doar + 1,9%
(trimestru la trimestru).
Grafic 3 – Prognoza PIB-ului real (în %)
Q4 2020
2020
2020
(as of Q3)
Q1 2021
Q2 2021
Q3 2021
Q4 2021
2021
2021 (as
of Q3)
EZ
-4.1
-7.6
-7.9
1.9
2.3
1.2
1.0
4.1
4.8
DE
-3.0
-6.2
-6.0
1.0
1.8
1.2
1.0
2.4
3.5
FR
-7.1
-10.0
-9.8
3.4
3.6
1.6
1.2
6.2
6.9
IT
-3.0
-9.0
-10.1
0.8
1.5
0.5
0.5
3.8
4.2
ES
-5.5
-12.1
-11.8
3.7
2.2
0.4
0.5
4.0
6.4
UK
-6.3
-12.2
-11.8
1.6
4.6
1.0
1.0
2.0
2.5
Sursa: Refinitiv, Euler Hermes,
Allianz Research
O revenire economică la timp pentru
Sărbătorile Pascale
Ne așteptăm ca relaxarea
restricțiilor din Europa să intre într-un nou capitol doar în al doilea
trimestru al anului 2021, pe masura ce capacitățile adecvate din sectorul
sănătății vor permite acest lucru. În același timp, vremea mai caldă din
preajma Paștelui ar putea păstra sub control
rata de înmulțire a cazurilor Covid-19 și ar putea da un imbold
cheltuielilor sociale pentru activități în aer liber. Cu toate acestea, nivelul
ridicat de incertitudine economică pe fondul îngrijorărilor persistente cu
privire la un posibil al treilea val de restrictii și, la rândul său, o
recesiune de trei ori mai pronunțată , vor continua să treneze asupra ritmului
de redresare, în timp ce companiile și gospodăriile țin cu atenție de excesul
economisit din precauție. Abia în a doua jumătate a lui 2021, disponibilitatea
anticipată a unui vaccin eficient, urmând să fie lansat înainte de sfârșitul
anului, va oferi avântul necesar recuperării economice, prin reducerea
nivelului ridicat de incertitudine. Cu toate acestea, întrucât campania de
vaccinare poate dura câteva luni, impactul schimbării anotimpurilor asupra
răspândirii virusului poate necesita o reinstaurare temporară a restricțiilor
începând din septembrie 2021.
În ansamblu, ne așteptăm ca al doilea
val de restricții să întârzie, dar să nu stopeze recuperarea în 2021, PIB-ul
Zonei Euro urmând să aibă o recuperare moderată, în jur de + 4,1%, față de +
4,8% cât este așteptat pentru sfârșitul lunii septembrie 2020. Prin urmare, o
revenire completă la activitatea normală nu este de așteptat înainte de 2022,
în timp ce pentru Zona Euro în ansamblu, nivelurile PIB dinainte de criză vor
fi atinse numai la trecerea dintre anii 2022/23. Chiar și atunci, riscul de
impact pe termen lung asupra economiei a crescut din cauza înmulțirii
insolvențelor, a șomajului mai mare și a presiunii crescute asupra sectorului
bancar.
În căutarea unui raspuns politic
adecvat
Pentru ca scenariul nostru de bază să se
mențină, factorii de decizie politică vor trebui să-și actualizeze rapid
răspunsul la situația de criză, cu o viziune către susținerea încrederii
sectorului privat, evitând o recesiune „triplă” și limitând pagubele irecuperabile
asupra economiei. În acest context, sănătatea este pe primul loc. Fără o
capacitate adecvată de urmărire, localizare și izolare a cazurilor Covid-19, al
doilea val de restricții va ramâne ineficient. Între timp, din punct de vedere
fiscal, măsurile minime care vizează limitarea daunelor pe termen lung asupra
economiei – adică schemele de munca cu program redus și garanțiile guvernamentale pentru credite –
trebuie extinse rapid atât timp cât restricțiile privind activitatea economică
rămân în vigoare. În timp ce guvernele naționale sunt cele care pot da direcția
în acest sens, inițiativele UE care acționează ca a doua linie de apărare prin
extinderea plaselor de siguranță naționale – mai presus de toate programul SURE
(“Suport pentru gestionarea riscurilor legate de somaj in starea de urgenta” –
Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency), precum și fondul
paneuropean de garantare pentru împrumuturi corporative al Băncii Europene de
Investiții – câștigă importanță și ar trebui să fie completate în funcție de
necesități. Mai mult, obstacolele din calea punerii în aplicare a fondului de
recuperare al UE trebuie abordate urgent pentru a evita un impact întârziat sau
redus. Nu în ultimul rând, Banca Centrală Europeană va trebui să continue să
sprijine expansiunea fiscală a guvernelor Zonei Euro, recalibrându-și strategia
politică la următoarea reuniune din decembrie. Ne așteptăm să vedem o creștere
de 500 de miliarde de euro a programului său de relaxare cantitativă pentru
2021, pentru a menține controlul asupra costurilor de refinanțare pentru
guverne, precum și pentru sectorul privat. Puterea suplimentară derivată din
această acțiune ar trebui să fie mai mult decât suficientă pentru a absorbi
întreaga emisiune netă de obligațiuni suverane, estimatasa ajungae la 400
miliarde EUR. În plus, este probabil ca BCE să
imbunatateasca condițiile privind finantarile pe termen lung TLTRO-III
(Targeted Longer-Term Refinancing Operations)
și ar putea relaxa și alți indicatori de reglementare bancară pentru a
oferi mai mult spațiu de respiro băncilor.
Grafic 4 – Emisiunea de obligațiuni
suverane nete din zona euro 2021 față de achizițiile anticipate ale BCE
Sursa: Refinitiv, National debt agencies, Sources: National Ministeries of Finance, Allianz Research
Ce înseamnă acest lucru pentru
companii?
Va
fi evitată o criză la scară largă privind fluxul de numerar al
întreprinderilor, grație măsurilor de suport fiscal și sprijinului continuu al
lichidității, dar recesiunea de doua ori mai pronunțată ar trebui să slăbească
și mai mult încrederea întreprinderilor.
Ponderea IMM-urilor care au o marjă EBITDA negativă, adică a celor mai
predispuse la un risc de criză a fluxurilor de numerar, este estimată la 15-20%
în patru cele mai mari economii din Zona Euro și ponderea IMM-urilor zombi –
cele cu niveluri ridicate ale datoriei, cu rentabilitate scăzută și rate
scăzute alecapitalurilor proprii – se situează între 8-10%. În Q2, în timpul
primului val de restrictii, companiile franceze par să fi pierdut cel mai mult
din punct de vedere al profitabilității (-4,0 puncte procentuale la 25,5%), în
ciuda unui sprijin fiscal puternic fără precedent. Cu toate acestea, in
situatia unei recesiuni duble, efectele
asupra încrederii s-ar putea dovedi mai periculoase, încurajând companiile să
acopere problemele de cash flow cu datorii suplimentare într-un mediu în care
creșterea cifrei de afaceri în sectoarele cele mai afectate nu este de așteptat
să revină la nivelurile dinaintea crizei mai devreme de 2023.
Ce înseamnă acest lucru pentru
piețele de capital?
În primul
rând, ne-am putea aștepta la o intensificare ușoară a curbelor randamentului
suveran, mai mult în SUA decât în Uniunea Economica și Monetară, în tandem cu
creșterea rapidă a deficitului public și a ratelor de îndatorare.Într-un
context politic conflictual, piețele pot deveni îngrijorate de sustenabilitatea
datoriilor. Deși sunt gata să extindă în continuare relaxările cantitative,
băncile centrale vor dori să subvenționeze indirect băncile comerciale, care în
prezent își extind rapid deținerile de obligațiuni de stat.
În al doilea rând, în ceea ce privește
valoarea acțiunilor supraevaluările sunt mai îngrijorătoare în SUA și în
piețele emergente decât în Europa, deoarece oferă o amortizare slabă în cazul
unor rezultate nefavorabile. Potrivit
IBES (Institutional Broker’s Estimate System), prognozele de creștere pentru câștigurile operaționale pe termen lung
din SUA și piețele emergente se situează în prezent la + 16% și, respectiv, la
+ 19%. Același lucru se poate spune despre prognoza de creștere pe termen scurt
a indicelui S&P 500 EPS, care este de + 24,5% pentru 2021 și + 16,8% pentru
2022. Așteptările pe termen lung sunt mai rezonabile în Europa (+ 6,2%) dar
așteptările pe termen scurt prezintă același tipar optimist ca în SUA: + 39% în
2021 și + 17% în 2022. Da, acțiunile europene nu sunt la fel de supraevaluate
ca cele din SUA, dar corelațiile dintre aceste clase de active sar la niveluri
ridicate atunci când acțiunile din SUA nu performează conform așteptărilor.
Supraevaluarea acțiunilor din SUA este o sabie a lui Damocles asupra acțiunilor
europene și, de asemenea, un factornegativ pentru Dolarul American: după ce a
luat parte la raliul de acțiuni al SUA, va participa la corectarea sa.
Grafic 5 –
Prognoza de creștere pe termen lung a veniturilor operaționale medii ponderate
(%)
Sursa: Refinitiv, Allianz Research
În al treilea
rând, îngrijorările noastre cu privire la obligațiunile corporative au crescut,
în special pentru segmentul celor cu
randament ridicat, deoarece împrumuturile către întreprinderi insolvabile nu
fac parte din fișa postului băncilor centrale.
Obligațiunile corporative au atras o cantitate mare de capital nou incepand din
martie, ca urmare a anunțurilor de politică ale băncilor centrale în favoarea
obligațiunilor de tip “investment grade” (și a îngerilorcazuti [2]
în SUA, cu posibilitatea ca BCE intre în joc chiar în decembrie). Cu toate
acestea, în special în UEM, ar fi o greșeală să presupunem că banca centrală
poate susține orice fel de obligațiuni corporative, indiferent de bonitatea
acestora. Trezoreriile naționale vor trebui să facă această treabă, sperăm, dar
nu neapărat în timp util. Prin urmare, diferentialele de dobanda
-“spread-urile” de la limita inferioara a spectrului de credit se vor lărgi. În
piețele emergente, chiar dacă perspectivea de creștere pe termen lung este mai
atractiva decât în piețele dezvoltate, o prognoză de creștere pe termen lung a
câștigurilor operaționale de + 19% oferă o protecție redusă în cazul unor
rezultate adverse. Datorită deprecierii valutare din trecut, obligațiunile în
monedă locală oferă o anumită valoare, dar cu prețul unei volatilități
ridicate. În pofida unor corecții recente, obligațiunile în valută sunt încă
prea scumpe.
Costul noilor blocaje în Europa
Centrală și de Est
Statele membre ale UE din
Europa Centrală și de Est (CEE) au cunoscut un prim val foarte ușor de infecții
cu Covid-19 în primăvara anului 2020, datorită măsurilor de izolare precoce și
stricte. Cu toate acestea, după o relaxare semnificativă a restrictiilor în
timpul verii, majoritatea țărilor din regiune se confruntă acum cu un al doilea
val de infecții foarte puternic. Drept urmare, au fost implementate noi
blocaje, stricte: Cehia, care se confruntă cu cel mai puternic val
doi acum cele mai stricte măsuri, în timp ce Ungaria, Slovacia și Bulgaria
aplică așa-numitele restrictii parțiale sau ușoare. România aplică o
abordare mai regională. Cu toate acestea, este posibil ca ultimele patru țări
să își consolideze măsurile în cazul în care numărul de noi cazuri Covid-19 va
continua să crească.
Ca urmare a ultimelor evoluții, am revizuit
prognozele noastre de creștere a PIB-ului pentru regiune. Costul economic
global al celui de-al doilea val de restrictii este de așteptat să fie mai mic
decât în timpul primăverii. Principalul motiv este că măsurile sunt mai
vizate și, prin urmare, afectează în cea mai mare parte numai sectoarele de
servicii „Covid-19-vulnerabile” (de exemplu, comerț, transporturi, hoteluri și
restaurante, educație, asistență socială, activități de agrement și sport), în
timp ce sectoarele industriale, construcția și agricultura cu greu vor fi
afectate de data aceasta. Costul economic al celui de-al doilea val de
restrictii variază, de asemenea, în funcție de țări, în funcție de mărimea
sectoarelor de serviciile afectate, de strictețea restrictiilor, de dependența de
export, de situația sanitară, de marja (rămasă) a politicii fiscale a
guvernelor și de încredere în răspunsurile politice. În general, ne
așteptăm la recesiuni duble ca dimensiune în regiune (după T2 2020, contracții
trimestriale ale PIB-ului reînnoite în T4), reveniri mai moderate în T1 2021
decât în T3 2020, urmate de o consolidare în T2 2021. În H2 2021, creșterea
ar trebui oarecum moderată din nou deoarece măsurile de izolare ar trebui
menținute mai stricte față de anul precedent pentru a evita un al treilea val
de infecții și blocaje. Tabelul de mai jos prezintă noile noastre prognoze
trimestriale și de creștere pe întregul an pentru Europa Centrală și de Est.
Creșterea anuală pentru 2020 pentru întreaga regiune a fost revizuită la -5,2%
de la -6,0% în septembrie – revizuirea ascendentă se datorează creșterii
semnificativ mai bune decât așteptate în T3, care compensează mai mult decât
contracția așteptată în T4. Totuși, acesta din urmă implică un puternic efect
de bază negativ pentru 2021, astfel încât creșterea pentru tot anul viitor a
fost revizuită în scădere cu -1,1 puncte de bază la + 3,5%.
Focus pe țară: costurile „ lockdown
light” în Germania, Franța, Italia, Spania și Marea Britanie
Pentru Germania, cererea chineză ca
„stâlp al stabilității” se va dovedi din ce în ce mai importantă în lunile
următoare, pe masura ce partenerii comerciali cheie întăresc restricțiile
Covid-19 pentru a lupta cu al doilea val de virus.
În Germania, PIB-ul a crescut cu + 8,2% )trimestru la trimestru) în Q3, rata anuală
revenind de la -11,3% la -4,3%. După anunțarea unui blocaj de patru săptămâni
în noiembrie pentru a salva Crăciunul, ne așteptăm acum la o contracție de -3%
(trimestru la trimestru) pentru Q4 2020 (-7% luna/luna în noiembrie –
aproximativ 50% din șocul din aprilie), urmată de o revenire relativ
silențioasă de + 1% în primul trimestru al anului 2021, deoarece restricțiile
de distanțare socială vor rămâne ridicate până de Paște anul viitor. Avântul
venit dinspre China este un factor suplimentar care a ajutat Germania să iasa
mai repede si intr-o postura mai bunadin șocul Covid-19 față de colegii săi
europeni. La urma urmei, aproximativ jumătate din exporturile UE-27 către China
provin din Germania. Întrucât perspectivele de export germane sunt vor fi afectate
în contextul dublei scăderi a Zonei Euro în Q4, cererea la export oarecum mai
rezistenta din partea Chinei aduce o
rază de lumină în tot acest scenariu. De fapt, din primii 10 parteneri
comerciali ai Germaniei, China se remarcă ca fiind singura țară de la care ne așteptăm sa se evite o înăsprire
pronunțată a restricțiilor Covid-19. Per ansamblu, PIB-ul german pare să se
contracte cu -6,2% în 2020 față de -6% preconizat anterior, urmat de o
redresare mai silentioasa în 2021 de + 2,4% față de + 3,5% anterior. În
consecință, ne așteptăm ca economia germană să revină la nivelurile PIB-ului
dinainte de criză abia la sfârșitul anului 2022.
În
Franța, redresarea economică peste așteptari din Q3 (+ 18,2% trimestrial) ar
trebui să fie de scurtă durată, pe masură ce economia va aluneca într-o recesiune de doua ori mai adâncă în Q4.
PIB-ul francez și-a revenit cu + 18,2% în Q3, determinat de puternice efecte de
baza post criza dar și de consumul robust din timpul verii. Cu toate acestea, odată cu creșterea ratelor de
infecție in septembrie, atât consumul cât și încrederea consumatorilor s-au
deteriorat. Eșecul măsurilor de izolare parțială, menite sa reducarăspândirea
explozivă a virusului, a dus la reinstaurarea restrictiilor nationaledin
noiembrie. Franța implementează o versiune mai ușoară a carantinei din
martie-aprilie, o treime din economie fiind pusă pe pauză timp de cel puțin
patru săptămâni. Ne așteptăm la o scadere mai puțin semnificativa a activității
economice (-16% comparativ cu nivelurile dinaintea crizei) de această dată în
comparație cu perioada anterioară de restrictii (-30%). Cu toate acestea, având
în vedere capacitatea saturata a spitalelor din majoritatea orașelor, ne
așteptăm ca starea de carantina la nivel nationalsă fie prelungită în decembrie
(cel puțin încă două săptămâni) și să fie ridicată doar parțial (cu mentinerea
starii de urgenta) în timpul sarbatorilor de sfârșit de an. În general, ne
așteptăm ca PIB-ul să scadă cu -7,1% (T4 2020 comparativ cu T4 2019), aducând
contracția anuală în 2020 la -10% (de la -9,8% preconizată anterior). Al doilea
val al pandemiei își va pune amprenta asupra economiei, provocând pierderi
semnificative de activitate în sectoarele deja slăbite (turism, industria
hoteliera si de recreere, transport și comerț cu amănuntul). Au fost
restabilite măsuri importante de scutire fiscală. În noiembrie, guvernul
francez a anunțat un pachet suplimentar de sprijin de 20 miliarde EUR (1% din
PIB) prin reluarea schemei de ajutor
partial de șomaj și a Fondului de
Solidaritate. Acesta constituie al patrulea amendament la legea financiară din
2020 și va duce deficitul fiscal la -11,3% din PIB în 2020 (în creștere de la
-10,2%). În 2021, ne așteptăm ca măsurile sanitare stricte să rămână în vigoare
în ianuarie și februarie, înainte de a fi relaxate progresiv începând cu luna
martie. Astfel, preconizam o revenire moderată a activității:+ 3,4% în primul
trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeasi perioada din 2020. Se așteaptă
ca cererea internă să revină odată cu redeschiderea progresivă a economiei în
trimestrul II 2021 (+ 3,6% trimestru la trimestru). Sub impulsul pachetului de
stimuli de 100 miliarde EUR și al cresterii încrederii după începerea campaniei
de vaccinare, ne așteptăm la o redresare robustă în a doua jumătate a anului
2021.
În Italia, lipsa unei politici fiscale puternice va afecta probabil performanța creșterii la trecerea dintre anii 2020/21.
Datele preliminare privind PIB-ul în Q3 pentru Italia arată o revenire puternică de + 16,1% de la un trimestru la altul, determinată de consumul privat dar și de cererea externă sustinuta. Acest lucru se reflectă în producția industrială robustă, care, datorită poziției tarii în lanțul economic global, este acum aproape de nivelurile dinaintea crizei. Cu toate acestea, cazurile de infectare au crescut de la mijlocul lunii octombrie. În timp ce dinamica rămâne mai slabă decât în Franța sau Spania, unele măsuri restrictive au fost reintroduse, cu orientate către baruri și restaurante (orele de deschidere reduse), precum și catre activitățile de agrement și culturale (complet închise). Dar există diferențe majore între regiuni, măsurile din zona de nord fiind mai aproape de restrictiile ușoare din Germania. Aceasta înseamnă că sectoarele de retail și industrial rămân pe deplin funcționale. Cu toate acestea, o contracție a PIB-ului în Q4 este aproape sigură. În plus față de efectul măsurilor de distantare, avantul industrial este posibil sa slabeasca si sub influentareducerii stocurilor. Ne așteptăm ca activitatea economică să scadă cu -3,0% de la un trimestru la altul în Q4, iar recuperarea să fie stopata in primele luni ale anului 2021, deoarece vedem riscul unui deficit de stimulenti fiscali, , în ciuda mai multor anunțuri in acest plan (guvernul italian a aprobat pachet suplimentar de măsuri compensatorii în valoare de 5,4 miliarde EUR, care combină subvenții, amânări / anulări fiscale și prelungirea schemei de muncă cu program redus până în ianuarie 2021). Mai exact, mai multe măsuri de sprijin pentru gospodării și întreprinderi ar putea să se încheie la sfârșitul anului. Mai mult, măsurile din planul național de redresare (150 miliarde EUR conform proiectului Ministerului Dezvoltării Economice) sunt în principal orientate catre lantul de aprovizionare și au termene de livrare mai lungi, ceea ce va permite cu greu o implementare rapidă. Toate acestea ne-au determinat sa revizuim previziunile de creștere a PIB-ului. Chiar și cu o scădere de -3,0% de la un trimestru la altul în Q4, ne așteptăm la o contractie a PIB-ul real cu -9,0% în 2020 (-10,1% anterior). În același timp, avand in vedere mostenirea nefasta a trimestrului IV, trebuie să ne ajustăm prognoza de creștere a PIB si pentru 2021 la + 3,8% (anterior + 4,1%).
Spania rămâne alaturi de colegii săi europeni în ceea ce privește răspunsul sanitar și fiscal. Creșterea PIB-ului din Q3 a fost, de asemenea, peste asteptari, dar activitatea a fost încă cu -9,1% sub nivelurile dinaintea crizei. De data aceasta, noile restrictii sau altfel spus „confinamiento” ar trebui să fie, de asemenea, „ușoare” pentru economia spaniolă (închiderea serviciilor neesențiale, dar continuarea activitatii de construcții, a producției și a educației) și, prin urmare, mai puțin dăunătoare: estimăm că șocul lunar ar putea fi la 40% din cel înregistrat în aprilie, adică activitatea se va desfășura la aproape 86% din nivelul lunii octombrie. Prin urmare, cu un blocaj de o săptămână în centrele economice ale țării, PIB-ul s-ar putea contracta cu aproximativ -2% (trimestru la trimestru) în Q4. Cu toate acestea, este probabil ca guvernul să anunțe in plus în următoarele zile sau săptămâni, o carantina de o luna la nivel national, având în vedere că numarul de cazuri noi a continuat să atingă noi recorduri în ultima săptămână. Acest lucru ne conduce la revizuirea prognozei noastre anterioare privind PIB-ul pentru Q4, de la -1,3% la -5,5% (trimestru la trimestru). În luna Decembrie se va observa o redresare dar în Q1 2021 masurile vor rămâne mai stricte decât după primul “confinamiento” , ceea ce va duce la o creștere slabă de + 1% comparativ cu Q1 2020. . Statutul de întârziat al Spaniei în Zona Euro ar trebui confirmat: după o contracție de – 12,1% în 2020, ne așteptăm la o recuperare de doar + 4% în 2021 din cauza șomajului ridicat, a activității turistice încă foarte reduse și a incertitudinii în jurul adoptării și implementării stimulului de 72 miliarde EUR. Activitatea de infecții din toată Europa, precum și Polonia au impus pânăeconomică reală la sfarsitul anului 2021 ar rămâne cu – 8% sub nivelurile dinaintea crizei.
În Marea
Britanie, Brexit-ul va acționa probabil ca un obstacol în recuperareapost-lockdown.
Costul celui de-al doilea val de restricții este așteptat să crească până la o
treime din cel anterior. Cheltuielile sociale, afectate în primul rând de măsurile de distantare,
reprezintă 48% din PIB. Prin urmare, contabilizând două treimi din impactul
carantinei anterioare din aprilie și o redresare limitată în restul economiei,
prognozăm evolutia PIB-ului astfel:aproximativ -9% (luna la luna) în noiembrie
urmata de o revenire usoara în decembrie ( + 2% luna la luna) dacă va fi
posibilă o redeschidere temporara în preajma Crăciunului. În general, ne
așteptăm ca PIB-ul în Q4 să scadă între –5% și –6% (trimestru la trimestru). Au
fost reactivate măsuri de sustinere fiscală similare cu cele din martie (schemă
de ajutor de somaj temporar, amânări de rambursare a impozitelor și ratelor la
creditele ipotecare, scheme cu garantie de stat), care ar trebui să adauge în
jur de 1,5-2puncte procentuale din PIB la datoria publică. Cu toate acestea,
măsurile de scutire fiscală, împreună cu achiziții suplimentare de relaxare
cantitativă în valoare de 100 miliarde GBP până la sfârșitul anului
(echivalentul a 5% din PIB) vor juca un rol extrem de stabilizator și vor ține
sub control riscurile de solvabilitate. Scenariul nostru de bază (un acord de
ultimă oră cu UE) a câștigat teren in mod considerabil în ultimele două
săptămâni, în special pe măsură ce situația sanitară s-a agravat în toată
Europa. Pe fondul masurilor de restrictie generalizate (mai ușoare) din Europa,
o prelungire tehnică (scurtă) a perioadei de tranziție va evita probabil
blocajele la frontiera cauzate de implementarea formalitatilor vamale la data
ieșirii din UE. Prin urmare, este de asteptat ca Brexit să taie2,5puncte
procentuale din redresarea post-carantina din Q2 (la 4,5% trimestru la
trimestru). În ansamblu, ne așteptăm la o creștere a PIB-ului de + 2-2,5% în
2021, deoarece costul Brexitului nu ar fi pe deplin compensat de stimulentul
fiscal așteptat (în jur de 3% până la 4% din PIB, concentrat în principal pe
cheltuielile cu infrastructura și reducerea taxelor pe bunurile de consum
pentru a reduce povara prețurilor la import mai mari după Brexit).
Ce putem învăța din gestionarea
altor valuri de Covid-19 din alte țări?
Ce putem
învăța din gestionarea altor valuri de Covid-19 din alte țări? Mai multe
economii din Asia-Pacific au trecut deja și au controlat al doilea val de
infecții cu Covid-19. În Vietnam, Australia și Hong Kong, măsuri mai stricte de
izolare au fost puse în aplicare rapid după ce au izbucnit (în iunie-iulie).
Vârfurile focarelor au fost atinse între una și două luni de la începerea lor,
iar o relaxare treptată a măsurilor de izolare a început doar o lună mai
târziu. În special în Australia, în statul Victoria, epicentrul celui de-al
doilea focar, a fost instituit un blocaj îndelungat de aproape patru luni.
Reducerea restricțiilor a început doar când numărul de noi infecții zilnice a
scăzut la aproape 0. În Coreea de Sud, strictețea măsurilor de izolare nu s-a
schimbat prea mult în al doilea val de infecții, iar strategia de izolare s-a
bazat în principal pe urmărirea și izolarea riguroasă a contactelor. Măsurile
sanitare mai stricte au fost completate de inițiative politice de sprijinire a
economiei. În Australia, de exemplu, schema de subvenții salariale a fost
prelungită cu șase luni când a izbucnit al doilea val de infecții (mărind
dimensiunea programului de la 3,3% la 6,2% din PIB). Conform analizei noastre,
restricțiile care sunt puse în aplicare în prezent în Europa vin mai târziu în
comparație cu experiența din Asia-Pacific. Vârfurile focarelor actuale din
Europa ar putea fi astfel mai ridicate și mai târziu decât în Asia-Pacific.
Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine
Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a
creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării
creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă
completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa
internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a
IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul
mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări
având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut
ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră
de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții
comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de
2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com
Notă de avertizare
privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest
document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de
viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și
ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute
și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi
substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă.
Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i)
modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind
competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale
ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special
volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii)
frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate,
incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru
acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și
morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea
bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii,
(viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix)
modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor
fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și
măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea,
în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre
acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi
mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor
acestora.
[1]
Diferenta consolidata între, pe de o parte, serviciile puternic afectate, unde
valoarea adăugată în T3 a fost cu 20% sub nivelul dinaintea crizei , în ciuda
revenirii puternice și, pe de alta parte, a producției și domeniului
construcții – ambele relativ rezistente, care au scăzut doar cu aproximativ 5%,
guvernele economisind până la 5pp din creșterea PIB pentru o lună de blocare.
[2]
Obligațiunile care și-au pierdut ratingul de credit investițional în urma
șocului economic Covid-19
Consiliul Naţional
al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), reunit în
Convenţia Naţională, și-a stabilit
componența structurii de conducere: preşedinte ales pentru următorii patru ani –Florin Jianu; preşedinte de onoare –
prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu; prim-vicepreşedinți – Filimon Marian, Feneşan Augustin, Viţelaru
Neculai, Mintaş Ioan; secretar general
– Fudulea Sterică. De asemenea, au fost aleşivicepreşedinţii și membrii Consiliului Permanent, care întregesc conducerea
CNIPMMR împreună cu Senatul și vicepreședinții de drept.
Florin Jianu a
subliniat: „Cu ocazia celei
de-a opta Convenții Naționale, forum suprem al CNIPMMR, alături de noua echipă aleasă
pentru mandatul 2020-2024, CNIPMMR își asumă să rămână aceeași voce puternică a
IMM-urilor românești. Ne-am luat
astăzi angajamentul să luptăm pentru o Românie antreprenorială, o Românie
modernă, o Romanie a tuturor. Strategia CNIPMMR Orizont 2024, conține 93 de
măsuri și își propune ținte ambițioase cum ar fi o nouă strategie pentru
IMM-uri sau deschiderea a minimum 5 filiale internaționale ale CNIPMMR. Avem o
echipă care îmbină experiența cu tinerețea și suntem încrezători în motto-ul
acestei Convenții Naționale: Împreună rămânem IMM”.
CNIPMMR și-a prezentat
Strategia 2020-2024, ale cărei
mari obiective sunt:
Consolidarea capacității administrative și
instituționale și menținerea reprezentativității naționale a organizației
Promovarea și protejarea intereselor IMM-urilor la
nivel local, regional, național și internațional
Constituirea unei imagini consolidate a CNIPMMR și
sporirea gradului de vizibilitate a organizației
Dezvoltarea unui portofoliu de acțiuni și proiecte
finanțate din fonduri nerambursabile și/sau din fonduri proprii, care să
sprijine dezvoltarea antreprenoriatului la nivel național și să faciliteze
educația, accesul la finanțare, accesul la piețe și internaționalizare
Obiectivele cuprind
93 de acțiuni concrete de implementare ce vor fi întreprinse în următorii patru
ani, între cele mai importante aflându-se înfiinţarea Ministerului
Antreprenoriatului, Comerţului şi Digitalizării, Programul România Tech Nation,
o nouă strategie pentru IMM 2030, aplicarea Testului IMM în procesul de
elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi
mijlocii, pentru a se asigura un mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării
afacerilor, înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, introducerea unui nou tip
de societate – societatea cu răspundere limitată de exerciţiu, SRL de
exerciţiu, pentru tinerii cu vârsta între 16 şi 18 ani.
Locuitorii din zonele aflate de-a lungul Dunării vor fi mai protejați de
riscul inundațiilor prin aplicarea proiectului Danube Floodplain, lider, Administrația
Națională Apele Române. Proiectul reunește experți din România, Austria,
Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Serbia și 20
de organizații. Valoarea proiectului este de 3,67 de milioane de euro, fonduri
europene, alocate prin Programul Transnațional Dunărea – Interreg. Din partea
României, alături de Administrația Națională Apele Române, participă în
calitate de parteneri Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Institutul
Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și WWF-România.
Administrația Națională Apele Române informează că „în această perioadă,
experții identifică zonele luncilor inundabile din bazinul Dunării și propun
soluții tehnice pentru refacerea lor, inclusiv prin stabilirea potențialului de
reconectare a acestora. Măsurile care vor fi adoptate în cadrul proiectului vor
aduce beneficii majore, atât în managementul riscului la inundații, cât și
pentru refacerea biodiversității și a ecosistemelor acvatice.
Proiectul are ca scop promovarea unei abordări comune de către toate
țările dunărene, cu privire la refacerea capacității de stocare a apei, de-a
lungul fluviului Dunărea, prin reconstrucția ecologică a zonelor inundabile și
maximizarea beneficiilor aduse de ecosistemele acvatice. Aceste activități se
realizează prin aplicarea matricei de evaluare a zonelor inundabile de către
partenerii din cadrul proiectului. Cu sprijinul nemijlocit al Comisiei
Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, vor fi extinse platformele
de cooperare și de informare, cu privire la managementul riscului la inundații
de la nivelul bazinului hidrografic al Dunării. Proiectul se desfășoară în
cinci zone-pilot din bazinul Dunării: Bistreț (România), Begečka Jama (Serbia),
Kostanjevica na Krki (Slovenia), Tisa mijlocie (Ungaria) și Hodonín – Holíč
(Slovacia și Cehia). Proiectul se derulează pe o perioadă de trei ani,
respectiv până la sfârșitul lunii mai a anului viitor”.
Ervin Molnar, directorul general Administrației Naționale Apele Române,
subliniază: „Rezultatele proiectului vor contribui la creșterea standardului de
viață al comunităților locale, situate de-a lungul Dunării, atât prin reducerea
impactului produs de inundații, cât și prin apariția unor noi oportunități de
dezvoltare economică la nivel local (pescuit, turism, activități de recreere)”.
Camera de Comerț și
Industrie Româno-Germană AHK România prezintă
rezultatele sondajul realizat în octombrie 2020 în cadrul participării (a șasea oară consecutiv) la
sondajul AHK World Business Outlook coordonat de Uniunea Camerelor Comerț și Industrie
din Germania (DIHK) prin care companii din întreaga lume răspund privitor la
planurile de investiții, ocuparea forței de muncă și cei mai importanți factori
de risc în afaceri din țările în care activează.
Sebastian Metz, director
general al AHK România, apreciază că „situația generală a companiilor s-a
înrăutățit, dar majoritatea companiilor germane din România văd totuși
oportunitățile în criza actuală și acceptă provocările. Criza Corona are mai
ales un rol de catalizator pentru schimbările structurale existente în toate
sectoarele economice. Ritmul și presiunea pentru schimbare sunt în mod clar în
creștere”.
Peste 55% dintre respondenți consideră situația actualăa companiilor germane din România ca satisfăcătoare, 35% o apreciază ca bună (60%, în toamna 2019), 9,6% apreciază situația actuală în care se află compania proprie ca dificilă (8,3%, în toamna 2019).
26% dintre companiile chestionate sunt de părere că
activitatea lor va evolua mai bine în următoarele 12 luni (35%, în 2019), 25% estimează
că evoluția activități lor în România va fi mai slabă (13,3%, în 2019).
În următoarele 12 luni, peste 40% dintre cei
chestionați se așteaptă la o evoluție negativă conjuncturală (30,5%, în
2019), aproape un sfert cred într-o revenire conjuncturală pe termen mediu, 31%
nu se așteaptă la vreo schimbare (57,6%, în 2019).
Peste 58% dintre respondenți se așteaptă la o revenire a economiei românești în 2022 sau chiar mai târziu. Sebastian Metz apreciază că „drumul spre redresarea economică rămâne stâncos și pavat cu multe incertitudini. Programele de sprijin guvernamental ar trebui să țină seama de acest aspect și, de exemplu, să extindă noul program de muncă flexibilă, Kurzarbeit”.
Rezultatele chestionarului pot fi consultate aici.
Nu mai putin de 14 companii se pregatesc sa vina la
Bursa de Valori Bucuresti in perioada urmatoare!
Stefan Musgociu, Specialist Business Development si Marketing la Bursa de Valori Bucuresti
Stefan
Musgociu, Specialist Business Development si Marketing la Bursa de Valori
Bucuresti a declarat, in exclusivitate, in cadrul evenimentului The Power Table
– Cum arata rezultatele pe Trimestrul III si cum investim, ca nu mai putin de
14 companii se pregatesc sa vina la Bursa de Valori Bucuresti in perioada
urmatoare!
Pe
plasamentele realizate de Laptaria cu Caimac (Agroserv Mariuta) si Safetech, in
ultimele 2 luni, reprezentantul Bursei a facut un sumar al companiilor care
urmeaza sa le propuna investitorilor de la BVB sa participe la plasamente, atat
in obligatiuni, cat si in actiuni:
„Sunt cateva tranzactii care au avut loc deja in ultimele 2 luni. As incepe cu Laptaria cu Caimac, care este un business care are o proveste frumoasa. Din domeniul tehnilogiei avem Safetech, al carei plasament a fost realizat in doar 37 de secunde. IHunt doreste sa vina pe Bursa cu obligatiuni, Alive Capital, un nume nou pe piata, furnizor de energie electrica, doreste deasemenea sa vina cu o emisiune de obligatiuni. Residential Star Invest, o companie activa din domeniul imobiliar, care va functiona ca un REIT, se numara printre acestea. Agricover a anuntat ca doreste sa vina cu o emisiune de obligatiuni in jurul a 40.000.000 Euro, ceea ce ar fi cea mai mare operatiune de acest gen din partea unei companii private, la Bursa de Valori Bucuresti. Elmas, producator de seminte si arahide doreste sa vina din nou in piata cu o emisiune de obligatiuni. Companii de constructii Impact Developer & Contractor a anuntat si ea recent ca doreste sa vina cu o emisiune de obligatiuni cu o valoare intre 6 si 15 milioane de Euro. In fine, Aforti are si ea o oferta de obligatiuni.
Raman in asteptare alte cateva companii – Agroland, 2 Performant, MAM Bricolaj, Nemo Espress, Celinni. In total, ar fi 14 companii care sunt in pregatire”.
Totodata, Stefan Musgociu spune ca o parte dintre aceste companii ar putea veni pe Bursa in perioada imediat urmatoare: „Pana la finalul anului, cu siguranta veti vedea cateva surprize. Si anul trecut, in decembrie a fost o luna plina – veti vedea in curand anunturi din partea mai multor companii. Ma bucura faptul ca avem o trecere de la emisiunile de obligatiuni catre cele de actiuni. Ar mai fi si alte surprize, insa va trebui sa asteptam anuntul oficial”.
Actiunile a 4 companii ar putea intra la tranzactionare in urmatoarea luna
Desi fereastra de oportunitate se micsoreaza rapid in acest an, Musgociu spune ca, in urmatoarea luna, ar putea intra la tranzactionare nu mai putin de 4 emitenti noi: „In ceea ce priveste companiile care vor veni pe piata de actiuni, vom avea Agroland, care au venit initial cu o emisiune de obligatiuni, dupa care au inteles destul de rapid ca pot sa vina cu actiuni. O alta companie este 2 Performant, care se va lista cat de curand. Speram ca si MAM Bricolaj sa parcurga ultimii pasi pana la listare anul acesta. Si, sa nu uitam de Safetech…”
O crama de vinuri eco, s-ar putea lista in curand, la Bursa de Valori Bucuresti
Antonio Oroian, Broker, SSIF Goldring S.A.
Vorbind
despre companiile pe care SSIF Goldring S.A. le consiliaza in procesul de
listare pe Piata de capital romaneasca, Antonio Oroian a vorbit despre
apropiata listare 2Performant, dar si despre discutii avansate cu alte 2
societati.
Brokerul a
declarat, in exclusivitate, in cadrul evenimentului online The Power Table –
Cum arata rezultatele financiare pe Trimestrul III si cum investim, organizat
de BVBescu.ro, ca SSIF-ul se afla in discutii avansate cu o crama de vinuri
eco, pentru a o aduce in randul actiunilor listate la BVB:
„Listarea 2 Performant este asteptata pentru prima jumatate a lunii decembrie. Sunt discutii avansate si pentru o listare de e-bonds, convertibile in actiuni, ale unui distribuitor de energie, cu scopul dezvoltarii productiei de energie din surse regenerabile, in special eoliana si pe partea de panouri fotovoltaice. Tot in discutii avansate suntem si cu o crama de vinuri eco, care doreste o majorare de capital social, cu listarea ulterioara a acestor actiuni pe Bursa.”
Oroian nu a dorit sa faca publice numele celor 2 companii, motivand ca informatiile nu sunt publice, in acest moment.
Evenimentul poate fi urmarit pe canalul de youtube al organizatorilor:
Prin Vreau să fiu Antreprenor promovăm gândirea
și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România
Cinci nume grele din businessul românesc participă marți la cel mai așteptat eveniment al generației Z. Tineri în Arenă aduce față în față începând cu ora 18:00 antreprenori de succes, investitori și tineri interesați să-și deschidă propria afacere.
Tinerii în Arenă este un eveniment online cu participare gratuită, desfășurat de către echipa Vreau să fiu Antreprenor & Insights și se adresează tuturor tinerilor interesați de antreprenoriat. Marți, pe 24 noiembrie de la ora 18:00, Dragoș Petrescu, Daniela Marișcu, Cristian Onețiu, Dragoș Anastasiu și Cristina Bâtlan invită Generația Z (16 – 24 de ani) la o discuție „pe bune” despre antreprenoriat.
Ce se
întâmplă la Tinerii în Arenă?
Într-un studiu desfășurat recent de către
echipa Insights PulseZ, a reieșit faptul că 2 din 3 tineri la nivel național
are apetit pentru antreprenoriat iar 1 din 2 tineri își dorește să fie
antreprenor sau manager. Tinerii în Arenă vine în sprijinul celor interesați de
antreprenoriat și motivați să își dezvolte o afacere în viitor, prin a le oferi
informații cu privire la ce înseamnă defapt să fii antreprenor în România, cu
bune și cu rele. Acesta reprezintă totodată un loc de inspirație și conectare
cu alți antreprenori și tineri asemenea lor.
Până acum peste 800 de participanți s-au
înscris la eveniment și peste 70% dintre aceștia au spus că sunt interesați să
facă pașii necesari pentru a-și dezvolta afacerea.
„Sunt mulți tineri la nivel național care au spirit antreprenorial. Ne dorim să aducem această energie împreună, să îi sprijinim să afle mai multe despre ce înseamnă sa fii antreprenor și care sunt pașii pe care să îi facă pentru a putea veni la un investitor să ceară finanțare. Generația Z are nevoie să afle desprea „realitatea” antreprenoriatului și să fie susținuți să reușească pe drumul lor. Noi ne dorim să le oferim fix acest spațiu.” – a declarat Alin-Claudiu Apostu, managerul de proiect și gazda evenimentului Tinerii în Arenă
Cu cine
vor sta de vorbă tinerii
Cei 5 antreprenori
antreprenori vor fi acompaniați și de un invitat surpriză,
un antreprenor în online și tânăr de succes care a adunat în jurul său o
comunitate de 492.000 de urmăritori pe Instagram și 859.000 de urmăritori pe
YouTube. Acesta vine să împărtășească sfaturile sale cu tânăra generație care
dorește să îmbrățișeze o carieră în vlogging sau creare de conținut în online.
Invitații la eveniment sunt:
Dragoș Petrescu este unul dintre cei mai importanți oameni din industria HoReCa și fondator al Grupului City Grill, cel mai mare lanț românesc de restaurante;
Daniela Marișcu este pionier al industriei agrementului în România și CEO al companiei Aqua Azur, punând România pe harta globală a atracțiilor turistice;
Dragoș Anastasiu este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri români și președintele grupului Eurolines, cel mai important exit din România în industria de transporturi;
Cristian Onețiu este co-fondatorul celei mai mari companii de vânzări directe din România și fondator al programului Scale-up 1000;
Cristina Bâtlan este fondatoarea brandului Musette, un brand global de pantofi și genți;
Radu Constantin, invitatul surpriză, este regizor și actor, creator al serialelor Școala Invers și DM
Cei 6 cred cu tărie în importanța antreprenoriatului și a gândirii antreprenoriale, valorile pe care proiectul Vreau să fiu Antreprenor & Insights le promovează, pentru a genera o transformare la nivel național și la nivel individual prin antreprenoriat. Valori precum implicare, responsabilitate, etică și acțiunea pentru a pune ideile în practică vor fi dublate de sfaturi practice cu privire la antreprenoriat și cum să devii „investibil” ca și tânăr antreprenor, lucru care reprezintă o barieră pentru 1 din 4 tineri din România pentru intrarea în antreprenoriat conform studiului Insights PulseZ.
„Cred că schimbarea mentalității generației X
si Y este esențială pentru creșterea și consolidarea clasei de Antreprenori
Români. Iar eu simt că am o responsabilitate în acest sens.” – a declarat
Dragoș Petrescu, Fondatorul
Grupului City Grill și lider de proiect Vreau să fiu Antreprenor
Tinerii în Arenă este un concept marca Vreau
să fiu Antreprenor și Insights, un proiect Romanian Business Leaders.
Despre Vreau să fiu Antreprenor
VSFA este un program național
prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în
rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 220
evenimente până acum, începând din 2013), avem 10 comunități locale de tineri
care creează și implementează proiecte locale, iar impactul lor a depășit
27.000 de tineri.
Despre Insights
Misiunea Insights este aceea de a sprijini organizațiile să se
dezvolte prin potențialul și creativitatea unora dintre cei mai antreprenoriali
și inovativi tineri din România. Sprijinim astfel dezvoltarea tinerilor și
apropierea lor de mediul de business, în timp ce aducem un plus de valoare
firmelor românești de toate dimensiunile, pentru a susține dezvoltarea
economică. Am organizat 8 bootcampuri până acum, iar proiectul a primit anul
trecut premiul la categoria Top 10 Programe Globale pentru dezvoltare
ecosistem de inovație de la ITU, Agenția Națiunilor Unite pentru Informații
și Telecomunicații.
Despre Romanian Business Leaders
Romanian Business Leaders
(RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o
platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de
companii din mediul de business privat.
RBL face România o țară mai
bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc
educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt
inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 200 de membri,
antreprenori și executivi de top din România.
Alegerea
politicii externe a Turkmenistanului – neutralitatea este în concordanță cu
viziunea asupra lumii, tradițiile și mentalitatea poporului turkmen, care este recunoscută
și susținută de Rezoluția Adunării Generale a ONU privind “Neutralitatea
permanentă a Turkmenistanului” din 12 decembrie 1995. Documentul solicită
statelor membre să sprijine statutul neutru al Turkmenistanului și să respecte
independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării. “Neutralitatea
a fost unul dintre fundamentele statalității, a politicilor sale interne și
externe timp de un sfert de secol. Principiile neutralității, valorile și
ideologia acesteia și-au dovedit respectarea deplină a intereselor noastre
naționale și a obiectivelor și sarcinilor ONU”, a declarat președintele
Turkmenistanului în discursul său video adresat participanților la sesiunea a
75-a aniversare a Adunării Generale a ONU.
Principiile
fundamentale ale neutralității sunt iubirea păcii, neintervenția în sarcinile altor
state, respectarea suveranității și integrității lor teritoriale,
neparticiparea la organizații și acorduri militare internaționale. Statutul de
neutralitate al Turkmenistanului este un factor important pentru consolidarea
stabilității și securității, precum și dezvoltarea cooperării economice și
umanitare multilaterale. Turkmenistan reprezintă întotdeauna întărirea
prieteniei și a bună vecinătății și activarea în continuare a cooperării fructuoase
în toate direcțiile. Deviza anului 2020 “Turkmenistan – Patria neutralității”
este indisolubil legată de principiile umaniste, care stau la baza politicii
interne și externe a stimatului nostru președinte. Formula universală de
cooperare dezvoltată de liderul nostru național corespunde pe deplin
tendințelor globale progresive ale dezvoltare umana.
Dovedindu-se
în calitate de partener ONU responsabil pe termen lung, angajat ferm în
implementarea practică a obligațiilor asumate, Turkmenistan participă activ la
eforturile internaționale in vedere consolidare a păcii, securității,
dezvoltării durabile și cooperării în lume. Președintele nostru declară
disponibilitatea de a acționa ca partener ONU în probleme atât de importante cum
ar fi asigurarea păcii și securității pe planetă, găsirea soluțiilor pentru
provocările și amenințările globale, promovarea dezvoltării durabile,
bunăstarea mediului, soluționarea pașnică a situației din Afganistan. În
discursul său video de la sesiunea aniversară a Adunării Generale a ONU,
președintele nostru a exprimat inițiative specifice țării noastre, care vizează
consolidarea eforturilor de a dezvolta soluții pozitive pentru problemele
urgente ale modernității, optimizarea cooperării constructive îndreptate către
prosperitatea și progresul mondial.
Liderul
nostru național a numit COVID-19 ca o provocare globală care nu recunoaște
granițele, rasele și naționalitățile, care are un efect dăunător asupra tuturor
sferelor dezvoltării civilizației. Țara noastră a luat toate măsurile necesare
pentru a contracara această amenințare. Turkmenistan sugerează să ia în
considerare aspectele legate de dezvoltarea și stabilirea instrumentelor
internaționale. În special, pentru a stabili un program special al Organizației
Mondiale a Sănătății pentru a cerceta genomul coronavirusului, pentru a
dezvolta un mecanism multilateral pentru controlul pneumoniei, pentru a crea un
centru metodologic pentru tratamentul și prevenirea infecțiilor acute.
Transporturile,
energia, ecologia sunt domenii prioritare ale direcției politicii externe a
Turkmenistanului. Astăzi, promovarea cooperării în sfera transporturilor are o
mare importanță pentru dezvoltarea durabilă a țărilor și regiunilor. În acest
sens, Turkmenistan sugerează să se ia în considerare problema asigurării unui
transport internațional stabil în caz de urgență. Proiectul de rezoluție
relevant al Adunării Generale a fost pregătit și prezentat spre examinare de
către statele membre.
O
atenție deosebită este acordată modernizării infrastructurii de transport în
Turkmenistan: construcția de noi automobile și căi ferate moderne care leagă
regiunile țării și statele vecine sunt realizate în mod constant. Aeroporturile
internaționale din Ashgabat, Turkmenbashi, Mary, Turkmenabat și Dashoguz fac
parte integrantă din sistemul național de transport și logistică. Astăzi,
portul internațional din Turkmenbashi, care a fost pus în funcțiune în mai
2018, este “poarta apei” din regiune.
Rutele
de tranzit și transport în direcția Nord – Sud și Est – Vest contribuie la
dezvoltarea în continuare a cooperării dintre țări. Coridorul de transport
Afganistan – Turkmenistan – Azerbaidjan – Georgia – Turcia (Lazurite), unind
țările din Orientul Mijlociu, Sud-Estul și Asia Centrală, precum și țările din
Caucaz cu ieșire în Europa, Uzbekistan – Turkmenistan – Iran – Oman coridorul
care leagă țările Asiei Centrale cu regiunea Golfului Persic, va transforma
Patria noastră în centru logistic.
Liderul
națiunii a remarcat un rol special al OMC în activitatea de restaurare a economiei
globale, stimularea comerțului și a investițiilor. “După ce a obținut recent
statutul de observator în cadrul OMC, Turkmenistan va folosi în mod activ
oportunitățile deschise în acest sens pentru a promova măsuri practice pentru a
depăși rapid fenomenele de criză din economia mondială, tranziția sa la
dinamica pozitivă”, a declarat liderul nostru în discursul său la Sesiunea a
75-a aniversare a Adunării Generale a ONU.
Deținând
rezerve enorme de hidrocarburi și folosind aceste resurse naturale pentru
bunăstarea lumii, Turkmenistan contribuie foarte mult la asigurarea securității
energetice regionale și mondiale. Dezvoltând o cooperare internațională
reciproc avantajoasă în sectorul energetic, țara noastră implementează proiecte
la scară largă care vizează crearea unei infrastructuri de export diversificate
pentru resursele sale energetice. Aceste proiecte grandioase vor da un impuls
puternic dezvoltării economice a regiunii, vor deveni pârghii în rezolvarea
problemelor cu caracter social și umanitar, precum și în consolidarea păcii și
stabilității.
Exemple
clare sunt gazoductul transnațional Turkmenistan – China, precum și gazoductul
Turkmenistan – Afganistan – Pakistan – India (TAPI). Un alt proiect important
este construirea liniei electrice Turkmenistan – Afganistan – Pakistan (TAP),
care va trece de-a lungul conductei de gaz cu același nume și va oferi
posibilitatea de a livra energie electrică către Pakistan și alte țări din Asia
de Sud prin tranzit din Afganistan. La baza importanței acestor proiecte,
președinte nostru a spus: “Condiția cheie pentru stabilizarea politică,
redresarea socială și economică a Afganistanului, integrarea cu succes a
acesteia în economia globală este implementarea unor proiecte de infrastructură
mari, cu implicarea Afganistanului în primul rând în sectoare vitale precum
energia, transport și comunicații ”. Țara noastră ca stat vecin neutru al
Afganistanului este pregătită să ofere condițiile politice și organizaționale
necesare pe teritoriul nostru pentru a stabili un dialog pașnic între Guvernul
Afganistanului și toate părțile interesate de soluționarea politică a situației
din Afganistan.
Turkmenistan
participă activ la soluționarea pozitivă a tuturor problemelor urgente la nivel
global și regional, folosind doar mijloace și metode diplomatice și politice.
Este extrem de simbolic, a remarcat președintele nostru foarte apreciat în
discursul său istoric video, că Centrul Regional al Națiunilor Unite pentru
Diplomația Preventivă pentru Asia Centrală a fost înființat prin decizia
Adunării Generale cu sprijinul statelor vecine și a membrilor Consiliului de
Securitate din Ashgabat. În cadrul sesiunii Turkmenistan să prezinte proiectul
de rezoluție privind “Rolul Centrului regional pentru diplomație preventivă
pentru Asia Centrală”.
Astăzi,
problemele legate de Marea Aral depășesc cu mult Asia Centrală. Măsurile luate
de Turkmenistan în găsirea unei soluții la problema Mării Aral primesc un
sprijin larg în comunitatea mondială. Turkmenistan aduce o contribuție
semnificativă la intensificarea cooperării fructuoase care vizează soluționarea
pozitivă a problemelor de mediu, sociale, economice și umanitare din regiunea
Mării Aral și utilizarea rațională a resurselor de apă. În plus, se iau măsuri
practice pentru a preveni deșertificarea.
După
cum se știe, Adunarea Generală a ONU a adoptat în unanimitate rezoluțiile
inițiate de Turkmenistan “Cu privire la cooperarea dintre Națiunile Unite și
Fondul internațional pentru salvarea Mării Aral”. Țara noastră a prezentat, de
asemenea, o propunere privind dezvoltarea Programului special al ONU pentru
bazinul Mării Aral, care va include măsuri privind stabilizarea situației.
Dezvoltând fundații juridice internaționale pentru a aborda problemele legate
de Marea Aral, Turkmenistan va prezenta un proiect inițial al conceptului și
structurii viitorului program special pe Marea Aral în cadrul sesiunilor ESCATO
din mai 2021, invitând toate statele și organizațiile internaționale interesate
să ia în considerare documente.
Mai
mult, la cea de-a 73-a sesiune, Adunarea Generală a ONU, prin initiativa a
Turkmenistanului, a adoptat rezolutia, declarând anul 2021 – “Anul pacii și
încrederii internaționale”. Turkmenistanul a prezentat o inițiativă de
organizare in anul viitor a forumului internațional privind pacea și încrederea
in vedere a pune în aplicare prevederile acestei rezoluții, care va da un
impuls puternic dialogului multilateral constructiv și respectuos pe teme
urgente ale agendei globale moderne. Motto-ul anului curent “Turkmenistan –
Patria Neutralității” este conectat cu inițiativele globale, prezentate de
președintele nostru. Astăzi, Turkmenistan acționează ca un partener de
încredere și autoritar în soluționarea problemelor cheie ale cooperării
internaționale.
Domnul Gapbar Hallyyev,
Lector al Institutului de Relații Internaționale
al
Ministerului Afacerilor Externe al Turkmenistan
Foreign policy
choice of Turkmenistan – neutrality is in line with worldview, traditions, and mentality
of the Turkmen people, which is recognized and supported by the Resolution of
the UN General Assembly on “Permanent Neutrality of Turkmenistan” on December
12, 1995. This historical document calls for member states to support neutral
status of Turkmenistan, and respect independence, sovereignty and territorial integrity
of the country. “Neutrality has been one of the foundations of statehood, its internal
and foreign policies for a quarter of a century. The principles of neutrality,
its values and ideology have proven their full compliance with our national
interests and the UN objectives and tasks” said President of Turkmenistan
in his video address to the participants of the 75th anniversary session of UN
General Assembly.
Fundamental
principles of Neutrality are peace-loving, non-interference in the affairs of
others states, respect for their sovereignty and territorial integrity,
non-participation in international military organizations and agreements.
Neutrality status of Turkmenistan is important factor for strengthening stability
and security, as well as development of multilateral economic and humanitarian
cooperation. Turkmenistan always stands for strengthening friendship and good
neighborliness, and further activation of fruitful cooperation in all
directions. The motto of 2020 „Turkmenistan – Homeland of Neutrality” is inextricably
connected with humanistic principles, which are the basis of the internal and foreign
policy of our esteemed President. The universal formula of cooperation
developed by our national Leader fully correspond to global progressive trends
of human development.
Proving itself as responsible
long-term UN partner, firmly committed to practical implementation of the
obligations undertaken, Turkmenistan actively participates in international
efforts to strengthen peace, security, sustainable development and cooperation
in the world. Our esteemed President declares readiness to act as a reliable UN
partner in such important issues as ensuring peace and security on the Planet,
finding solutions for global challenges and threats, promotion of sustainable
development, environmental well-being, peaceful settlement of the
situation in
Afghanistan. In his video
address at the anniversary session of the UN General Assembly our President voiced specific initiatives of our country, aimed at consolidating efforts to develop positive solutions for pressing issues of modernity, optimization of constructive cooperation directed at world prosperity
and progress.
Our
national Leader called COVID-19 as a global challenge that does not recognize borders,
races, and nationalities, which has a detrimental effect on all spheres of
civilizational development. Our country has taken
all necessary measures to
counter this threat. Turkmenistan suggests to consider issues related with development and establishment
of international tools. In
particular, to establish
a special program of the World Health Organization to research the coronavirus
genome, to develop a multilateral mechanism for pneumonia control, establish a
Methodological Center for the Treatment and Prevention of Acute Infections.
Transportation,
energy, ecology are priority areas
of foreign
policy direction of Turkmenistan.
Today, promotion of cooperation in transport
sphere
is of great importance for sustainable development of countries and regions. In this regard, Turkmenistan
suggests to consider the
issue of ensuring stable
international transportation during emergencies. Relevant
draft Resolution of the General
Assembly has been prepared and presented for consideration
of the member states.
Great
attention is paid to modernization of transport infrastructure in Turkmenistan: large-scale reconstruction of existing and
construction of new modern automobiles and railways connecting regions of the
country and neighboring states are consistently carried out. International
Airports of Ashgabat, Turkmenbashi, Mary, Turkmenabat and Dashoguz are an
integral part of the national transport and logistics system. Today, International
seaport in Turkmenbashi, which was put into operation in May 2018, is the
„water gate” of the region.
Transit and transport routes
in the direction of North – South and East – West contribute further
development of cooperation between countries. Transport Corridor Afghanistan –
Turkmenistan – Azerbaijan – Georgia – Turkey (Lazurite), uniting countries of Middle
East, Southeast and Central Asia, as well as countries of Caucasus with exit to
Europe, Uzbekistan – Turkmenistan – Iran – Oman corridor connecting Central
Asian countries with the Persian Gulf region, will turn our Homeland into
logistics center.
The Leader of the nation
noted a special role of WTO in restoration work of the global economy,
stimulation of trade and investment. “Having
recently obtained observer status in the WTO, Turkmenistan will actively use
the opportunities opened in this regard to promote practical measures to
overcome quickly the crisis phenomena in the world economy, its transition to
positive dynamics” said our national Leader in his address at the 75th
anniversary session of UN General Assembly.
Possessing enormous hydrocarbon reserves and
using these natural resources for the world well-being, Turkmenistan greatly
contributes to the provision of the regional and the world energy security.
Developing mutually beneficial international cooperation in energy sector, our
country implements large-scale projects aimed at creating a diversified export
infrastructure for its energy resources. These grandiose projects will give a
powerful impetus for the economic development of the region, will become levers
in solving problems social and humanitarian character, and also in strengthening
peace and stability.
Clear examples are transnational
gas pipeline Turkmenistan – China, as well as gas pipeline Turkmenistan –
Afghanistan – Pakistan – India (TAPI). Another important project is construction
of power line Turkmenistan – Afghanistan – Pakistan (TAP), which will pass
along gas pipeline of the same name and will give the opportunity to deliver
electricity to Pakistan and other countries of the South Asia by transit
through Afghanistan. Underlying the importance of these projects our highly
esteemed President said: “The key condition for
political stabilization, social and economic recovery of Afghanistan, its
successful integration to global economy is to implement large infrastructure
projects with Afghanistan’s involvement primarily in vital sectors such as
energy, transport and communications”. Our
country as Afghanistan’s neutral and immediate neighboring state is ready to
provide necessary political and organizational conditions in our territory to
establish peaceful dialogue between the Government of Afghanistan and all
parties interested in political settlement of the situation in Afghanistan.
Turkmenistan takes active in
the positive solution of all pressing issues of the global and regional level,
using only peaceful, political diplomatic means and methods. It is highly symbolic, noted our highly esteemed
President in his historic video address, that the United Nations Regional
Centre for Preventive Diplomacy for Central Asia was established by the decision
of the General Assembly with the support of neighboring states and Security
Council members in Ashgabat, the capital city of neutral Turkmenistan in 2007.
Within the framework of the session Turkmenistan to put forward draft
Resolution on “Role of the Regional Center for Preventive Diplomacy for Central
Asia”.
Today, issues related with
the Aral Sea go far beyond Central Asia. Measures taken by Turkmenistan in finding
a solution to the Aral Sea problem receive wide support in the world community.
Turkmenistan makes a significant contribution to the intensification of the
fruitful cooperation aimed at positive solution of environmental, social,
economic and humanitarian issues in the Aral Sea region, and rational use of
water resources. In addition, practical measures are taken to prevent
desertification.
As is known, UN General
Assembly unanimously adopted Turkmenistan initiated Resolutions “On cooperation between the United Nations and the
International Fund for Saving the Aral Sea”. Our country also set forth
a proposal on development of the Special UN Program for the Aral Sea Basin,
which will include measures on stabilization of the situation. Developing international legal foundations to address
the Aral Sea issues, Turkmenistan will
present initial draft of the concept and structure of future Special program on
the Aral Sea in the framework of ESCATO sessions in May 2021, calling upon all
states and interested international organizations to consider these documents.
Moreover, at its 73rd session
the UN General Assembly adopted the Resolution on the initiative of
Turkmenistan declaring the year 2021 as the year of international peace and trust”.
Turkmenistan put forward an initiative to
organize International forum on peace and trust next year to implement
provisions of this resolution, which will give a strong impetus to constructive
and respectful multilateral dialogue on pressing subjects of modern global agenda.
The motto of the current year „Turkmenistan – Homeland of Neutrality”
is interconnected with global initiatives, put forward by our highly esteemed
President. Today Turkmenistan acts as reliable and an authoritative partner in
solution of key issues of international cooperation.
Gapbar Hallyyev,
Lecturer of the Institute International Relations
of the Ministry of Foreign Affairs of Turkmenistan
Redmi
a anunțat oficial pe contul de Weibo că vânzările globale ale telefoanelor
inteligente din seriile Redmi Note au depășit 140 de milioane de unități. În
același timp, potrivit datelor companiei de cercetare Omdia, Redmi Note 8 a
devenit a doua cea mai bine vândută serie din lume în prima jumătate a anului
2020, dar și cea mai bine vândută din China, ceea ce consolidează popularitatea
Redmi Note la nivel global.
Prima
serie Redmi Note a fost lansată în martie 2014 și a cunoscut un succes de
răsunet în întreaga industrie. Au existat numeroase modele din seriile Redmi
Note în ultimii șapte ani, iar telefoanele s-au menținut în topul vânzărilor și
au primit o mulțime de referințe favorabile din partea utilizatorilor. Odată cu
decizia de a transforma Redmi într-un brand independent, în anul 2019,
performanțele de vânzări ale seriilor Redmi Note au crescut și mai mult: peste
10 milioane de unități din seria Note 7 s-au vândut în patru luni și peste 10
milioane de unități din seria Note 8 au fost vândute într-un interval de doar
trei luni, iar în prezent volumul de vânzări a depășit 40 de milioane de
unități. Redmi Note 8 este unul dintre cele mai de succes modele ale brandului
Redmi și se situează printre cele mai bine vândute, potrivit statisticilor mai
multor companii de cercetare.
Lu
Weibing, vicepreședintele Grupului Xiaomi, președintele China Business și
managerul general Redmi, a declarat că sunt trei motive pentru care seriile
Redmi Note sunt iubite de 140 de milioane de utilizatori din întreaga lume.
Primul dintre ele este acela că Xiaomi este adeptul principiului incluziunii
tehnologice și oferă produse flagship la prețuri oneste, astfel încât oricine
să aibă dreptul de a se bucura de tehnologii avansate. În al doilea rând,
Xiaomi nu se oprește niciodată din a oferi transparența informațiilor. Al
treilea motiv este acela că Xiaomi a îmbunătățit în mod constant controlul
asupra calității produselor și selecția de furnizori, pentru la le oferi
utilizatorilor din întreaga lume produse la prețuri oneste. Cu astfel de
valori, Redmi Note a atins performanțe înalte, este un produs de top și le
aduce utilizatorilor o experiență completă, în comparație cu alte produse din
aceeași zonă de preț existente pe piață.
Potrivit
informațiilor din industrie, produsele de 1000 RMB (aprox. 128 euro) sunt
tributare poziționării, iar profiturile lor sunt limitate. Costurile crescute
aduse de tehnologia 5G reduc și mai mult marjele lor de profit. Puțini dintre
producători vor face cu adevărat eforturi pentru a îmbunătăți astfel de
produse. Telefoanele care costă sub 1000 RMB ajung să fie echipate cu
tehnologie învechită și sunt de o calitate îndoielnică, în timp ce producătorii
fac în continuare profituri injuste. Redmi este însă un brand rar, care
respectă această piață. Existența seriilor Note declară război haosului din
industria telefoanelor mobile. Printr-o serie de produse la prețuri juste, competiția
din piață va reveni la normal și alegerile consumatorilor vor redeveni
raționale.
Succesul
seriilor Redmi Note îi face cu siguranță pe utilizatori să aștepte următorul
produs.
