România: Ajutoare de stat – Comisia aprobă două scheme românești în valoare totală de 14,1 milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor de vin și pentru companiile aeriene care își încep/reiau operațiunile pe aeroportul din Sibiu

Economistul
-
0
România: Ajutoare de stat – Comisia aprobă două scheme românești în valoare totală de 14,1 milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor de vin și pentru companiile aeriene care își încep/reiau operațiunile pe aeroportul din Sibiu

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 12,4 milioane de euro (59,5 milioane RON) pentru sprijinirea producătorilor de vin afectați de pandemia de coronavirus. De asemenea, Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 1,7 milioane de euro destinată companiilor aeriene care reiau sau încep să efectueze zboruri înspre și dinspre aeroportul din Sibiu.20/11/2020

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă românească în valoare de 12,4 milioane EUR pentru sprijinirea producătorilor de vin afectați de pandemia de coronavirus

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 12,4 milioane EUR (59,5 milioane RON) pentru sprijinirea producătorilor de vin afectați de pandemia de coronavirus. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de statCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••. Sprijinul public se va acorda sub formă de subvenții directe. Schema este menită să răspundă nevoilor de lichidități ale viticultorilor în cauză și să garanteze că aceștia își pot continua activitățile și își pot păstra locurile de muncă în timpul pandemiei și după aceasta. Se preconizează că peste 1.000 de producători vor beneficia de această schemă. Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special, ajutorul (i) nu va depăși 100.000 EUR per beneficiar care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; și (ii) se acordă cel târziu până la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte măsuri luate de Comisie pentru a aborda consecințele economice ale pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.59520 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul internet al Comisiei dedicat concurențeiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. (Persoane de contact pentru presă: Arianna Podesta — Tel.: + 32 229 87024; Giulia Astuti — Tel.: + 32 229 55344; Maria Tsoni — Tel.: + 32 229 90526)

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutor românească în valoare de 1,7 milioane EUR destinată companiilor aeriene care își încep sau își reiau operațiunile pe aeroportul din Sibiu ca urmare a pandemiei de coronavirus

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 1,7 milioane de euro destinată companiilor aeriene care reiau sau încep să efectueze zboruri înspre și dinspre aeroportul din Sibiu. Aeroportul Sibiu joacă un rol important în conectivitatea regională și internațională a țării. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de statCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••. Aceasta oferă ajutor sub formă de subvenții directe și va fi accesibilă în mod transparent tuturor companiilor aeriene interesate care își încep sau își reiau operațiunile pe aeroportul din Sibiu. Obiectivul măsurii este acela de a sprijini activitatea operatorilor aerieni, precum și redresarea economică și viabilitatea structurală a regiunii în contextul pandemiei de coronavirus. Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special, ajutorul nu va depăși 800.000 EUR pe companie și se va acorda înainte de 30 iunie 2021. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.59156 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurențaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. 

Mesajul Președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori București

Economistul
-
0
Mesajul Președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori București

„Felicit Bursa de Valori București pentru cei 25 de ani de viață postdecembristă.

Acest moment aniversar capătă și mai multă semnificație având în vedere că, tot în acest an, piața de capital românească a primit statutul de piață emergentă. Este o binemeritată recunoaștere a potențialului bursei, care creează noi oportunități pentru dezvoltare, având în vedere perspectivele atragerii de noi capitaluri.

Așa cum am mai afirmat, Bursa de Valori București trebuie să își asume un rol regional mai pronunțat, să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european. În acest fel, contribuția la creșterea economiei românești va fi cu siguranță una de substanță.

Bursa are nevoie de active de valoare, care să genereze mai multă lichiditate, are nevoie de emitenți de calibru, care să se finanțeze prin piața de capital.

Totodată, un rol important îl deține statul român. Listarea companiilor cu capital majoritar de stat va aduce mai multă anvergură pieței de capital locale. O performanță solidă a bursei consolidează încrederea investitorilor – doar astfel piața de capital autohtonă își va putea împlini pe deplin potențialul, devenind un autentic factor de progres pentru economie.

Vă urez succes pe mai departe și doresc să vă asigur de întregul sprijin al Autorității pentru îndeplinirea rolului esențial pe care îl aveți în dezvoltarea economiei românești”.

Prof. univ. dr. Nicu Marcu

Președintele Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară

Energia în alegeri

Economistul
-
0

Concluzii principale rezultate în urma analizei capitolelor pe energie din Programele de Guvernare

Despre proiectul „Energia în alegeri”

Asociației Energia Inteligentă (AEI) a organizat miercuri, 18noiembrie, dezbaterea online intitulată „Energia în alegeri”, un proiect marca AEI care a vizat furnizarea unui cadru transparent de discuție pe marginea capitolelor dedicate sectorului energetic din Programele de Guvernare, pe care principalele facțiuni politice le-au făcut disponibile.

În consonanță cu valorile și misiunea pe care le reprezintă AEI, dezbaterea s-a derulat în registru apolitic, vizând reprezentarea echidistantă și obiectivă a intereselor tuturor participanților la piața de energie, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.

Evenimentul s-a bucurat de prezența unor experți de seamă în domeniul energetic precum: Călin VILT – expert în energie, Alexandru PĂTRUȚI – expert în resurse minerale, Ioan Iordache – expert în hidrogen și resurse, energetice noi, Andrei CECLAN – expert în eficiența energetică și Dumitru CHISĂLIȚĂ – expert gaze naturale.

Menționăm că au fost analizate exclusiv secțiunile care vizează componenta energetică din Programele de Guvernare disponibile în mediul online, iar opiniile și comentariile formulate de invitați au fost exprimate în mod obiectiv, imparțial și strict prin prisma expertizei profesionale.

Motivația organizării evenimentului

Sesiunea de discuții a fost deschisă de către Dumitru CHISĂLIȚĂ -președinte al AEI, care a punctat asupra progreselor insuficiente înregistrate în sectorul energetic românesc în ultimii 30 de ani raportat la potențialul deținut de România.

A subliniat că organizarea unei astfel de dezbateri este ocazionată de necesitatea ca politicile energetice stipulate în Programele Guvernare să fie trecute prin exercițiul dialogului cu specialiști din domeniul energiei și în beneficiul consumatorilor români.

De asemenea, expertul a punctat că este necesar ca intențiile promovate prin Programele de Guvernare să fie tratate și sub aspectelor soluțiilor, respectiv al pașilor necesari implementării acestora, într-un orizont de timp oportun.

Discursurile experților prezenți la dezbatere

  • Alexandru PĂTRUȚI – expert în resurse minerale

Alocuțiunea expertului a debutat cu prezentarea tipurilor de combustibili care compun sfera resurselor minerale primare, punctând faptul că gazele naturale, țițeiul și cărbunele alături de uraniu, reprezintă principalele elemente are deservesc sistemul energetic național.

În opinia sa, situația resurselor minerale energetice din România este una îngrijorătoare, sectorul de profil confruntându-se cu scăderi importante ale producției de țiței, cărbune și gaze naturale, în timp ce explotarea zăcămintelor de uraniu a încetat de câțiva ani (materia primă fiind adusă din import).

Strict raportat la resursele minerale, ca remarcă generală ce poate fi formulată după parcurgerea Programelor de Guvernare, trimiterile către acest subiect nu sunt numeroase și pun accent pe necesitatea exploatării în condiții ecologice și întru dezideratul independenței energetice.

Potrivit expertului, viziunea noilor reglementări europene axate pe diminuarea riscurilor de mediu va face dificilă exploatarea resurselor minerale, motivat de faptul că procesul de obținere al acestora este unul poluant.

Pe un alt plan, conceptul de independență energetică se impune a fi înlocuit cu cel de securitate energetică, demers motivat pe seama faptului că independența energetică presupune producerea (integrală) pe teritoriul național a tuturor resurselor necesare consumului.

Ca o caracteristică generală a tuturor Programelor de Guvernare supuse analizei, expertul apreciază că nu se evidențiază o preocupare deosebită pentru exploatarea resurselor minerale primare, secțiunile dedicate acestui subiect fiind succinte.

Cu toate acestea, în majoritatea documentelor analizate se regăsește ca obiectiv prioritatar deblocarea investițiilor din zona economică exclusivă a Mării Negre, demers care a fost tergiversat pe fondul riscului legislativ din România (cu precădere prin OUG 114/2018 și Legea 256/2018).  

În aprecierea expertului, este vital pentru România ca exploatarea gazelor naturale din zona offshore să debuteze în perioada de tranziție către obiectivele în materie de climă propuse de Uniunea Europeană, demers facilitat de statul de „combustibil de tranziție” de care încă se bucură resursele de gaze naturale.

Cu toate acestea, contextul internațional actual este unul inoportun, majoritatea operatorilor optând pentru restrângerea activității economice, iar actorii din Marea Neagră nu fac exceptție de la această regulă, în pofida faptului că lucrările de explorare au pus în evidență existența resurselor.

Pe un alt plan, continuarea utilizării cărbunului va deveni dificilă, companiile producătoare de energie pe baza acestui combustibil fosil regăsindu-se într-o situație financiară extrem de delicată, în timp ce perspectivele de redresare și încadrare în normele stabilite de UE sunt incerte.

În ceea ce privește minereul uranifer, majoritatea obiectivelor politice sunt centrate pe dezvoltarea de tehnologii locale (vizând în general dezvoltarea de noi capacități care utilizează această resursă), însă lipsesc dezideratele referitoare la operaționalizarea unui ciclu nuclear integrat.

În opinia sa, este imperios necesar ca facțiunile politice să nu piardă din vedere lanțul complet al energiei nucleare, din care România a pierdut producția de apă grea.

De asemenea, expertul a pus în vedere părților interesate faptul că energia geotermală este insuficient tratată în conținutul Programelor de Guvernare, fiind necesar ca viitori guvernanți să își centreze atenția și asupra valorificării acestei resurse.

În final, Alexandru PĂTRUȚI a punctat asupra necesității reconfigurării cadrului legislativ aferent exploatării resurselor minerale, în prezent acesta nemaifiind racordat la realitatea peisajului energetic național și european.

  • Călin VILT – expert în energie

Expertul pe componenta energiei electrice a punctat asupra lipsei de consecvență în politicile publice și investiționale din sectorul de profil, situație explicată prin faptul că proiectele energetice nu se suprapun ca durată cu ciclurile electorale, primele necesitând o perioadă mai extinsă de operaționalizare.

Din acest considerent, Călin VILT a recomandat ca strategia energetică a României să fie realizată și aprobată la nivelul Parlamentului, cu scopul principal de a conferi acesteia un plus de stabilitate și predictilitate.

Pentru a justifica opinia exprimată, expertul a adus în discuție subiectul unităților nucleare 3 și 4, (proiect care datează din anii 1980) și a căror istorie a urmat un traseu sinusoidal, în special pe fondul recalibrărilor subsecvente ale strategiei de dezvoltare a sectorului nuclear, induse pe fondul mutațiilor repetate în plan politic.  

Pe fondul prăbușirii consumului din România, s-a renunțat la două centrale importante[1] (localizate în Moldova și Transilvania), în timp ce la Cernavodă planul de dezvoltare a fost rezumat la operaționalizarea a 4 unități.

De asemenea, expertul a punctat asupra disparției unui segment important din industria care a fost planificată special cu scopul asimilării echipamentelor din programul nuclear, respectiv a industriei nucleare conexe, în prezent activând aproximativ 33/34 de operatori economici dintr-un total de 140.

În plan pozitiv, Călin VILT a punctat că inventarul de apă grea pentru unitățile 3 și 4 este produs și existent pe stoc la nivelul rezervei de stat, acesta fiind chiar excedentar raportat la necesarul de consum previzonat.

De asemenea, tehnologia Candu 600 (utilizată în cadrul reactoarelor de la Cernavodă) este un proiect de generație a 3-a, care poate fi îmbunătățit la nivelul 3+, odată cu investițiile vizate pe segmentele echipamentelor electrice, respectiv cele de pe linie de automatizare a sistemului.

În opinia expertului, dincolo de compatibilitea cu viziunea ecologică din Acordul de la Paris, dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 și 4 de la Cernavodă prezintă și avantaje din punct de vedere al asigurării climatului economico – social (în special, prin asigurarea de locuri de muncă și contribuții la bugetul consolidat de stat).

Mai mult, Călin VILT a opinat că excedentul de energie rezultat în urma operaționalizării celor două unități nucleare ar putea fi utilizat pentru producția de hidrogen (în măsura implementării unei strategii complemenare) și va facilita întâmpinarea creșterii de consum previzionată din anii următori.

Pe acest fond, Călin VILT și-a exprimat convingerea în ceea ce privește oportinitatea recalibrării strategiei energetice și Programelor de Guvernare, astfel încât acestea să dezvolte secțiuni dedicate unei strategii complementare între cele două componente puse în discuție, respectiv energie electrică (eventual de origine nucleară) și hidrogen.

Specialistul a mai atras atenția asupra faptului că sectorul energiei electrice se confruntă, actualmente, cu cea mai mare criză de generare din istoria României. Din acest motiv sectorul resimte o nevoie imperioasă de dezvoltare de noi capacități, una din soluțiile avansate fiind capacități noi pe nuclear și gaze naturale.

  • Ioan IORDACHE – expert în hidrogen și resurse energetice noi

Expertul a punctat că România are o istorie îndelungată (aproximativ 100 de ani) în domeniul cercetării și producției de hidrogen, însă discuțiile pe marginea acestui vector energetic au căpătat amploare doar în perioada recentă, în contextul Pactului Verde european.

În ceea ce privește Programele de Guvernare, Ioan IORDACHE a afirmat că secțiunile dedicate hidrogenului sunt, după caz, fie succinte, fie indirecte raportat la rolul pe care această formă de energie îl va putea îndeplini ecuația energetică viitoare a României.

Există un bazin de specialiști în domeniul hidrogenului, identificat de expert atât la nivelul administrației centrale, cât și la nivelul formațiunilor politice; starea de fapt reclamă, în opinia sa, o mai bună articulare a strategiilor politice centrate pe rolul acestui vector energetic în conținutul Programelor de Guvernare, însă este necesar ca această responsabilitate să revină specialiștilor.

Ioan IORDACHE și-a exprimat convingerea că România deține un potențial semnificativ sub aspectul dezvoltării unei industrii bazate pe hidrogen, însă este necesar ca acest avantaj să fie valorificat în contextul unei strategii complementare cu alte forme de energie.

Un argument în plus pentru înscrierea hidrogenului pe harta obiectivelor prioritare din sectorul energetic este reprezentat de potențialul acestui vector energetic de a contribui semnficativ la cuplarea sectorială.

Indiferent de resursa energetică utilizată în procesul de producției, hidrogenul poate contribui la sustenabilitatea și reziliența sistemului energetic prin faptul că prezintă avantajul de “a stoca” energia electrică excedentară.

În finalul alocuțiunii sale, Ioan IORDACHE a atras atenția asupra decuplării instalate între mediul politic, academic și cel al industriei, starea de fapt reclamând o coagulare, respectiv integrare a tuturor reprezentanților relevanți din domeniu la temele energetice de importanță strategică. 

  • Andrei CECLAN – expert în eficiență energetică

Potrivit specialistului, în conținutul tuturor Programelor de Guvernare s-a putut identifica o aliniere la politicile și țintele impuse la nivel european în materie de eficiență energetică.

În aprecierea sa, secțiunile dedicate acestui subiect nu sunt suficient de particularizate/ individualizate, aspect care poate fi interpretat totuși într-o notă pozitivă, deoarece este un indicator al coeziunii politice în raport cu eficiența energetică.   

Andrei CECLAN a  realizat o analiză succintă a elementelor componente care alcătuiesc conceptul eficienței energetice, cu accent pe următoarele coordonate:

– industria și autoritățile publice resimt o nevoie acută de personal specializat în domeniul eficienței energetice; necesitatea profesionalizării personalului angajat al autorităților se sprijină pe existența a unor sume consistente nerambursambile pe care România le-ar putea accesa.

– țintele de eficiență, prezente în toate Programele de Guvernare, necesită o defalcare pe nivele de acțiune, cu luarea în calcul a întreg lanțului valoric al energiei și nu doar componenta de consum;

– necesitatea dezvoltării de soluții și servicii pe plan local/ național, în detrimentul importării acestora;   

– imperiorizitatea implementării unor politici de stimulare/ subvenționare a industriei interesate de îmbunătățirea eficienței energetice;

– nevoia de a delimita categoria consumatorilor vulnerabili și definitivarea conceptului sărăciei energetice, ambele subiecte fiind în strânsă legătură eficiența energetică.

În opinia expertului, rezultatul conjugat al elementelor dezvoltate în analiza sa vor putea facilita o viziune consolidată a statului român în raport cu obiectivele de eficiență energetică și alte ținte asociate.

  • Dumitru CHISĂLIȚĂ – expert în gaze naturale

Discursul președintelui AEI a fost marcat de clarificarea conceptului de independență energetică în raport cu securitatea energetică, obiectiv care se regăsește în 2 din cele 5 Programe de Guvernare supuse analizei.

În opinia expertului, acest deziderat politic este dificil de atins, în condițiile în care, dincolo de trendul negativ înregistrat de România sub aspectul exploatării resurselor energetice de care dispune, se regăsește într-o stare de contradicție cu conceptul comunității europene.

Prin urmare, o astfel de abordare scoate România din filosofia Uniunii Europene la  care am aderat și care presupune liberul schimb de mărfuri.

Pe de altă parte, conceptul de securitate energetică – prezent în celelalte Programe de Guvernare – reprezintă un obiectiv mult mai realist și oportun a fi urmat, dar care reclamă o abordare pragmatică și imediată din partea autorităților.

În susținerea acestei idei, expertul a pus în discuție ultimul buletin trimestrial al INS[2] care a evidențiat că producția de gaze naturale a cunoscut un declin de 10,3% în ultimele 10 luni, element deosebit de îngrijorător chiar dacă acest trend a fost, cel mai probabil, facilitat și de conjuncturi nefavorabile.

Un alt element regăsit în majoritatea Programelor de Guvernare este cel al consumatorului vulnerabil și care trebuie tratat complementar altături de măsuri dedicate limitării efectelor sărăciei energetice, un concept care este mai cuprinzător și care tratează implicit și problema vulnerabilității consumatorilor.

În ceea ce privește subiectul exploatării Mării Negre, Dumitru CHISĂLIȚĂ a punctat că este imperios necesar ca autoritățile să conștientizeze importanța facilitării cu celeritate a extracției gazelor naturale din perimetrele offshore.

În absența resurselor preconizate din Marea Neagră, expertul a punctat că România se va confrunta cu un deficit acut pe componenta asigurării necesarul intern de consum al gazelor naturale începând cu anul 2030, deficit care va accentua dependența statului român de import.

Riscul confruntării cu un deficit de resurse se justifică și prin accentuarea decalajului dintre producție și consum, în contextul în care majoritatea Programelor de Guvernare își propun ca obiectiv creșterea gradului de utilizare a gazelor naturale pe teritoriul național.

Concret, la starea de fapt contribuie, pe de-o parte, intenția factorilor politici pentru înlocuirea unităților de producției a energiei electrice pe bază de cărbune, iar pe de altă parte, politicile publice care vizează racordarea intensivă a sectorului rezidențial din România.

Pe acest palier, în pofida beneficiilor aduse de o astfel de politică, expertul a punctat că nu toate țintele propuse sunt realiste, dacă nu sunt corelate cu măsuri complementare care să se sprijine pe considerente din punct de vedere economic.

Statisticile arată că între anii 1990 şi 2020 a crescut numărul localităţilor racordate la gaze naturale cu 1.744 de noi localităţi, iar numărul consumatorilor de la 1,3 milioane, la 3,9 milioane de consumatori.

În acelaşi timp, numărul de kilometri de reţea a crescut de cinci ori, de la 10.725 de kilometri la peste 48.000 de kilometri.

Menținerea acestei strategii de racordare, fără identificarea unor mecanisme de finanțare vor induce un recul în factura consumatorilor finali.

Mai exact, în scenariul racordării unui număr adițional de 2,1 milioane de clienți, costurile suplimentare etapizate pe următorii 14 ani vor fi de până la 14 lei pe MWh distribuit, ceea ce echivalează cu o creștere de aproximativ 10 – 12% față de factura energetică din prezent (respectiv cca 200 lei/ an).

În final, Dumitru CHISĂLIȚĂ a atras atenția că o politică de racordare intensivă ar trebui să țină seamă și de garanția/ perspectiva consumării resurselor de gaze naturale. Pe acest fond, președintele AEI a arătat că există situații în care un număr semnificativ din gospodăriile racordate la rețelele de distribuție (în anumite cazuri chiar 80% din totalul gospodăriilor care aparțin unei localități) nu consumă gaze naturale.

Efectul indirect al lipsei de consum după momentul racordării presupune majorarea facturii energetice, expertul avansând cu titlu de exemplu că racordarea gratuită a 2,1 milioane din care doar 1 milion vor și consuma gaze (ceilalți neavând bani să-și realizeze instalația de încălzire sau să-și plătească contravaloarea gazelor) acesta ar echivala cu o creștere suplimentară a facturii de gaze a românilor (față de obligația achitării de către toți consumatorii a racordării gratuite) cu încă aproximativ 5%.

Concluzii exprimate de experți

Finalul dezbaterii online a fost marcat de o serie de observații conclusive și recomandări formulate de experții participanți la eveniment, după cum urmează:

  • Călin VILT

Expertul în energie a punctat:

l dialogul dintre consumatorii finali și reprezentanții relevanți ai sectorului energetic trebuie să devină o realitate, eminamente prin includerea pe viitor al acestor actori în dezbaterile asociate sectorului energetic, alături de sfera politică și specialiștii de profil;

l o asumarea mai mare din partea sferei politice pentru lipsa unor măsuri corective care au fost semnalate în timp de experții din domeniul energetic;

  • Alexandru PĂTRUȚI

În aprecierea expertului în resurse minerale, sectorul energetic din România a supraviețuit în contextul scăderii drastice a consumului de energie și mai puțin ca rezultat al unor măsuri administrative.

În aprecierea sa, investițiile vizate în dezvoltarea de noi capacități, respectiv în perspective de exploatare noi sunt insuficiente raportat la prognozele de consum.

  • Ioan IORDACHE

Ioan IORDACHE a subliniat că hidrogenul reprezintă un vector energetic și nu o resursă primară, aspect care impune ca dezvoltarea acestui sector în România să se realizeze de o manieră complementară cu celelalte forme de energie de care dispune România.

Asemeni antevorbitorului său, expertul în hidrogen a pledat pentru includerea specialiștilor în demersul de creionare a politicilor publice din sectorul energetic, aceștia fiind pregătiți să își asume responsabilitatea sprijinirii sferei politice în atingerea dezideratelor propuse.

  • Andrei CECLAN

Expertul în eficiență energetică a completat intervenția realizată de Ioan IORDACHE, pledând pentru susținerea profesioniștilor din zona tehnică, astfel încât această categorie să dețină o reprezentativitate adecvată în procesul de stabilire a obiectivelor politice.

Lipsa unui liant între cele două elemente puse în discuție generează sincope în definirea priorităților strategice în domeniul energetic.

  • Dumitru CHISĂLIȚĂ

Președintele AEI a concluzionat, de asemenea, că lipsa unui dialog între diversele categorii de participanți la piața de energie conduce la formularea unor deziderate care nu sunt pe deplin racordate la realitățile peisajului sectorului energetic autohton.

Starea de fapt reclamă o resetarea  a modului în care sunt formulate prioritățile strategice – PUNCT SI DE LA CAPAT IN SECTORUL ENERGETIC – respectiv dezideratele politice la nivelul administrației centrale pentru a facilita ieșirea din situația cu valențe critice care caracterizează sectorul energetic în prezent.


[1] Inițial prevăzute în strategia de dezvoltare nucleară creionată la nivelul anilor 1980.

[2] Institutul Național de Statistică.



Despre Asociația Energia Inteligentă

Asociația Energia Inteligentă (AEI) reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei electrice și eficienței energetice. Membrii săi militează pentru un preț corect al gazelor și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România.

AEI este o organizație non-profit al cărui scop principal este acela de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți pentru negocierea contractelor de achiziție și pentru a putea înțelege corect facturile pe care le plătesc.

AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.

ASF sancționează SSIF Prime Transaction S.A. și a OTP Asset Management România S.A.I. S.A., ca urmare a deficiențelor constatate în cadrul controalelor periodice efectuate la cele două societăți

Economistul
-
0
ASF sancționează SSIF Prime Transaction S.A. și a OTP Asset Management România S.A.I. S.A., ca urmare a deficiențelor constatate în cadrul controalelor periodice efectuate la cele două societăți

Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis, în ședința din data de 11 noiembrie 2020, sancționarea SSIF Prime Transaction S.A. și a OTP Asset Management România S.A.I. S.A., ca urmare a deficiențelor constatate în cadrul controalelor periodice efectuate la cele două societăți.

Astfel, în cazul SSIF Prime Transaction S.A, Consiliul A.S.F. a hotărât adoptarea mai multor măsuri, după cum urmează:

  • sancționarea cu avertisment a societății pentru deficiențe în legătură cu politica de înregistrare a convorbirilor telefonice și a comunicațiilor electronice, asigurarea de înregistrări pentru ordinele transmise telefonic și informarea adecvată a clienților, anterior prestării unor servicii;
  • sancționarea cu avertisment a directorului general/ofițerului de conformitate pentru deficiențe în legătură cu actualizarea cadrului procedural intern și a atribuțiilor angajaților societății la noile cerințe stipulate de Regulamentul A.S.F. nr. 13/2019;
  • impunerea în sarcina societății a unui plan de măsuri de remediere a deficiențelor / mitigare a riscurilor identificate (cu termen de implementare 90 de zile);
  • atenționarea societății și a unor persoane din cadrul acesteia pentru unele deficiențe minore constatate.

În ceea ce privește OTP Asset Management România S.A.I. S.A., Consiliul A.S.F. a decis următoarele:

  • sancționarea cu avertisment a societății pentru deficiențe în legătură cu desemnarea persoanei care ocupă funcția de ofițer de conformitate;
  • sancționarea cu avertisment a ofițerului de conformitate pentru deficiențe în legătură cu actualizarea cadrului procedural intern și a atribuțiilor angajaților societății la noile cerințe stipulate de Regulamentul A.S.F. nr. 13/2019;
  • impunerea în sarcina societății a unui plan de măsuri de remediere a deficiențelor / mitigare a riscurilor identificate (cu termen de implementare 90 de zile);
  • atenționarea societății și a unei persoane din cadrul acesteia pentru unele deficiențe minore constatate.

Politici Europene pentru Noua Economie – Ediție Specială

Economistul
-
0
Politici Europene pentru Noua Economie – Ediție Specială

NOUA ECONOMIE a Uniunii Europene și implicit NOUA ECONOMIE a României este una orientată masiv pe dezvoltare durabilă. Noua Economie este cea care construiește România Durabilă.

Green Deal ne va afecta viețile în cele mai mici detalii, și cel mai probabil nici publicul european, nici românii nu înțeleg profunzimea acestui pact. Europarlamentarul Carmen Avram face o descriere scurtă a acestui efort în cadrul webinarului „Politici europene pentru noua economie”, organizat de EM360 și platforma „România Durabilă”.

„Fără tehnologie nu există viitor”, spune europarlamentarul Carmen Avram citând o voce din industria petrolului și gazelor.

Carmen Avram atrage atenția că dacă privești spre politicile europene și spre ce se întâmplă la Bruxelles în privința digitalizării și a tehnologiei, „îți dai seama cât de în urmă a rămas România ca stat.”

În „matricea Green Deal”, digitalizarea trebuie să fie o prioritate pentru țara noastră, trage concluzia europarlamentarul român.

Statul român trebuie să își stabiliească prioritățile, iar acest lucru trebuie să se întâmple urgent. Un politician român susține acest lucru cu fermitate. Desigur, e vorba despre un europarlamentar, însă astfel de voci, din orice zonă politică ar veni, se ridică tot mai des.

Green Deal nu e un plan nou. Astfel de politici europene sunt discutate cu multe luni înainte – chiar cu ani. Marian Jean Marinescu este unul dintre cei mai longevivi europarlamentari români, iar pentru el țintele din Pactul Verde european nu reprezintă nicio surpriză: acestea vin de undeva din 2017 – 2018.

Un sprijin ferm pentru gazele naturale românești vine de la Bruxelles.

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu afirmă că „gazul este singura sursă de energie în această perioadă de tranziție care este cu adevărat de tranziție„.

Gazele naturale reprezintă un combustibil de tranziție, iar România are un mare avantaj generat de acest potențial mare pe care îl are în Marea Neagră, dar și un mare dezavantaj  – că acest potențial este blocat, afirmă Alina Popa, Director Financiar, Membru al Directoratului OMV Petrom.

Când nu bate vântul sau soarele, gazele naturale reprezintă combustibilul ideal pentru echilibrarea sistemului energetic. Este o tehnologie foarte avansată, iar România are resurse importante pentru următoarele decenii. Astfel, un mix în care să fie incluse gazele naturale ar putea să asigure o tranziție bună spre 2050, a declarat Alexandru Maximescu, Director Reglementare și Afaceri Publice la OMV Petrom.

De la începutul anului viitor, e absolut nevoie să se stabilească niște direcții clare de dezvoltare ale României în contextul țintelor climatice tot mai ambițioase. Aceste direcții trebuie agreate între reprezentanții mediului de afaceri și decidenții politici.

La nivel european, se discută de noi ținte de emisii pentru centralele pe gaze naturale, imposibil de atins momentan tehnologic. E nevoie de o abordare echilibrată și ținte pentru emisiile de CO2 realiste, care odată atinse vor putea ajuta acest proces de decarbonare.

Fondurile europene de zeci de miliarde de euro care vor veni către România, prin diverse instrumente precum Fondul de Modernizare, sunt o șansă unică pentru România. Mingea este la Guvern și de capacitatea instituțională a acestuia  depinde cât de bine vom valorifica banii și cât de corect vor fi gestionați, atrage atenția Radu Dudău, Director Energy Policy Group.

România trebuie să își cântărească foarte atent direcțiile spre care vrea să se îndrepte în procesul de tranziție. Iar primul lucru absolut necesar este ancorarea realităților românești în direcțiile și abordările europene. De asemenea, e foarte important să distingem între ceea ce ne dorim și ceea ce putem realiza cu adevărat, punctează Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă.

E nevoie ca guvernul să asigure climatul necesar ca industria să absoarbă fondurile importante ce vor fi dislocate sub umbrela Green Deal, care s-a transformat într-un mecanism de relansare economică post-COVID. Unde trebuie să se concentreze decidenții politici? Pe claritate legislativă și stabilitate, a declarat Corneliu Bodea, Președinte al Centrului Român al Energiei, la dezbaterea „Politici europene pentru Noua Economie”, organizată de EM360 și România Durabilă.

S-a repetat foarte mult: „Avem gaze, avem gaze, avem gaze”. Însă dacă aceste resurse rămân în pământ, fie că sunt offshore sau onshore, de fapt nu le avem, sunt o iluzie. În lipsa lor, riscăm chiar să devenim o piață de desfacere tot mai mare pentru furnizori externi. Deblocarea investițiilor în producția de gaze naturale offshore, precum și digitizarea, iată două priorități pentru decidenții politici.

„Cei care au în vedere digitalizarea vor supraviețui pe piață.”

Atât de simplă este, de fapt, problema investițiilor în tehnologie și digitalizare în viziunea europarlamentarului Daniel Buda.

Green Deal înseamnă pentru Uniunea Europeană și, automat, pentru România, un drum cu un singur sens. Nu ne putem imagina că o putem lua înapoi, că putem reveni la situații care au funcționat în trecut.
Europarlamentarul Daniel Buda a explicat cum vede el acest drum.

Pentru fostul ministru al Muncii și actualul europarlamentar Dragoș Pîslaru, Green Deal reprezintă o oportunitate imensă pentru România. Condiția este însă să avem un proiect clar, de la care să nu ne abatem. Dragoș Pîslaru are un astfel de plan pe care l-a prezentat, pe scurt, în cadrul webinarului „Politici europene pentru Noua economie”, organizat de EM360 și „România durabilă”.

Perioada prin care trecem deja de aproape 10 luni ne-a dovedit cât de importantă este digitalizarea. De la comunicarea cu prietenii până la munca de acasă am trecut cu toții prin experiențe ce țin de acest proces. Iar izolarea în pandemie ne-a demonstrat și că relația cu statul se poate menține de la distanță cu destul succes.

Pentru drumul României în cadrul Pactului verde european, „Green Deal”, europarlamentarul Dragoș Pîslaru observă importanța dialogului nepartizan între actorii implicați în diversele sectoare ce vor fi influențate. Transformarea energetică a Europei e doar o parte din acest drum.

Trei companii românești sunt recunoscute în cadrul competiției Deloitte 2020 Central Europe Technology Fast 50 la categoria Impact Star Award

Economistul
-
0
Trei companii românești sunt recunoscute în cadrul competiției Deloitte 2020 Central Europe Technology Fast 50 la categoria Impact Star Award

DCS Plus, Druid și Tremend sunt companiile românești recunoscute în cadrul programului Deloitte 2020 Central Europe Technology Fast 50 la categoria Impact Star Award, care premiază companii ce reușesc să aibă, prin produsele și serviciile lor patentate, efecte pozitive asupra societății, asupra businessului, precum și în domeniile inovație, mediu și diversitate. DCS Plus dezvoltă produse dedicate companiilor din turism, Druid creează asistenți virtuali inteligenți care pot îndeplini procese complexe, iar Tremend, care a fost inclusă în edițiile anterioare ale Technology Fast 50 în topul companiilor cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală, creează soluții de transformare digitală agilă folosind inteligența artificială.

Andrei Ionescu, Deloitte Romania 01

„Ediția din acest an a programului CE Technology Fast 50 oferă recunoaștere companiilor care creează noi soluții tehnologice nu doar pentru creșterea susținută a veniturilor, ci și pentru impactul pozitiv asupra lumii, în general. Categoria Impact Star Award a fost introdusă în competiție pentru prima dată în 2020, în acest context fără precedent creat de pandemia de COVID-19, care a transformat modelele de business și viețile noastre într-un mod foarte rapid și intens. Felicit companiile din România premiate pentru efectele pozitive pe care au reușit să le creeze în rândul diferitelor niveluri ale societății și asupra mediului de business”, a declarat Andrei Ionescu, Partener coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România, și coordonatorul programului Technology Fast 50 Europa Centrală în România.

Companiile cu cea mai mare creștere din Europa Centrală

Câștigătorul principalei categorii a competiției, care oferă recunoaștere companiilor de tehnologie din Europa Centrală înființate de cel puțin patru ani care au înregistrat cele mai mari creșteri, este Packhelp, o companie poloneză de software care a dezvoltat o soluție ce oferă businessurilor acces la ambalaje personalizate, cu un impact minim asupra mediului. Packhelp a avut o creștere medie a veniturilor de 9.077% între 2016 și 2019. Următoarele două poziții sunt ocupate de două companii din Cehia, DoDo, care creează software specializat în servicii de curierat bazate pe soluții tehnologice, cu o rată de creștere de 8.427%, și UlovDomov.cz, cea mai mare și mai cuprinzătoare bază de date de apartamente de închiriat din Cehia, cu o creștere de 5.535%. Companiile incluse în principala categorie a competiției au avut o rată medie de creștere de 1.460%.

Aflat la a 21-a ediție, topul este dominat în acest an de jucători din domeniul software (30 de companii), urmat de media și divertisment (11 companii), hardware (patru companii), fintech (trei companii) și sănătate (două companii). Peste 80% din companiile incluse în competiția din 2020 se află pentru prima data în top, ceea ce indică ritmul alert de creștere a businessurilor de tehnologie tinere în regiunea Europei Centrale.

Categoria Rising Star

Pe lângă principala categorie, care include companiile cu cea mai mare creștere, Deloitte 2020 Central Europe Technology Fast 50 oferă recunoaștere și businessurilor mai tinere care se dezvoltă rapid, în cadrul categoriei Rising Star. Compania FF Trader din Cehia, care a dezvoltat o platformă educațională pentru traderi financiari, este câștigătoare pentru al doilea an consecutiv la această categorie, cu o rată de creștere de 2.356%.

Categoria Rising Stars este dominată de jucători în domeniul software și de companii care au intrat pentru prima dată în top, 23 dintre cele 25 de companii fiind incluse în premieră în competiție.

Despre Deloitte Central Europe Technology Fast 50

Pentru a fi eligibile pentru principala categorie a competiției Technology Fast 50, companiile trebuie să îndeplinească anumite condiții financiare, și anume să aibă un venit operațional anual minim de 50.000 de euro în primii trei ani analizați (2016-2018) și de 100.000 de euro în 2019. De asemenea, acestea trebuie să aibă sediul central în Europa Centrală și să dețină drepturile de proprietate intelectuală sau să fi creat tehnologie patentată.

În plus, Deloitte ia în calcul companiile care au potențial, dar încă îndeplinesc condițiile pentru a intra în categoria principală. Astfel, businessurile care au venituri anuale de peste 30.000 de euro în ultimii trei ani (2017–2019) sunt incluse în categoria Rising Stars. Mai multe informații despre programul Deloitte Central Europe Technology Fast 50 sunt disponibile aici

Risc de decuplare între evaluarea de piață a activelor și evoluția economiei reale

Economistul
-
0
Risc de decuplare între evaluarea de piață a activelor și evoluția economiei reale

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează, conform ultimei analize efectuate, că în acest an economia României se va contracta (-4,2%), față de anul 2019, pe fondul scăderii activității în industrie (-9,1%), agricultură (-21,2%) și servicii (-2%).

Și prognozele Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene privind evoluția economiei românești indică scăderi cu 4,8%, respectiv cu 5,2%, pentru sfârșitul acestui an, în comparație cu anul 2019.

Totodată, deficitul bugetar crește la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an.

Cele 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale.

Bazat pe execuția bugetară de până acum, Ministerul Finanțelor propune o rectificare de 9% din PIB, 96 miliarde lei, din estimarea că nu vor mai fi încasate 4,2 miliarde lei pe finalul anului.

Suma de 4,2 miliarde de lei reprezintă venituri care nu vor fi încasate, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie, a facilității care oferă firmelor posibilitatea să amâne, fără dobânzi, penalități sau executări, plata obligațiilor fiscale.

Pandemia COVID–19 a afectat destul de serios și economiile statelor Uniunii Europene. Spre exemplu, Spania va înregistra la sfârșitul acestui an o scădere economică de 12,4%, conform estimărilor Comisiei Europene, în timp ce economia Italiei se va contracta cu aproape 10%, față de anul 2019, potrivit acelorași prognoze.

Și piețele bursiere europene au reacționat negativ în ședința din data de 18 noiembrie, pe fondul îngrijorărilor privind creșterea cazurilor de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2 din întreaga regiune, care vor opri redresarea economică, chiar dacă au existat anumite evoluții pozitive punctuale ca urmare a știrilor privind descoperirile vaccinului împotriva COVID-19.

Conform tabloului riscurilor pentru valorile mobiliare din UE, emis de ESMA, există în continuare riscul decuplării între evaluarea de piață a activelor și evoluția economiei reale. În al treilea trimestru al anului 2020, piețele financiare din UE au continuat redresarea, iar prețurile de pe piețele de acțiuni au crescut și mai mult.

Există semnalele unei diferențieri sectoriale și geografice puternice în cadrul piețelor financiare, sectorul instrumentelor cu venit fix înregistrând creșteri ale prețurilor de-a lungul diverselor segmente cum ar fi piețele emergente, gradul de investire și randamentele ridicate. Retrogradările de rating de credit au încetinit, iar fondurile de investiții au înregistrat intrări de capital de-a lungul claselor de active, mai ales pentru fondurile de obligațiuni. Aceste evoluții, analizate împreună, subliniază riscul continuu al decuplării între prețurile activelor și fundamentele economice.

În același timp, nivelul de stres în cadrul sistemului financiar european, conform indicatorului compozit calculat de Banca Centrală Europeană, a crescut comparativ cu cel înregistrat săptămâna trecută, ceea ce indică faptul că pandemia COVID-19 taie din ce în ce mai acut oxigenul economiilor europene.

Raportul săptămânal de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, reprezintă o radiografie a evoluției principalilor indicatori macroeconomici și a indicilor bursieri la nivel local și global.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 46/18.11.2020 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI.

Sondajul UE confirmă dorința cetățenilor ca UE să aibă competențe sporite pentru a face față pandemiei

Economistul
-
0
Sondajul UE confirmă dorința cetățenilor ca UE să aibă competențe sporite pentru a face față pandemiei

În contextul celui de-al doilea val de coronavirus, două treimi dintre cetățenii UE se exprimă pentru competențe europene întărite și un buget suficient pentru a face față crizei.

Parlamentul European a publicat astăzi rezultatele complete ale celui de-al treilea sondaj din acest an, prin care cetățenii europeni își exprimă opiniile cu privire la criza provocată de coronavirus și atitudinea lor față de Uniunea Europeană. Deși 50% dintre europeni indică incertitudinea ca element dominant în ceea ce privește starea lor emoțională, ținând cont de impactul economic negativ al pandemiei, în prezent numărul persoanelor care au o imagine pozitivă despre UE este mai mare decât în primăvară.

Având în vedere că un număr tot mai mare de cetățeni ai UE se simt nesiguri cu privire la viitorul lor, două treimi dintre respondenți (66%) au fost de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față pandemiei. În plus, majoritatea respondenților (54%) consideră că UE ar trebui să dispună de mijloace financiare mai mari pentru a face față efectelor pandemiei.

Cu toate acestea, este extrem de important pentru cetățenii UE ca fondurile UE să fie direcționate către statele membre cu un sistem judiciar funcțional și cu un respect ferm față de valorile democratice europene comune. Mai mult de trei sferturi dintre respondenți (77%) sunt de acord că UE ar trebui să aloce fonduri statelor membre numai cu condiția ca guvernul lor să respecte statul de drept și principiile democratice. Sănătatea publică ar trebui să fie principala prioritate pentru cheltuieli, urmată de redresarea economică și de noi oportunități pentru întreprinderi (42%), schimbările climatice și protecția mediului (37%), precum și ocuparea forței de muncă și afacerile sociale (35%).

Atitudinea față de UE a devenit mai pozitivă în comparație cu primul sondaj din aprilie/mai anul acesta. Proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut constant, de la numai 31% în aprilie 2020 la 41% în prezentul sondaj. Cu toate acestea, cei mai mulți respondenți rămân nemulțumiți de solidaritatea dintre statele membre ale UE, sau mai bine spus de lipsa acesteia. Aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că sunt mulțumiți de măsurile pe care guvernul lor le-a luat până în prezent împotriva pandemiei de coronavirus, în timp ce 48% dintre respondenți nu sunt mulțumiți. Atitudinile au devenit mai negative de la ultimul val al sondajului, înregistrându-se o scădere a gradului de satisfacție în ceea ce privește măsurile guvernamentale.

La nivelul UE, peste o treime dintre respondenți (39%) afirmă că pandemia de COVID-19 a avut deja un impact asupra venitului lor personal. Alți 27% spun că se așteaptă la un astfel de impact asupra finanțelor lor în viitor. Tinerii și familiile cu copii par să fie cel mai grav afectați de criză: 64% dintre cetățenii cu vârste cuprinse între 16 și 34 ani s-au confruntat cu diverse forme de dificultăți financiare, iar 27% dintre respondenții cu copii și-au utilizat economiile personale mai devreme decât era planificat. În cinci state membre (Cipru, Grecia, Spania, România și Bulgaria), peste jumătate dintre respondenți afirmă că pandemia a afectat deja venitul lor personal.

Ericsson estimează o piață de consum 5G de 31 de trilioane de dolari, până în anul 2030

Economistul
-
0
Ericsson estimează o piață de consum 5G de 31 de trilioane de dolari, până în anul 2030

  • În industria IT&C tehnologia 5G ar putea aduce venituri cumulate de 31 de trilioane de dolari din produsele și serviciile destinate consumatorilor.
  • Câștigurile furnizorilor de servicii de comunicații sunt estimate la 3,7 trilioane de dolari, până în 2030.
  • Realitatea augmentată ar putea genera peste jumătate din vânzările de echipamente și dispozitive pentru astfel de aplicații, până în 2030.
  • În România peste 25% dintre utilizatorii de smartphone-uri susțin ca iau în considerare trecerea la un dispozitiv compatibil 5G în următoarele 3 până la 6 luni.

Tehnologia 5G ar putea aduce venituri cumulate de 31 de trilioane de dolari, în industria IT&C, pe segmentul consum, potrivit estimărilor Ericsson. Câștigurile furnizorilor de servicii de comunicații sunt estimate la 3,7 trilioane de dolari din total, iar cifra ar putea crește pe măsură ce vor apărea noi oportunități pentru dezvoltarea de servicii digitale conexe.  

Conform celui mai recent raport ConsumerLab, din cadrul Ericsson, referitor la potențialul tehnologiei 5G, furnizorii de servicii de comunicații ar putea genera venituri de până la 131 de miliarde de dolari, până în 2030, numai din furnizarea de servicii digitale. O cotă de aproximativ 40% din aceste venituri (estimate) este atribuită vânzărilor de echipamente video, aplicații de realitate augmentată (AR) și realitate virtuală (VR) și dispozitive de cloud gaming, prin intermediul rețelelor 5G.

Conform raportului, până în 2030, realitatea augmentată ar urma să genereze peste jumătate din vânzările de echipamente și dispozitive pentru astfel de aplicații – începând cu zona de gaming și extinzându-se până la alte arii, precum educația, cumpărăturile și productivitatea.  

Raportul analizează și impactul virusului COVID-19, subliniind modul în care pandemia a afectat decizia publicului de a plăti în plus pentru abonamentele de servicii 5G. La începutul anului 2019, în medie, clienții finali erau dispuși să plătească cu 20% mai mult pentru serviciile 5G, iar spre finalul anului, procentul scăzuse la 10%. Cu toate acestea, unul din trei, din rândul utilizatorilor timpurii de la nivel global, sunt încă dispuși să plătească cu 20% în plus, ceea ce potrivit raportului, ar putea contribui la redresarea economică.

În cadrul celor 17 piețe din raportul Ericsson (Australia, Belgia, China, Franța, Finlanda, Germania, Ireland, Italia, România, Coreea de Sud, Suedia, Elveția, UK, SUA, UAE, Qatar și Regatul Unit al Arabiei Saudite) 25% dintre consumatori spun că este foarte probabil să treacă la un smartphone 5G în următoarea perioadă. Dintre aceștia, 16 la sută nu își planificaseră acest upgrade, dar acum iau în considerare acest aspect. În România peste 25% dintre utilizatorii de smartphone-uri susțin ca iau în considerare trecerea la un aparat compatibil 5G in urmatoarele 3 pana la 6 luni.

Totodată, raportul mai indică faptul că, încurajând adoptarea tehnologiei 5G în rândul consumatorilor, furnizorii de servicii de comunicații ar putea înregistra o creștere de 34% la nivelul venitului mediu pe utilizator (ARPU), până în 2030. Ca urmare, rata de creștere anuală compusă (CAGR) a veniturilor din vânzări ar urma să crească cu 2,7%, comparativ cu o creștere stabilă a veniturilor de 0,03%.

Jasmeet Singh Sethi, director ConsumerLab, Ericsson Research, susține: „Este pentru prima dată când Ericsson publică o proiecție a veniturilor pentru segmentul din piața 5G dedicat consumatorilor, care rămâne principala direcție de business a furnizorilor de servicii de comunicații. În cercetarea noastră, am evidențiat importanța realizării studiilor de caz, aspecte privind tarifele și acoperirea serviciilor 5G, precum și importanța parteneriatelor în acest ecosistem, cu scopul de a debloca adevăratul potențial al acestei piețe. Este limpede că tehnologia 5G le va aduce furnizorilor de servicii de comunicații oportunități enorme în ceea ce privește segmentul consumatorilor finali, în următoarea decadă. Cum această călătorie a început deja, furnizorii care vor accelera acest proces vor fi, cel mai probabil, și marii câștigători”.

Raportul pune accent și pe modul în care tehnologiile de tip edge computing sau network slicing vor ajuta furnizorii de servicii să își mențină nivelurile veniturilor pe segmentul consumatorilor finali, din piața 5G. Acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul serviciilor digitale de bază, precum cloud gaming și aplicațiile de realitate augmentată, sau din serviciile digitale adiacente, precum soluții pentru vehicule conectate sau alte măsuri de siguranță.  

În mai 2019, ConsumerLab, din cadrul Ericsson, a dat publicității un raport privind interesul consumatorilor pentru mai bine de 30 de scenarii de utilizare și disponibilitatea lor de a plăti pentru ele. Noul raport 5G Consumer Potential construiește noi previziuni de business pornind de la rezultatele respective, atât pentru furnizorii de servicii, cât și pentru cel mai mare ecosistem ICT.


Despre Ericsson

Ericsson le oferă furnizorilor de servicii de comunicații soluții complete pentru îmbunătățirea conectivității si a serviciilor. Portofoliul companiei acoperă domenii precum Rețele (Networks) , Soluții pentru Servicii Digitale (Digital Services), Servicii de Externalizare (Managed Services) și Business-uri Emergente (Emerging Business) și este menit să sprijine clienții companiilor în procesul de digitalizare, să  sporească eficiența companiilor  și să identifice noi surse de venit. Inovațiile Ericsson au pus beneficiile telefoniei și ale conexiunii mobile la dispoziția a miliarde de oameni, de la nivel global. Compania este listată la bursa din New York (NASDAQ), precum și la filiala acesteia – NASDAQ Stockholm. 

„Noul normal” accelerează adopția digital banking în Europa

Economistul
-
0
„Noul normal” accelerează adopția digital banking în Europa

COVID-19 i-a determinat pe europeni să devină mai digitalizați în ceea ce privește serviciile de banking, potrivit unor noi studii realizate de Mastercard

Digitalizarea rapidă a vieții în perioada de lockdown, a accelerat interesul continuu pentru soluții și aplicații de digital banking în Europa în rândul consumatorilor, potrivit studiului Mastercard „European Evolution of Banking” 2020.

Tendința spre digitalizare, care a putut fi observată în ultimii ani, a câștigat teren pe parcursul pandemiei de COVID-19, în linie cu nevoia oamenilor de a se adapta limitărilor de ordin fizic. Acest lucru a determinat o creștere accentuată a activității online și adoptarea în masă a serviciilor de digital banking, ca modalitate de a accesa și gestiona fondurile personale de la distanță, în siguranță, rapid și convenabil. Analizând tendințele în digital banking din 12 piețe europene, studiul Mastercard „Evolution of Digital Banking” dezvăluie apetitul sporit pentru soluții online, 62% dintre toți respondenții exprimându-și interesul pentru platformele digitale de banking, în detrimentul soluțiilor offline, în 2020 – o creștere de 13% comparativ cu doar 3 ani în urmă (sursa: studiul Mastercard Digital Banking 2017).

Rezultatele studiului sunt corelate cu raportul recent „State of Pay”, un studiu global comandat de Mastercard, din care reiese faptul că peste jumătate din populația lumii (53%) utilizează aplicații bancare mai mult decât înainte de pandemie. Studiul, efectuat în 14 țări diferite, a constatat, de asemenea, că numărul celor care renunță la numerar este în creștere, 64% declarând că vor plăti mai puțin cu numerar în urma COVID-19.

Mark Barnett, Președinte Mastercard Europe, a declarat: „Pe măsură ce toți ne adaptăm la o realitate nouă și aflată în continuă schimbare, ne-am dat seama de faptul că viața a devenit „digital first”. Drept urmare, știm că oamenii din toată Europa își doresc soluții simple și sigure pentru toate nevoile ce țin de banking și plăți. Mastercard este partenerul preferat atât de companiile consacrate, cât și de cele emergente, care doresc să digitalizeze și să îmbunătățească experiența oferită clienților. Prioritatea noastră este să le oferim soluții inovatoare, care îmbunătățește experiența zilnică a consumatorilor în ceea ce privește serviciile de banking și de plată. Lucrând împreună cu partenerii noștri, ne concentrăm pe furnizarea de soluții digitale, convenabile, sigure și inteligente, care ușurează activitățile de zi cu zi.”

Rata de adopție a soluțiilor și a aplicațiilor de online banking este în plină crește în toată Europa

Pe măsură ce pandemia continuă să evolueze și multe țări trec printr-un al doilea val, modul în care europenii interacționează și tranzacționează s-a mutat semnificativ pe platforme digitale, iar conferințele video, cumpărăturile online și învățământul la distanță sunt în plină expansiune. În mod similar, odată cu restricțiile care limitau anterior accesul în sediile băncilor, majoritatea europenilor au explorat noi soluții bancare convenabile și sigure. Dintre cei peste 9.600 de europeni chestionați, 46% au declarat că sunt foarte interesați de aceste noi soluții de digital banking, în timp ce 42% sunt interesați de măsurile avansate de securitate oferite de acestea.

Mai mult, interesul lor s-a tradus într-o adopție puternică, mai mult de doi din cinci europeni (42%) declarând că efectuează tranzacții online sau printr-o aplicație mai frecvent în prezent decât în înainte de pandemie, în special datorită simplității și faptului că acestea îi ajută să economisească. Aproximativ jumătate (52%) dintre utilizatorii existenți de servicii tip digital banking declară că pandemia nu a schimbat frecvența cu care efectuează tranzacții anul acesta,  în timp ce doar 6% spun că tranzacțiile lor online și prin aplicații au scăzut comparativ cu 2019. Aceste rezultate sunt, de asemenea, în conformitate cu studiul global „State of Pay”, care arată că 87% dintre cei care nu au folosit aplicații bancare înainte de COVID-19 afirmă că vor continua să le folosească după pandemie.

Est-europenii, mai optimiști în ceea ce privește viitorul fintech

Studiul a urmărit și deschiderea consumatorilor din întreaga regiune către banking-ul digital și aplicațiile de acest tip, iar din punct de vedere geografic, consumatorii din Europa de Est și-au exprimat un interes pozitiv în acest tip de platforme, cu 13% mai mult comparativ cu omologii lor din Europa de Vest (57% vs. 44%).

În ceea ce privește gradul de utilizare, în medie, 50% dintre est-europeni spun că a crescut frecvența cu care efectuează tranzacții online sau prin intermediul aplicațiilor, precum și numărul acestora, în timp ce doar 39% dintre cei din Europa de Vest declară același lucru.

Stilul de viață în lockdown a împins la schimbări în interesele utilizatorilor de digital banking

Ediția din acest an a studiului „Evolution of Banking” arată, de asemenea, că prioritățile europenilor se schimbă în materie de avantaje la care se așteaptă de la soluțiile de online banking și de plăți mobile, în comparație cu 2019. În prezent, utilizatorii consideră mult mai importante disponibilitatea ridicată (+9%), avantaje în materie de stil de viață (+11%) și eficiență din punctul de vedere al costurilor (+9 puncte) în alegerea platformelor digitale.

Cu toate că sunt considerate, în continuare, principalele beneficii ale adoptării unei soluții bancare digitale, respondenții au declarat că se concentrează mai puțin asupra avantajelor ce țin de economisirea timpului (în scădere, de la 66% în 2019, la 63% în acest an) și ușurința în utilizare (în scădere de la 65% în 2019, până la 57% în prezent) – rezultate ce dovedesc schimbarea stilului de viață în lockdown a consumatorilor. Atunci când nu clasifică atributele, majoritatea (51%) au menționat că securitatea este cea mai importantă caracteristică a unei soluții de digital banking, percepție influențată, poate, și de cele mai recente titluri din presă care se concentrează pe breșele de securitate a datelor tot mai sofisticate.

În contextul tranziției spre digitalul, băncile și instituțiile financiare rămân de încredere

În timp ce rata de adopție a serviciilor de digital banking continuă să crească de la an la an, o majoritate semnificativă (85%) dintre europeni consideră că băncile fizice vor exista în țara lor și peste 10 ani. Răspunsul este influențat, pe de-o parte, de faptul că multe bănci tradiționale oferă din ce în ce mai multe soluții digitale, ceea de determină o rată puternică de menținere a clienților existenți – mai puțin de un sfert ar trece de la banca actuală la o bancă exclusiv digitală în următoarele 12 luni (23%). În plus, 61% dintre europeni consideră că băncile sunt cel mai important consilier financiar – considerabil înaintea prietenilor și a membrilor familiei, mass-media, companiilor de consiliere financiară sau altele.

Mastercard: Partenerul preferat pentru digital banking

În 2020, Mastercard rămâne partenerul preferat de instituțiile financiare care furnizează soluții digitale. La nivel european, Mastercard este partener al peste 60 de bănci digitale și al 80% din întregul sector fintech și paytech, număr care s-a dublat în doar doi ani.

###

Despre Mastercard

Mastercard, https://www.mastercard.ro, este o companie de tehnologie în industria globală de plăți. Misiunea noastră este să generăm și să dezvoltăm o economie digitală atotcuprinzătoare, care să ofere tranzacții sigure, simple, inteligente și accesibile, în beneficiul tuturor, de pretutindeni. Prin transfer de date sigur și prin rețele impenetrabile, prin parteneriate și cu pasiune, inovațiile și soluțiile noastre le permit persoanelor fizice, instituțiilor financiare, guvernelor și companiilor să își atingă potențialul maxim. Coeficientul nostru de decență (DQ) este pilonul de bază al culturii care ne reprezintă și pe care se sprijină tot ceea ce facem în companie și în afara ei. Conexiunile noastre acoperă peste 210 țări și teritorii, astfel încât construim o lume sustenabilă care le oferă tuturor accesul la posibilități de neprețuit.

1...1.4991.5001.501...2.015Pagina 1.500 din 2.015