De la începutul crizei sanitare generate de virusul SARS-COV-2, comerțul electronic în România a cunoscut o creștere spectaculoasă. Acum, această formă de comerț digital se situează la nivelul la care ar fi ajuns în aproximativ 5 ani, dacă s-ar fi dezvoltat în ritmul anterior pandemiei.

BinBox – unul dintre jucătorii importanți pe piața servicii Cloud și Data Center din România, și Oak3 – agenție digitală de top, specializată în dezvoltare de platforme de comerț electronic pentru magazine online B2C și B2B și integrări de comerț electronic cu sisteme ERP, se angajează într-un parteneriat, cu scopul de a încuraja adoptarea și dezvoltarea comerțului electronic în România, și susțin transformarea digitală.

            În această colaborare, BinBox vine cu o soluție completă de găzduire a unui magazin online bazat pe Magento (by Bitnami). Aceasta cuprinde elemente precum domeniu pentru website, adrese de email profesionale, infrastructură virtuală scalabilă dar și găzduire și spațiu de stocare. Oferta este una de top, elementele soluției bazându-se pe cele mai performante tehnologii precum Cisco și Microsoft încă din pachetul de bază.

“Acest parteneriat reprezintă, în primul rând, o oportunitate antreprenorii care vor să-și dezvolte un website de comerț electronic și care vor putea să cumpere toate serviciile de care au nevoie dintr-un singur loc. Este un pachet de servicii care folosește tehnologii de nivel enterprise (Cisco UCS, Azure Stack, Microsoft 356 și Magento) la un preț foarte competitiv.” – a declarat Alexandru Pătrașcu, Director de Operațiuni în cadrul BinBox Global Services.

            Aportul Oak3 vine prin dezvoltarea propriu-zisă a magazinelor online bazate pe Magento, capabile să susțină o bază de date de produse amplă. Echipa lor de profesioniști își angajează expertiza, precum și experiența anterioară pentru a ajuta companiile interesate de lansarea unui magazine online cu planificarea strategică, proiectarea, dezvoltarea site-ului web și întreținerea post-lansare.

            “Contextul economic actual și tendințele în creștere legate de comerțul online aduc în prim plan necesitatea unei prezente puternice pe această piață. Prin acest pachet de servicii venim în întâmpinarea antreprenorilor oferindu-le posibilitatea de a dezvolta, prin programatorii noștri certificați, un magazin online folosind Magento, una dintre cele mai robuste platforme de comerț electronic.” a declarat Vlad Buruian, CEO Oak3.

            Compania BinBox a fost înființată în anul 2018 și, într-un timp foarte scurt, a devenit unul dintre furnizorii de servicii Cloud importanți din România. Partener Microsoft și Cisco, firma operează două centre de date Tier III, construite după cele mai exigente standarde, ce pot asigura inclusiv redundanța serverelor virtuale și a implementat pentru prima dată în România serviciul de Cloud on premises de la Microsoft, Azure Stack, în scopuri comerciale.

Având o echipă puternică de programatori certificați Magento cu experiență vastă în crearea cu succes de proiecte eCommerce, Oak3 este unul dintre furnizorii importanți de servicii integrate de dezvoltare magazine online si software din România, cu o prezentă pe piața de peste 10 ani.

Agroland, cel mai mare lanț de magazine din România specializate în grădinărit, îngrijirea animalelor de companie și hobby farming, a realizat un plasament privat prin care au fost subscrise 8.565.782 de acțiuni, în valoare de 38,5 milioane de lei (7,9 milioane de euro), intermediat de TradeVille, încheiat anticipat, din prima zi, în condițiile unei suprasubscrieri cu 385% peste valoarea ofertei: totalul acțiunilor subscrise – de 4,85 ori mai mare decât oferta inițială de 1.765.590 de acțiuni, 139 de subscrieri înregistrate, metoda de alocare – pro-rata, prețul de vânzare – 4,5 lei pe acțiune, subscrierea minimă – 99.000 lei, echivalentul a 22.000 de acțiuni.

Horia Cardoș (foto), fondator și director general al Agroland: „Succesul acestui plasament de acțiuni atestă încă o dată încrederea în modelul de business al Agroland. Investitorii la bursă caută predictibilitate, rezultate financiare solide și planuri de dezvoltare sustenabile, iar acestea sunt principii pe care am construit de la bun început businessul Agroland și pe baza cărora vom crește în continuare”.

Ovidiu-George Dumitrescu, director general adjunct al TradeVille: „Chiar dacă anul 2020 se apropie de final, TradeVille continuă seria plasamentelor de succes cu acțiunile uneia dintre cele mai interesante companii din agribusiness-ul românesc. Cu interese variind de la comerțul cu produse agricole clasice la incubarea de companii agri-tech, Agroland are potențialul de a profita consistent pe seama dezvoltării agriculturii, la noi în țară”, a adăugat

Agroland informează că „peste 97% dintre ordinele de subscriere ale clienților TradeVille care au participat la plasament au fost lansate prin platforma online de tranzacționare. Această ofertă de acțiuni survine la opt luni de la finalizarea cu succes a unei oferte de obligațiuni corporative, desfășurată de Agroland în parteneriat cu TradeVille, prin care a fost obținută o finanțare de 8.080.300 lei. Capitalul respectiv a fost parțial utilizat pentru dezvoltarea unui nou concept de magazine, Agroland MEGA, care se adresează atât clienților tradiționali, cât și celor cu venituri peste medie. În urma încheierii cu succes a plasamentului de acțiuni, evaluarea Agroland se situează la 10 milioane de euro, estimează reprezentanții companiei. Acest plasament încheie unul dintre cei mai profitabili și intenși ani ai Agroland, care a finalizat primul semestru din 2020 cu o cifră de afaceri de 25,5 milioane de euro, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă din 2019, și cu un profit net de patru ori mai mare decât cel înregistrat în 2019. Printre celelalte momente marcante pentru activitatea companiei, se numără preluarea activității Avicola București, sucursala Mihăilești, și deschiderea primului magazin de tip MEGA din București, situat pe Șoseaua Fundeni. La începutul lui 2021, Agroland a planificat listarea acțiunilor pe sistemul multilateral de tranzacționare operat de BVB”.

Agroland(https://www.agroland.ro) este „cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru gardening, pet care și hobby farming din România, are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are 248 de unități, localizate în 29 de județe, și 400.000 de clienți unici/an. În 2019, a înregistrat peste 2,2 milioane de bonuri de cumpărături și o medie de cinci vizite pe an pentru fiecare client. Printre produsele comercializate se află: pui de o zi, furaje şi echipamente pentru ferme mici şi medii, produse pentru grădinărit – seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente – şi hrană și accesorii pentru animale de companie. Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de 30 milioane de euro, la finele lui 2019, și are 220 de angajați. În 2013 a devenit membră a ERPA – Asociația Producătorilor de Păsări Rurale din Europa”.

TradeVille este „un broker cu vechime de peste 25 de ani pe piața de capital din România și oferă clienților de retail acces facil și rapid la Bursa de Valori București și la marile burse internaționale. În 2020, Tradeville a primit din partea Bursei de Valori București cele mai multe trofee la ceremonia de premiere a performanțelor bursiere: Brokerul anului pe segmentul de retail, Premiul pentru inovație în industria de brokeraj și, respectiv, Cel mai activ intermediar pe piața primară a pieței AeRO”. 

Taxele salariale, precum impozitul pe venit și contribuțiile sociale, fac din ce în ce mai des obiectul inspecțiilor fiscale. Companiile trebuie să stabilească proceduri clare, să documenteze și să justifice cu atenție tratamentele fiscale ale tuturor relațiilor contractuale, fie că vorbim despre telemuncă, pachete de beneficii sau diurnă, pentru a nu atrage recalificarea veniturilor și plata unor penalități importante, au subliniat reprezentanții EY în cadrul evenimentului „Tu cu ce viteză iei virajul? O echipă pentru circuitul personalului transfrontalier al lui 2021”, în care au dezbătut împreună cu reprezentanții mediului de business o serie de probleme legate de munca de oriunde, detașări, noile pachete de beneficii sau Gig economy.

„Înainte de pandemie, majoritatea angajatorilor erau preocupați să asigure angajaților cât mai multe și mai inventive beneficii. Acum, acestea au devenit redundante, iar angajatorii se văd nevoiți să se adapteze la noua realitate. În încercarea de a-și păstra angajații motivați și productivi, este posibil ca angajatorii să nu mai ia în calcul și tratamentele fiscale ale noilor pachete de beneficii”, a avertizat Corina Mîndoiu, Partener Asociat, departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.

Majoritatea noilor pachete de beneficii vizează implementarea unui program de muncă flexibil, achiziția de mobilier sau de echipamente tehnologice, pentru care angajatorii au apelat și la ajutorul de 2500 lei, reînnoirea abonamentelor și asigurărilor medicale sau training-uri variate, care se concentrează mai ales pe utilizarea tehnologiei – cum să conduci o ședință cu colegii sau clienții în online, well-being și parenting. De asemenea, o parte dintre angajatori au contractat servicii de taximetrie pentru angajații fără mașină de serviciu, astfel încât să nu circule cu transportul în comun și să le asigure un grad mai mare de siguranță.

Tot legat de beneficii, având în vedere că se apropie Crăciunul, e important ca angajatorii să nu scape din vedere tratamentul fiscal, indiferent cum aleg să-și răsplătească angajații – o petrecere on-line sau un concert personalizat. „Sunt convinsă că această zonă de beneficii va fi un punct important pe agenda inspecțiilor fiscale”, a adăugat Corina Mîndoiu.

Lucrul cu subcontractorii (freelance-rii organizați ca PFA/PFI sau microîntreprinderi) a primit un impuls neașteptat în pandemie, iar această tendință va continua. În acest context, companiile  trebuie să se asigure că nu plătesc un preț „fiscal”. Dacă, aparent, munca cu gig workers aduce doar avantaje (flexibilitate, nu presupune existența unui pachet de beneficii, foarte posibil costuri mai mici decât cele înregistrare cu un angajat, lucrează de acasă oricum) este posibil ca eventualele inspecții fiscale să considere că este o activitate dependentă și, prin urmare, să recalifice veniturile și să stabilească obligații mari de plată.

„Mobilitatea personalului este la o scară fără precedent în aceste luni și tot mai multe companii primesc din partea angajaților solicitări de a lucra de oriunde, chiar și din altă țară. Pe fondul noilor schimbări legate de carantină, nevoi personale, limitarea călătoriilor, companiile sunt nevoite să se acomodeze cu rapiditate”, a precizat Inga Țîgai, Director, Tehnologie și Transformare Fiscală, EY Europa de Sud-Est.

Prin urmare, ceea ce în trecut se planifica cu grijă și cumpătare, acum se petrece într-o maniera pompieristică. Implicații legate de statul unde angajatul își desfășoară activitățile, evitarea dublei impozitări, riscul de sediu permanent în celălalt stat, se reflectă invariabil într-un volum de muncă sporit pentru departamentele financiare sau de resurse umane.

„Pentru a reduce această corvoadă administrativă și a minimiza riscul ca deciziile, chiar bune, să fie luate prea târziu, companiile trebuie să identifice tehnologiile și soluțiile interactive, care să preia aspectele legate de trasabilitatea angajaților și de alertare asupra riscurilor fiscale. Un tax mobility tracker sau un ChatBot sunt soluții facile și relativ ieftin de adoptat”, a exemplificat Inga Tîgai.

În cazul personalului cu rol regional, analizele care s-au efectuat în trecut trebuie revăzute prin prisma noii realități, cum ar fi, de exemplu, dacă respectivul personal nu mai efectuează deplasări de afaceri sau angajații au ales o altă țară din care să-și desfășoare activitatea la distanță, chiar și temporar.

„În prezent, companiile folosesc deja un mix de forță de muncă compus din: angajați permanenți, temporari, lucrători mobili (cei detașați din alte jurisdicții), colaboratori externi (de exemplu, sub-contractori), precum și soluții de automatizare inteligentă (de exemplu, Robotic Process Automation – RPA”). În consecință, modelele de taxare trebuie modificate astfel încât să poată acoperi această nouă realitate de pe piața forței de muncă și, în același timp, să asigure colectarea de venituri pentru sistemele publice”, a subliniat Claudia Sofianu, Lider CESA, departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.

În privința noutăților legislative privind detașările și remunerațiile angajaților, un aspect important pe care trebuie să îl cunoască angajatorii români care detașează salariați pe teritoriul UE este obligația de a-și informa în scris salariații, anterior detașării, cu privire la elementele constitutive ale remunerației și nivelul lor, indemnizația specifică detașării precum și cheltuielile generate de detașare.

„Pe lângă aceste informații, documentația de detașare trebuie să cuprindă și informațiile prevăzute de art. 18 (1) Codul Muncii: durata detașării, moneda în care se va plăti salariul și modalitatea de plată, reglementări principale din legislația muncii din acea țară, condițiile de climă și de repatriere”, a punctat Anca Atanasiu, Managing Associate în cadrul Radu și Asociații SPRL. Toate aceste documente trebuie să poată fi furnizate autorităților competente din țara gazdă, în cazul unui control.

Având în vedere că verificările fiscale derulate de autorități sunt în creștere, ca și schimbul de informații între state, potențialele sancțiuni, precum și riscul reputațional, vor spori vigilența angajatorilor și îi vor face mai atenți la obligațiile pe care le au în zona de impozit pe venit și contribuții sociale. „Un control se poate iniția nu doar pentru impozitul pe profit, TVA, prețuri de transfer, care au fost cele mai frecvente până acum, ci și pentru impozitul pe venit și contribuții sociale, cele din urmă și la solicitarea expresă a autorităților din țara de origine a angajatului, atunci când vorbim de detașați”, a subliniat Stela Andrei, Partener Asociat în departamentul de Asistență fiscală și juridică al EY România.

Pentru a trece cu bine peste un control, ar fi indicat ca angajatorii să prezinte toate documentele justificative. De exemplu, în cazul detașaților în România, ar trebui prezentat contractul de servicii, facturile aferente, detalierea și descrierea activităților prestate, contractul de detașare, calculul și justificarea tratamentului fiscal aplicat veniturilor salariale (care pot fi verificate și în contextul sumelor facturate), declarațiile depuse de către persoanele detașate și dovada plații obligațiilor fiscale, formularul A1 și validitatea acestuia (în situația în care detașatul a rămas asigurat în sistemul de securitate socială din statul de origine), poate chiar și pontajul. „În cazul formularului A1 pentru angajații români care călătoresc în scop de afaceri de scurtă durată, chiar și de câteva zile, dacă acesta nu poată fi obținut în timp util, dovada solicitării ar putea fi suficientă pentru a reduce riscul unor implicații negative”, a adăugat Stela Andrei.

Peste 60% dintre companiile din întreaga lume estimează o posibilă creștere a poverii fiscale aferente impozitului pe profit ca urmare a implementării reformei anunțate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la începutul acestui an, bazate pe doi piloni, respectiv taxarea economiei digitale (Pilonul I) și impozitarea minimă a profitului (Pilonul II). Conform studiului Deloitte 2020 Global BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) Survey, 44% dintre companiile intervievate se așteaptă la obținerea unui consens global cu privire la taxarea economiei digitale ca efect al măsurilor propuse de OCDE, iar aproape 40% admit că organizațiile lor vor fi afectate dacă va fi introdusă o taxă pe veniturile din servicii digitale în țara în care se află clienții lor.

Dintre multinaționalele participante la studiu, 31% spun că au fost implicate activ în consultările care au avut loc pe proiectele OCDE.

„Reglementările propuse de OCDE vin în completarea planului privind combaterea erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor – Base Erosion and Profit Shifting (BEPS) – lansat în urmă cu șapte ani cu scopul de a impune un sistem fiscal echitabil în rândul statelor membre. Dezvoltarea economiei digitale din ultimii ani și provocările întâmpinate în stabilirea unei poziții comune privind taxarea veniturilor astfel obținute au determinat organizația să elaboreze un set distinct de politici pentru acest domeniu (Pilonul I). Inițiativa BEPS continuă cu Pilonul II care propune, printre altele, stabilirea unui impozit minim pe profit (discuțiile se poartă pe o rată de 12,5%) la nivelul global. Deși România nu este membră OCDE, companiile care activează în țara noastră sunt și ele afectate de recomandările organizației prin prisma faptului că România este stat asociat al proiectului BEPS încă din 2016 și membru al Uniunii Europene, iar reglementările europene cu caracter fiscal sunt emise în baza inițiativelor OCDE”, a declarat Dan Bădin(foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Referitor la impactul măsurilor din planul BEPS aflate în vigoare, studiul evidențiază faptul că 46% dintre companii susțin că autoritatea fiscală din țara de rezidență a organizației lor a devenit din ce în ce mai riguroasă în cadrul inspecțiilor fiscale.  

Însă, în ciuda multiplelor schimbări legislative în domeniul fiscal la nivel mondial, doar 32% dintre companiile intervievate au alocat sau plănuiesc să aloce resurse suplimentare pentru a face față provocărilor de această natură. În același timp, 47% dintre participanții la sondaj spun că grupurile din care fac parte au majorat sau intenționează să majoreze investițiile în soluții fiscale bazate pe tehnologie ca răspuns la reglementările BEPS.

„Inițiativele emise în domeniul fiscal se înmulțesc, dar, dincolo de efectul benefic, acela de a limita evaziunea fiscală și evitarea plății taxelor, acestea se manifestă și ca o presiune suplimentară asupra companiilor din punct de vedere administrativ, având în vedere că impun eforturi mai mari de conformare”, a adăugat Dan Bădin.

Studiul mai subliniază faptul că mulți dintre din reprezentanții companiilor (71%) sunt preocupați de interesul mass-media, al politicienilor și al activiștilor față de taxarea companiilor. În acest context, 60% dintre companii susțin că au implementat politici și proceduri suplimentare, ca reacție la atenția tot mai mare acordată de opinia publică acestui subiect.

Studiul Deloitte 2020 Global BEPS Survey este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari pentru a analiza impactul implementării planului asupra companiilor din întreaga lume. Ajuns la a șaptea ediție, studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de aproape 300 de reprezentanți ai companiilor din 38 de țări. Studiul integral poate fi accesat aici.