Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Întrucât criza fără precedent provocată de pandemia de COVID-19 continuă să îi afecteze pe tineri în mod disproporționat, s-a ajuns la un acord covârșitor că trebuie să acționăm rapid. Scopul recomandării care tocmai a fost adoptată este să le ofere tinerilor toate oportunitățile posibile de a-și dezvolta întregul potențial și de a prospera pe piața muncii și nu numai. Recomandarea este susținută de o finanțare semnificativă din partea UE prin instrumentul de redresare Next Generation EU și în cadrul viitorului CFM, care îi va ajuta pe tinerii europeni să își găsească locul pe o piață a muncii aflată în schimbare rapidă. Încurajez statele membre să utilizeze cât mai bine fondurile pentru binele următoarei generații.”
Tinerii care se înregistrează în cadrul Garanției pentru tineret au dreptul de a primi o ofertă de angajare, dreptul la educație continuă, la stagii sau ucenicii, în termen de patru luni din momentul în care nu mai urmează o formă de învățământ formal sau de la intrarea în șomaj. Din 2014, în fiecare an, peste 3,5 milioane de tineri înscriși în Garanția pentru tineret au acceptat o astfel de ofertă. În conformitate cu noua recomandare, Garanția pentru tineret se adresează unui grup-țintă mai larg, de până la 29 de ani.
Recomandarea are și o abordare mai adaptată, oferindu-le tinerilor, în special celor vulnerabili, orientări specifice nevoilor lor individuale și adaptate contextului tranziției verzi și digitale a economiilor noastre. Asigurarea faptului că tinerii dispun de competențe digitale adecvate constituie o prioritate de prim rang.
Stocul de spații de retail modern din România a depășit nivelul de 4 milioane de metri pătrați după cele mai recente livrări de centre comerciale, dar ritmul de dezvoltare al pieței va încetini în perioada următoare, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
În ultimele trei luni, fost finalizate două proiecte importante, și anume
Dâmbovița Mall, primul centru comercial modern din Târgoviște dezvoltat de
Prime Kapital și MAS Real Estate, precum și AFI Palace Brașov, parte a unui
proiect mixt care cuprinde și spații de birouri. Pe componente, centrul comercial
are o suprafață închiriabilă de 45.000 mp, în timp ce prima etapă a proiectului
de birouri dispune de 15.000 mp.
Ca urmare a acestor livrări, stocul total de spații de retail modern din
România a ajuns la 4,03 milioane de metri pătrați, reflectând o densitate medie
de 200 mp/ 1.000 locuitori. Stocul cuprinde atât centre comerciale (57% din
spații), cât și parcuri de retail (36%) și galerii comerciale (7%).
Cele mai importante proiecte aflate în acest moment în construcție și a
căror livrare este planificată în 2021 sunt extinderea centrului comercial
Colosseum din zona de nord-vest a Capitalei, prima faza a centrului comercial
de tip outlet Fashion House Outlet Centre Pallady dezvoltat de Liebrecht &
wooD și Sepsi Value Center din Sfântu Gheorghe, cele trei proiecte însumând o suprafață
închiriabilă de circa 40.000 de metri pătrați.
Bogdan Marcu (foto), Partner Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Piața locală de retail a înregistrat numeroase aspecte pozitive în această perioadă complicată și aș începe cu faptul că anumite categorii de retail precum DIY, electrocasnice, sport sau home & deco au performat peste așteptări în ultimele luni. Mai mult, deși centrele comerciale au fost puse într-o situație dificilă, proiectele de conveniență și cu acces facil precum parcurile de retail sau galeriile comerciale au obținut rezultate notabile. Așadar, faptul că am atins și depășit această barieră de 4 milioane de metri pătrați de spații de retail modern și că o serie de proiecte se află în construcție demonstrează că există în continuare loc de noi dezvoltări și că piața oferă un nivel rezonabil de încredere tuturor actorilor implicați: dezvoltatori, chiriași și, nu în utimul rând, clienți.”
Xiaomi ocupă locul al treilea în topul celor mai bine vândute smartphone-uri din lume
Potrivit estimărilor Canalys și IDC, Xiaomi a avut cea mai mare creștere anuală a cotei de piață dintre producătorii de telefoane inteligente
În al zecelea an de la înființare, Xiaomi a depășit o nouă barieră și a intrat în top trei pe piața globală a telefoanelor inteligente, potrivit estimărilor Canalys, IDC și Counterpoint.
Potrivit Canalys, în trimestrul al treilea, livrările companiei au ajuns la 47.1 milioane de unități. Pe fondul provocărilor aduse de COVID-19 în piața telefoanelor inteligente, Xiaomi și-a respectat cele trei principii directoare și „a continuat să exploreze, să inoveze și să ofere produse cu tehnologii performante la prețuri juste”. În 2020, piața globală a telefoanelor inteligente a scăzut cu 4% față de anul trecut, dar în trimestrul al treilea a cunoscut o creștere de 32%, față de aceeași perioadă din 2019. În acest context Xiaomi a ajuns la o cotă de piață de 13.5% și o creștere anuală de 45%, cea mai mare dintre toți producătorii de smartphone-uri.
Counterpoint notează faptul că Xiaomi a avut livrări de 46.2 milioane de unități și o cotă de piață de 13% în trimestrul al treilea din 2020. Este o creștere de 75% în comparație cu trimestrul precedent, iar creșterea anuală este de 46%.
“În aceste vremuri dificile, Xiaomi a colaborat cu partenerii săi pentru a trece peste toate provocările. Împreună am depus eforturile necesare pentru a ne consolida sistemul de vânzări online și offline, am introdus o gamă generoasă de produse inovative la prețuri accesibile pentru fanii Mi și consumatorii din România și din alte părți ale lumii. La a zecea aniversare suntem foarte fericiți să vedem aceste rezultate din partea a trei companii de analiză, care reflectă viziunea noastră de a face inovația accesibilă pentru toată lumea”, a spus Andrew Wong, managerul general Xiaomi pe Europa Centrală și de Est.
Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Coordonator
Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România
Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană
(UE), deși pare tot mai aproape de finalizare, continuă să creeze confuzie cu
privire la regulile după care se vor derula, după 1 ianuarie 2021, relațiile
dintre cele două entități pe toate palierele, de la cele care afectează
cetățenii țărilor implicate, la cele comerciale sau administrative. Acordul
post-Brexit dintre UE și Marea Britanie, care ar trebui să clarifice lucrurile,
încă se negociază, în ciuda faptului că termenul limită este foarte aproape.
Din acest considerent, cel puțin din punctul de vedere al relațiilor
comerciale, este esențial ca toate societățile să se
pregătească pentru schimbări profunde și să finalizeze toate măsurile
administrative necesare înainte de 31 decembrie 2020.
Acordul de retragere a Marii Britanii din UE,
convenit în urmă cu un an și intrat în vigoare la 1 februarie 2020, prevede o
perioadă de tranziție, până la finalul acestui an, în care regulile comerciale
și cele privind piața muncii rămân neschimbate. În acest timp, cele două părți s-au angajat să
ajungă la un acord de parteneriat economic „amplu și echilibrat”, care să faciliteze comerțul și investițiile
între părți după finalizarea perioadei de tranziție. În practică, însă, negocierile
avansează lent și nu sunt lipsite de tensiuni.
În cea mai recentă întâlnire, care a avut loc la
jumătatea lunii octombrie, reprezentanții celor două tabere au admis că textul
acordului privind viitoarele relații trebuie să fie gata în timp util, având în
vedere procedurile complexe pe care trebuie să le urmeze, inclusiv ratificarea
Parlamentului European și a tuturor parlamentelor statelor membre. În caz contrar,
dacă Londra și Bruxelles-ul nu vor ajunge la un acord post-Brexit, începând cu
data de 1 ianuarie 2021, legăturile comerciale între cele două părți se vor
desfășura după procedura urmată în prezent de UE cu orice alt stat terț.
Cu sau fără acord, regulile se schimbă
Așadar, regulile care se vor aplica de anul
viitor nu sunt definitivate, însă, dincolo de rezultatul acestor negocieri, un
lucru este cert: decizia Regatului Unit de a se retrage din piața unică a UE și din uniunea
vamală și de a pune capăt liberei circulații a persoanelor, a bunurilor și a
serviciilor cu UE de la 31 decembrie 2020 presupune o schimbare semnificativă
în relația dintre societățile ambelor părți după această dată. Chiar dacă se ajunge la un acord de parteneriat,
relațiile se schimbă, în special în ce privește piața unică a UE, uniunea
vamală, domeniul TVA și cel al accizelor. Acest lucru se va aplica în ambele
direcții, și anume dinspre Marea Britanie înspre Uniune și invers.
Sfârșitul perioadei de tranziție va afecta în
mod semnificativ atât administrațiile publice din statele membre UE, cât și
operatorii economici și cetățenii, fiind necesară pregătirea adecvată și în
timp util pentru a evita orice blocaje sau obstacole nedorite și pentru a
asigura continuitatea fluxurilor comerciale cu Marea Britanie.
Cum sunt afectate companiile din România
Pentru societățile comerciale din România implicate în operațiuni de export şi/sau import cu parteneri din
Marea Britanie, sfârșitul perioadei de tranziție va aduce modificări
administrative în domenii precum comerțul cu bunuri (formalități, verificări și
controale vamale; regimul vamal; reguli de origine; regimul de taxare și impozitare
pentru importul și exportul de bunuri – taxe vamale, TVA, accize), comerțul cu
servicii (servicii financiare; servicii de transport; recunoașterea
calificărilor profesionale) sau transferuri de date și protecția datelor cu caracter personal.
Spre exemplu, în privința taxei
pe valoarea adăugată (TVA), Brexit-ul are numeroase consecințe, de la
schimbarea regulilor privind aplicarea taxei în vamă (tranzacția nu va mai fi
considerată intracomunitară, ci extracomunitară), la înregistrarea companiilor
în scop de TVA. În această privință,companiile stabilite în Marea Britanie,
înregistrate în România în scop de TVA, care intenționează să își continue
activitățile, trebuie să știe că vor fi
obligate să numească în România un reprezentant fiscal care să se ocupe de
aceste formalități.
Dar implicațiile Brexit-uluinu se vor resimți doar în
relațiile comerciale, ci și în piața muncii, fie că vorbim de cetățenii
britanici care activează în România sau de românii care lucrează în Marea
Britanie, atât prin prisma documentelor necesare desfășurării activității, cât
și a contribuțiilor sociale și beneficiilor aferente.
Și exemplele
pot continua, pe tipuri de tranzacții sau domenii de activitate. Ce este esențial,
însă, de reținut este termenul de 31 decembrie 2020, după care regulile jocului
dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie vor fi altele decât cele după care
ne-am ghidat în toți acești ani, de când România este membră a Uniunii
Europene. Și, pentru că regulile încă nu sunt clare, iar timpul este foarte
scurt, trebuie să ne pregătim temeinic.
Retailul a fost probabil unul dintre cele mai afectate segmente ale sectorului imobiliar, având în vedere blocajul din timpul stării de urgență, dar acum consumul este deja peste nivelul maxim înregistrat înaintea crizei, deși într-o structură diferită. Toți jucătorii din retail, care au și vânzări online, se așteaptă ca acest canal să genereze un procent mai mare din cifra de afaceri în 2020 comparativ cu 2019, un sfert dintre respondenți estimând creșteri chiar și de peste 50%, potrivit unui sondaj realizat de Divizia Retail a Colliers International, în rândul a peste 40 de chiriași și proprietari din sectorul de retail din România.
Pentru majoritatea respondenților (85%),
traficul din magazine a fost mai mic în al treilea trimestru comparativ cu
aceeași perioadă din 2019, unii raportând scăderi și de 40% a numărului de
clienți care au intrat în magazine în ultimele luni, cifre mai mult sau mai
puțin în linie cu alte valori cum ar fi Indicatorii Google de mobilitate, care
arată că traficul din toate zonele de retail și de divertisment a fost, în medie,
cu cel puțin 20% sub indicele de referință stabilit în septembrie. Cu toate
acestea, 15% dintre respondenți, cu activitate în principal în domenii precum
alimentație, discount sau decorațiuni interioare, au observat o creștere sau
menținerea la nivel constant a traficului de la an la an.
În ceea ce privește vânzările, 27% dintre
respondenți au declarat că vânzările din perioada iulie-septembrie au crescut
sau au rămas la un nivel similar celor din aceeași perioadă a anului trecut,
ceea ce înseamnă că, deși mai puțini oameni intră în centrele comerciale, ei
cheltuiesc mai mult acum într-o sesiune de cumpărături decât în trecut. De
asemenea, retailerii prezenți mai degrabă în unități de tip retail park au fost
mai puțin afectați, reușind să mențină traficul și vânzările la un nivel mai
ridicat.
Pe fondul stării de urgență, când
magazinele au fost închise, 42% dintre retaileri se așteaptă ca cifra de
afaceri din 2020 să fie mai mică decât în 2019 cu 30 până la 50%. Cu toate
acestea, există și categorii de retaileri care au fost mai puțin afectați și se
așteaptă ca volumul total al vânzărilor să crească în 2020, precum cei din zona
de retail alimentar (hipermarketuri/supermarketuri), bricolaj, decorațiuni
pentru casă sau articole sportive. Mai mult, companiile caută canale
alternative pentru a-și crește vânzările, rezultatele sondajului Colliers
arătând că 1 din 2 retaileri dorește să își sporească prezența online, doar 10%
dintre respondenți doresc să-și reducă prezența în mediul offline, în timp ce
majoritatea se concentrează pe vânzări omnichannel și pe o combinație între
serviciile din magazin și cele online. De asemenea, majoritatea retailerilor cu
planuri de expansiune intenționează să-și extindă prezența în parcurile de
retail și în centrele comerciale dominante.
„Dinamica vânzărilor online este destul de impresionantă: cel puțin una din patru companii cu prezență online se așteaptă la o creștere a vânzărilor de cel puțin 50% prin acest canal. În general, retailerii de fashion se numără printre cei mai susceptibili să se aștepte la creșteri accentuate ale vânzărilor online, dar asta nu înseamnă că alte sectoare rămân în urmă. Mai mult, diversitatea va fi probabil noua tendință, întrucât retailerii și proprietarii de spații de retail își pot direcționa interesul către proiectele bazate pe proximitate sau către parcuri de retail și, într-o oarecare măsură, către retailul stradal. Per ansamblu, următorii câțiva ani vor fi cu siguranță interesanți și, cel mai probabil, vom vedea noi concepte de magazine și/sau noi moduri de operare după adaptarea la noua realitate”, spune Simina Niculiță (foto), Partner & Head of Retail Agency la Colliers International.
Ponderea retailerilor care raportează o
cifră de afaceri totală mai mică de 5% din comerțul electronic este aproape la
jumătate, pe baza estimărilor companiilor, doar 36% dintre respondenți
așteptând un impact oarecum limitat asupra veniturilor lor din vânzările online în 2020. Pe de altă
parte, numărul companiilor care speră ca online-ul să genereze cel puțin 20% din
veniturile lor a crescut la 30% dintre respondenți, de la 21% în sondajul
similar desfășurat de Colliers la începutul acestui an.
În ceea ce privește chiriile, majoritatea
chiriașilor din spațiile de retail se așteaptă la o scădere a chiriilor anul
viitor, ceea ce ar putea sugera că speră la o modalitate prin care să împartă
efectele acestui an dificil cu proprietarii de spații de retail și să primească
sprijin până când vânzările și traficul vor reveni la normal. De partea
proprietarilor de spații de retail, aproape 90% așteaptă ca veniturile să
rămână constante sau chiar să crească, potrivit sondajului Colliers privind
estimările pentru venitul operațional în 2021, pe fondul menținerii
operațiunilor pe tot parcursul anului și scăderii numărului de retaileri care
au nevoie pe termen scurt de reducerea chiriei.
În general, jucătorii din segmentul de
retail par a fi puțin mai pesimiști decât cei din alte segmente ale pieței
imobiliare, cum ar fi birourile sau industrialul, dar acest lucru se explică
prin impactul pe care pandemia l-a avut asupra acestui sector. Astfel, 2 din 3
respondenți se așteaptă să revină la un nivel satisfăcător al afacerilor lor
până la sfârșitul anului 2021.
Despre Colliers
International
Colliers International
Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în
domeniul consultanței imobiliare și al managementului investițiilor. Cu
operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători
lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru
a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori.
Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care
deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri investiționale
anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de peste 3
miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu active
gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre Colliers
International puteți accesacorporate.colliers.com sau ne puteți urmări pe Twitter@Colliers șiLinkedIn.
București, 3 noiembrie
2020. Trei din cinci angajatori români (58,2%) se
așteaptă ca în această perioadă dificilă, generată de pandemia de Covid-19,
angajații să dezvolte rapid noi abilități, cum ar fi cele digitale, potrivit
unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs, iar alți aproape 51%
mizează pe disponibilitatea salariaților de a prelua și alte responsabilități
decât cele din fișa postului.
Comparativ cu perioada anterioară Covid-19,
pentru 44,5% dintre companii contează acum mai ales flexibilitatea celor din
echipă privind responsabilitățile pe care le au, în timp ce 36% dintre
angajatori se așteaptă la o adaptabilitate mai mare a acestora la schimbările
prin care trece compania. De altfel, 40% dintre companiile respondente la
sondajul BestJobs spun că păstrează echipa intactă în perioada următoare, în
timp ce 27% vorbesc despre restrângere de activitate și disponibilizări de până
la maxim 10% din personal.
În ceea
ce privește evoluția numărul de angajați din martie, de când a început criza
Covid-19, și până în prezent, aproape două treimi dintre companiile sondate
(64%) spun că și-au menținut același număr de angajați sau chiar au mărit
echipa (18%) pe fondul creșterii anumitor activități din companie.
În
rândul candidaților pentru poziții noi, principalele abilități și competențe pe
care companiile le caută și pe care pun mai mult accent sunt adaptarea la
contextul actual al pieței muncii și al companiei (64,54%), ușurința în a se
integra mai rapid în echipă, în contextul limitării interacțiunii sociale
(53%), flexibilitate în ceea ce privește locul de desfășurare al activității,
de la sediul companiei sau de acasă (31%), dar și abilități antreprenoriale
(28%) sau competențe noi (21%).
Interviurile
de angajare se desfășoară și ele preponderent online (70%), iar în acest
context angajatorii români observă că interesul candidaților a crescut, fiind
înregistrate cu până la 48% mai multe aplicări la joburi, față de perioada
ianuarie-martie.
Salariile se mențin la un nivel
similar cu perioada anterioară declanșării pandemiei
În cea mai complicată
perioadă de după criza financiară din 2009, 57% dintre companii spun că nivelul
salarial s-a păstrat, comparativ cu perioada anterioară declanșării pandemiei
de coronavirus.
Mai bine de jumătate
dintre companii spun însă că nu vor adăuga noi beneficii extrasalariale în
această perioadă, în timp ce 12% dintre respondenți oferă salariaților noi
beneficii, precum ședințe de coaching pentru dezvoltarea personală și
profesională.
Sondajul a fost efectuat în perioada 01-22 octombrie 2020, pe un eșantion de 220 companii mici, medii și mari din România.
Despre BestJobs
BestJobs este una dintre cele
mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de
peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în
transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi
tehnologii digitale de ultimă generație pentru a oferi cele mai eficiente
soluții de angajare. Cu un număr de peste 2,5 milioane de profesioniști
conectați la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment,
atât în țară, cât și în străinătate, BestJobs creează conexiuni
între toți cei care vor să găsească un job mai bun și angajatorii care caută
noi talente.
Situația
achizițiilor centralizate și descentralizate în beneficiul procesului de
educație și formare este prezentată de Ministerul Educației și Cercetării
într-un raport cu date la nivelul lunii octombrie 2020, cu sublinierea că „în
contextul modificării paradigmei de organizare a procesului didactic în anul
școlar 2020-2021, Guvernul României sprijină sistemul național de educație prin
alocarea de fonduri substanțiale pe două mari paliere:
achiziția de echipamente/dispozitive
electronice pentru susținerea procesului de predare/învățare online,
alternativă la sistemul clasic, față
în față, suspendat acolo unde situația epidemiologică impune acest
lucru;
achiziția de măști/echipamente de protecție
medicală pentru combaterea răspândirii SARS-CoV-2 în mediul școlar și
asigurarea unui climat sanitar propice desfășurării activității, în
funcție de scenariile adoptate de unitățile de învățământ”.
Ministerul Educației și Cercetării prezintă sintetic modalitatea de distribuire a fondurilor destinate sistemului de educație (în egală măsură, sume repartizate Ministerului Educației și Cercetării sau altor instituții centrale/locale), precum și o diagramă la zi în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri, în funcție de calendarele procedurilor de achiziție.
Material de opinie de Vlad Boeriu (foto), Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România
Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană
(UE), deși pare tot mai aproape de finalizare, continuă să creeze confuzie cu
privire la regulile după care se vor derula, după 1 ianuarie 2021, relațiile
dintre cele două entități pe toate palierele, de la cele care afectează
cetățenii țărilor implicate, la cele comerciale sau administrative. Acordul
post-Brexit dintre UE și Marea Britanie, care ar trebui să clarifice lucrurile,
încă se negociază, în ciuda faptului că termenul limită este foarte aproape.
Din acest considerent, cel puțin din punctul de vedere al relațiilor
comerciale, este esențial ca toate societățile să se
pregătească pentru schimbări profunde și să finalizeze toate măsurile
administrative necesare înainte de 31 decembrie 2020.
Acordul de retragere a Marii Britanii din UE,
convenit în urmă cu un an și intrat în vigoare la 1 februarie 2020, prevede o
perioadă de tranziție, până la finalul acestui an, în care regulile comerciale
și cele privind piața muncii rămân neschimbate. În acest timp, cele două părți s-au angajat să
ajungă la un acord de parteneriat economic „amplu și echilibrat”, care să faciliteze comerțul și investițiile
între părți după finalizarea perioadei de tranziție. În practică, însă, negocierile
avansează lent și nu sunt lipsite de tensiuni.
În cea mai recentă întâlnire, care a avut loc la
jumătatea lunii octombrie, reprezentanții celor două tabere au admis că textul
acordului privind viitoarele relații trebuie să fie gata în timp util, având în
vedere procedurile complexe pe care trebuie să le urmeze, inclusiv ratificarea
Parlamentului European și a tuturor parlamentelor statelor membre. În caz contrar,
dacă Londra și Bruxelles-ul nu vor ajunge la un acord post-Brexit, începând cu
data de 1 ianuarie 2021, legăturile comerciale între cele două părți se vor
desfășura după procedura urmată în prezent de UE cu orice alt stat terț.
Cu sau fără acord, regulile se schimbă
Așadar, regulile care se vor aplica de anul
viitor nu sunt definitivate, însă, dincolo de rezultatul acestor negocieri, un
lucru este cert: decizia Regatului Unit de a se retrage din piața unică a UE și din uniunea
vamală și de a pune capăt liberei circulații a persoanelor, a bunurilor și a
serviciilor cu UE de la 31 decembrie 2020 presupune o schimbare semnificativă
în relația dintre societățile ambelor părți după această dată. Chiar dacă se ajunge la un acord de parteneriat,
relațiile se schimbă, în special în ce privește piața unică a UE, uniunea
vamală, domeniul TVA și cel al accizelor. Acest lucru se va aplica în ambele
direcții, și anume dinspre Marea Britanie înspre Uniune și invers.
Sfârșitul perioadei de tranziție va afecta în
mod semnificativ atât administrațiile publice din statele membre UE, cât și
operatorii economici și cetățenii, fiind necesară pregătirea adecvată și în
timp util pentru a evita orice blocaje sau obstacole nedorite și pentru a
asigura continuitatea fluxurilor comerciale cu Marea Britanie.
Cum sunt afectate companiile din România
Pentru societățile comerciale din România implicate în operațiuni de export şi/sau import cu parteneri din
Marea Britanie, sfârșitul perioadei de tranziție va aduce modificări
administrative în domenii precum comerțul cu bunuri (formalități, verificări și
controale vamale; regimul vamal; reguli de origine; regimul de taxare și impozitare
pentru importul și exportul de bunuri – taxe vamale, TVA, accize), comerțul cu
servicii (servicii financiare; servicii de transport; recunoașterea
calificărilor profesionale) sau transferuri de date și protecția datelor cu caracter personal.
Spre exemplu, în privința taxei
pe valoarea adăugată (TVA), Brexit-ul are numeroase consecințe, de la
schimbarea regulilor privind aplicarea taxei în vamă (tranzacția nu va mai fi
considerată intracomunitară, ci extracomunitară), la înregistrarea companiilor
în scop de TVA. În această privință,companiile
stabilite în Marea Britanie, înregistrate în România în scop de TVA, care intenționează să își continue
activitățile, trebuie să știe că vor fi
obligate să numească în România un reprezentant fiscal care să se ocupe de
aceste formalități.
Dar implicațiile Brexit-ului nu se vor resimți doar în
relațiile comerciale, ci și în piața muncii, fie că vorbim de cetățenii
britanici care activează în România sau de românii care lucrează în Marea
Britanie, atât prin prisma documentelor necesare desfășurării activității, cât
și a contribuțiilor sociale și beneficiilor aferente.
Și exemplele
pot continua, pe tipuri de tranzacții sau domenii de activitate. Ce este esențial,
însă, de reținut este termenul de 31 decembrie 2020, după care regulile jocului
dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie vor fi altele decât cele după care
ne-am ghidat în toți acești ani, de când România este membră a Uniunii
Europene. Și, pentru că regulile încă nu sunt clare, iar timpul este foarte
scurt, trebuie să ne pregătim temeinic.
Curtea de Apel București, prin hotărârea din data de 2.11.2020, pronunțată în dosarul nr. 5495/2/2020, a respins ca nefondată cererea Societății Euroins Asigurare-Reasigurare S.A. cu privire la suspendarea aplicării sancțiunilor și măsurilor dispuse de către Autoritatea de Supraveghere Financiară prin Decizia A.S.F. nr. 1137/28.09.2020.
În urma activității de supraveghere realizată asupra elementelor incluse în raportările transmise de societate pentru data de 30 iunie 2020, Euroins Asigurare-Reasigurare S.A. a fost sancționată cu o amendă de 1,5 milioane de lei, ca urmare a constatării unei serii de deficiențe cu privire la modul de calcul al rezervelor tehnice constituite, în conformitate cu cerințele legislației Solvabilitate II (Legea nr. 237/2015), precum și cu privire la modul de determinare și de raportare a elementelor de fonduri proprii de bază ce acoperă cerința de capital de solvabilitate și cerința minimă de capital.
În plus, societatea are obligația de a transmite Autorității de Supraveghere Financiară un plan de finanțare și de redresare în vederea restabilirii indicatorilor de solvabilitate, în conformitate cu prevederile legii. De asemenea, potrivit deciziei societatea trebuie să revizuiască tarifele de primă RCA, având în vedere deficiențele constatate, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei.
Reamintim totodată că în dosarul nr. 5405/2/2020, prin Hotărârea nr. 1075/26.10.2020, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării Deciziei A.S.F. nr. 1139/28.09.2020 (de sancționare cu amendă în cuantum de 100.000 lei și retragerea aprobării doamnei Milena Guentcheva din funcția de Director Executiv al societății Euroins S.A.). Ca urmare a soluției pronunțate de instanță, Decizia A.S.F. nr. 1139/28.09.2020 continuă să își producă efectele.
Ponderea produselor autohtone în rețeaua Kaufland România este de 70%, iar 66 de bani din fiecare leu achitat la casa de marcat merge în buzunarul unui partener român, a declarat la BucharestFoodSummitValer Hancaș, Corporate Affairs&Communication Director – Kaufland Romania & Moldova.
Retailerul lucrează cu câteva mii de producători locali, constituind o rampă de lansare pentru mulți dintre ei nu doar pentru piața internă, cât și la extern. În magazinele Kaufland Germania pot fi găsite pe rafturi circa 50 de branduri românești, iar în cele din Bulgaria 30 branduri românești. Un producător de paste gluten free din Satu Mare își vinde marfa în toate cele 8 țări unde Kaufland este prezent și sunt doar câteva exemple.
„66 de bani din fiecare leu achitat la casa de marcat la Kaufland merge în buzunarul unui partener român. Valoarea acestor 66 de bani de la fiecare, vizavi de ponderea cifrei de afaceri pe care o avem, este de 1,8 miliarde de euro, care în 2019 s-au dus de la Kaufland România pentru plata facturilor partenerilor români”, a declarat Valer Hancaș.
Kaufland România, liderul pieței de retail alimentar, a raportat pentru anul 2019 o cifră de afaceri de aproape 11,8 miliarde lei, mai mare cu 9% față de anul anterior și un profit net de 847,66 milioane lei, cu 7,5%, mai ridicat. În ultimii ani, în România a fost înregistrat un profit mediu de circa 6% din cifra de afaceri, comparativ cu cca 3,2% la nivel internațional, a mai precizat Hancaș.
Valer Hancaș: Ponderea produselor autohtone în rețeaua Kaufland România este de 70%
BucharestFoodSummit.ro, Ediția a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, conferința: „Modernizarea continuă a rețelelor de retail în România și Europa de Sud-Est. Efort, succes, asociere și parteneriat între producători și rețele de desfacere. Comerțul, veriga fundamentală pentru accelerarea integrării producției naționale alimentare și de băuturi.”
Conferința a fost moderată de Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit. La eveniment a participat și Adrian Oros, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, care a adus vești proaspete de la Bruxelles privind modul în care ar putea să arate viitoarea Politica Agricolă Comună, răspunzând astfel întrebărilor adresate de fermierii prezenți la USAMV, alături de Sorin Mihai Cîmpeanu, Rector, USAMV Bucuresti, Paul Anghel, Director general – ANPC, Mario Crețu, Corporate Affairs Manager – Carrefour România, Mihai Toader, Coordonator Achiziții Produse – Grup Auchan, Alexandru Baciu, Antreprenor – Ferma Baciu, Nicușor Șerban, Președinte Clubul Fermierilor Români.
BucharestFoodSummit.ro este organizat în parteneriat cu #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatură Biriș-Goran, Domeniile Urlați, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Mărăcineni, HORA, Agrostandard și Academia de Studii Economice București.
Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland România, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Sâmburești.
Partenerii media: FoodBiz, #RomâniaFuncționează, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi și Economistul
Seria de conferințe BucharestFoodSummit este în plină desfășurare.
Urmăriți îndeaproape TVR și TVR Internațional, Romania Actualități, Evenimentul Zilei, FoodBiz, Agro Standard, Lumea Banilor, Antena 3, Economistul, #RomaniaFuncționează, Agro TV și alte canale media, pentru următoarele sesiuni de conferințe BucharestFoodSummit.
