Deloitte România a creat un calculator estimativ de costuri salariale pentru angajatorii afectați în contextul COVID-19

0

 Deloitte România a creat un calculator estimativ de costuri salariale dedicat angajatorilor care sunt afectați de restricțiile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 și care nu mai pot suporta integral plata salariilor. În această perioadă, companiile au la dispoziție câteva variante legale de adaptare a contractelor de muncă la volumul redus de activitate, iar, cu ajutorul calculatorului, pot estima costurile salariale pentru fiecare variantă în parte, în baza a două variabile: salariul brut și numărul de persoane aflate în întreținerea angajatului.

Cele mai recente modificări ale legislației privind piața muncii permit angajatorilor să ia anumite măsuri pentru a-și reduce povara salarială în perioade de dificultate financiară. Practica a demonstrat că trei dintre acestea sunt de luat în considerare pentru implementare în mod individual sau combinat, acolo unde legislația o permite, și anume intrarea în șomaj tehnic conform legislației anterioare, intrarea în șomaj tehnic în condițiile prevăzute de OUG 30/2020 pentru angajatorii afectați direct sau indirect de COVID-19 și acordarea de zile libere părinților pentru supravegherea copiilor.

„Fiecare dintre aceste scenarii are un tratament fiscal aplicabil diferit, iar angajatorii trebuie să treacă printr-un proces complex pentru a stabili datele referitoare la costurile salariale și la impactul aplicării acestor soluții raportat la venitul net al angajaților. În acest sens, companiile pot utiliza acest calculator, care analizează două variabile, salariul brut și numărul de persoane aflate în întreținerea angajatului, și estimează costurile salariale în baza acestora”, declară Monica Țariuc, Senior Manager Global Employer Services, Deloitte România.

Spre exemplu, la un salariu brut de 3.000 de lei, cu două persoane în întreținere, în cazul menținerii contractului de muncă în varianta inițială, costul salarial total al angajatorului este de 3.068 de lei. Dacă angajatorul optează pentru șomajul tehnic conform legislației anterioare, costul salarial scade la 2.301 lei. Pentru șomajul tehnic suportat de la bugetul de stat, costul total este de 2.250 de lei, dar nu cade în sarcina angajatorului, iar în cazul în care angajatul își ia zile libere pentru supravegherea copiilor, costul salarial ajunge la 2.301 lei (910 lei la angajator și 1.390 de lei la stat).

Calculatorul afișează rezultate estimate în baza celor două variabile. Ele nu țin cont de alte particularități care pot duce la apariția unor diferențe de calcul.

Noul coronavirus: Comisia emite orientări despre metodele de testare

0

Astăzi, 15 aprilie, ca parte a foii de parcurs europene către eliminarea măsurilor de limitare a răspândirii noului coronavirus, Comisia prezintă orientări privind metodele de testare care vizează noul coronavirus. Orientările au scopul de a sprijini statele membre în utilizarea eficace a instrumentele de testare în contextul strategiilor lor naționale și în cursul diferitelor etape ale pandemiei, inclusiv atunci când elimină treptat măsurile de limitare a răspândirii virusului. Comisia urmărește, de asemenea, să se asigure disponibilitatea unor instrumente de înaltă calitate pentru evaluarea performanțelor testelor.15/04/2020

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Capacitatea de a efectua testări pe scară largă este esențială pentru a detecta și a încetini pandemia de coronavirus și este o condiție prealabilă esențială pentru o revenire treptată la modul nostru normal de viață. Principala prioritate pentru noi toți este de a lupta împotriva virusului și de a ne proteja cetățenii de expunere și infectare suplimentară, iar pentru a acționa în acest sens, trebuie să știm unde este virusul. În absența unui vaccin, testarea sigură și fiabilă este arma noastră principală pentru a ne proteja personalul medical, pe cei mai vulnerabili dintre cetățenii noștri și societățile noastre în ansamblul lor. Aceasta este o piatră de temelie a foii noastre de parcurs către eliminarea măsurilor de răspândire a noului coronavirus.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, responsabilă de Centrul Comun de Cercetare (JRC), a declarat: „Am depus eforturi mari pentru a analiza informațiile despre asigurarea calității testelor și dispozitivelor care vizează noul coronavirus și care sunt utilizate în prezent. Rezultatele arată că există o neconcordanță între calitatea existentă și ceea ce ar putea fi de așteptat pentru a asigura performanțe bune ale testelor. Prin urmare, Comisia Europeană a elaborat criterii de performanță pentru teste, care vizează îmbunătățirea performanțelor globale ale acestor teste. Acest fapt va fi în beneficiul tuturor cetățenilor europeni și este o parte esențială a strategiei de ieșire din actuala criză.”

Disponibilitatea unor date fiabile în timp este esențială pentru eliminarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului. Pentru a atinge acest scop, este necesară o monitorizare suficientă a evoluției pandemiei cauzate de noul coronavirus, inclusiv prin testări pe scară largă.

În orientările sale, Comisia face apel la producători să producă kituri de testare care să corespundă „celor mai avansate cunoștințe în domeniu”. Deși datele științifice referitoare la teste continuă să evolueze rapid, această obligație este importantă, întrucât informațiile furnizate de aceste kituri de testare sunt utilizate pentru decizii esențiale în materie de sănătate publică.

Având în vedere importanța testelor în actuala situație și evoluția rapidă a pandemiei, Comisia insistă și asupra punerii în comun la nivelul UE a resurselor pentru validarea testelor care vizează noul coronavirus. Este important să se centralizeze validarea și să se partajeze rezultatele la nivelul UE și la nivel internațional.

Pentru a asigura cea mai înaltă calitate posibilă a testării, pentru a se asigura faptul că testele sunt utilizate în mod corect și pentru a alinia mai bine evaluarea și validarea performanțelor dispozitivelor de testare, Comisia propune lansarea următoarelor acțiuni în următoarele săptămâni:

  • o evaluare a abordărilor comune în cadrul strategiilor naționale;
  • schimbul de informații cu privire la performanțele testelor;
  • înființarea unei rețele de laboratoare de referință pentru noul coronavirus în întreaga UE, pentru a facilita schimbul de informații, precum și gestionarea și distribuirea eșantioanelor de control;
  • elaborarea unor orientări suplimentare privind evaluarea performanțelor și evaluarea conformității în urma unui dialog suplimentar cu industria și cu autoritățile naționale competente;
  • punerea la dispoziție a unor instrumente pentru evaluarea performanțelor, cum ar fi materialele de referință și metodele comune de comparare a dispozitivelor;
  • lupta împotriva dispozitivelor contrafăcute prin intermediul cooperării internaționale și al cooperării între autoritățile statelor membre;
  • concordarea ofertei cu cererea prin utilizarea unor instrumente ale UE, cum ar fi dispeceratul pentru dispozitive medicale, rescEU și achizițiile publice în comun;
  • solidaritatea între statele membre prin asigurarea unei distribuții echitabile a stocurilor disponibile și a echipamentelor de laborator, care să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Context

În prezent, legislația UE stabilește o serie de cerințe în materie de teste. Producătorul unui test trebuie să pregătească un dosar tehnic prin care să demonstreze că un anumit test este sigur și că are performanțele preconizate.

În prezent, există două categorii de teste:

  • testele care detectează virusul;
  • testele care detectează anticorpi; aceste teste detectează dacă pacientul a fost deja expus la virus și, prin urmare, a produs anticorpi.

Evaluarea nivelului de performanță al unui test poate fi foarte dificilă, deoarece materialele biologice necesare pentru această evaluare nu sunt întotdeauna disponibile. În plus, nu există întotdeauna modalități uniforme de comparare a testelor.

Coronavirus: 2,7 miliarde de euro din bugetul UE pentru sprijinirea sectorului medical din UE

0

Comisia Europeană a propus activarea, la 2 aprilie, a Instrumentului pentru sprijin de urgență al Uniunii Europene, pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate din țările UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus.14/04/2020

Astăzi, 14 aprilie, Consiliul și-a dat rapid acordul, astfel încât instrumentul de 2,7 miliarde de euro să înceapă să ofere imediat sprijin direct acolo unde este cel mai necesar. Instrumentul va fi utilizat împreună cu alte instrumente ale UE, precum rezerva de produse farmaceutice și consumabile medicale rescEU, de exemplu, care se majorează în paralel cu încă 300 de milioane de euro față de alocarea propusă inițial de 80 de milioane de euro.

Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul, a declarat: „Bugetul UE a fost întotdeauna principalul instrument de solidaritate al UE pentru  abordarea situațiilor de criză și pentru acordarea de ajutor rapid celor aflați în dificultate în Europa și în afara ei. Astăzi îl mobilizăm din nou pentru a-i sprijini pe deplin pe cei aflați în linia întâi — doctori, asistenți medicali, bolnavi și familiile acestora. Această contribuție va fi, de asemenea, esențială pentru urmărirea bolii într-un mod solidar, prin punerea la dispoziție a mai multor teste și sprijinirea activităților relevante de cercetare medicală.”

Într-o primă etapă, Instrumentul pentru sprijin de urgență destinat sectorului medical va contribui la finanțarea nevoilor urgente de aprovizionare cu produse medicale precum măștile și ventilatoarele, a transportului de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere, a recrutării de personal medical suplimentar care să poată fi trimis în zonele cele mai grav afectate din întreaga Uniune, precum și a construirii de spitale de campanie mobile.

Instrumentul pentru sprijin de urgență permite Comisiei să achiziționeze direct în numele statelor membre și să direcționeze ajutorul acolo unde este cel mai necesar. Stabilirea priorităților și mobilizarea se vor efectua în strânsă coordonare cu statele membre. A fost instituit un grup operativ intern pentru gestionarea acestei inițiative. Pe termen mediu și lung, fondurile din cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgență îi vor permite Uniunii să sprijine eforturile de testare în masă ale statelor membre, precum și orice demersuri relevante de cercetare medicală.

Astfel, Comisia va oferi un răspuns coordonat la nivelul UE pe întreaga perioadă de criză, din etapa actuală până în momentul ieșirii și al recuperării. Pentru ca toate mijloacele bugetare să fie disponibile, Comisia ar avea nevoie să obțină undă verde și din partea Parlamentului European.

Comisia prezintă orientări privind gestionarea deșeurilor în contextul crizei de coronavirus

0

Astăzi, 14 aprilie, Comisia a publicat orientări pentru a sprijini statele membre în gestionarea deșeurilor în această perioadă dificilă. Continuitatea furnizării acestor servicii și în timpul crizei de coronavirus este esențială pentru sănătatea noastră, pentru mediu și pentru economie.14/04/2020

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „În această criză fără precedent, colaborăm cu statele membre și cu operatorii din sectorul deșeurilor de pe teritoriul UE pentru a face față provocării de a asigura un nivel ridicat de protecție atât a sănătății umane, cât și a mediului. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor face parte din serviciile esențiale care stau la baza bunăstării cetățenilor noștri, servicii oferite de numeroase companii care, gestionând deșeuri, mențin funcțională economia circulară.”

Comisia recunoaște eforturile pe care operatorii de management al deșeurilor le depun pentru a asigura continuitatea gestionării adecvate a deșeurilor și a volumului crescut de deșeuri menajere și medicale. Pentru a îi sprijini în aceste eforturi, Comisia pune la dispoziție orientări privind gestionarea deșeurilor municipale, a celor provenite din unitățile sanitare, respectiv îndrumări privind sănătatea și siguranța operatorilor de management al deșeurilor și ale angajaților acestora. Orientările pot fi consultate aici.

Deloitte România a creat un calculator estimativ de costuri salariale pentru angajatorii afectați în contextul COVID-19

0

Deloitte România a creat un calculator estimativ de costuri salariale dedicat angajatorilor care sunt afectați de restricțiile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 și care nu mai pot suporta integral plata salariilor. În această perioadă, companiile au la dispoziție câteva variante legale de adaptare a contractelor de muncă la volumul redus de activitate, iar, cu ajutorul calculatorului, pot estima costurile salariale pentru fiecare variantă în parte, în baza a două variabile: salariul brut și numărul de persoane aflate în întreținerea angajatului.

Cele mai recente modificări ale legislației privind piața muncii permit angajatorilor să ia anumite măsuri pentru a-și reduce povara salarială în perioade de dificultate financiară. Practica a demonstrat că trei dintre acestea sunt de luat în considerare pentru implementare în mod individual sau combinat, acolo unde legislația o permite, și anume intrarea în șomaj tehnic conform legislației anterioare, intrarea în șomaj tehnic în condițiile prevăzute de OUG 30/2020 pentru angajatorii afectați direct sau indirect de COVID-19 și acordarea de zile libere părinților pentru supravegherea copiilor.

„Fiecare dintre aceste scenarii are un tratament fiscal aplicabil diferit, iar angajatorii trebuie să treacă printr-un proces complex pentru a stabili datele referitoare la costurile salariale și la impactul aplicării acestor soluții raportat la venitul net al angajaților. În acest sens, companiile pot utiliza acest calculator, care analizează două variabile, salariul brut și numărul de persoane aflate în întreținerea angajatului, și estimează costurile salariale în baza acestora”, declară Monica Țariuc (foto), Senior Manager Global Employer Services, Deloitte România.

Spre exemplu, la un salariu brut de 3.000 de lei, cu două persoane în întreținere, în cazul menținerii contractului de muncă în varianta inițială, costul salarial total al angajatorului este de 3.068 de lei. Dacă angajatorul optează pentru șomajul tehnic conform legislației anterioare, costul salarial scade la 2.301 lei. Pentru șomajul tehnic suportat de la bugetul de stat, costul total este de 2.250 de lei, dar nu cade în sarcina angajatorului, iar în cazul în care angajatul își ia zile libere pentru supravegherea copiilor, costul salarial ajunge la 2.301 lei (910 lei la angajator și 1.390 de lei la stat).

Calculatorul afișează rezultate estimate în baza celor două variabile. Ele nu țin cont de alte particularități care pot duce la apariția unor diferențe de calcul.

Studiu EY: Liderii de business privesc dincolo de criză și configurează noi planuri de fuziuni și achiziții

73% dintre directorii executivi de la nivel global estimează că pandemia de COVID-19 va avea un impact puternic asupra economiei globale 

Mai mult de jumătate (52%) își reconfigurează operațiunile pe fondul vulnerabilităților din lanțurile de aprovizionare

54% dintre respondenți estimează că perioada
de redresare a economiei se va prelungi până în 2021

Liderii mediului de afaceri se concentrează pe gestionarea efectelor imediate ale COVID-19 asupra lanțurilor de aprovizionare, veniturilor și profitabilității. Totodată, ei își regândesc alocările de capital și planurile de fuziuni și achiziții (M&A) pentru perioada post-criză, se arată în cea de-a 22-a ediție a studiului EY Global Capital Confidence Barometer (CCB22).

Aproape trei sferturi (73%) dintre respondenții studiului EY, derulat în rândul a peste 2.900 de directori executivi din 45 de țări, preconizează că pandemia de COVID-19 va avea un impact puternic asupra economiei globale prin perturbarea lanțurilor de aprovizionare și scăderea consumului. În același timp, directorii executivi își reevaluează modelele operaționale ca reacție la criză. Oprirea activității în multe părți ale lumii a scos la lumină vulnerabilitățile din lanțurile de aprovizionare ale multor companii, peste jumătate dintre acestea (52%) luând măsuri pentru a modifica actuala configurație și 41% investind în accelerarea automatizării.

Având în vedere că aproape jumătate dintre liderii de afaceri de la nivel global (49%) au raportat chiar și înainte de actuala criză marje de profit similare sau mai mici decât cele de acum doi ani, aproape toate companiile (95%) se așteaptă la scăderi suplimentare ale marjelor odată cu încetinirea economiei globale.

Steve Krouskos, vicepreședinte EY Global pentru servicii de consultanță în tranzacții, a declarat: „Costul uman este cel mai tragic aspect al acestei crize, nu numai sub aspectul pierderilor de vieți, ci și al situației materiale a unui număr mare de oameni. Odată cu necesitatea de a reacționa urgent la efectele fără precedent ale COVID-19 la nivel global, principalele priorități ale liderilor de companii vor fi bunăstarea angajaților și conservarea locurilor de muncă. Nu există manuale pentru această situație, iar liderii companiilor își reconfigurează și își ajustează reacțiile în timp real, având în vedere evoluția rapidă a evenimentelor. COVID-19 a dat naștere unor noi vulnerabilități și unor provocări neanticipate. Pentru majoritatea companiilor, impactul complet asupra veniturilor și profitabilității la nivelul tuturor lanțurilor valorice este încă extrem de incert.”

Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistență în Tranzacții, EY România:

Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistență în Tranzacții, EY România: „Criza generată de COVID-19 va avea un impact puternic pe termen scurt pe piața locală. În trimestrul al doilea, cele mai multe companii se vor afla în modul de supraviețuire. O cerere redusă, coroborată cu întreruperile lanțului de aprovizionare, va pune o presiune puternică asupra numerarului disponibil. În ciuda lichidității injectate în sistemul financiar, ne așteptăm ca multe companii mici și mijlocii să se confrunte cu dificultăți în accesarea resurselor de finanțare a afacerii. Preconizăm o stagnare pe timpul verii, o perioadă de evaluare a impactului crizei și de identificare a noii strategii, urmată de o reluare a activității în toamnă și de o revenire în 2021. Pe termen scurt, companiile se vor concentra pe accesarea de lichidități din surse guvernamentale și private pentru a-și asigura parcurgerea crizei cu un impact minim.

Din punct de vedere strategic, pe o perioadă mai lungă de timp, criza COVID 19 va produce o schimbare a modului în care se desfășoară afacerile. Vor fi regândite lanțurile de aprovizionare bazate pe furnizori principali localizați într-o singură țară (de exemplu, China). Riscurile de întrerupere a aprovizionării și a întregii activități sunt prea mari pentru a compensa costurile mai mici percepute inițial. Impactul tehnologiei va fi unul major nu doar pentru a redefini modul de comunicare în companii, ci și pentru a pune în aplicare procese mai agile, mai flexibile și mai rezistente. Capitalul uman rămâne partea cea mai afectată a acestei pandemii și, în acest sens, este esențial ca liderii de afaceri și cei politici să lucreze împreună pentru menținerea sănătății și a stabilității financiare a oamenilor.

În ceea ce privește activitatea M&A, chiar dacă majoritatea proiectelor au fost puse în așteptare, oportunitățile vor continua să crească pe termen mediu. Unele companii își vor recalibra portofoliile și este posibil să apară vânzări ale unor linii de afaceri secundare (“non-core”). După cum am aflat din criza anterioară, viitorul apropiat va aparține cumpărătorilor, bazat pe constrângerile de lichidități ale vânzătorilor sau determinat de regândirea abordării strategice a marilor jucători.

Pregătiri pentru ceea ce urmează

Multe companii (72%) aveau deja în derulare inițiative majore de transformare, declanșate ca urmare a presiunilor asupra țintelor de venituri și de profit, potrivit respondenților studiului.

De asemenea, majoritatea intenționează să își reexamineze strategia și portofoliile cu o mai mare regularitate. Top managerii executivi spun că, după revenirea la un oarecare nivel de normalitate, se vor concentra pe prioritizarea schimbărilor prin noi investiții în digital și tehnologie (43%) și prin alocarea de capital la nivelul întregului portofoliu (42%)

Recuperarea post-criză indică un model de
transformare prin fuziuni și achiziții

În pofida faptului că atenția conducerilor companiilor se îndreaptă în prezent în direcția acestei urgențe sanitare globale fără precedent, directorii executivi își regândesc și planurile post-criză. În timp ce 54% dintre respondenți se așteaptă la o perioadă de revenire lentă, cu o prelungire a încetinirii activității economice până în 2021, 38% anticipează un reviriment rapid și o revenire la activitatea economică normală în trimestrul al III-lea al acestui an. Doar 8% dintre respondenți consideră că va exista o perioadă prelungită de recesiune, cu o revenire a activității economice în 2022.

Având în vedere că majoritatea companiilor pleacă de la premisa unei recuperări pe termen mediu, intențiile de a căuta oportunități de fuziuni și achiziții în următoarele 12 luni se mențin la niveluri ridicate (56%) pe parcursul actualului ciclu de tranzacții. Ca o consecință a COVID-19, directorii executivi din toată lumea au declarat că vor acorda mai multă atenție rezistenței la șocuri a companiilor vizate, atunci când evaluează o tranzacție (38%) și că anticipează o scădere a valorilor estimate ale tranzacțiilor (39%).

Branduri româneşti de turism solicită susţinere guvernamentală pentru repornirea economiei

0

Compania Christian Tour – definită drept „cel mai mare turoperator român de pe piața autohtonă” – face o analiză a situației actuale de profil și avansează idei, propuneri, solicitări pentru depășirea stării de fapt și repornirea economiei.

Aprecierea de ansamblu este că „industria turismului la nivel mondial se confruntă cu cea mai dificilă criză a ultimilor 30 de ani. Absolut toţi furnizorii de servicii turistice şi conexe acestora, de la companii aeriene şi de croazieră, agenţii de turism, hotelieri, companii de transport rutier şi până la familiile sutelor de milioane de oameni ce lucrează ȋn această industrie, caută soluţii şi cer susţinerea guvernelor pentru a depăşi această perioadă complicată şi pentru a-şi asigura continuitatea”.

Cristian Pandel, proprietarul companiei Christian Tour, subliniază: „Este o certitudine faptul că industria turistică a fost lovită din plin de această stare de fapte, iar Christian Tour nu face excepție. Aceasta este cea mai mare provocare cu care ne confruntăm ȋn cei 23 ani de activitate. De mai bine de 6 săptămâni, nu producem niciun fel de venituri, dar spre deosebire de alte sectoare, volumul de muncă este incomparabil mai mare faţă de o perioadă normală. Diferenţa majoră ȋn turism fiind că noi suntem nevoiţi să găsim soluţii rapide şi viabile pentru reprogramarea călătoriilor afectate şi să răspundem unui val uriaş de solicitări, temeri şi ȋntrebări din partea clienţilor noştri. Clienţi care călătoresc cu noi de ani de zile, care ne iubesc şi pe care nu ȋi putem dezamăgi ȋn aceste momente grele”.

De la 1 aprilie 2020, Christian Tour a luat decizia aplicării pentru şomajul tehnic ȋn cazul a 75% dintre angajaţii săi, dintr-un total de peste 350 angajaţi, rămânând active mai puţin de 80 persoane, „din dorinţa de a asigura continuitatea afacerii şi pentru a conserva temporar o parte din resursele companiei”. Cristian Pandel apreciază că „măsura şomajului tehnic este doar o soluţie de compromis, departe de a fi ideală pentru agenţiile de turism. O soluţie la care am apelat doar pentru că aşa putem asigura continuitatea şi locurile de muncă pentru angajaţii care au fost ȋntotdeauna o prioritate pentru noi. Agenţia de turism nu poate să-şi suspende complet activitatea ȋn aceste zile, deoarece are nevoie, mai mult decât oricând, de resurse umane active care să efectueze reprogramări şi să comunice constant cu turiştii speriaţi. Aceasta este ȋnsă o muncă fără niciun fel de profitabilitate şi imposibil de susţinut din resurse proprii”.

Soluţia pe care Cristian Pandel o vede mai potrivită pentru industria turismului din România este „posibilitatea ca angajaţii să lucreze cu program redus, la distanţă, iar statul să ofere suport angajatorului ȋn acoperirea costurilor salariale. Astfel, o parte a salariului ar fi susţinută de către stat, iar angajatorul ar putea completa veniturile salariatului, acesta rămânând activ. O opţiune de susţinere similară, bucurându-se deja de succes ȋn rândul afacerilor similare, din Germania”.

Lider al pieţei de profil din România, cu peste 400.000 turişti anual, din care circa 175.000 au deja vacanţe rezervate pentru 2020, „Chistian Tour solicită sprijin Guvernului României ȋn sensul luării de măsuri concrete şi viabile pentru sectorul turistic, domeniu cu o specificitate anume. Ȋn acest sens, se fac demersuri şi se poartă discuţii cu reprezentanţii Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri ȋn vederea găsirii de soluţii rapide de garantare sau creditare şi a unor măsuri legislative coerente, inspirate de la alte economii din zona UE”.

Cristian Pandel: „Nu cerem Guvernului lucruri incorecte ori imposibile, ci solicităm sprijin ȋn obţinerea de credite cu garanţia statului şi cu dobânzi minime, spre zero (inclusiv pentru pentru mari contribuabili, nu doar pentru IMM-uri). De pildă, franciza TUI TravelCenter pe care o reprezentăm ȋn România, a primit informarea din partea gigantului TUI cu privire la suportul de 1.8 miliarde euro primit din partea guvernului german. Dacă liderul mondial al turismului este susţinut de Guvernul său, Christian Tour, care este un brand 100% românesc, nu poate fi lăsat de izbelişte! Nu ne dorim să ȋmpovărăm statul român, şi aşa puternic ȋncercat, ci ne bazăm pe faptul că guvernul liberal actual pune preţ pe continuitatea capitalului de afaceri autohton. Christian Tour, alături de celelalte companii din grupul de firme pe care l-am fondat, reprezintă unul dintre marii contribuabili la bugetele de stat, având dintotdeauna o situaţie financiară stabilă şi o evoluţie ascedentă ȋnainte de această criză”.  

Totodată, Cristian Pandel atrage atenţia că „ȋn tot acest context cauzat de pandemia Covid-19, este incorect ca din ȋntreg lanţul de furnizori care participă la crearea pachetului turistic, doar o verigă – în speţă, touroperatorul – să fie singurul care răspunde ȋn faţa turistului, fiind nevoit să restituie sumele ȋncasate drept avansuri, ȋn cazul neefectuării programului turistic, din motive independente de el. Pachetul turistic incluzând, pe lângă costuri directe, precum: cazare, transport, masă etc., şi o serie de costuri indirecte, asociate rezervării şi pe care agenţia le-a angajat deja: costuri de marketing, chirii ale sediilor, website și costuri asociate sistemelor informatice, costuri cu salariile pentru agenții care au procesat rezervarea, taxe şi impozite aferente acestora şi virate deja către stat etc.” Apreciind că „în lanţul acesta, primul care ar trebui să returneze ceva, ar fi statul”, Cristian Pandel face în același timp observația că „acesta greu returnează ceva, având ȋn vedere exemplul concediilor medicale şi maternale nedecontate de aproape 2 ani”. Din acest motiv, concluzia accentuată din perspectiva Christian Tour este că „returnarea integrală a sumelor achitate de către turiştii aflaţi ȋn imposibilitate de călătorie temporară din cauza stării de urgenţă este imposibilă fără suportul celorlaţi furnizori din lanţul de achiziţii, ȋncepând cu statul. Orice lege care s-ar aplica ȋntr-o situaţie normală, punctuală, nu ȋşi poate găsi aplicabilitatea ȋntr-o situaţie de forţă majoră generalizată, ca cea pe care o trăim ȋn aceste zile. Forţă majoră care exonerează de răspundere, fiecare parte implicată ȋn aceste procese”.

Libera circulație în UE a lucrătorilor români în transportul internațional

0

Organizația profesională și patronală Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) prezintă argumente prin care își susține solicitarea adresată președintelui țării, prim-ministrului, miniștrilor afacerilor interne, transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor și afacerilor externe de a interveni urgent „pe cale diplomatică, pentru a stopa restricțiile abuzive de călătorie pentru șoferii profesioniști români, îndemnând Germania, Austria, Ungaria și alte state membre să respecte liniile directoare ale Comisiei Europene și să asigure libera circulație în UE a lucrătorilor români implicați în transportul international”, în sensul de „a permite șoferilor profesioniști români să circule cu autoturisme, inclusiv vehicule de transport persoane de 8+1 locuri, pentru a-și prelua camioanele și pentru a opera transporturi rutiere conform contractelor în curs cu partenerii externi”:

„Firmele de transport rutier din România au aproape 60.000 de camioane care lucrează în Europa de Vest și contribuie, în principal, la exportul de servicii de 5,95 miliarde euro, generat anul trecut de transportul rutier de marfă. O parte din aceste camioane românești lucrează în continuare pentru industria alimentară, farmaceutică, chimică (dezinfectanți, echipamente de protecție etc.), prelucrătoare, și dețin cea mai mare pondere în exportul de servicii al României. Oricum accesul la piața de transport din UE este atacat serios prin Pachetul Mobilitate 1, astfel că solicităm măsuri urgente care să permite accesul șoferilor la autovehiculele de transport marfă operate.

Germania, Austria,Ungaria, dar și alte state membre UE au impus restricții de călătorie șoferilor profesioniști români, iar acestea contravin principiului liberei circulații a lucrătorilor din transporturi, instituit prin comunicarea Comisiei Europene 2020/C 96 I/01 din data de 24.03.2020, referitoare la implementarea culoarelor verzi în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale.

Conform Comisiei Europene (CE), statele membre trebuie să ia măsuri pentru a asigura libera circulație în UE a tuturor lucrătorilor implicați în transportul internațional, din toate modurile de transport, precum conducătorii auto, navigatorii, piloții, echipajele, inspectorii de vagoane, lucrătorii de întreținere.

CE arată că ar trebui să se renunțe la norme precum restricțiile de călătorie și carantina obligatorie a lucrătorilor din sectorul transporturilor care nu prezintă simptome, iar lucrătorii nu ar trebui să fie împiedicați să treacă o frontieră internă pentru a-și îndeplini funcțiile în domeniul transporturilor: certificatele de competență profesională recunoscute la nivel internațional ar trebui să fie considerate suficiente pentru a demonstra că un lucrător este activ în domeniul transportului internațional.

În pofida liniilor directoare ale CE, reprezentanții vămilor germane și austriece sunt detașați la trecerea de frontieră a României cu Ungaria (Nădlac I) și refuză accesul șoferilor români care călătoresc cu mașina în Ungaria, în Austria sau Germania pentru a-și prelua camioanele.

Mai multe companii românești de transport rutier au semnalat UNTRR că șoferii lor profesioniști nu au avut voie să părăsească România și să călătorească în Germania/Austria cu mașinile pentru a-și prelua camioanele și a opera transporturi rutiere în aceste state membre, conform contractelor încheiate de companiile românești, deși șoferii au prezentat reprezentantului vamal austriac/german toate documentele necesare: permisul de conducere, certificatul de pregătire periodică a conducătorilor auto, cardul tahograf, certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaționale conform UE – culoare verzi (anexa 3 CE), scrisoare de la angajator în limbiile română, maghiară, germană, în care se preciza motivul deplasării, documente suplimentare necesare pentru tranzitul prin Ungaria și Austria, contractul cu partenerul german și contractul de muncă al șoferului în limba română și germană.

Așa cum Germania a intervenit pe cale diplomatică și a solicitat lucrători români pentru a fi angajați în agricultură, UNTRR solicită autorităților române să depună toate demersurile diplomatice pe lângă autoritățile din Germania, Austria, Ungaria și alte state membre, pentru a permite șoferilor profesioniști români să-și ridice camioanele și să opereze transporturi rutiere conform contractelor în curs.

În lipsa unei intervenții urgente din partea autorităților, România va pierde 5,95 miliarde de euro, cât reprezintă exportul de servicii pentru ramura de transport rutier, cu efecte majorare asupra deficitului de cont curent, cursului de schimb și inflației.

UNTRR solicită intervenția urgentă a autorităților române și a Comisiei Europene, pentru a stopa aceste restricții abuzive de călătorie pentru șoferii profesioniști români, îndemnând Germania, Austria, Ungaria, dar și alte state membre, să respecte liniile directoare ale CE și să asigure libera circulație în UE a lucrătorilor români implicați în transportul internațional, pentru a evita blocajele economice în contextul dificil al focarului Covid-19 în UE”.

Statele europene încep să relaxeze prudent restricțiile anunțate în contextul pandemiei de COVID-19 (cu accent pe „prudent”)

0

Material de opinie de Andreea Artenie (foto), Partener Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei Deloitte Legal

După mai multe săptămâni de restricții menite să limiteze răspândirea noului coronavirus, unele state europene încep să transmită semnale optimiste, în sensul relaxării graduale, prudente, a unora dintre limitări, în paralel cu intensificarea acțiunilor de susținere a economiei, arată cea mai recentă ediție a Deloitte COVID-19 European measures, care sintetizează măsurile generale, economice și sociale adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 de către multiple țări europene.

Cele mai multe dintre deciziile care vizează sprijinirea economiei se adresează în principal companiilor mici și mijlocii, care au resimțit imediat efectele crizei, și includ posibilitatea amânării plății taxelor și/sau a ratelor bancare, precum și facilități de finanțare, prin garanții de stat la contractarea creditelor, dobânzi preferențiale pentru sectoarele grav afectate etc. Totuși, unele state au anunțat sau au adoptat deja măsuri de sprijinire și pentru companiile mari. Printre acestea se numără Germania, care oferă companiilor mari garanții pentru creditele acordate de KFW Bank, banca deținută de stat, Lituania, care pune la dispoziție un fond special pentru asigurarea lichidității, Slovacia, unde se așteaptă noi măsuri dedicate acestui segment de companii, precum și Polonia sau Slovenia.

În ceea ce privește semnalele de relaxare a restricțiilor, unele dintre acestea provin din Cehia, care permite, începând din data de 7 aprilie, efectuarea de activități sportive individuale în aer liber, alte activități în parcuri, în natură și în alte locuri publice accesibile, dar cu anumite limitări, menite să asigure protecția, cum ar fi purtarea de măști și menținerea distanței. De asemenea, începând din 14 aprilie, cehii pot călători în străinătate pentru „activități esențiale”, cum ar fi deplasări în interes de serviciu, controale medicale sau vizitarea familiei, cu mențiunea că fiecare călătorie va fi urmată de 14 zile de carantină obligatorie.

Alte state au anunțat că vor relaxa restricțiile în perioada următoare, pentru a permite reluarea activităților economice, cum este cazul Austriei, al Spaniei și al Poloniei, ori că iau în calcul această opțiune, cum este cazul Germaniei, unde urmează consultări între cancelarul Angela Merkel și landurile federale.

Indiferent de regiunea în care se află sau de modelul economic pe care se bazează, statele europene au un element comun când vine vorba de abordare: prudența, în linie cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care a subliniat că, deși controlul răspândirii virusului pare să dea unele semne de progres, este prea devreme pentru a renunța la măsurile de protecție. Țările europene fac pași mici și precauți în această direcție, însă, poate mai important decât amploarea deciziilor este chiar mesajul de optimism pe care îl transmit.

România nu a atins încă vârful pandemiei – drept dovadă în acest sens, decretul pentru prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile tocmai a fost semnat de președinte și publicat în Monitorul Oficial, acesta conținând totodată noi măsuri menite să răspundă unor carențe în defensiva statului împotriva răspândirii pandemiei și a efectelor acesteia, inclusiv în domeniul economic și social. De asemenea, mediul de business încă face eforturi pentru a se adapta la situația nou creată, în speranța că lucrurile vor reveni la normal în curând. Companiile care par să reușească în acest demers sunt cele care au început să privească situația în care se află drept „noua normalitate” și, în consecință, se reinventează. Starea generală rămâne, însă, caracterizată de atenția sporită la noile reglementări și la facilitățile anunțate de stat pentru a sprijini economia, precum și de viteza de reacție pentru a asigura conformarea și, mai ales, supraviețuirea businessului.

Carrefour donează 200.000 euro pentru echipamente medicale

0

Carrefour România și Fundația Carrefour susțin Crucea Roșie Română prin donarea a 200.000 euro pentru dotarea cu echipamente medicale a unor spitale din linia întâi recomandate de Ministerul Sănătății: Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Timișoara. Echipamentele constrau în: soluții dezinfectante, măști, mănuși și combinezoane, protecții pentru încălțăminte și viziere medicale, ochelari de protecție cu aerisire indirectă etc.

Ministrul sănătății, Nelu Tătaru: „Suntem recunoscători întregului mediu de afaceri, care a reacționat cu atât de multă deschidere la nevoile unei țări aflate în stare de urgență. Este un moment crucial, în care toate eforturile ce vin să ne susțină își găsesc ecou într-o mișcare de solidaritate cu impact pozitiv asupra diminuării efectelor acestei crize sanitare”.

Anca Damour, Executive Board Member, Carrefour România: „Suntem într-un punct greu de determinat al combaterii Covid-19 și demersurile noastre, mediu de afaceri și societate civilă, sunt încă departe de a fi încheiate. Rămânem alături de cadrele medicale și le mulțumim pentru responsabilitatea cu care se îngrijesc zi de zi de pacienții aflați în spitale, în carantină sau izolare. Aportul fiecăruia dintre noi este esențial în perioada următoare și fiecare bătălie câștigată este importantă, până la ieșirea cu bine din această criză. Coeziunea între diferitele entități este extrem de necesară în acest moment și este bine să știm că ne putem baza unii pe ceilalți”.

Ioan Silviu Lefter, director general, Crucea Roșie Română: „Crucea Roșie Română este mândră să ducă mai departe eforturile convergente ale partenerilor noștri și să îndeplinească un rol și o responsabilitate atât de mari în aceste vremuri dificile. Suntem recunoscători pentru toată încrederea cu care ne investesc colaboratorii noștri”.