Evoluția pieței de capital în primele nouă luni ale anului 2020

0

Piețele financiare au fost afectate de pandemia COVID-19, care a influențat evoluțiile macroeconomice și financiare pe tot parcursul anului 2020. Noul context a generat un comportament febril în rândul investitorilor și a adus provocări fără precedent pentru factorii de decizie politică.

În pofida contextului macroeconomic deteriorat și a riscurilor aflate pe o pantă ascendentă pe piețele financiare, se observă o creștere a lichidității pe piața locală de capital, în intervalul ianuarie-septembrie 2020, față de perioada similară din 2019, atât din perspectiva valorii tranzacționate, cât și a numărului de tranzacții. Astfel, valoarea totală tranzacționată pe piața BVB și SMT a atins nivelul de 12,69 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în creștere cu 56,27% comparativ aceeași perioadă a anului 2019, iar numărul de tranzacții derulate la BVB a crescut cu 69,14% în perioada de referință.La 30 septembrie 2020, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a atins nivelul de 134,6 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 26% comparativ cu finalul anului 2019.

Totodată, toți indicii bursei românești au înregistrat evoluții negative, corecțiile fiind de peste 6%, în primele nouă luni ale anului 2020, comparativ cu 31 decembrie 2019, înainte de izbucnirea crizei generată de pandemia COVID-19. Indicele BET, de referință pentru piața locală de capital, ce surprinde evoluțiile celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, a avut o scădere de 9,7% la 30 septembrie 2020, comparativ cu finalul anului 2019.

În primele nouă luni ale anului 2020, valoarea tranzacțiilor cu titluri de stata crescut față de aceeași perioadă a anului 2019, înregistrând un nivel de aproximativ 1,25 miliarde lei. Acțiunile rămân clasa dominantă de active financiare, cu o pondere de 77,73% din totalul valorii tranzacționate la BVB în primele nouă luni ale anului 2020.

SSIF, 16 miliarde de lei valoare intermediată

La finele lunii septembrie 2020, pe piața BVB își desfășurau activitatea un număr total de 27 de intermediari, dintre care 16 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), 4 instituții de credit locale și 7 entități autorizate în alte state membre UE. De asemenea, în cadrul SMT au activat la finalul lunii septembrie 2020 un număr total de 20 de intermediari, din care 15 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), 4 instituții de credit locale și o firmă de investiții autorizată într-un alt stat membru UE.

Prin urmare, cei mai activi intermediari pe BVB (piața reglementată și SMT) au fost SSIF-urile, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 16 miliarde de lei. Intermediarii locali (SSIF și instituțiile de credit) au realizat aproximativ 83% din valoarea totală intermediată.

La 30 septembrie 2020 își desfășurau activitatea în România un număr de 18 societăți de administrare a investițiilor (SAI), 83 fonduri deschise de investiții (FDI), 26 fonduri închise de investiții (FÎI), 5 societăți de investiții financiare  (SIF), Fondul Proprietatea și 4 depozitari.

Numărul investitorilor în fondurile închise de investiții este mult mai scăzut decât cel al investitorilor în FDI. La finele lunii septembrie 2020, numărul investitorilor în FDI s-a diminuat față de sfârșitul anului 2019 cu 9.509 de investitori, iar numărul investitorilor în FÎI se situa la  88.600 investitori (cei mai mulți 88.314 persoane sunt investitori persoane fizice).

Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din România este de 39,49 miliarde lei la data de 30 septembrie 2020, în creștere cu circa 2% comparativ cu trimestrul anterior. O analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că, în primele nouă luni ale anului 2020, activele totale ale fondurilor deschise de investiții s-au diminuat cu aproximativ 18% față de finele lunii decembrie 2019. Fondurile închise de investiții și societăți de investiții financiare au înregistrat o diminuare a activului total de circa 10% față de finalul anului 2019.

La data de30 septembrie 2020, activele nete cumulate ale SIF au înregistrat o scădere de aproximativ 10%, comparativ cu sfârșitul anului 2019, în timp ce valoarea totală a activelor nete administrate de Fondul Proprietatea era de 9,91 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 17%. Activele FP erau concentrate preponderent în România.

Analiza exhaustivă a evoluției pieței de capital în primele nouă luni ale anului 2020 poate fi consultată AICI.

EAD GROUP, LIDER PORTUGHEZ ÎN SOLUȚII DE DIGITALIZARE A ARHIVELOR, INTRĂ PE PIAȚA DIN ROMÂNIA

0

EAD – Empresa de Arquivo de Documentação SA, una dintre cele mai mari companii portugheze din domeniul arhivării digitale, vine în România, prima piață externă în care compania își extinde activitatea, și îl numește pe Bruno Amaro în funcția de Country Manager.

Ceea ce diferențiază EAD în piața de soluții de arhivare digitală sunt propriile soluții prin care transformă fluxul de lucru fizic al documentelor în unul digitalizat, dar și propria echipă IT.

EAD aduce pe piața din România o aplicație proprie de management și flux de lucru al documentelor (DMS), denumită Read, Write & Share (RWS) disponibilă în formă SaaS (Software as a Service), ce poate fi adaptată la nevoile fiecărei organizații.

În ceea ce privește oportunitatea de a intra pe piața din România, Bruno Amaro, Country Manager EAD Digital (foto) , explică: „Antreprenorii români și în special Statul privesc acum foarte atent transformarea digitală și serviciile remote, în contextul creat de pandemie. Dacă țările din vest au demarat acest proces de câțiva ani și văd deja beneficiile, România se află la
început de drum și considerăm că experiența noastră de peste 15 ani în Portugalia poate reprezenta o contribuție valoroasă. Ne concentrăm în special pe sectorul privat, o parte din portofoliul nostru local este format din companii din domeniul financiar, energie, pharma și real estate, dar și pe sectorul public unde avem o expertiză solidă în simplificarea unor procese birocratice”.

Bruno Amaro mai adaugă: „Conform unor studii de piață, există o corelație directă între numărul populației unei țări și volumul de documente existent (cutiile cu arhivă). România are în jur de 20 de milioane de cutii cu arhivă (29 miliarde de pagini) din care se estimează că 10% vor fi scanate (2,9 miliarde) și gestionate electronic. În ceea ce privește atractivitatea pieței, cifrele vorbesc de la sine”.

În România, EAD Digital oferă servicii de Business Process Outsourcing (BPO), de scanare și optimizare a proceselor bazate pe documente (fluxuri de lucru digitale), dar și soluții de tip virtual mail-room și cloud storage.
„Astfel de servicii sunt esențiale în continuarea procesului de ,business as usual’, când companiile au fost nevoite să se adapteze din mers la ,work from home’ și la respectarea regulilor de distanțare socială. Restricțiile impuse în întreaga lume au afectat toate industriile, în mod special din punct de vedere al proceselor care implică hârtiile și prezența fizică la birou. Prin scanarea celor mai importante documente din arhivele companiilor, crearea unor baze de date în cloud și inserarea noilor documente într-un flux de lucru digitalizat, angajații din toate departamentele (financiar, contabilitate, legal, HR, vânzări, etc.) nu vor mai trebui să fie prezenți fizic la birou, ci vor putea accesa documentele prin câteva click-uri”, declară Bruno Amaro.

Din portofoliul EAD Group fac parte peste 500 de companii internaționale de top, precum Vodafone, Nestlé, Renault, BBVA, Janssen, Johnson’s, Abbott, Generali, Otis, Oracle, BNP, Cepsa.

„Cererea din ce în ce mai mare a companiilor multinaționale de a integra procesele pe care le-am implementat în Portugalia și în alte țări în care acestea sunt prezente a fost principalul motor pentru extinderea noastră, dar nu singurul. Vrem să ajutăm organizațiile și companiile românești să își eficientizeze afacerile. Vasta experiență a EAD și nevoia în creștere de know-how calificat pe piața românească fac din această filială o provocare motivantă în sectorul de management al documentelor” afirmă Bruno Amaro.

Oportunitățile oferite de EAD Digital pentru companiile din România sunt nenumărate, cele mai bune exemple fiind soluțiile care țin de scanarea/indexarea documentelor, automatizarea proceselor pentru generarea adeverințelor necesare dosarelor de pensie sau cele de extragere a datelor din documente financiare sau de orice altă natură. Din estimările EAD, cererea transformării digitale de pe piața românească a crescut în ultimii 3 ani, perioadă în care s-au scanat sub 500 de milioane de pagini dintr-un potențial de aproape 3 miliarde.

Tremend continuă strategia de expansiune internațională prin deschiderea unui birou în Luxemburg

0

Tremend, nominalizată de Deloitte și FT1000 între cele mai dinamice companii de tehnologie din regiune, deschide un birou în Luxemburg, consolidându-și astfel prezența în Benelux. Extinderea reconfirmă poziția companiei ca furnizor european de tehnologie și angajamentul său strategic pentru această piață. 

Reprezentanța Tremend din Benelux va fi coordonată de Ștefan Morcov, din funcția de Managing Director. Ștefan Morcov s-a alăturat Tremend în 2018, în calitate de Senior Partner și a fost implicat în înființarea unor noi unități de business, precum eLearning și celei dedicate sectorului public internațional. Are 20 de ani de experiență în software engineering, management și dezvoltarea de afaceri, inclusiv cu Comisia Europeană. 

„Noul birou ne va permite să fim mai aproape de clienții noștri, să le răspundem nevoilor specifice cu o abordare personalizată și o expertiză tehnică avansată. Tremend Benelux se va concentra pe proiectele Uniunii Europene, pe cele din sectorul privat, inclusiv pe industrii precum comerț, retail sau telecom. Luxemburg va face parte din strategia noastră R&D, susținând dezvoltarea de noi produse și acumularea de know-how. Suntem o organizație cu un puternic ADN tehnic și ne angajăm să menținem excelența și inovația pe toate piețele pe care operăm”, spune Ștefan Morcov (foto), Managing Director, Tremend Benelux. 

Beneficiind de poziționarea strategică, planurile pentru biroul din Luxemburg au ca obiectiv atragerea de clienți din țările vecine precum Belgia, Franța, Germania și Olanda și extinderea business-ului în Europa de Vest, prin proiecte de transformare digitală și inovație.

Totodată, activitatea noii filiale se va concentra pe proiectele europene și cu alte instituții internaționale. În 2020, 13,5% din cifra de afaceri a companiei a provenit din proiectele semnate pentru Comisia Europeană. Pentru 2021, Tremend estimează, de asemenea, venituri de 7 milioane de EURO din această verticală.

În perioada imediat următoare, Tremend se va axa pe consolidarea noului birou în zona de delivery management, software engineering și business development. 


Tremend a fost fondată de Ioan Cocan și Marius Hanganu în 2005, pornind de la experiența acumulată în Silicon Valley. Compania a înregistrat o rată de creștere solidă, cu venituri de 20 de milioane de EURO la finalul anului 2020, având puncte de lucru în Belgia, Luxemburg, Marea Britanie, Statele Unite și două sedii în România.  

”Dezvoltarea internațională vine în mod natural cu talentul, pasiunea și expertiza echipei noastre. Continuăm implementarea, pe termen lung, a planului strategic de expansiune, de extindere pe noi verticale și în noi teritorii, prin abordarea unor domenii și produse auxiliare. Evoluția noastră recentă include parteneriate cu furnizori majori de tehnologie, cum sunt Salesforce, Microsoft și Amazon, dezvoltarea de produse noi, precum TORP, soluția noastră emblematică dedicată domeniilor financiar, bancar și telecom. Punem accent pe investițiile în dezvoltarea profesională a echipei noastre și în cercetare, în tehnologiile emergente precum IoT, Artificial Intelligence, Machine Learning și Biometrie”, menționează Marius Hanganu, Managing Partner, Tremend.

Reveal Marketing Research: Așteptările românilor cu privire la bănci

32% dintre români sunt siguri că băncile vor continua digitalizarea în următoarele 12 luni, se arată într-un studiu Reveal Marketing Research despre așteptările românilor cu privire la bănci în contextul actual.

  • 32% dintre români sunt siguri că băncile vor continua digitalizarea în următoarele 12 luni 
  • 72% dintre respondenți consideră că banca cu care lucrează s-a adaptat în mare și în foarte mare măsură contextului coronavirus.
  • Top 3 valori asociate unei bănci, în opinia românilor: siguranța a fost menționată de 50% dintre respondenți, seriozitatea de 45% și responsabilitatea tot de 45%.

„Pandemia, ca fenonomen, a adus o mulțime de dimensiuni negative, însă ca orice criză a venit și cu elemente pozitive: de la digitalizarea vieții noastre de zi cu zi la optimizarea multor procese și până la adaptarea furnizorilor la noile nevoi ale oamenilor.” (Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research)

Context

După un an plin de incertitudini, definit de schimbări rapide și de adaptare imediată, este important să ne uităm la cum reușesc instituțiile să răspundă în continuare nevoilor și așteptărilor clienților. Astfel, Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre așteptările românilor cu privire la bănci în contextul actual, la începutul anului 2021. Întrucât ne mutăm tot mai mult în mediul online, iar eficiența crește prin digitalizare, i-am întrebat pe români în ce măsură consideră că și băncile fac acest lucru. Cum percep respondenții interacțiunea cu banca în contextul pandemiei și ce valori ar trebui să transmită băncile clienților lor în prezent? Iată mai jos rezultatele!

Percepția romanilor despre digitalizarea băncilor
și încrederea în deciziile acestora

32% dintre români sunt siguri că băncile vor continua digitalizarea în următoarele 12 luni. În schimb, o treime dintre români a declarat că nu se așteaptă deloc să se întâmple acest lucru, iar 35% dintre respondenți încă nu sunt pe deplin convinși de digitalizarea băncilor. Cei din mediul urban sunt în cea mai mare măsură convinși de această schimbare a serviciilor bancare – 39% au răspuns că sunt siguri de tendința spre digitalizare, comparativ cu 22% dintre respondenții din mediul rural.

72% dintre români consideră că banca cu care lucrează s-a adaptat în mare și în foarte mare măsură contextului coronavirus. 

În ceea ce privește ajutorul oferit de bănci clienților lor în aceasta perioadă, peste jumătate dintre respondenți (56%) sunt de părere că banca cu care lucrează a reușit să își sprijine clienții în contextul pandemiei. Tinerii au declarat în mare și în foarte mare măsură că banca lor oferă servicii care să le vină în ajutor clienților – 65% dintre tinerii profesioniști și aproximativ jumătate (51%) dintre milenialii fără partener cred acest lucru. Similar, persoanele educate, cu copii declară că banca lor a venit în ajutorul clienților în aceasta periodă – 53% dintre familiile moderne au selectat această opțiune.

Românii afirmă că au încredere în deciziile pe care le iau băncile la care apelează. 62% dintre aceștia considera că banca lor ia cele mai bune decizii pe timpul crizei coronavirus și se declară mulțumiți de modul de gestionare a acestei perioade. 

Care sunt valorile pe care ar trebui să le aibă o banca, în opinia românilor?

Întrebați care sunt top 3 valori pe care banca lor ar trebui să le aibă, românii au menționat în proporție de 50% siguranța, seriozitate (45%) și responsabilitate (45%). Având în vedere anul 2020 plin de incertitudine, este de înțeles de ce românii preferă atribute care să le confere sentimentul de stabilitate și siguranță. Pentru segmentele mai tradiționaliste care își doresc stabilitate, siguranță se situează pe primul loc – seniorii pensionari, urmați de familiile tradiționale sunt cei care prefera în cea mai mare măsură siguranță atunci când se gândesc la valorile unei bănci (55%, respectiv 54%). Seriozitatea este o valoare menționată în cea mai mare măsură de tinerii profesioniști (59%), iar responsabilitatea este preferată cel mai mult de către maturii fără partener (59%).

Un sfert dintre respondenți (25%) au menționat digitalizarea ca valoare importantă pe care o atribuie unei bănci. Cei care prefera o banca digitalizată sunt 38% dintre maturii fară partener. Apoi, persoanele educate, cu copii au selectat aceeași opțiune într-o proporție semnificativă – 35% dintre familiile moderne consideră că digitalizarea este o valoare pe care o banca ar trebui să o aibă.

Genesis Property: Percepția angajaților despre biroul viitorului

Într-un raport realizat de genesis Property se arată că 36% dintre angajați cred că își vor relua activitatea la birou în 2021, împreună cu întreaga echipă. Biroul viitorului va avea mai multă siguranță, mai puțină rutină și va fi o platformă pentru manifestări creative.

Mai mult de o treime (36,5%) dintre angajații care au răspuns unui sondaj recent inițiat de Genesis Property, pentru a înțelege mai bine percepția oamenilor despre perspectiva reîntoarcerii la birou și așteptările lor de la biroul viitorului, cred că întreaga echipă din compania în care lucrează se va întoarce anul acesta la birou. Cei mai mulți spun că birourile au devenit o parte importantă a jobului lor în contextul Covid-19 și peste 57% vor evalua mai atent acest criteriu în viitor, când se vor afla în situația de a-și căuta un nou loc de muncă, mai arată sondajul Genesis Property, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de birouri de clasa A din România, care deține West Gate Business District și Novo Park.

Dacă proximitatea biroului față de casă rămâne un factor important pentru majoritatea angajaților (65%), anul pandemic a crescut importanța măsurilor sanitare luate în clădire (51% dintre respondenți) și a modului de organizare a spațiului, cu accent mai mare pe birouri delimitate care facilitează distanțarea (49,3% dintre respondenți). În același timp, 41% spun că vor evalua atent, de-acum înainte, și tehnologiile adoptate în spațiul de birouri pentru mai multă siguranță privind sănătatea lor și a colegilor.

Crearea unui mediu de lucru mai sigur pentru sănătate, prin măsuri sanitare și tehnologii avansate menite să limiteze riscurile unor amenințări pentru sănătate cum este Covid-19, se află la baza The IMMUNE Building Standard™ (IMMUNE™), primul standard global open source care evaluează rezistența clădirilor de birouri la amenințări pentru sănătate. IMMUNE™ propune peste 120 de măsuri relevante pe care orice proprietar de clădiri de birouri sau angajator care își desfășoară activitatea în clădire le poate lua pentru a îmbunătăți imunitatea birourilor.

Biroul post-pandemic, mai sigur și mai creativ

În perspectivă, pe lângă măsurile pentru sănătate pe care peste 60% dintre respondenții la sondajul Genesis Property le văd necesare în clădirile de birouri astăzi și în viitor, mulți angajați consideră că este loc și pentru alte schimbări. Spre exemplu, 52% cred că, în viitor, birourile ar trebui să ofere angajaților o experiență integrată de muncă, stil de viață, divertisment și socializare. Alți 45% consideră că situația actuală reprezintă o oportunitate pentru integrarea de tehnologii bazate pe inteligența artificială, care pot elimina activități repetitive și de rutină, redefinind modul în care vor lucra în viitor. Nu în ultimul rând, 40% își dorescca, pe viitor, să aibă oportunitatea să lucreze în spații care le ofere un mediu mai bun pentru a-și manifesta și creativitatea.

„Oamenii simt tot mai mult nevoia să interacționeze cu colegii și vor să facă acest lucru într-un mediu mai sigur pentru sănătate, care le pune în valoare abilitățile și creativitatea. Prin urmare, anul care tocmai s-a încheiat nu este doar anul pandemiei, ci și anul care a declanșat schimbarea privind viața la birou și modul în care vor fi gândite birourile de-aici înainte. În tot acest context, IMMUNE™ vine ca o soluție prin care riscurile pentru sănătate și îngrijorările angajaților pot fi atenuate, așa încât oamenii să poată redescoperi biroul, așa cum va arăta în viitor”, spune Darren Allen, director de dezvoltare în cadrul Genesis Property, responsabil de implementarea proiectului IMMUNE™.

Darren Allen, director de dezvoltare în cadrul Genesis Property

Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre viitorul birourilor a fost desfășurat în luna noiembrie 2020 prin platforma iVox, pe un eșantion de 1.062 de utilizatori de internet din toată țara, dintre care aproape 60% femei și peste 70% cu vârsta între 25 și 40 de ani. 8 din 10 erau angajați full-time și aproximativ 77% ocupau poziții cu activitate de birou, în arii precum IT, consultanță, financiar, energie, imobiliare, auto sau comerț.

__________

Despre Genesis Property

Genesis Property este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de birouri de clasa A din România. Cu o experiență de peste 20 de ani în industrie, compania deține peste 150.000 de metri pătrați de spații de birouri de clasa A care găzduiesc peste 20.000 de angajați: Novo Park din Pipera și West Gate Business District din zona Militari. Genesis Property este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus studențesc privat din România, West Gate Studios, și al unității de cazare de 4 stele Studio One Accommodation Suites.

RE/MAX România, afaceri de peste 5,5 mil. Euro în 2020

0

RE/MAX România, parte a liderului mondial în real-estate şi franciza numărul 1 la nivel global pe acest segment, a înregistrat anul trecut comisioane în valoare de peste 5,5 milioane de euro, în creștere cu aproximativ 20% față de anul precedent. Totodată, compania a intermediat peste  5.000 de tranzacții imobiliare, care au însumat peste 200 milioane de euro. Pentru anul curent, RE/MAX România își propune o creștere de circa 30% atât a numărului de tranzacții, cât și a comisioanelor înregistrate.  

„Anul 2020 a fost unul cu multe provocări în imobiliare, dar am văzut și multe oportunități.  La fel ca toată lumea, și noi am resimțit efectele pandemiei, însă am căutat oportunitatea. Astfel, ne-am reorganizat activitatea, orientându-ne mai mult spre online, și am investit mai mult în digitalizare, educație și customer experience, segmente pe care dorim să le dezvoltăm și în anul curent. Privind retrospectiv, putem afirma că nevoia de adaptare la schimbare ne-a impulsionat să evoluăm accelerat. Deși am pierdut 10% față de estimările inițiale, am reușit să obținem o creștere de peste 30% la cei mai importanți indicatori, iar pentru 2021 estimăm creșteri la același nivel procentual” a declarat Răzvan Cuc, Președinte RE/MAX România.    

Razvan Cuc, Presedinte REMAX Romania

Potrivit datelor centralizate de companie, circa 85% din totalul tranzacțiilor realizate de birourile RE/MAX la nivel național au fost reprezentate de segmentul vânzări, care a cunoscut o creștere de peste 30% față de anul precedent, restul de 15% cumulând segmentul închirieri. Rețeaua locală RE/MAX a încheiat anul 2020 cu peste 50 de birouri francizate și peste 600 de membri.

Capitala, în topul orașelor cu cele mai multe tranzacții în 2020

Bucureștiul s-a menținut și în 2020 în topul orașelor cu cel mai mare număr de tranzacții înregistrate, fiind urmat în clasament de Cluj și Brașov. La fel ca anul precedent, cele mai multe intermedieri au fost pe segmentul rezidențial – într-un procent de 72%. Potrivit reprezentanților companiei, în 2020 s-a resimțit, totodată, și o tendință de creștere pe acest segment, în special pe locuințe cu suprafețe mari și/sau case. În continuare, cele mai multe tranzacții s-au înregistrat pe segmentele: terenuri – 13%, office – 4%, industrial – 5% și altele – 6%  

Tot în Capitală au fost intermediate și cele mai valoroase tranzacții ale birourilor RE/MAX în 2020 –  un bloc de locuințe de 2,5 milioane de euro, un spațiu industrial/office de 1,8 milioane de euro, respectiv o vilă de 1,7 milioane de euro.

RE/MAX estimează o cifra de afaceri de 7 mil. Euro pentru 2021

Pentru anul curent, RE/MAX mizează pe o evoluție pozitivă a business-ului, respectiv o creștere de circa 30% pentru toți indicatorii importanți. Așadar, până la finele lui 2021, compania se așteaptă la un volum de peste 6.500 de tranzacții, care să cumuleze o valoare totală a comisioanelor de circa 7 milioane de euro, precum și la un minimum de 65 de birouri francizate și 750 de agenți.

Benefito Mobile, operator virtual de telefonie mobilă, targetează 150.000 de euro pe SeedBlink

0

Benefito Mobile, operator virtual de telefonie mobilă (MVNO), targetează 150.000 de euro pe SeedBlink, cea mai mare platformă de crowdfunding pentru companii tech din Europa de Sud-Est. Listarea Benefito Mobile, serviciu lansat de doi dintre cei mai reputați specialiști din telecomul românesc, va avea loc marți, 26 ianuarie.

În schimbul acestei finanțări, fondatorii Benefito Mobile vor ceda 10.000 de acțiuni care reprezintă 5,3% din capital.

Investiția va finanța lansarea în al doilea trimestru din 2021 a primei cartele preplătite din România prin care clienții primesc credit pe mobil atunci când achiziționează produse și servicii.

Diferențiator puternic pentru retaileri online și offline

Cartela Benefito Mobile reprezintă o premieră pentru domeniile telecom și retail din România în contextul în care, pentru a-și atrage și fideliza clienții, majoritatea retailerilor folosesc programe clasice (carduri cu acumulare de puncte ori reduceri la produse cu termen de valabilitate scurt) care sunt în mică măsură utile clienților. Prin cartela Benefito Mobile retailerii online și offline vor putea oferi un beneficiu real, apreciat de clienți, precum reîncărcarea creditului telefonului mobil. Creditul gratuit ajunge să fie o recompensă pentru fidelitatea clientului, astfel, persoanele care cumpără mai des și mai mult de la retailerii parteneri primesc mai multe beneficii pentru banii cheltuiți.

Benefito Mobile colaborează cu Bonusway și Cashback World, platforme internaționale de cash back care au parteneriate cu sute de retaileri.

Un alt diferențiator pentru piața din România este modul de tarifare, acesta fiind în lei și nu în euro.

O inovație pentru România, succes în Europa de Vest.
Colaborare cu Telekom Romania Mobile

Benefito Mobile este un brand deținut de Goil Services Romania S.A, o companie înființată în aprilie 2018 care îi are ca acționari pe Goil Power SRL Italia (acționar majoritar), Marian Velicu și Marius Ionescu, doi dintre cei mai reputați specialiști din telecomul românesc, cu experiență de 40, respectiv 30 de ani în domeniu. Aceștia dețin împreună aproximativ 36% din companie. De altfel, cei doi au lansat împreună în 2012 Veridian – primul operator mobil virtual din România de tip Mobile Virtual Network Enabler / Virtual Network Aggregator.

Operatorii mobili virtuali (MVNO) nu dețin propria rețea de telefonie mobilă, utilizând infrastructura unui operator mobil tradițional. Benefito Mobile utilizează rețeaua Telekom Romania Mobile Communications, prin intermediul Veridian, care este conectat la rețeaua Telekom Romania Mobile ca Agregator MVNO (MVNA).

„Listarea pe SeedBlink vine la doar câteva săptămâni după ce am atras o investiție din partea fondului Roca X, o confirmare a faptului că proiectul nostru este unul viabil, cu potențial ridicat. Aceste finanțări ne vor susține în a lansa prima cartelă preplatită de telefonie mobilă din România care va crea convergență între domeniul telecomunicațiilor și cel al retailului. Este un pas foarte important pentru piața locală de telecom, dar și pentru piața de retail care va avea la dispoziție, în premieră pentru România, un model inovator de atragere și fidelizare a clienților”, afirmă Marian Velicu (Foto), cofondator și președinte al Goil Services Romania, compania care deține Benefito Mobile.


Ne bucurăm să sprijinim un nou proiect care face pionierat, de data aceasta primul operator de tip MVNO din România care schimbă modelul de business în domeniul telecom poziționându-se și ca un marketplace în relația dintre consumatori și retaileri. Salutăm implicarea în proiect a unei echipe de fondatori foarte experimentați în domeniu și totodată a RocaX, investitorul ancoră cu care continuăm astfel seria de proiecte comune”, afirmă Andrei Dudoiu, co-fondator și CEO al SeedBlink.

Lansarea Benefito Mobile vine în contextul în care operatorii mobili virtuali s-au dezvoltat de peste zece ani în Europa de Vest, reprezentând, în funcție de țară, între 10% și 40% din numărul de utilizatori de telefonie mobilă. 

Randamentul acțiunilor: 400% în cinci ani.
Creșterea valorii companiei: de 10 ori în cinci ani

“Credem că Benefito Mobile va fi un succes datorită noutății (credit gratuit bazat pe achiziții în

retail) și atractivității acestuia în privința prețului. De asemenea, serviciul vine cu un model de

business foarte profitabil, randamentul acțiunilor ajungând la 400% în cinci ani. Astfel, estimăm că vom fi pe break-even după primele șase luni, când vom avea aproximativ 10.000 de utilizatori, iar, după 18 luni, businessul va fi profitabil. Ne așteptăm ca valoarea companiei să crească de la 2,7 milioane de euro în momentul listării pe SeedBlink la aproximativ 28 milioane de euro în cinci ani”, adaugă Marian Velicu.

Conducerea Benefito Mobile mizează să atingă o cotă de 2-3% din piața de telefonie mobilă până la sfârșitul lui 2025. 

De asemenea, cofondatorii Benefito Mobile preconizează că businessul va înregistra o cifră de afaceri de 700.000 de euro anul acesta. În cinci ani, veniturile ar putea ajunge la 15 milioane de euro pe an și un profit brut de aproximativ 5,6 milioane de euro.

ENEL X ROMÂNIA INSTALEAZĂ PESTE 1.200 DE PANOURI FOTOVOLTAICE PENTRU RETAILERUL MEGA IMAGE

0

Enel X România, parte a Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, implementează două proiecte pentru dezvoltarea de sisteme fotovoltaice destinate retailerul Mega Image în Popești Leordeni si Sibiu, cu o capacitate instalată de peste 500 kWp.

Proiectul din Județul Ilfov presupune livrarea la cheie a unui sistem fotovoltaic format din peste 1.008 de panouri fotovoltaice amplasate pe o structură metalică tip copertină, special proiectată pentru parcajul depozitului Mega Image, precum și realizarea infrastructurii electrice aferente. În Sibiu, Enel X România va implementa un sistem fotovoltaic ce presupune amplasarea a  260 de panouri fotovoltaice pe acoperișul magazinului Mega Image

„Venim în întâmpinarea clienților noștri cu soluții de eficiență energetică destinate companiilor, ce permit producerea locală,  independentă, a energiei electrice, creșterea gradului de flexibilitate energetică și a profitabilității, prin reducerea costurilor cu energia electrică. De asemenea, proiectele dezvoltate de Enel X România duc la reducerea impactului asupra mediului, prin scăderea amprentei de carbon. Ne bucurăm că Mega Image a ales energia curată, din surse regenerabile, atât pentru reducerea costurilor, cât și datorită sustenabilității acesteia”, a declarat Mirel Jarnea, Head of B2B Enel X România.

Sistemul instalat pe acoperișul depozitului Mega Image din Popești Leordeni asigură o producție anuală de energie electrică de peste 527 MWh, contribuind la reducerea cu 246 tone/an a emisiilor de dioxid de carbon. Proiectele dezvoltate împreună cu Enel X îi aduc retailerului Mega Image economii anuale cu energia electrică estimate la peste 65.000 de euro.

Proiectul susține strategia de sustenabilitate prin care Mega Image se implică și acordă o atenție deosebită impactului pe care activitățile desfășurate le au asupra mediului. Din dorința de a oferi soluții concrete, care pot ajuta comunitățile să beneficieze de un mediu curat și sigur, Mega Image utilizează energie certificată verde pentru aproape toate magazinele din București și județul Ilfov.

Echipamentele și tehnologiile utilizate de Enel X în cadrul proiectului au performanțe si fiabilitate ridicate, provenind de la furnizori importanți pentru piața de sisteme fotovoltaice la nivel mondial.

Enel este o companie energetică multinațională, unul dintre liderii integrați pe piețele globale de electricitate, gaze naturale și energii din surse regenerabile. Enel este una dintre cele mai mari companii de utilități din Europa după capitalizarea de piață și EBITDA raportat. Grupul Enel activează în peste 30 de țări din lume, având o capacitate totală gestionată de circa 88 GW. Enel distribuie electricitate printr-o rețea de peste 2,2 milioane de kilometri, are circa 74 de milioane de clienți casnici și companii în toată lumea, care reprezintă cea mai mare bază de clienți comparativ cu firmele europene din domeniu. Divizia de energii regenerabile Enel Green Power operează unități de producție cu o capacitate instalată de peste 46 GW din surse eoliene, solare, geo-termale și hidro în Europa, cele două Americi, Africa, Asia și Australia.

Enel X este divizia globală de afaceri a Enel dedicată dezvoltării de produse inovatoare și soluții digitale în sectoarele în care energia prezintă cel mai mare potențial de transformare: orașe, case, industrii și mobilitate electrică. Compania este lider global în domeniul serviciilor energetice avansate, gestionând soluții de echilibrare a rețelei prin managementul consumului de energie, cu o capacitate totală de peste 6 GW la nivel global, o capacitate de stocare instalată de 110 MW iar, în sectorul mobilității electrice, este jucător de top, cu circa 130.000 de puncte publice și private de încărcare a vehiculelor electrice pe tot globul. Inovarea și sustenabilitatea se află în centrul strategiei Enel X încă de la începuturi, economia circulară fiind combinația perfectă a acestor două elemente, aplicate în multe dintre produsele și serviciile Enel X.

 Enel România este unul dintre cei mai mari investitori privați în domeniul energetic, cu operațiuni în sectorul distribuției și furnizării de electricitate, dar și al producției de energie electrică din surse regenerabile, prezent pe piața din România din 2005. Enel are aproximativ 3.100 de angajați în România și oferă servicii unui număr de 3 milioane de clienți. Companiile E-Distribuție operează rețele cu o lungime totală de aproximativ 128.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Muntenia Sud (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, a siguranței și performanței rețelelor și implementarea pe plan local a standardelor de mediu ale grupului Enel.

Ghidul DAC6 a fost publicat în sfârșit. Ce clarificări aduce?

0

Material de opinie de Mihaela Popescu-Ichim, Director, Anca Ghizdavu, Manager, și Anca Preda, Consultant Senior Servicii Fiscale, Deloitte România (foto)

Ghidul privind interpretarea Directivei Europene 822/2018 (DAC6) a fost, în cele din urmă, publicat pe site-ul ANAF pe data de 13 ianuarie 2021. Documentul era așteptat de companiile vizate, având în vedere că publicarea acestuia a fost prevăzută expres în Ordonanța Guvernului nr. 5/2020 care transpune directiva în România. DAC6 impune raportarea către autoritățile fiscale a tranzacțiilor transfrontaliere cu risc fiscal care au fost derulate începând din data de 25 iunie 2018. Primul termen, respectiv 31 ianuarie 2021, vizează aranjamentele din a doua jumătate a anului 2020, în timp ce tranzacțiile „istorice”, din perioada 25 iulie 2018 – 30 iunie 2020, au ca termen de raportare 28 februarie 2021.

Pentru societățile din România, ghidul DAC6 este mai mult decât bine-venit, pentru că ajută contribuabilii în interpretarea legislației DAC6 (atât prin exemplele furnizate cu privire la aranjamentele transfrontaliere raportabile, cât și prin clarificarea unor noțiuni de bază prevăzute de directivă) și ușurează, astfel, procesul de analiză a tranzacțiilor. Cu toate acestea, mai pot fi aduse clarificări suplimentare, având în vedere că ghidul DAC6 nu limpezește toate aspectele „gri” ale legislației.

Câteva din lămuririle cuprinse în ghid

În primul rând, este utilă clarificarea pe care o aduce cu privire la noțiunea de „avantaj fiscal”, care este esențială în evaluarea „testului beneficiului principal” pentru anumite semne distinctive (aspecte care determină dacă o tranzacție este raportabilă sau nu). Astfel, se lămurește faptul că tranzacția intră în sfera directivei doar dacă beneficiul principal  sau unul dintre principalele beneficii ale tranzacției vizează obținerea unui „avantaj fiscal”. Ghidul precizează că această noțiune este una largă, care nu surprinde doar obținerea unei scutiri/rambursări de taxe și impozite, ci și situațiile în care sunt maximizate deducerile fiscale, pierderile fiscale ori sunt diminuate veniturile sau câștigurile etc.

Totodată, ghidul aduce lămuriri pentru mai multe semne distinctive DAC6, care vin să armonizeze prevederile din textul inițial al OG 5/2020 cu cel al directivei europene. Printre acestea se numără clarificările în zona tranzacțiilor circulare, care presupun interpunerea unor entități fără scop comercial sau tranzacții care se compensează/anulează reciproc. În acest caz, OG 5/2020 face trimitere, indirect, la acțiuni de spălare a banilor, iar ghidul DAC6 se referă la „mutarea circulară” a banilor (în linie cu textul directivei), fapt care schimbă radical sfera de aplicare a semnului distinctiv.

O altă clarificare adusă în vederea armonizării cu textul directivei se referă la plățile către jurisdicțiile necooperate, conform listei UE / OCDE. Potrivit ghidului, aplicarea testului beneficiului principal nu mai este necesară, tranzacțiile fiind considerate automat raportabile.

În plus, ghidul precizează că lista cu jurisdicțiile necooperante trebuie analizată la data la care intervine obligația de raportare, și nu la data implementării aranjamentului. În cazul în care lista se modifică ulterior, nu mai este necesară reevaluarea aranjamentului din acest punct de vedere. Astfel, societățile trebuie să acorde atenție sporită plăților efectuate către jurisdicții precum Barbados, Fiji, Seychelles, Insulele Virgine Americane, Samoa, Panama etc.

Cu privire la transferurile transfrontaliere de funcții/active/riscuri, prin ghid se revine la noțiunea de EBIT în sens de „câștiguri” (profituri), asemenea textului directivei, și nu la „venituri”, cum menționează OG 5/2020. Această clarificare aduce un plus pentru contribuabili, având în vedere că sensul celor două noțiuni este complet diferit.

OG 5/2020 versus Ghidul DAC6

Având în vedere faptul că ghidul aduce o serie de modificări legislației DAC6 care nu sunt în concordanță cu textul OG 5/2020, apare întrebarea referitoare la forța juridică a ghidului DAC6 și o dilemă în plus pentru contribuabili: care dintre cele două are putere legislativă mai mare? Este de precizat în acest sens că, deși OG 5/2020 face referire la emiterea ulterioară a unui ghid de interpretare, acesta a fost publicat doar pe website-ul ANAF, ceea ce pune în discuție caracterul său normativ și forța sa juridică.

În substanță, modificările prevăzute de ghid au fost introduse în spiritul reglementării DAC6, cu scopul de a alinia legislația națională cu cea prevăzută în textul directivei europene, în sensul lămuririi unor termeni care, traduși în limba română, creau confuzii de interpretare. Deși clarificările aduse prin ghid sunt bine-venite pentru contribuabili, ar fi fost totuși de dorit ca, prin intermediul acestuia, să se faciliteze interpretarea actului normativ existent, iar eventualele neconcordanțe dintre acesta și directivă să se regleze prin modificarea legislației.

Arii care pot fi îmbunătățite

Pe lângă problematica puterii legislative a ghidului, există în continuare multe semne de întrebare, unele derivând din însuși textul ghidului.

Un exemplu ar fi definiția aranjamentului transfrontalier, care poate conduce fie la o interpretare holistică, fie la o interpretare fragmentară a aranjamentului (de exemplu, pentru fiecare plată). Acesta ar fi fost un aspect extrem de important de clarificat, întrucât influențează direct obligația de raportare a contribuabililor.

Totodată, rămâne un semn de întrebare, respectiv o discrepanță față de textul directivei în ceea ce privește obligația unui contribuabil relevant de a raporta către ANAF un aranjament dacă deține dovada că același aranjament a fost raportat de un alt contribuabil către o altă autoritate din alt stat membru.

Alte aspecte care ar fi fost util să fie clarificate se referă la termenul până la care trebuie făcută raportarea anuală pentru acele aranjamente cu prestare succesivă multianuală (de exemplu, împrumuturi multianuale) și, poate, introducerea unui prag valoric de la care tranzacțiile transfrontaliere devin raportabile, pentru a diminua atât eforturile de raportare ale contribuabililor/intermediarilor, precum și efortul de administrare a acestora de către ANAF.

În concluzie, după o lungă perioadă de așteptare, publicarea ghidului DAC6 este benefică pentru mediul de afaceri, pentru că aduce o serie de clarificări importante în procesul de evaluare a tranzacțiilor transfrontaliere. Reglementarea DAC6 rămâne, totuși, una foarte complexă și uneori subiectivă și care, de cele mai multe ori, depinde de consecințele fiscale ale aranjamentelor transfrontaliere în toate jurisdicțiile implicate, ceea ce face cu atât mai dificilă evaluarea obligațiilor de raportare. Deși scopul declarat al autorităților este acela ca sensul reglementării DAC6 să fie cât mai larg și să poată impune raportarea unui număr cât mai mare de tranzacții cu elemente de planificare fiscală agresivă, din perspectiva contribuabililor este cu atât mai important să depună toate diligențele pentru a se asigura că declară doar acele tranzacții care se încadrează propriu-zis în vreunul din semnele distinctive și sunt eligibile pentru raportare. 

REI Finance Advisors: România obține 100 mld. EUR fonduri europene în exercițiul financiar 2021-2027. Ce programe vor primi finanțare?

0

Analiză REI Finance Advisors: România obține 100 mld. EUR fonduri europene în exercițiul financiar 2021-2027, de 3 ori mai mult decât în perioada 2014-2020. Agricultura și programele de Dezvoltare Durabilă, o treime din bugetul disponibil. Ce programe vor primi finanțare?

  • Nouă programe operaționale vor putea absorbi bugetul de 79,9 mld. EUR pentru România și alte programe destinate agriculturii vor beneficia de un buget de circa 20 mld. EUR;
  • România primește 7,5% din totalul bugetului multianual aprobat de UE pentru perioada 2021-2027;
  • Investiții de miliarde sunt vizate în noul program de finanțare europeană pentru școli, spitale, lucrări de infrastructură, mediul de afaceri, digitalizare și multe altele;

România va avea la dispoziție un buget total de 100 miliarde euro în exercițiul de finanțare europeană 2021-2027, dintre care 79,9 miliarde euro fonduri europene nerambursabile repartizate în numai puțin de 9 programe operaționale pe mai multe sectoare cheie ale economiei, cât și un buget de circa 20 miliarde euro fonduri nerambursabile, destinate agriculturii.

Liderii țărilor europene şi ai instituţiilor UE au aprobat un buget multianual pentru perioada 2021-2027, în valoare de 1.074 miliarde de euro. Din valoarea totală bugetată, România a obținut aproximativ 7,5%, respectiv 79,9 miliarde euro, sumă ce va fi folosită sub forma unui pachet de redresare economică, ce vizează pe de-o parte îmbunătățirea infrastructurii din țara noastră, construirea de noi spitale și școli, modernizarea sistemelor publice, cât și sume ce vor fi alocate pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România, în domenii cheie.

„România primește în exercițiul financiar 2021-2027 o alocare de peste două ori mai mare față de valoarea obținută în intervalul 2014-2020, ceea ce înseamnă o disponibilitate financiară mai mare pentru companiile cu activitate în România, atât pentru nevoile proprii (dezvoltare, digitalizare), cât și indirect pentru a executa lucrări de infrastructură: eficiență energetică, școli, grădinițe, reabilitare de drumuri, construire de autostrăzi, poduri, construirea de noi spitale, investiții care vor genera dezvoltare pe orizontală în rândul companiilor românești. Mai mult, Guvernul României a anunțat disponibilitatea unui buget suplimentar în valoare de circa 20 miliarde euro fonduri nerambursabile ce sunt destinate sectorului agriculturii. În exercițiul financiar 2021-2027, companiile vor putea solicita fonduri direct de la Agențiile de Dezvoltare Regionale, ceea ce se traduce printr-o scădere a perioadelor necesare evaluării proiectelor și semnarea contractelor, deci o eficientizare a procesului de absorbție”, a declarat Roxana Mircea (foto), partener REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice și mai mari companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat pentru companiile cu activitate în România.

Ce programe vor primi finanțare nerambursabilă în intervalul 2021 – 2027

  1. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), axat în special pe investiții în sectoare cheie, va beneficia de o alocare pe regiuni, totalul bugetului fiind de peste 13,62 miliarde de euro[1]. Spre deosebire de exercițiul financiar anterior, în perioada 2021-2027, PODD va fi disponibil și gestionat independent de către una dintre cele opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR) astfel: POR București-Ilfov, POR Nord-Vest, POR Vest, POR Centru, POR Sud-Muntenia, POR Sud-Est, POR Sud-Est Oltenia, POR Nord-Est;
  2. Principala provocare pe care Programul Operațional Transport (POT 2021-2027) va trebui să o rezolve este reprezentată de recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, adaptată inclusiv utilizării duale și asigurând, în același timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură. Bugetul total estimat al POT 2021-2027 este de 8,368 miliarde de euro, iar fondurile vor fi alocate pentru principalele obiective de infrastructură – șosele de mare viteză, drumuri naționale, feroviare, mobilitate urbană, transport multimodal, canale navigabile și portuare etc[2];
  3. Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO) va beneficia de un buget estimat de 5,775 miliarde euro[3], din care 3,861 miliarde euro fonduri structurale europene și 1,913 miliarde euro cofinanțare națională. POEO 2021-2027, cu un buget gestionat de Ministerul Educației, are o serie de obiective specifice, printre careîmbunătățirea accesibilității, calității educației și îngrijirii copiilor preșcolari, inclusiv ale infrastructurii aferente, prevenirea abandonului școlar timpuriu, ameliorarea calității educației și formării profesionale, integrarea tinerilor pe piața muncii, dezvoltarea culturii antreprenoriale, sprijinirea antreprenoriatului și a economiei sociale sau creșterea participării la învățarea pe parcursul întregii vieți pentru asigurarea tranzițiilor pe piața muncii și a mobilității profesionale a angajaților;
  4. Programul Operațional Sănătate (POS) are ca obiectiv general îmbunătățirea accesibilității, eficacității, eficienței și rezilienței sistemului de sănătate, iar ca obiective specifice îmbunătățirea eficacității serviciilor medicale de urgență, creșterea accesului la servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu, îmbunătățirea accesibilității și eficacității serviciilor de reabilitare/recuperare, serviciilor de îngrijire paliativă, serviciilor de îngrijire pe termen lung, creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii,  îmbunătățirea eficacității și eficienței serviciilor medicale prin investiții în cercetare și în digitalizarea sistemului medical sau creșterea gradului de utilizare a metodelor moderne și inovative de investigație, intervenție și tratament. Bugetul estimat alocat POS 2021-2027 este de 4,7 miliarde euro[4], reprezentând atât fonduri europene nerambursabile, fonduri structurale europene, cât și o contribuție națională de la bugetul de stat;
  5. Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) va beneficia de un buget estimat la 2.960 miliarde euro fonduri europene + 703 milioane euro buget de la stat, un total de 3,663 miliarde euro[5] pentru intervalul 2021-2027. Măsurile prevăzute în POIDS urmăresc să răspundă nevoilor grupurilor vulnerabile din mediul rural, în principal, dar și din mediul urban, atât în ceea ce privește asigurarea accesului la servicii cât și prin implementarea unor măsuri care să sprijine în mod direct membrii grupurilor vulnerabile (vouchere, sprijin material, alimente, etc). Analiza datelor statistice a reliefat grupurile specifice aflate în situație de vulnerabilitate ridicată: copiii și tinerii, locuitorii din mediul rural, inclusiv romi, persoanele cu dizabilități, persoanele cu un nivel scăzut de școlaritate, familiile monoparentale care au copil/copii în întreținere, ifamiliile cu mai multi copii șî persoanele vârstnice. Strategia Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 vizează mai multe paliere de ajutor și finanțare, parte a strategiei Guvernului României de a îmbunătăți situația generală a familiilor din medii defavorizate;
  6. Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) ar urma să beneficieze de un buget în valoare de 2,14 miliarde de euro[6], cu o contribuție națională de 30% și care va beneficia de mai multe axe prioritare, care vizează, în principal, stimularea accesului la finanțare al IMM pentru inovare prin digitalizare;
  7. Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ) sprijină exclusiv activitățile care sunt direct legate de obiectivul specific de a permite regiunilor și cetățenilor să abordeze impactul social, economic și de mediu al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic. POTJ 2021-2027 – are propusă o alocare indicativă totală de aprox. 1,766 mld. euro FEN, din care 0,766 mld JTF și 1 mld. NGEU la care se adaugă cofinanțare națională de 0,264 mld fiind disponibili în total 2,030 miliarde euro[7];
  8. Obiectivul Programului Operațional Asistență Tehnică (POAT) este de a asigura utilizarea şi administrarea eficientă şi eficace a fondurilor UE, sprijinind programarea, monitorizarea, controlul, auditul, evaluarea, comunicarea cu privire la priorităţile UE. Întrucât noul cadru financiar multi anual pentru perioada 2021-2027 propune modernizarea politicii de coeziune şi schimbarea ei într-o politică simplă și flexibilă, se are în vedere simplificarea și introducerea unor noi instrumente de flexibilitate care să faciliteze beneficiarii finali ai fondurilor. Bugetul POAT 2021-2027 este de 598,5 milioane euro[8], dublu față de intervalul anterior 2014-2020;
  9. Opt regiuni ale României vor beneficia de Programe Operaţionale Regionale (POR)[9] finanțate cu bani europeni și fonduri alocate de la bugetul local, sume ce se află pe lista de investiții prin care își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea durabilă și echilibrată a regiunilor din perioada 2014-2020, având la bază direcțiile, acțiunile și prioritățile Planului de Dezvoltare Regională (PDR) 2021-2027 și cele ale Strategiei de Specializare Inteligentă 2021-2027 (RIS), inclusiv recomandările Comisiei Europene formulate în Raportul de țară din 2019 privind România;

Pe lângă cele 80 mld. euro fonduri nerambursabile disponibile României, propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune se ridică la circa 20,5 miliarde de euro. Din această sumă, 13.3 miliarde reprezintă plățile directe, în timp ce 6.7 miliarde de euro se vor acorda pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)[10]. Și alocările pentru FEADR se vor face în baza unor indicatori. În plus, rata de cofinanțare a statelor membre propusă de Comisia Europeanã este de 65-80% FEADR

Principalele propuneri legate de direcțiile de acțiune în exercițiul financiar 2021-2027 pentru FEADR vizează:

  • Investiții în exploatații agricole, pomicole, unități de procesare, servicii de bază în mediul rural și investiții non-agricole: 38%;
  • Sprijin pentru mediu și climă: 35%;
  • Sprijin pentru bunăstarea animalelor și instrumente de gestionare a riscurilor: 9%;
  • Instalarea tinerilor agricultori și înființarea de noi întreprinderi rurale: 8%;
  • Cooperare și inovare: 6%;
  • Schimb de cunoștințe și informare și asistență tehnică: 4%;

„Anul 2021 se anunță unul destul de incert, cu perspective nu tocmai favorabile la nivel global, cea mai mare parte a economiilor din întreaga lume resimțind pe deplin efectele pandemiei. O soluție pentru a lupta împotriva efectelor lăsate în urmă de COVID-19 pentru companiile românești ar fi de a analiza posibilitatea apelării la fonduri europene sau ajutoare de stat și de a depune proiecte pentru a solicita finanțare, pe cât posibil din surse nerambursabile. Pe termen scurt sunt disponibile fonduri prin HG 807/2014, OUG 224/2020, OUG 130, schemele pentru digitalizare și energie regenerabilă. Antreprenorii ar trebui să urmărească cu precădere toate noutățile din sectorul de finanțare nerambursabilă pe portalurile Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii,  Agențiilor de Dezvoltare Regională și să pregătească proiectele împreună cu consultanți specializați care le garantează contractual depunerea de proiecte corecte și complete”, a mai precizat Roxana Mircea.

***

Despre REI Grup

REI FINANCE ADVISORS și REI INTERNATIONAL CONSULTING, parte a REI Grup (reigrup.ro), sunt companii specializate în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor de investiții atât prin fonduri europene nerambursabile (Programul Operational Regional, Programul Operational Infrastructura Mare), cât și pe scheme de ajutor de stat (HG 495/2014, HG 807/2014, HG 332/2014, OUG 81/2019, OUG 130/2020).

Cu o experiență de peste 10 ani în acest domeniu, specialiștii REI Grup se adaptează ușor cerințelor pieței, cunoscând foarte bine mecanismele fondurilor nerambursabile și identifica oportunitățile de obținere de finanțări din surse interne și externe. Aceștia gestionează eficient activitățile proiectelor, relația cu autoritățile publice și pe cea cu companiile private, atât companii multinaționale, cât și companii antreprenoriale, românești. Echipa REI Grup numără în prezent 50 de consultanți în cele opt birouri regionale, cu o vastă experiență în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile pentru companiile cu activitate pe plan local sau internațional.

REI a reușit cu succes atragerea finanțării pentru peste 800 de proiecte la nivel național, cu peste 300 de proiecte implementate și o rată de succes – lider în domeniu – de 99%. În 2020, REI Grup a înregistrat proiecte aprobate în cuantum de circa 100 milioane EUR, iar în acest an valoarea proiectelor aprobate va depăși pragul de 150 -200 mil. EUR. Mai multe detalii despre activitatea REI, aici.


[1] mfe.gov.ro/podd_2021-2027 – 95c37097aeb9a00bcb5c2d5ddde31f38.pdf (gov.ro)

[2] mfe.gov.ro/pot_2021-2027 – 7809a76648585e195992ef0239798351.pdf (gov.ro)

[3] mfe.gov.ro/poeo_2021-2027 – 75032ab1cb8ebef9174c65a9d36571c2.pdf (gov.ro)

[4] mfe.gov.ro/pos_2021-2027 – 415edc3e2fda8d7cfc437a332fd2c11f.pdf (gov.ro)

[5] mfe.gov.ro/poids_2021-2027 – b748aca7e03b142a9ce9f1a2feed2f29-1.pdf (gov.ro)

[6] mfe.gov.ro/pocidif_2021-2027 – 817ff190091f6ccfb46fbfd49fd8f220.pdf (gov.ro)

[7] mfe.gov.ro/potj_2021-2027 – 731f6d3014d0ae169bf874929b040562.pdf (gov.ro)

[8] mfe.gov.ro/poat_2021-2027 –  c45712fa85fb3c6d9e80884dc30cbefa.pdf (gov.ro)

[9] mfe.gov.ro – Perioada 2021-2027 (gov.ro)

[10] https://adrvest.ro/wp-content/uploads/2020/12/Rezumat-POR-Vest-2021-2027_PPT.pdf