Webinarii de ghidaj profesional pentru companii

Florin Antonescu
-
0
Webinarii de ghidaj profesional pentru companii

Compania internațională independentă de consultanță în managementHorváth & Partners derulează în această perioadă o serie de webinarii gratuite adresate clienților și oricăror companii care au nevoie de cunoștințe și consultanță de specialitate în contextul actual. După cum informează inițiatorii, webinariile au loc „de două sau trei ori pe săptămână, până la finalul lunii, cu posibilitate de prelungire în funcție de cerere. Fiecare seminar online durează aproximativ 40 de minute și este susținut de unul dintre consultanții Horváth & Partners. Webinariile sunt destinate tuturor companiilor care au nevoie de ghidaj profesional, indiferent de industria în care activează. Printre tematicile care vor fi abordate se numără: (1) Planificarea lichidității în perioada de criză Covid-19; (2) Excelență în achiziții: Reducerea costurilor pe termen scurt și îmbunătățirea lichidităților în perioada COVID-19 sau (3) Strategii de adaptare a prețurilor în perioada de criza economică. Puteți afla mai multe detalii și vă puteți înscrie, accesând https://www.horvath-partners.com/ro/evenimente/”.

O analiză internă făcută de Horváth & Partners pe baza evoluției firmelor active pe piața locală în perioada 2008-2017 duce la estimarea că aproximativ 150.000 de firme din România s-ar putea să intre în faliment în următorul an din cauza crizei actuale. Argumentele reliefate sunt că „numărul companiilor intrate în faliment s-a dublat între 2008 și 2009, crescând de la 57.500 în 2008 la 114.500 în 2009. Potrivit Horváth & Partners, impactul semnificativ negativ al crizei Covid-19, care ar putea fi similar cu cel generat de criza din 2008, poate fi diminuat. Modificările structurale ale modalităților de colaborare și revoluția responsabilității corporative, aspecte care au cunoscut cele mai ample schimbari în ultimii 10 ani, susțin companiile și persoanele aflate în dificultate”. 

Kurt Weber (foto), director general al Horváth & Partners România: „Am făcut această analiză pentru că în domeniul nostru, al consultanței în management, contextul economic joacă un rol primordial. Ultimul moment critic din punct de vedere economic, resimțit la nivel global și urmat de o depresiune de aproximativ cinci ani, a fost cel din 2008. Așadar, am folosit acea criză ca punct de plecare pentru comparație și pentru analiza noastră. De atunci, în foarte multe aspecte, lumea s-a schimbat considerabil. Astfel, am observat câțiva factori care ar putea diminua impactul negativ al crizei în care ne aflăm: multe companii joacă un rol credibil de cetățean responsabil, susținând activ lupta împotriva pandemiei. De asemenea, colaborarea digitală dintre oameni a devenit foarte firească, creând experiențe similare cooperării de dinainte de pandemie. Sunt niște concluzii interesante, pe care ni le asumăm și noi prin modul de lucru și prin felul în care înțelegem să ajutăm mediul de afaceri românesc.

Dacă ținem cont de numărul de falimente pe care l-am estimat pentru 2020, am putea asista la intrarea în diferite forme de șomaj a circa 180.000 de persoane, adică în jur de 4% din populația care lucrează în mediul privat în România. Companiile trebuie să fie foarte atente în perioada următoare și să-și creioneze un plan de acțiune care să înglobeze managementul continuității afacerii în vremuri incerte, strategii de adaptare a prețurilor și de reducere a costurilor și nu numai. Este necesar ca toate aceste acțiuni să fie analizate și implementate rațional, cu toate că impulsurile emoționale sunt greu de evitat acum”.

Sondaj BestJobs: Un sfert dintre angajații români și-au pierdut locul de muncă sau au fost trimiși în șomaj tehnic pe fondul crizei coronavirusului

Economistul
-
0
Sondaj BestJobs: Un sfert dintre angajații români și-au pierdut locul de muncă sau au fost trimiși în șomaj tehnic pe fondul crizei coronavirusului

Unul din zece angajați care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs spun că și-au pierdut locul de muncă și aproximativ 15% au fost trimiși în șomaj tehnic, în timp ce 16% au acum un salariu mai mic. Doar pentru 32% dintre angajați situația profesională a rămas neschimbată, iar în contextul actual, cu riscuri mari pentru economie cauzate de epidemia de Covid-19, peste 90% din angajați apreciază că e greu sau chiar foarte greu să găsești un nou loc de muncă.

O treime dintre angajați sunt îngrijorați în ceea ce privește perspectivele lor profesionale și, indiferent de situația actuală, se tem că ar putea să-și piardă locul de muncă în perioada următoare, arată sondajul BestJobs, iar aproape 35% se așteaptă să-și găsească greu un nou loc de muncă dacă vor ajunge în această situație.

Perspectiva unui salariu mai mic îngrijorează alți 28% dintre angajați, iar aproape 17% se tem că ar putea fi nevoiți să se reprofileze în perioada următoare. Doar aproximativ 15% dintre respondenți sunt convinși că situația lor profesională va rămâne în continuare neschimbată în acest an. 

Dintre cei care și-au păstrat locul de muncă, chiar dacă nu în aceleași condiții ca înainte de criză, mai mult de un sfert lucrează acum de acasă și tot atâția spun că lucrează cel puțin la fel sau chiar mai mult decât înainte. Totuși, în cazul a 14% dintre angajații intervievați activitatea companiei s-a restrâns vizibil și lucrează mult mai puțin în această perioadă.

Pierderea locului de muncă implică presiuni financiare importante asupra bugetului de familie, în contextul în care mai bine de 36% dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs au recunoscut că nu au deloc economii, iar 42% spun că au bani cât să le ajungă pentru cheltuielile de trai cel mult trei luni.

Doar 8% dintre respondenți au afirmat că dacă își vor pierde locul de muncă din cauza acestei epidemii au bani în cont cât să trăiască liniștiți cel mult un an. Sondajul a fost efectuat în perioada 1-8 aprilie 2020, pe un eșantion de 922 de utilizatori de internet din România.

EximBank lansează un produs de asigurare pentru exportatori

Florin Antonescu
-
0
EximBank lansează un produs de asigurare pentru exportatori

În contextul actual, EximBank lansează un produs de asigurare pe termen scurt pentru exportatori în numele și în contul statului roman, „care permite continuarea afacerilor şi păstrarea locurilor de muncă prin preluarea riscurilor comerciale şi politice aferente debitorilor din ţările Uniunii Europene şi OECD”. EximBank poate prelua riscurile pe termen scurt la care sunt expuse întreprinderile mici, mijlocii şi mari, indiferent de volumul cifrei de afaceri la export, numărul de parteneri externi pe care doreşte să îi asigure, pe o perioadă a riscului (care include durata de fabricație și durata de rambursare) de până la doi ani. Exportatorii trebuie să aibă schimburi comerciale și/sau un istoric al plăților favorabil (în cazul în care există deja o relație comercială), iar cumpărătorii trebuie să aibă un istoric pozitiv în ceea ce privește despăgubirile, probabilitatea de neplată trebuie să fie acceptabilă, iar ratingul financiar intern și/sau extern al trebuie, de asemenea, să fie acceptabil. Perioada de așteptare, respectiv perioada cuprinsă între data producerii riscului asigurat şi data la care exportatorul este îndreptăţit să solicite plata despăgubirii, este de 90 de zile. Noua schemă de asigurare este valabilă până la 31 decembrie 2020.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank, subliniază: „Noua facilitate se adresează tuturor categoriilor de exportatori – întreprinderi mici, mijlocii şi mari – pentru care EximBank poate acoperi până la 85% din pierderile înregistrate ca urmare a producerii unor riscuri comerciale și politice aferente partenerilor comerciali din ţările Uniunii Europene şi OECD. Este o măsură suplimentară de sprijin pe care EximBank o implementează în noul context economic local și global, menit să asigure exportatorilor români un grad ridicat de protecție în derularea afacerilor cu parteneri externi”.

EximBank precizează că „fiind o facilitate care se încadrează în categoria ajutoarelor de stat, în mod uzual, aceasta ar fi trebuit să fie aprobată de Comisia Europeană, însă, în urma eforturilor care se fac la nivel european pentru reducerea efectelor economice negative ale pandemiei Covid-19, autoritatea europeană a decis să considere toate riscurile comerciale și politice asociate exporturilor către toate țările Uniunii Europene şi toate ţările OECD ca fiind temporar neasigurabile pe piața privată până la 31 decembrie 2020. În aceste condiții, exportatorii pot beneficia imediat de această facilitate nemaifiind necesară furnizarea de dovezi că asigurătorii privaţi de credite la export au refuzat să subscrie riscurile aferente operațiunii subadiacente. În calitate de Export Credit Agency (ECA) în România,  EximBank a dezvoltat și oferă în numele și în contul statului român produse de asigurare – care protejează încasările exportatorilor împotriva riscurilor asociate partenerilor externi şi a riscurilor asociate ţării de destinaţie și facilitează accesul la produsele de finanțare, putând fi cesionate în favoarea băncilor finanțatoare, pentru completarea mix-lui de garanții”.

FSLI: Șomajul tehnic nu poate fi aplicat sistemului de educație

Florin Antonescu
-
0
FSLI: Șomajul tehnic nu poate fi aplicat sistemului de educație

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ analizează implicațiile măsurilor economice ale Executivului asupra sistemului educațional și apreciază că „șomajul tehnic în educație pune în pericol siguranța angajaților, a elevilor și chiar a unităților de învățământ!”

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ atrage atenția Guvernului României că șomajul tehnic nu poate fi aplicat în cazul angajaților din sistemul de învățământ. Indiferent că vorbim despre personalul de predare sau de personalul didactic auxiliar ori nedidactic, aplicarea acestei măsuri înseamnă îngreunarea activității, stoparea acțiunilor de igienizare și dezinfectare a unităților de învățământ, care este obligatorie și, ceea ce este foarte îngrijorător în această perioadă – școlile devin ținta spărgătorilor.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că aplicarea șomajului tehnic în sistemul de educație din România este o măsură radicală, care nu a fost bine analizată și care va aduce grave prejudicii de care Guvernul se va face direct responsabil. În această perioadă toate școlile din România trebuie să fie dezinfectate cu mare atenție, așa cum poate nu s-a făcut niciodată în istoria învățământului. În momentul în care se va lua decizia revenirii în sălile de clasă, atât elevii, cât și cadrele didactice au nevoie de spații igienizate complet, care să nu reprezinte un pericol pentru sănătatea sau chiar viața lor, în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Această activitate nu poate fi desfășurată dacă personalul nedidactic este trimis în șomaj tehnic. În cele mai multe unități de învățământ,  o școală are una sau două femei de serviciu, în urma reducerii numărului de posturi din învățământ. Cine pregătește școala, dacă acestea  sunt trimise în șomaj tehnic?

O altă consecință a acestei măsuri, extrem de gravă, este cea privind paza unităților de învățământ. Dacă portarii sau paznicii, acolo unde sunt, sunt trimiși în șomaj tehnic, școlile devin țintă pentru hoți, așa cum s-a întâmplat, de curând, la o unitate de învățământ din Sectorul 4 al Capitalei, după ce portarul a fost trimis acasă în concediu de odihnă forțat.

Măsura nu poate fi aplicată, de asemenea, contabilelor și secretarelor din școală sau informaticienilor. Hotărârea Guvernului nr. 225/2020 pentru modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, înseamnă activitate realizată de secretare și informaticieni. Apropo de informaticieni, aceștia sunt cei care, în foarte multe unități de învățământ, asigură funcționarea platformelor cu ajutorul cărora se face învățarea online. Dacă aceștia sunt în șomaj tehnic, elevii nu vor avea documentația necesară pentru acordarea ajutorului financiar de 200 de euro pentru achiziționarea tabletelor. În consecință, nu se poate asigura acces egal la educație tuturor elevilor, dacă cei care nu au suport tehnic nu pot participa la învățare online.

În concluzie, măsura șomajului tehnic în educație are implicații majore, iar în lanț, după cum putem observa, victime vor ajunge chiar elevii. Precizăm, de asemenea, că economiștii nu susțin această variantă a șomajului tehnic și implicit a tăierilor de venituri, întrucât pentru funcționarea economiei, este nevoie de bani în piață. Avem ca argument și experiența tristă a tăierilor salariale nesăbuite din anul 2010. Au condus aceste tăieri la binefaceri pentru economie? Nicicum! Dacă acești angajați nu vor mai avea cum să își plătească utilitățile sau cum să își cumpere cele necesare traiului, unde este îmbunătățirea economiei? Efectul va fi devastator, pe de o parte la nivelul familiilor care vor fi afectate crunt, pe de altă parte, la nivel global, în sistemul economic. Iar argumentul că «această măsură a introducerii șomajului tehnic și în sectorul bugetar nu vizează economisirea de fonduri, ci trebuie aplicată din solidaritate cu sectorul privat», este stupid. Nemulțumirile justificate ale oamenilor pleacă și de la nedreptățile actuale legate de pensiile speciale, care rămân intacte. Cum vor fi solidari aceștia cu cei cărora le scad veniturile în perioada următoare? Guvernul ar putea face un calcul foarte simplu, de exemplu: dacă s-ar impozita 300 de pensii speciale consistente, cu 50% într-o lună, suma adusă la bugetul de stat ar fi egală cu cea obținută prin șomajul tehnic aplicat secretarelor și contabililor din educație.

Prof. Simion Hancescu, președintele FSLI (foto): „Șomajul tehnic nu poate fi aplicat sistemului de învățământ și poți să îți dai seama de acest lucru, imediat după ce faci o analiză atentă a modului în care funcționează sistemul. Guvernul ar putea să facă rost de acești bani de la categoriile favorizate. Nu poți să mergi pe varianta de solidaritate în acest moment dacă cei cu salarii uriașe din sectorul bugetar sau cei cu pensii speciale nu participă. Consider că în această perioadă trebuie să tratăm lucrurile cu maximă seriozitate, atât în modul în care este gestionată criza provocată de pandemie, dar și modul în care este susținut procesul educațional prin învățarea online, cât și prin modul în care nu lovim în oamenii care nu au venituri mari și pe care îi putem aduce în situație de risc”.

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutoare a României în valoare de 3,3 miliarde de euro ce vizează susținerea IMM-urilor în contextul pandemiei de COVID-19

Economistul
-
0
Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutoare a României în valoare de 3,3 miliarde de euro ce vizează susținerea IMM-urilor în contextul pandemiei de COVID-19

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.11/04/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe și de garanții publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluții fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”

Schema de ajutor de stat a României

România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.

În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:

  • granturi directe și
  • garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru.

Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.

Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special:

  • în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
  • în ceea ce privește garanțiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanție este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanțiile sunt limitate la maximum șase ani și (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.

Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Comisia a adoptat un cadru temporar pentru a le permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020, prevede că statele membre pot acorda următoarele tipuri de ajutoare:

(i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată de până la 100 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 120 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 800 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în orice alt sector, pentru a răspunde nevoilor urgente de lichidități ale acestora. De asemenea, statele membre pot acorda, până la o valoare nominală de 800 000 EUR per întreprindere, împrumuturi cu dobândă zero sau garanții pentru împrumuturi care acoperă 100 % din riscuri, cu excepția sectorului agricol primar și a sectorului pescuitului și acvaculturii, unde se aplică limitele de 100 000 EUR și, respectiv, 120 000 EUR per întreprindere;

(ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi pentru a se asigura faptul că băncile acordă în continuare împrumuturi clienților care au nevoie de ele. Aceste garanții de stat pot acoperi până la 90 % din riscurile aferente împrumuturilor pentru a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru și de investiții;

(iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi ce comportă rate ale dobânzii favorabile pentru acestea. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate atât de capital de lucru, cât și de investiții;

(iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală, conform cărora aceste ajutoare sunt considerate ajutoare directe pentru clienții băncilor, nu pentru băncile însele, și prin care se oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a denaturării concurenței între bănci;

(v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată;

(vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul pentru a depăși criza sanitară actuală, sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale. Se poate acorda un bonus pentru proiectele de cooperare transfrontalieră între statele membre;

(vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora pentru proiectarea și testarea produselor (inclusiv a vaccinurilor, a aparatelor pentru respirație artificială și a îmbrăcămintei de protecție) utile pentru combaterea pandemiei de COVID-19, până la prima utilizare industrială. Acesta poate lua forma granturilor directe, a avantajelor fiscale, a avansurilor rambursabile și a garanțiilor de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale pentru sectoarele, regiunile sau tipurile de întreprinderi care sunt afectate cel mai grav de pandemie;

(x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul temporar le permite statelor membre să combine între ele toate măsurile de sprijin, cu excepția împrumuturilor și a garanțiilor care sunt acordate pentru același împrumut, cu condiția să nu se depășească pragurile prevăzute de cadrul temporar. Cadrul temporar le permite, de asemenea, statelor membre să combine toate măsurile de sprijin acordate în temeiul cadrului temporar cu posibilitățile existente de acordare pentru întreprinderi a unui ajutor de minimis de până la 25 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 30 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 200 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în orice alt sector. În același timp, statele membre trebuie să se angajeze să evite cumularea nejustificată de măsuri de sprijin pentru aceleași întreprinderi, în vederea limitării sprijinului la ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor reale ale acestora.

În plus, cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care stabilește aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânări la plata impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 și provocate în mod direct de aceasta.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata sa trebuie prelungită.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.56895 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista noilor decizii referitoare la ajutoare de stat publicate pe internet și în Jurnalul Oficial.

Puteți găsi aici mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19.

REDRESAREA SECTORULUI DE PETROL ȘI GAZE: EFORT COMUN AL STATULUI ȘI AL INDUSTRIEI

Economistul
-
0
REDRESAREA SECTORULUI DE PETROL ȘI GAZE: EFORT COMUN AL STATULUI ȘI AL INDUSTRIEI

În contextul crizei generate de COVID-19 și a impactului profund pe care măsurile adopate recent de autorități le au asupra economiei, FPPG solicită guvernului consultări permanente în vederea prioritizării proiectelor menite să sprijine în mod real redresarea economică, recuperarea  pe termen mediu și lung și stimularea investițiilor  private prin condiții fiscale competitive.

Recunoaștem unanim că primoridială este protejarea oamenilor atât pe durata stării de urgență decretate, cât și după ridicarea acesteia. Totodată, diminuarea impactului negativ al pandemiei Covid-19 asupra competitivității economice a României pe termen lung poate fi realizată prin restabilirea echilibrului între stat și societate.

Industria de petrol si gaze se confruntă cu cea mai dificilă perioadă din ultimul secol. În același timp, industria de petrol și gaze poate deveni un motor pentru redresarea economică a României, având în vedere ponderea sa în economie prin investițiile realizate, contribuțiile anuale aduse la bugetul de stat și numărul de angajați. In acest context, membrii federației propun următoarele măsuri:

  1. Recuperare economică prin proiecte la scară largă – Marea Neagră și nevoia urgentă de a modifica legea offshore în vederea clarificării clauzei de stabilitate, definirea unor termeni fiscali competitivi și crearea condițiilor de piață liberă.
  • Liberalizarea pieței de gaze și eliminarea impozitării suplimentare începând cu 1 iulie – corelată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecție a consumatorilor vulnerabili.
  • Modernizarea legii energiei (123/2012):
  1. astfel încât modificările aduse să permită noi investiții în capacități de producție a energiei electrice (contracte bilaterale).
  • Liberalizarea trebuie să permită formarea autonomă a prețurilor, eliminarea obligației de tranzacționare pe piețele centralizate (CMO) și înlocuirea acesteia cu un program de ofertare a gazelor – Gas Release Program, care să fie discutat în prealabil cu întreaga industrie.
  • Deblocarea proiectelor din fonduri europene – pentru a facilita noi soluții tehnologice care permit colaborarea între industrii în procesul de tranziție energetică.
  • Digitalizarea industriei de petrol și gaze în vederea debirocratizării și promovarea noilor tehnologii care să vină în sprjinul companiilor și autorităților deopotrivă.
  • Promovarea proiectelor de eficiența energetică – acestea ar permite investiții considerabile în eficiența energetică a clădirilor și totodată ar contribui la scăderea facturilor la utilități.
  • Modificarea urgentă a Codului Muncii și corelarea prevederilor cu nevoile angajatorilor.

Analiza situației curente și propunerile FPPG de redresare economică urmează să fie transmise autorităților și publicate pe site-ul asociației.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, autonomă, independentă faţă de autorităţile publice, fără caracter politic; este reprezentativă la nivelului sectorului de activitate ”Energie, Petrol și Gaze și Minerit Energetic”. FPPG a susținut constant principiile stabilității, predictibilității și competitivității cadrului legislativ aplicabil domeniului energetic din România, precum și responsabilitatea companiilor din sector în ceea ce privește siguranța, sănătatea și securitatea operațiunilor și a personalului. FPPG este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederație patronală românească afiliată la IOE (International Organization of Employers).

Sierra Quadrant: Concordatul preventiv poate salva multe dintre firmele afectate de coronacriza economică

Economistul
-
0
Sierra Quadrant: Concordatul preventiv poate salva multe dintre firmele afectate de coronacriza economică

Accentuarea crizei economice, pe fondul pandemiei de coronavirus, a afectat deja câteva zeci de mii de firme, care angajează peste 1,2 milioane de salariați, iar primele efecte s-au văzut în suspendarea activității, în șomajul tehnic și disponibilizările de personal. Accentuarea crizei ar putea duce la un val semnificativ de insolvențe și falimente. Există însă o alternativă care poate salva multe dintre companii –concordatul preventiv, o procedură mai eficientă decât insolvența.

Este o realitate cruntă faptul că pandemia generată de virusul COVID-19 impactează economia românească. S-a depășit sfera unei predicții. Din ce în ce mai multe firme sunt afectate și resimt efectele negative ale suspendării activității.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, măsurile guvernamentale sunt bune, dar efectele acestora sunt doar pe termen scurt.

Pe termen mediu și lung, orice antreprenor trebuie să să gândească la cum va resuscita businessul.

Multe afaceri vor intra în faliment. Procedura insolvenței este cunoscută multora, ca fiind o modalitate legală de recuperare a creanțelor.

Pe de altă parte, procedura concordatului preventiv reprezintă un instrument juridic prin care este descurajată intrarea în insolvență a debitorului. Este o alternativă a creditorilor care își recuperează creanțele într-un cadru ordonat de măsuri destinate acoperirii creantelor acestora.

Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, concordatul preventive este avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităților și a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.

CUI SE ADRESEAZĂ CONCORDATUL PREVENTIV

Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situație financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relațiile cu partenerii comerciali și pentru creditorii care doresc să-și recupereze creanțele deținute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecție a intereselor economice.

Potrivit legislației, concordatul preventiv reprezintă contractul încheiat între debitorul aflat în dificultate financiară și creditorii săi care dețin cel puțin două treimi (2/3) din valoarea creanțelor acceptate și necontestate de debitor, omologat prin judecătorul sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale prin care, de asemenea, să fie acoperite creanțele creditorilor împotriva sa.

Condiția este ca respectivii creditori să accepte și să sprijine măsurile financiare, în vederea redresării întreprinderii debitorului.

Pentru ca acordul să fie încheiat, este nevoie de mult tact și o analiză profundă a firmei pentru ca într-adevăr acest instrument să reușească.

 ,,Aici intervine rolul profesionistului, al conciliatorului, care trebuie să fie un practician cu experiență. Este nevoie de toate argumentele necesare, personalizate profilului firmei, pentru a putea convinge creditorii să aleagă această metodă de salvare a afacerii, deopotrivă benefică. Creditorii trebuie să fie convinşi să accepte planul debitorului, precum şi să admită faptul că şi-ar putea încasa banii în condiţii mai avantajoase prin încheierea concordatului, decât în cazul falimentului debitorului’’, afirmă Ovidiu Neacșu(foto), asociat coordonator Sierra Quadrant.

Procedura nu poate fi aplicată debitorilor condamnați pentru infracțiuni economice, debitorilor care sunt deja în faliment ori care au mai beneficiat în trecut de procedura concordatului preventiv.

,,S-a avut în vedere protecţia debitorului onest, care nu are intenţia de a înşela creditorii sau de a tergiversa procedura. Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a concordatului de către debitor atrage automat falimentul acestuia, fără posibilitatea de a mai cere judecătorului sindic reorganizarea judiciară.

Procedura de concordat preventiv are caracter judiciar, deoarece este aplicată  de tribunal prin judecătorul sindic, și are un caracter secret și urgent, toate cererile fiind judecate în camera de consiliu cu precădere și de urgență.

Părțile sunt citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii, iar părțile aflate în străinătate vor fi citate prin intermediul mijloacelor rapide de comunicare.

,,Este o procedură colectivă, deoarece sunt chemați să participe toți creditorii debitorului, care votează proiectul de concordat, acesta devenindu-le opozabil după ce a fost omologat chiar și în situația în care nu au semnat. Altă caracteristică a acestei proceduri este unitatea, deoarece la data constatării vor fi suspendate urmăririle individuale ale creditorilor dar și curgerea accesoriilor creanțelor acestora, pe perioada concordatului preventiv omologat creditorii nu vor putea cere deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului’’, explică Neacșu.

EFECTELE CONCORDATULUI PREVENTIV

Procedura de concordat preventiv suspendă orice urmărire individuală împotriva debitorului şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor contra debitorului, precum şi curgerea dobânzilor, penalităţilor şi a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor.

În plus, pe perioada concordatului preventiv omologat, nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor.

Legislația prevede că orice creditor care deţine un titlu executoriu poate adera la concordat. Cererea de aderare se depune la conciliator, acesta incluzând-o în tabloul creditorilor concordatari.

Dacă în termen de 18 luni nu au fost îndeplinite obligaţiile prevăzute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni faţă de durata iniţială.

,,Scopul acestei proceduri este acela de a renegocia direct sau colectiv, cu majoritatea creditorilor, modalități si termene de acoperire a creanțelor care să permită debitoarei redresarea economică și în acelasi timp să ofere creditorilor o perspectivă mai bună de recuperare a creanțelor față de procedura insolvenței’’, afirmă Neașcu.

Urmare a procedurii de concordat preventiv, creditorii nu pot deschide procedura insolvenţei faţă de debitor, însă, având în vedere termenele scurte asociate procedurii, determină recuperarea creanțelor detinute mult mai rapidă decât în procedura de drept comun sau în procedura insolvenței.

,,Evitarea insolvenței elimină și dezavantajul defavorizării acestuia pe piața relevantă, care ar duce la o scădere a încasărilor acestuia și, pe cale de consecință, a capacității de acoperire a creanțelor. Un alt avantaj pentru creditori este că procedura suspendă curgerea termenului de prescripție a dreptului de a solicita executarea silită, prin semnarea acordului de concordat, astfel încât creditorul semnatar nu riscă să piardă posibilitatea de a valorifica titlul executoriu deținut împotriva debitorului’’, a mai declarat Ovidiu Neacșu.

În cei peste 23 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.

Costel Alexe: „Lemnul este o resursă regenerabilă, iar pădurea trebuie îngrijită, păzită și exploatată sustenabil”

Economistul
-
0
Costel Alexe: „Lemnul este o resursă regenerabilă, iar pădurea trebuie îngrijită, păzită și exploatată sustenabil”

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe (foto), a făcut o vizită în teren în pădurea Dobrovăț, județul Iași, ca urmare a abundenței în spațiul public a unor discuții, acuzații etc. vizând exploatările forestiere din zonă.

Ministrul Costel Alexe a reafirmat că „lemnul este o resursă regenerabilă, iar pădurea trebuie îngrijită, păzită și exploatată sustenabil și durabil. Paza pădurii, plantările de puieți și lucrările de întreținere se fac din banii proveniți din vânzarea lemnului. Dacă oprim acum exploatarea, nu vom mai avea bani nici pentru pază, nici pentru împădurire, nici pentru conservare”. În context, ministrul a caracterizat drept false știrile vehiculate în ultima vreme, semnalând că „imagini cu o pădure defrișată din Rusia sunt prezentate ca fiind din Pădurea Dobrovăț; la fel, imagini de anul trecut, din Munții Apuseni. Poienile și zonele pentru hrana animalelor, vechi de peste 50 de ani, filmate cu drone, sunt prezentate ca zone defrișate din pădurea Dobrovăț. Zone nou împădurite, în care puieții nu apucaseră să înverzească, sunt prezentate ca zone defrișate. O campanie bine focusată de dezinformare și propagare de atacuri la persoană, zeci de știri false, împinse în online cu sute de distribuiri plătite. Sunt zeci de reclame pe Facebook plătite de partide politice și publicații de scandal sau promovate din paginile lor, unii în goana după rating, alții după imagine și capital politic. «Specialiștii» în propagandă și dezinformare au folosit până și poze din parcuri din SUA drept defrișări din România”.

Referindu-se la situația din teren, ministrul a accentuat: „Fără a politiza sau face judecăți de valoare, strict legal și pe procedură, în realitate amenajamentul silvic și planul după care s-au executat și se execută tăierile din Pădurea Dobrovăț este aprobat și semnat de ministrul Deneș, în 2019, iar intervențiile succesive între 2007 și 2020 s-au atribuit în urma unor licitații publice. Totodată, pentru corecta informare a opiniei publice, ceea ce s-a prezentat ca fiind «pădurea Dobrovăț rasă de Alexe în 2 zile», reprezintă în fapt intervenții pe suprafața a 3.5 hectare, dintr-un trup de aproximativ 10.000 de hectare. Așa cum am discutat și stabilit și în luna februarie, când am vizitat zona, am convenit că pe lungimea drumului național se va constitui o banda de protecție, lată de 30 m, în care nu se vor face intervenții în arboretul matur, ci numai în semințișul cu diametrul de 2-10 cm, de altfel lucrări necesare în silvicultură. Am promis și îmi onorez promisiunile: prioritatea mandatului meu este stoparea tăierilor ilegale și respectarea cadrului legal în domeniul silvic! Măsurile prioritare pe care le-am luat în cadrul ministerului sunt menite sa ocrotească inclusiv Pădurea Bârnova-Dobrovăț și toate pădurile din Iași. Mă refer la includerea în ordonanța de urgență militară a prezenței gărzilor forestiere la verificarea transportului de material lemnos.

Am adus modificări importante la Codul silvic pentru a înăspri pedepsele și a descuraja tăierile ilegale, suspendăm autorizația celor care taie ilegal, am intensificat controalele în pădure, pe drumurile forestiere și pe drumurile publice, în curând vom lansa SUMAL, un sistem prin care, inclusiv prin GPS pe mașini, fotografii la transporturi, vom monitoriza lemnul din pădure până la procesator!

Sunt măsuri concrete care încep deja să producă efecte, să dea roade prin scăderea tăierilor și transporturilor ilegale!

Vreau să îi asigur pe toți românii că sunt foarte preocupat și mă interesează soarta pădurilor României și îmi dedic cu bună credință toată activitatea pentru a asigura respectarea legilor și exploatarea durabilă și sustenabilă a acestei bogății naturale”.

INACO donează bani și produse pentru spitale din București și Constanța

Economistul
-
0
INACO donează bani și produse pentru spitale din București și Constanța

În contextul lipsei de echipamente de protecție pentru personalul medical din sistemul sanitar românesc, echipa de voluntari INACO s-a mobilizat pentru a strânge fonduri și echipamentele necesare pentru personalul medical de la Spitalul Militar Central din București, Spitalul Universitar din București și Spitalul Palazu din Constanța.

Echipa de voluntari a think tank-ului INACO-Inițiativa pentru Competitivitate a făcut o donație de 5.000 de euro pentru utilarea spitalelor cu panouri, tuneluri și cabine care să asigure spațiere de protecție la Spitalul Universitar din București și la Spitalul Palazu din Constanța.

„Știu că suntem doar o picătură de ajutor într-un ocean de nevoi. Mulțumim cadrelor medicale, respectăm lupta lor pentru viața pacienților și suntem onorați să putem contribui cu o bucățică din priceperea noastră, într-o acțiune civică colaborativă coordonată de INACO. Avem noi solicitări primite de la Spitalul Colentina și ȋncercăm să ajutăm și acolo.

În urmă cu 3 ani, când am pornit INACO, am crezut cu tărie că investiția în educație e șansa noastră ca națiune, ȋnsă nu mi-a trecut prin gând că cele patru SmartLab-uri create până acum vor produce viziere de protecție necesare cadrelor medicale în aceste momente grele”, a declarat Andreea Paul, fondatoarea și președinta INACO.

Inițiativa de utilare a spitalelor cu astfel de cabine de dezinfectare aparține Magdei Bei, fondatoare și CEO Graphtec Constanța, companie producătoare de mobilier comercial și standuri expoziționale.

Aceste cabine de dezinfectare sunt foarte apreciate de personalul medical în procesul de triere a pacienților, astfel încât în secțiile medicale să nu pătrundă pacienți netestați. Cabinele pentru decontaminare vor ajunge săptămâna viitoare, cu sprijinul producătorului Graphtec.

Acțiunea de strângere de fonduri continuă până la utilarea completă a tuturor etajelor.

De asemenea, 20 de viziere asamblate de voluntarii INACO și membrii echipei SmartLab Moisil au ajuns ieri la Spitalul Militar din București, la doctorul Augustin Dima. Suportul pentru viziere a fost produs cu ajutorul imprimantelor 3D ȋn laboratorul inteligent Moisil, al patrulea din seria celor pe care INACO le-a pus în funcțiune în ultimul an. Echipa de la SmartLab continuă să imprime suporturi, prin contribuția Oanei Chiac și cu susținerea directoarei Colegiului Național “Grigore Moisil”, Dana Bobocea. FabLab a pregătit componentele transparente pentru montaj, care au fos completate de voluntarii INACO cu banda protectoare autoadezivă pe vizieră.

Se lucrează în continuare la asambalarea de viziere – capacitatea de producție este de circa 20 de bucăți zilnic.

Bibiana Stanciulov, producătoarea Magiunului de Topoloveni, membră INACO, a contribuit cu o donație în produse alimentare bio, tot pentru echipa medicală de la Militar.

INACO mulțumește tuturor donatorilor care s-au implicat și Iulianei Stanciu, din Bușteni, care urmează să doneze încă 1.900 euro pentru un nou etaj echipat cu cabine de dezinfectare.

INACO – Inițiativa pentru Competitivitate este o comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, conectată la rețeaua de specialiști în economia de stat și privată din România. INACO este o comunitate cu peste 60 de experți voluntari – economiști, sociologi, psihologi, antreprenori, mentori, futurologi, inovatori sociali, specialiști în digitalizare, știință și tehnică, în relații internaționale, branding, comunicare și PR, social shaper, global futurist. INACO crede că raportarea la tendințele tehnologice, științifice, economice și sociale ale viitorului prin educație non-formală și consiliere vocațională este obligatorie pentru competitivitatea tinerilor. Scopul transformator al INACO este să asigure acces gratuit tuturor elevilor României la educație digitală inteligentă, prin construcția de Smart Lab-uri 4.0 în toate unitățile de învățământ din ţară și instruirea profesorilor. Momentan, există patru Smart Lab-uri în România: la Şcoala gimnazială nr. 45 “Titu Maiorescu”, Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național Grigore Moisil – toate din București și SmartLab pe platforma Măgurele Science Park.

Analiza preliminara a inmatricularilor de autovehicule in luna martie 2020

Economistul
-
0
Analiza preliminara a inmatricularilor de autovehicule in luna martie 2020

Dupa un inceput de an nefavorabil, impactul COVID19 accentueaza scaderea achizitiilor de autoturisme, atat in Europa cat si in Romania.
ROMANIA (autoturisme noi): Conform datelor comunicate de catre DRPCIV (Directia de Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor), in luna Martie a.c. au fost inmatriculate in Romania 6.654 autoturisme noi, cu 32,2% mai putine decat in luna similara a anului 2019. Este o situatie conjuncturala, care, atat in tara noastra, cat si in Europa este cauzata, cel putin pentru luna martie, de criza generata de pandemia COVID19. In ceea ce priveste evolutia pe primul trimestru al acestui an, Romania inregistreaza o scadere destul de importanta, de 21,9%, aceasta fiind ceva mai putin ampla comparativ cu evolutia inregistrata in tarile Europei de Vest (care reprezinta peste 75% din totalul pietei UE). Graficul urmator (fig.1) evidentiaza evolutia inmatricularilor in perioada 2018-2020, impactul noilor standarde de omologare a autoturismelor (aug-sept 2018 si 2019), precum debutul defavorabil de la acest inceput de an.

EUROPA (autotursime noi): Si in Europa, luna Martie 2020 a fost, conform LMC Automotive (www.lmc-auto.com), una de scadere extrem de puternica in tarile din Europa Vestica (-52,9%), cele mai mari piete auto inregistrand volume mult mai mici in comparatie cu luna similara a anului 2019, astfel: Italia -85,4%, Franta -72,2%, Spania -69,3%, Austria -66,5%. Aceasta scadere extrem de puternica, combinata cu cea inregistrata in primele 2 luni din 2020, a dus la o evolutie generala negativa a pietei auto din acest grup de tari dupa primele 3 luni din 2020, scaderea generala fiind de 27,1% comparativ cu aceeasi perioada din 2019. Aceasta evolutie nefavorabila este explicabila atat de scaderea productiei de automobile realizata in Europa in anul 2019, respectiv -4,9% (conform Organizatiei Internationale a Constructorilor de Automobile – OICA), dar mai ales de oprirea productiei de automobile aproape in intreaga Europa, incepand cu mijlocul lunii martie ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID19.
ROMANIA (autoturisme rulate): In schimb, la categoria autoturisme rulate, cele 36.049 unitati inmatriculate in luna Martie 2020 (de 5,4 ori mai multe decat cele noi !), consemneaza o scadere de doar 3,6% fata de luna similara din 2019. Cu aceste date, pe ansamblul primelor 3 luni din 2020, autoturismele rulate inregistreaza o scadere de doar 2,0% (cele noi -32,2% !). Ar mai fi de remarcat, in acest context, varsta medie a acestor autoturisme rulate care, in martie, 2020 a fost de cca. 11,4 ani.

ROMANIA (vehicule comerciale) : In ceea ce priveste inmatricularile de vehicule comerciale noi (LCVs, HCVs, Minibuse), in Romania, acestea inregistreaza pe ansamblul primelor 3 luni din 2020, o scadere generala de 29,1% pe segmentul celor noi si o crestere de 3,0% pe segmentul celor rulate.

1...1.5211.5221.523...1.906Pagina 1.522 din 1.906