Primii absolvenți ai cursului de Full Stack Developer al școlii Codecool

Florin Antonescu
-
0
Primii absolvenți ai cursului de Full Stack Developer al școlii Codecool

Absolvenții cursului intensiv de Full Stack Developer organizat de școala de programare Codecool au început să lucreze în domeniu, la primele companii partenere: Zitec, lider pe piața IT & Digital Marketing din România șiEturia, prima agenție de turism din țară specializată în vacanțe exotice personalizate.   

Claudia Tamași, Country Manager Codecool România, subliniază: „Acum un an aflam că România are un deficit anual de peste 15.000 de specialiști în IT și că mediul academic nu acoperă nevoile reale din piața muncii. Universitățile private și de stat oferă, anual, 9.500 de absolvenți, arăta studiul realizat de Codecool, împreună cu Brainspotting. Așa că ne aflăm acum, după primul an de activitate în România, cu primii absolvenți recrutați de companii care au înțeles că formele alternative de formare profesională sunt sustenabile și pot ajuta creșterea susținută a domeniului IT în România. Faptul că aceste companii au avut încredere în metoda noastră de educație și în rezultatele pe care le avem când vine vorba de pregătirea viitorilor angajați, nu face decât să confirme că suntem pe drumul cel bun”.

Claudia Tamași, Country Manager Codecool România

Florentina Greger, Head of Human Resources, Zitec: „Noi am încheiat anul 2020 în creștere, cu o cifră de afaceri de 10 mil EUR, ceea ce a însemnat și o mărire concomitentă a echipei cu mai mult de 30%. Într-o piață a muncii oricum insuficient dezvoltată pentru nevoile companiilor din România și puternic influențată de conjunctura pandemiei, atragerea de colegi noi s-a dovedit o provocare mai mare ca oricând. Una dintre soluțiile pe care le-am găsit a fost parteneriatul cu Codecool, de unde ne dorim să recrutăm colegi noi, care să se alăture și să se potrivească echipei Zitec atât din punct de vedere tehnic, cât și în ceea ce privește partea de soft skills”.

Ana Maria Vișan, Brand Manager, Eturia: „Pragmatism învăluit în căldură, așa aș defini colaborarea noastră cu echipa Codecool. Dincolo de modelul de business care este inovativ pentru piața din România, am găsit la Codecool oameni pasionați și dedicați în a ne oferi soluția optimă pentru noi”.

Școala de programare Codecool (www.codecool.com/ro), înființată prin fondurile de capital privat din Ungaria, își afirmă misiunea principală „de a reinventa procesul de educație IT și de a completa lipsa actuală și viitoare a profesioniștilor, prin intermediul programului său unic de instruire, orientat spre practică. Compania oferă cursuri de programare intensivă de 12 plus 6 luni sau cursuri scurte de 5 luni, care se desfășoară exclusiv online pe perioada de pandemie. Codecool este prezent în București, Budapesta, Miskolc, Cracovia și Varșovia și are obiectivul pe termen mediu de a-și stabili prezența în 10 mari orașe europene. Programul de formare este implementat cu ajutorul mentorilor și garantează un loc de muncă după terminarea cursurilor. În plus, cursanții au posibilitatea de a achita taxa de școlarizare în rate lunare, abia la finalul cursurilor, odată cu angajarea lor în domeniu. Școala de programare Codecool a adus în România un model utilizat cu succes în Ungaria și Polonia, unde cursurile au deja peste 1.000 de absolvenți, iar numărul companiilor partenere este de peste 200. Printre acestea se numără HSBC, Morgan Stanley, Vodafone, Generali, Unicredit sau Motorola. Principalul avantaj al cursului de Full Stack Developer oferit de Codecool este garantarea unui loc de muncă după absolvire, în cadrul companiilor partenere. În plus, plata taxelor se poate realiza ulterior angajării, fie integral, fie în rate. Mai mult decât atât, pe lângă cunoștințele tehnice, cursanții își dezvoltă și abilitățile de soft skills, pe care companiile pun foarte mult accent în procesul de recrutare”.

Sondaj MOL: Șoferii folosesc mașina la fel de des iarna precum în restul anului

Economistul
-
0
Sondaj MOL: Șoferii folosesc mașina la fel de des iarna precum în restul anului

Peste 90% dintre participanții la un studiu de piață efectuat de MOL România au declarat că folosesc mașina la fel de des iarna precum în restul anului

Șoferii din România nu se lasă impresionați de anotimpul rece și continuă să folosească mașina la fel de des iarna precum în restul anului. Timpul acordat pregătirii autoturismului pentru sezonul rece este de până în 4 ore, iar în cele mai multe cazuri (peste 70%), bugetul alocat în acest scop este de sub 500 de lei. 

78% dintre șoferi spun că înțeleg utilizarea carburantului special adaptat pentru sezonul rece, în timp ce peste 90% dintre participanții la această cercetare de piață sunt convinși de importanța folosirii de cauciucuri speciale de iarnă.

Datele rezultă dintr-un sondaj realizat online de MOL România în perioada 12-18 decembrie 2020, pe un eșantion de peste 2000 de respondenți, participanți în programul de loialitate MOL MultiBonus.

Cercetarea a arătat că doar jumătate dintre șoferi apelează la service-uri pentru a pregăti autoturismul de iarnă, deși peste 90% dintre participanții la sondaj au declarat că folosesc mașina la fel de mult pe timpul iernii ca în celelalte anotimpuri.

Atunci când se pune problema pregătirii pentru iarnă, 78% dintre șoferi spun că înțeleg utilizarea carburantului special adaptat pentru sezonul rece, în timp ce peste 90% dintre participanții la această cercetare de piață sunt convinși de importanța folosirii de cauciucuri speciale de iarnă.

De asemenea, în proporții covârșitoare, repondenții au menționat că verificarea nivelului de antigel și a stării bateriei sunt printre operațiunile pe care le fac la începutul iernii.

(P)CEC Bank a lansat noul pachet de cont curent SMART – fără comisioane și cu dobândă 0,3% p.a. la disponibilul de pe card

Economistul
-
0
(P)CEC Bank a lansat noul pachet de cont curent SMART – fără comisioane și cu dobândă 0,3% p.a. la disponibilul de pe card

CEC Bank lansează pachetul de cont curent SMART – unul dintre cele mai avantajoase pachete de pe piață pentru operațiunile de zi cu zi ale persoanelor fizice.

Clienții pot beneficia de dobânzi similare celor de la conturile de economii pentru sumele de pe card. În cadrul pachetului SMART, CEC Bank bonifică cu o dobândă la vedere de 0,3% p.a. sumele disponibile pe card.

De asemenea, nu se percep comisioane la încasările în lei, pentru plățile intrabancare în lei și nici pentru retragerile de la ATM.

Comisionul lunar de administrare este ZERO pentru clienții care își încasează veniturile prin CEC Bank, iar în cazul în care rulajul creditor lunar este sub nivelul salariului minim net pe economie, valoarea comisionului de administrare este de 8,9 lei lunar.

Pentru că serviciile bancare sunt din ce în ce mai mult digitale, pachetul SMART oferă acces gratuit la Mobile Banking, Internet Banking, precum și alerte prin Info SMS pentru operațiunile cu cardul.   

Pachetul SMART de la CEC Bank include acces la următoarele produse și servicii bancare pentru a putea realiza de oriunde operațiunile de zi cu zi:

  • Cont Curent in lei
  • Cont Curent în euro
  • Card de debit Mastercard/Visa.
  • Cont de economii în lei
  • Internet Banking
  • Mobile Banking
  • Alerte Info SMS cont de card

De asemenea, pentru plățile interbancare în lei realizate prin Internet Banking sau Mobile Banking, comisioanele sunt reduse cu 60%.

Tendințe și perspective în aplicarea TVA în 2021.Recomandări pentru mediul de afaceri

Economistul
-
0
Tendințe și perspective în aplicarea TVA în 2021.Recomandări pentru mediul de afaceri

Autor: Georgiana Iancu, Partener, Lider al departamentului de Taxe Indirecte, EY România (foto)

Primele 11 luni ale anului trecut arată încasări nete din TVA de 53,44 mld lei și o scădere cu 9,5% față de aceeași perioadă a lui 2019. Motivele care au contribuit la acest declin, potrivit execuției bugetare, sunt: creșterea rambursărilor de TVA cu 10,8%, facilitățile privind extinderea termenelor de plată a obligațiilor fiscale, dar și evoluțiile nefavorabile din anumite sectoare pe fondul pandemiei (industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule). În condițiile în care Comisia Europeană estimează un deficit în creștere pentru anii următori, de exemplu de 37,4% în 2020, ar trebui să analizăm ce s-a întâmplat în 2020 din punct de vedere TVA, sursele de venit pentru stat, dar și care sunt tendințele pe care ar trebui să le ia în calcul companiile pentru 2021.

Eforturi și mai susținute în prevenirea fraudei TVA, simplificarea procedurilor de colectare și îmbunătățirea cooperării transfrontaliere sunt cele trei fronturi de acțiune indicate de Comisia Europeană administrațiilor fiscale. De altfel, pachetul de măsuri al UE care vizează îmbunătățirea nivelului de colectare a TVA, precum și un nivel mai mare de echitate în privința colectării taxei acolo unde are loc consumul – în linie cu principiul impozitării cu taxa pe valoarea adăugată – se conturează treptat și în România, printr-o implementare graduală, care a început chiar în ianuarie 2020 și se continuă în 2021.

Transpunerea în legislația națională a pachetului Quick Fixes în perioada ianuarie – februarie a anului trecut a fost un prim pas. Dintre principalele modificări aduse, menționez reformarea condițiilor în care comerțul intracomunitar cu bunuri poate să beneficieze de scutirea de TVA. Practic, cea mai importantă schimbare a vizat prevalența cerințelor de formă (cum ar fi validitatea unui cod de TVA al clientului din alt stat membru, un minim de evidențe documentare privind transportul bunurilor, corectitudinea raportării de TVA) asupra condițiilor de fond (realitatea mișcării intracomunitare a bunurilor).

Așadar, amintindu-ne focusul autorităților fiscale române asupra documentației de transport pentru livrările intracomunitare de bunuri, din primii ani după aderarea României la UE, și ponderea impunerilor cu TVA pe motivul unor deficiențe de formă a scrisorilor CMR, nu putem decât să sfătuim agenții economici să (re)gândească și să revizuiască implementarea unor proceduri și fluxuri de documente suport, care să treacă cu succes Testul Prezumției – un pilon esențial în scutirile de TVA pentru comerțul intracomunitar. 

Menținându-ne în sfera scutirilor de TVA, trebuie punctată și interacțiunea cu formalitățile vamale în cazul mișcărilor de bunuri în și din afara Uniunii Europene, identificarea tranzacțiilor care se califică pentru scutiri de TVA, atât în cazul unor tranzacții în lanț, cât și în cazul unor operațiuni de import-export, dar și cazul particular al serviciilor logistice prestate în contextul unor exporturi de bunuri. În acest din urmă caz, legislația națională a introdus clarificări din jurisprudența UE ce limitează semnificativ aplicabilitatea scutirilor de TVA.

Cu alte cuvinte, scutirile de TVA, deși deseori benefice raportat la impactul asupra fluxurilor de numerar, vin la pachet cu complexități ce țin de îndeplinirea condițiilor legale, la care se adaugă dificultăți operaționale privind documentarea suficientă și corectă a acestor tranzacții. Ne așteptăm ca scutirile de TVA pentru comerțul internațional să rămână un subiect predilect pe agenda inspecțiilor fiscale, astfel că am îndemna mediul de afaceri să se pregătească în consecință.

O altă tendință demarată în 2020, dar de urmărit în 2021, ar fi planul de acțiune la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și al Uniunii Europene (UE) privind reformarea sistemului internațional de impozitare, astfel încât acesta să surprindă evoluțiile aduse de globalizare asupra economiei (tehnologie, e-commerce, etc.). În ceea ce privește impozitarea profiturilor, centrul dezbaterii este în ce măsură normele existente de impozitare dezvoltate pentru taxarea unor afaceri tradiționale de tipul „brick-and-mortar” mai sunt adecvate pentru impozitarea noilor modele de afaceri (platformele de e-commerce, de pildă). În ceea ce privește TVA, unde principalul obiectiv este impozitarea la locul consumului efectiv, provocarea vine din asigurarea echitații și neutralității, într-un context în care regulile existente nu mai corespund realității. Cele mai afectate sunt administrațiile fiscale, care apelează deseori la o interpretare a cadrului legislativ ce excede scopului prevederilor existente, dar și agenții economici, care se regăsesc în fața unor impuneri cu TVA la ani distanță după setarea și rularea unui model de business, ce inițial fusese acceptat de autoritățile fiscale.

Și, dacă ne raportăm la practica inspecțiilor fiscale din ultimul an, dar și la evoluțiile legislației și jurisprudenței de TVA, principalele tendințe pentru 2021 ar vorbi despre sediul fix.

Astfel, vedem tot mai multe situații în care autoritățile fiscale locale impun TVA pe motivul că nerezidenții care derulează activități în România dispun de resurse tehnice și umane care le creează un sediu fix din perspectiva TVA, având astfel un nexus cu economia locală, care conduce la impozitarea cu TVA românesc.

Principalele sectoare lovite de impuneri cu TVA pe tematica sediului fix sunt: farmaceutic, automotive, produse industriale și chiar energie, în spețe care variază de la colaborarea cu afiliați locali pentru servicii suport, scheme de procesare la comandă sau chiar comercializare în baza unor licențe de activitate.

Ceea ce ne îndeamnă să credem că, în perspectivă, sediile fixe prezintă un potențial foarte mare de litigii fiscale, mai ales dacă avem în vedere și cele două decizii CJUE mult așteptate pe acest subiect. Și mă refer aici la spețele privind închirierea de bunuri imobile și dependența unui distribuitor de compania sa afiliată care prestează servicii de marketing, publicitate și reglementare, în vederea promovării produselor furnizorului și a creșterii cererii pentru produsele acestuia.

De asemenea, observăm de câțiva ani deja o preocupare la nivelul UE (atât din partea administrațiilor fiscale, cât și a Comitetului de TVA) privind impozitarea cu TVA a diverselor modele de afaceri dezvoltate odată cu economia colaborativă și estimăm că aceasta zonă va genera o atenție sporita și în plan local.

O altă tendință importantă pentru 2021 va fi dată de transpunerea Directivei Europene privind pachetul e-commerce, ce are ca termen limită data de 1 iulie 2021. Amintesc doar două din modificările substanțiale aduse de acest pachet, ce ar trebuie să contribuie și el la diminuarea decalajului de TVA în anii care urmează. Prima se referă la eliminarea plafonului de 10 euro până la care clienții puteau importa bunuri/colete comandate online din afara UE, fără sa plătească TVA, în UE/România. Măsura prezenta un avantaj concurențial față de furnizorii din UE și era deseori exploatată pentru fraudarea TVA și declararea unor valori sub acest prag pentru coletele de import. Pierderile estimate la nivelul UE din astfel de procedee au fost de sute de milioane de euro.

O a doua modificare vizează platformele privind comerțul electronic, care vor deveni responsabile pentru plata TVA atunci când facilitează vânzări de bunuri din partea unor furnizori non-UE (până la 150 euro). Acestea vor avea obligații suplimentare privind păstrarea de informații referitoare la furnizorii de bunuri și natura bunurilor/serviciilor livrate, acționând așadar ca un ajutor pentru administrația fiscală în colectarea TVA.

O nouă tendință de urmărit vine în contextul digitalizării și se referă la nevoia de transformare a funcției de taxe. Treptat, raportarea fiscală în timp real sau la cerere prinde contur și în administrația fiscală din România, cu impact direct asupra mediului de afaceri. Amintesc acum demersurile de conectare a caselor de marcat electronice la infrastructura ANAF (având ca nou termen limită data de 31 Martie 2021), dezvoltarea de către ANAF a sistemului informatic SAF – T în cursul lui 2021, dar și inițiativele anunțate privind facturarea electronică obligatorie.

Deși toate aceste măsuri vin în vederea îmbunătățirii nivelului de colectare a TVA și a reducerii fraudei, pentru mediul de afaceri, pe termen scurt, vor însemna timp și resurse suplimentare –  bugete, investiții în tehnologie și infrastructură, plus alt timp și resurse umane dedicate conformării. Pe termen lung, însă, putem spera că efortul va însemna creșterea veniturilor bugetare, iar pentru operatorii de bună credință – mai multă echitate și o concurență reală.

Colliers: 2021 se preconizează a fi un an al revenirii, dar pandemia va continua să își facă simțite efectele

Economistul
-
0
Colliers: 2021 se preconizează a fi un an al revenirii, dar pandemia va continua să își facă simțite efectele

Anul 2021 se preconizează a fi un an al redresării, chiar dacă unele incertitudini vor continua să persiste, cum ar fi cele legate de capacitatea vaccinurilor de a readuce viața la normal sau de potențialele surprize pe plan economic, de exemplu cele legate de politica monetară a marilor bănci centrale, cu posibile ramificații profunde la nivel global, anticipează consultanții Colliers International. Munca de acasă va deveni o practică obișnuită în multe companii, chiar și după ce va trece pandemia de Covid-19, o revenire semnificativă la birouri a angajaților fiind așteptată la mijlocul anului 2021, dacă vaccinarea la scară largă va fi un succes.

România ar trebui să recupereze majoritatea pierderilor economice de anul trecut până la sfârșitul anului 2021, dar revenirea va fi neuniformă, cu diferențe mari la nivel de industrii. Unele sectoare economice, cum ar fi comerțul electronic, construcțiile sau anumite subsectoare IT&C nu au fost deloc afectate în timpul crizei, altele ar trebui să-și revină până la sfârșitul anului 2021, cum ar fi comerțul cu amănuntul în ansamblu și serviciile profesionale în general, iar pentru unele ar putea dura câțiva ani până vor reveni la un nivel decent de activitate (sau poate nu își vor reveni niciodată pe deplin), cum ar fi aviația, industria auto sau turismul, spun consultanții Colliers International.

După un deceniu și jumătate de la aderarea României la Uniunea Europeană, 2021 are șansa de a pune bazele unei perioade de evoluție economică majoră, care ar putea accelera foarte mult dezvoltarea sustenabilă a economiei pe termen mediu, având în vedere noul pachet de ajutor din partea Comisiei Europene în contextul pandemiei. România ar putea atrage capital în valoare de nu mai puțin de 80 miliarde de euro în următorii ani, reprezentând o treime din nivelul actual al PIB-ului, bani care ar trebui să genereze un impact mult mai mare decât în ​​țările vecine, dacă sunt folosiți pentru reforme importante de care țara are nevoie.

Turismul va deveni orientat mai mult local și va fi practicat cu o frecvență mai mare după ce lucrurile vor reveni la normal, anticipează consultanții Colliers International. Vaccinul oferă speranțe în această direcție, dar atingerea unui prag rezonabil de imunitate va fi o provocare în România și în alte țări care se confruntă cu un nivel mai ridicat de scepticism față de vaccinare decât în Europa de Vest.

Munca la distanță va deveni o modalitate permanentă de lucru, dar consultanții Colliers International consideră că firmele vor dori să își aducă angajații înapoi la birou cel puțin 3 zile pe săptămână, pentru a încuraja munca în echipă și cultura organizațională. O revenire mai semnificativă la birou a angajaților este așteptată începând cu mijlocul anului 2021, iar cele mai vizibile rezultate ar trebui să fie în cazul clădirilor situate în zone rezidențiale, care asigură un timp mai redus de navetă.

Chiriașii clădirilor de birouri vor domina anul 2021, în condițiile unei creșteri rapide a pieței secundare de subînchiriere (ce reprezintă peste 2% din stocul actual de birouri conform estimărilor conservatoare din prezent) și a unei rate de neocupare de peste 10%. Consultanții Colliers International vorbesc despre un calendar solid de livrări de spații noi de birouri, cu aproximativ 260.000 de metri pătrați de birouri moderne planificate să fie finalizate în București, și se așteaptă ca piața de birouri să revină la echilibru cândva în prima jumătate a acestui deceniu.

Piața de spații industriale și logistice și-a încheiat cel mai puternic an din istorie în România, iar 2021 nu ar trebui să fie prea diferit, întrucât premisele și tendințele recente care au susținut dezvoltarea depozitelor se păstrează: creșterea comerțului electronic, necesitatea de a răspunde unei extinderi rapide a schemelor moderne de retail la nivel național, nevoia înlocuirii stocului vechi și necompetitiv (inclusiv din punct de vedere al siguranței). Există, de asemenea, un potențial pentru afaceri pe fondul Brexitului și al revizuirii relațiilor dintre UE / SUA și China.

Retailul continuă să fie sub presiune, dar consultanții Colliers International văd motive de optimism. Creșterea vânzărilor online a depășit-o cu mult pe cea a magazinelor tradiționale în 2020 și această tendință se va menține anul acesta. Chiriile și rata de neocupare ar trebui să rămână sub presiune pe parcursul anului 2021, o redresare fiind estimată pentru 2022 sau chiar în 2023. Chiar și în aceste condiții, rentabilitatea superioară oferită de România companiilor de retail și stocul redus de spații de retail moderne raportat la populație ar trebui să protejeze piața de posibile efecte negative persistente și să conducă la un ritm bun de redresare și de recuperare a pierderilor.

Pe piața investițiilor imobiliare este așteptată o contracție, după un an foarte bun pentru acest segment. Investițiile ar putea înregistra o scădere în 2021, de la aproximativ 900 de milioane de euro la aproximativ 500-600 de milioane de euro. Unii investitori ar putea rămâne în așteptare, pe fondul lipsei de claritate cu privire la structura și anvergura veniturilor viitoare (în special în ceea ce privește activele mai bine poziționate în sectoare precum birouri și hoteluri); pe de altă parte, activitatea poate deveni mai dinamică în zona activelor aflate în dificultate sau a celor cu potențial de transformare, care ar putea deveni mai atractive pentru cumpărători.

2021 aduce diverse oportunități pe piața terenurilor, spun consultanții Colliers International. Având în vedere numărul considerabil de tranzacții inițiate în perioada recentă (inclusiv în 2020), piața terenurilor pare pregătită pentru un an bun. Dezvoltatorii de retail, inclusiv operatorii de tip „big box” și dezvoltatorii rezidențiali, vor rămâne motoarele pieței. Cererea de terenuri pentru birouri și hoteluri va rămâne redusă, iar consultanții Colliers International nu se așteaptă la modificări semnificative dinspre aceștia, având în vedere incertitudinile existente în ceea ce privește componenta de leasing.

În ciuda realității economice dificile, piața rezidențială a înregistrat în continuare o cerere puternică și creșteri modeste ale prețurilor (în medie) în 2020. Dar lucrurile arată un pic diferit acum – creșterile salariale din sectorul privat s-au oprit și o reluare a trendului pozitiv nu este estimată pe termen scurt, în timp ce salariile funcționarilor publici sunt înghețate pe fondul consolidării fiscale – în acest context, este de așteptat ca anul 2021 să fie un an de respiro pentru sectorul rezidențial. Pe de altă parte, dinamica de dezvoltare a orașelor și a zonelor periferice rămân atractive pe termen lung, dată fiind problema supraaglomerării urbane din România.

Propunerile studenților pentru Legea bugetului de stat

Florin Antonescu
-
0
Propunerile studenților pentru Legea bugetului de stat

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) analizează finanțarea învățământului superior românesc și pe această bază face o serie de propuneri pentru Legea bugetului de stat pe anul 2021

ANOSR subliniază că „învățământul superior suferă de o subfinanțare cronică, stabilită cu precădere după criza economică din 2008” și accentuează că „indiferent de creșterile economice ulterioare anului 2008, finanțarea învățământului superior nu a atins nici până acum niveluri cel puțin comparabile cu cele ale anului 2008. De altfel, în ciuda redresării economice, guvernanții au inițiat creșterea modestă a finanțării învățământului superior abia în anul 2014”. Totodată, studenții semnalează că „România se află pe ultimul loc în ceea ce privește procentul din produsul intern brut alocat educației, în timp ce doar 25,8% din tinerii cu vârsta de 30-34 de ani au studii superioare, față de media europeană de 40%, deși studiile arată că adulții fără studii superioare reușesc cu o probabilitate de două ori mai mică să se angajeze, să acceseze serviciile sociale de bază, să participe la viața democratică și să-și dezvolte sentimentul de coeziune socială”.

Pentru Legea bugetului de stat pe 2021, ANOSR propune:

  • Creșterea fondului de burse studențești, garantând creșterea cuantumului burselor (creștere necesară admisă și de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior) cu păstrarea numărului actual de bursieri
  • Creșterea subvenției pentru cămine și cantine, pentru a asigura îmbunătățirea condițiilor de viață ale studenților
  • Stabilirea unei subvenții distincte pentrub finanțarea activităților Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră (CCOC) în vederea sporirii angajabilității studenților și flexibilității pe piața muncii
  • Asigurarea gratuității la serviciile Bibliotecilor Centrale Universitare prin subvenționarea abonamentului, conform legislației în vigoare
  • Creșterea substanțială a fondului de investiții alocat Ministerului Educației, pentru a permite îmbunătățirea dotărilor universităților din România, departe de a fi comparabile cu cele europene

ANOSR subliniază că „solicitările implică o creștere a bugetului învățământului superior cu 5.687.470.734 lei, urmând ca bugetul total vizat să atingă 1,006% din PIB”, odată cu „nevoia de finanțare corespunzătoare a cercetării cu 1% din PIB”.

Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR: „Ne aflăm la primul buget care va fi propus în noua legislatură parlamentară, iar momentul va arăta dacă cu adevărat educația va reprezenta o prioritate, astfel cum s-a prezentat în campania electorală, și va fi un mesaj pentru a seta direcția în următorii 4 ani. Cifrele prezentate de ANOSR sunt alarmante, fie că vorbim de investiții, de consilierea în carieră, situația financiară a studenților sau cercetare. Întrebarea pe care trebuie să și-o pună guvernanții acum este dacă vor ca peste 4 ani să fim în continuare codașii Uniunii Europene – dacă nu, trebuie acționat de acum”.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se definește ca „federația națională studențească, non-guvernamentală și non-partizană care, de peste 21 de ani, are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la actul educațional și la viața socială, economică și culturală. ANOSR reunește studenți din 19 centre universitare din întreaga țară, din 30 de universități, atingând un număr de 104 organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în funcțiune a mecanismului mișcării studențești. La nivel național, ANOSR este parte a Alianței pentru o Românie Curată și membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU – European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă studenții”.

Studiu Aegon România: Aproape 70% dintre familiile moderne cu copii au apelat la o a doua opinie medicală în ultimii ani

Economistul
-
0
Studiu Aegon România: Aproape 70% dintre familiile moderne cu copii au apelat la o a doua opinie medicală în ultimii ani

– 6 din 10 respondenți declară că, în ultimii ani, au fost în situația de a cere părerea unui al doilea medic pentru confirmarea unui diagnostic sau tratament
-31% dintre români ar achiziționa un serviciu de a doua opinie medicală pentru copil, 24% pentru ei înșiși, în timp ce 17% ar face acest lucru pentru părinți
-Aegon România răspunde nevoilor românilor prin extinderea vârstei asiguratului pentru pachetele serviciului de a doua opinie medicală Aegon Diagnose.me disponibile în Alpha Bank

În contextul actual, românii au devenit mai preocupați de sănătatea lor și de modalități de a se proteja și a se asigura de faptul că primesc un diagnostic medical corect. Astfel, 31% dintre români susțin că ar achiziționa un serviciu de a doua opinie medicală pentru copil, 24% pentru ei înșiși, în timp ce 17% ar face acest lucru pentru părinți și 11% pentru partenerul de viață. Restul ar face un astfel de gest pentru bunici, frați sau pentru alt fel de rude sau încă nu au luat o decizie în acest sens. În plus, 74% dintre cei intervievați au declarat că ar fi interesați de un angajator care ar oferi printre beneficii o asigurare care conține componentă de a doua opinie medicală.

„Rezultatele acestei cercetări arată faptul că, deși românii s-au mai obișnuit cu situația prin care trecem, ei sunt în continuare temători, iar una dintre preocupările principale este sănătatea lor și a celor dragi. Un lucru natural, având în vedere experiența ultimelor luni. Tocmai de aceea, am luat decizia de a ne adapta produsele la nevoile lor actuale. Astfel, am hotărât ca Aegon Diagnose.me, serviciul de a doua opinie medicală, să poată fi achiziționat de către clienții partenerului nostru Alpha Bank atât pentru ei, iar vârsta maximă pe care o pot avea în momentul încheierii asigurării este de 80 de ani, cât și pentru copiii lor, fiind disponibil pentru cei cu vârsta de peste 1 an. Cercetările pe care le-am realizat de la debutul pandemiei COVID-19 până acum arată faptul că experiența acestui an și-a pus amprenta asupra modului în care gândesc românii, i-a determinat să ia în considerare asigurările, fie pentru sănătate, fie de viață cu economisire, tocmai pentru a avea un sprijin în situațiile neprevăzute. Până la urmă, asigurările au fost create exact în acest scop, de a fi un sprijin în situațiile dificile, de a facilita accesul cât mai multor oameni la servicii medicale de bună calitate și de a îi ajuta să își construiască, pas cu pas, o anumită stabilitate financiară. Cred că această criză ne-a maturizat, iar efectele vor începe să se vadă și mai mult din a doua jumătate a anului 2021, cel mai probabil.”, este de părere Sînziana Maioreanu, Director General al Aegon România.

„Parteneriatul cu Aegon, demarat în anul 2015, a avut ca scop principal distribuția unor produse de asigurare inovatoare, care să răspundă nevoilor prezente și viitoare ale clienților noștri. În toată această perioadă, produsele oferite au fost îmbunătățite continuu, adaptate sugestiilor primite direct din partea beneficiarilor. Aegon Diagnose.me acoperă acum întreaga familie, crescând nivelul de siguranță al acesteia într-o perioada în care grija pentru sănătatea celor apropiați este mai accentuată ca niciodată.”, a declarat Cristian Daniel Dragoș – Vicepreședinte Executiv Retail Alpha Bank.

Serviciul de a doua opinie medicală Aegon Diagnose.me a fost lansat la finele lui 2017 în colaborare cu platforma Diagnose.me și pune la dispoziția românilor accesul la o echipă de peste 150 medici din 35 de ţări din Europa și SUA. Domeniile acoperite sunt oncologie, neurologie, cardiologie, ortopedie, medicină internă, pediatrie, imagistică, pneumologie etc. Totul se desfășoară online. Pacientul primește un raport de la medicul ales de pe platforma Diagnose.me în 7 zile lucrătoare de la trimiterea documentelor medicale, iar raportul primit va fi în limba română. Pachetul Standard al Aegon Diagnose.me costă 120 lei/an, iar Pachetul Expert costă 360 lei/an.

Studiul efectuat în rândul a peste 1.000 de respondenți din categorii foarte variate a reliefat și dorința oamenilor de a beneficia de servicii medicale cât mai bune și de posibilitatea de a verifica diagnosticele, prin intermediul unei a doua opinii medicale. Astfel, 6 din 10 respondenți au declarat că au apelat la opinia unui alt medic pentru a fi siguri că diagnosticul primit inițial era corect sau pentru a li se confirma deciziile legate de un anumit tratament, o procedură sau intervenție. Categoriile care au apelat cel mai des la servicii de a doua opinie medicală sunt familiile moderne cu copii, în proporție de 69% și tinerii profesioniști, în procent de 63%.

Categoriile analizate în cadrul acestui studiu au fost împărțite în funcție de vârstă, statut familial sau relațional, copii, studii și venituri, după cum urmează: (1) 10% dintre respondenți sunt mileniali (18 – 30 ani) fără parteneri, (2) 12% sunt tineri profesioniști (25 – 35 ani) fără copii, cu educație superioară și venituri medii și mari; (3) 28% reprezintă familiile moderne (25 – 44 ani) cu copii până în 14 ani, studii medii sau superioare și venituri medii-mari; (5) 22% constituie familii tradiționale (30 – 54 ani), care au copii sub 18 ani, studii primare și medii și venituri mici sau medii; (6) 9% sunt persoane mature (35 – 55 ani) și fără partener, eterogene ca nivel de educație și venit; și (7) 19% sunt seniori pensionari (peste 55 ani), căsătoriți, care au copii independenți și care nu mai locuiesc cu ei și au venituri și niveluri de educație diverse.

Despre Aegon

Aegon România face parte dintr-unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, specializat în asigurări de viață, planuri de pensie și soluții pentru investiții. Aegon are, la nivel mondial, o tradiție de peste 175 de ani și este prezent în peste 20 de țări. În total, cei peste 28.000 de angajați ai companiei oferă servicii financiare pentru aproximativ 30 de milioane de clienți din Europa, Asia și America. Aegon a intrat pe piața din România în 2007, prin compania de pensii private, și în 2008 prin compania de asigurări de viață. În prezent, Aegon are în România peste 1 milion de clienți și 150 de angajați.

Asociației Energia Inteligentă: Provocări în sectorul gazelor naturale, în anul 2021

Economistul
-
0
Asociației Energia Inteligentă: Provocări în sectorul gazelor naturale, în anul 2021

Asociației Energia Inteligentă: România s-a scufundat continuu în ultimii 30 de ani, ajungând la punctul în care s-au atins și chiar depășit multe limite critice. Sectorul gazelor se confruntă în general cu aceleași probleme cu care se confruntă întreaga societate.

Ceea ce se greșește și se continuă să se greșească este desconsiderarea unității fundamentale al acestui sector – oamenii (consumatori, angajați ai Ministerului Energiei, ai ANRE, ai operatorilor, furnizorilor, consumatorilor, proiectanților, constructorilor).

Un element neînţeles încă în România, este legat de faptul că orice creştere de preţ determină scăderea cererii de gaze pe piaţă. Astfel, o creştere a preţului final al gazelor în România cu cca. 100 USD/1000 mc a condus la scăderea consumului de gaze în România cu cca. 5 mld mc. Sunt consumatori care se găsesc în situaţia imposibilităţii plăţii gazelor şi se închid, comută pe un alt combustibil sau recurg unori la soluții extereme în afara legii: furtul de gaze naturale. În unele cazuri, consumatorii iau măsuri corecte de eficientizare a consumului. Se ajunge însă în situaţia în care sistemele de gaze pot să ajungă într-un „labirint al morţii”, în care închiderea consumatorilor/reducerea consumului, fac ca aceste gaze să se scumpească continuu, putând merge până la colapsul sectorului.

Curba descendentă a profesionalismului. 

Conform teoriei, separarea activităţilor din sectorul gazelor naturale din ultimii ani ar fi trebuit să  determine specializarea persoanelor şi a societăţilor pe un domeniu îngust de activitate, determinând creşterea substanţială a profesionalismului. Concurența pe același sector de activitate stimulează inovativitatea și face ca prețurile pentru serviciile oferite să fie inferioare. Această teorie nu s-a întâlnit cu practica în sectorul gazelor din România. Cererea mare de servicii în sectorul gazelor naturale, efortul redus – intelectual și fizic – de a activa în sectorul gazelor, prețurile ridicate ale serviciilor au determinat creșterea rapidă a numărului firmelor care au ajuns să lucreze în sectorul gazelor naturale, dar au determinat și antrenarea de persoane din diverse alte domenii care și-au încetat sau restrâns activitatea, fără pregătire teoretică și experiență în domeniul gazelor naturale. Astfel, s-a ajuns ca mii de firme să se autorizeze și licențieze în sectorul gazelor naturale, reunind persoane neexperimentate în această activitate.

Diminuarea productivității

Splitarea activităților realizată în anul 2000, asigură transparența și trasabilitatea acțiunilor, dar și modul în care sunt realizate aceste acțiuni sub aspectul eficienței, dar și al eficacității. Țintele stabilite astfel încât să fie determinabile în spațiu, bani și timp, determină ulterior desfășurarea unor acțiuni care să permită depășirea standardelor anterioare. Deși sub motivul de creştere a productivității muncii în industria gazieră, începând cu anul 1992, s-au achiziţionat echipamente, automatizări, harduri, softuri, autoturisme, autolaboratoare, autospeciale, aparatură de telecomunicaţii radio şi telefonică, GPS, GIS, telefoane mobile etc., aceasta a urmat un trend descendent. Oamenii au adoptat o atitudine la locul de muncă în concordanţă cu modul propriu de percepere a mediului de muncă. Mediul instabil a distrus încrederea oamenilor în valori cum ar fi: calitate, inovaţie, creativitate, asumarea riscului, menţinerea standardelor precum şi atitudinea faţă de muncă. Munca este privită, în general, fără interes, pe cât posibil de evitat, lipsită de răspundere şi obositoare.

Adâncirea sărăciei energetice

 În ultimul deceniu legislaţia privind protejarea consumatorilor de gaze naturale s-a dezvoltat foarte mult. Au fost introduse clauze comerciale care să protejeze interesele consumatorilor de gaze naturale: în contractele cadru de servicii, în contractele reglementate de furnizare, au fost aprobate standarde de performanţă în efectuarea serviciilor şi furnizarea gazelor naturale la clienţi etc. Realitatea arată însă că toate acestea nu şi-au atins scopul. Clientul de gaze nu se simte astăzi mai protejat decât în urmă cu un deceniu. Percepţia majoritară a acestora este legată de lipsa de protecţie în raport cu furnizorul de gaze, de inutilitatea oricăror demersuri în raport cu gazele furnizate sau serviciile primite, de abuzurile la care este supus de către „cei de la gaze”. Într-o oarecare măsură această percepţie este una întemeiată, operatorii care activează pe piaţă au reuşit să plaseze unele reglementări prin care se pot disculpa. Însă lipsa unei reale şi aplicabile protecţii a consumatorilor de gaze naturale li se datorează într-o mult mai mare măsură chiar acestora.

Sectorul gazelor naturale este caracterizat de numeroase nefuncționalități, de nemulțumiri, de abuzuri, de dezorientare etc. Este cert că Lucrurile trebuie să se schimbe. Dar Cum? Ce? Unde? Cine? Când? Orice viziune asupra sectorului gazelor naturale trebuie să plece de la necesitatea reconstruirii acestuia, de la 0, pas cu pas, cu plasarea TRANZACȚIEI în centrul viitoarei construcții a noului sector al gazelor naturale.

Viziunea Asociației Energia Inteligentă, asupra renormalizării activităților pe piața gazelor naturale: Construirea unei piețe libere, transparentă, lichidă, responsabilă, atent supravegheată, dezvoltând modalități de susținere a clienților vulnerabili, unic dispecerizată energetic pentru prevenirea crizelor și în situații de criză, total integrată în Uniunea Energetică Europeană și promovând dezvoltarea durabilă a resurselor de gaze.

Astfel, considerăm că relansarea economică a României trebuie să determine realizarea următoarelor acțiuni pe piața gazelor:

Legislația primară și secundară, pentru toate activitățile din piața de gaze, trebuie să aibă ca scop dezvoltarea tranzacționării;

Transparența totală, asupra activităților care se desfășoară în sectorul gazelor naturale (fără a aduce atingere elementelor de confidențialitate), activități, cantități, costuri, prețuri, penalități etc.  

Diseminarea detaliată și continuă a modului de realizare a tranzacțiilor, a realizării activității de proiectare, execuție, exploatare a conductelor nu ca un scop în sine, ci cu unicul scop de a dezvolta piața, de a crește numărul de tranzacții și a volumelor tranzacționate, la creșterea gradului de utilizare a infrastructurii, la determinarea tuturor actorilor din sectorul gazelor naturale să activeze cu scopul de a favoriza tranzacționarea gazelor;

Informatizarea sectorului gazelor naturale, pentru a asigura accesul rapid și detaliat la informații care să susțină tranzacțiile, la dezvoltarea pieței, la creșterea cererii de gaze, la reducerea costurilor din activitățile conexe;

Înființarea unei instituții pentru soluționarea litigiilor de pe piața de gaze (SAL), ca entitate juridică autonomă, neguvernamentală, apolitică, de interes public, a cărei activitate să fie medierea conflictelor de pe piața de gaze;

Introducerea unui set de bune practici (guvernanță energetică) la nivelul tuturor entităților indiferent dacă desfășoară activități de bază, secundare sau conexe din sectorul gazelor naturale, cu scopul dezvoltării tranzacțiilor, creșterii concurenței și integrității pe piața de gaze;

Infrastructura (de producție, transport, distribuție etc.) trebuie astfel proiectată, construită, regândită, exploatată cu scopul de a satisface orice tip de tranzacție, de a răspunde cerințelor pieței în mod eficient și eficace, de a nu mai fi o ”piatră de gâtul ofertei”, de a nu mai consuma inutil valoarea intrinsecă a gazelor naturale;

Definirea unei entități (Autoritatea Națională de Dispecerizare și Securitate Energetică) care să aibă acces legal la toate datele din sectorul energetic, sub obligația de confidențialitate și care să prevină situațiile de criză/urgență prin analiza în ansamblu a problemelor energetice (gaz, țiței, electricitate, cărbune), transmițând avertizările corespunzătoare și care să aibă competențe să intervină în situații de criză în vederea dispecerizării corespunzătoare a surselor disponibile (a tuturor formelor de energie în mod unitar) pentru depășirea corespunzătoare a acestora. Legislația primară și secundară, pentru toate activitățile din piața de gaze trebuie să aibă ca scop dezvoltarea tranzacționării;

Studiu Deloitte: rolurile a un sfert dintre angajați s-au schimbat după implementarea tehnologiilor de automatizare și o treime dintre ei vor avea nevoie de recalificare

Economistul
-
0
Studiu Deloitte: rolurile a un sfert dintre angajați s-au schimbat după implementarea tehnologiilor de automatizare și o treime dintre ei vor avea nevoie de recalificare

Rolurile și modul de lucru a aproximativ un sfert dintre angajații (23%) la nivel global s-au schimbat după implementarea tehnologiilor de automatizare, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte Automation with Intelligence, în timp ce unul din zece a avut deja nevoie de recalificare. Studiul arată că această tendință va continua să ia amploare, respondenții menționând că vor trebui să recalifice o treime (34%) din forța de muncă în următorii trei ani ca urmare a transformării rolurilor. Sondajul a fost realizat la nivel global în rândul a peste 440 de directori ai departamentelor de IT, financiar și operațional, lideri responsabili cu automatizare și de soluții de servicii, din 29 de țări, inclusiv România.

„Confruntate cu această criză sanitară globală neașteptată, companiile s-au orientat spre tehnologie cu scopul de a-și menține sau crește capacitatea de procesare și de a implementa noi modalități de lucru, concentrându-se în același timp și pe reducerea costurilor. Cu toate acestea, ritmul apariției inovațiilor în materie de automatizare continuă să-l depășească pe cel al adoptării acestora, unul din trei respondenți (36%) indicând că nu folosește soluții de automatizare oferite ca serviciu (automation-as-a-service), o modalitate esențială de a furniza tehnologii de automatizare în următorii trei ani, evidențiază studiul. Eforturi suplimentare sunt necesare pentru a depăși aceste bariere de adoptare, inclusiv rezistența la schimbare. Organizațiile trebuie să regândească formarea angajaților pentru a avea o imagine fidelă asupra așteptărilor în ceea ce privește locurilor de muncă și să ia măsuri practice care să reducă impactul asupra forței de muncă în contextul automatizării, deși studiul arată că 58% dintre companii încă nu au evaluat cum se vor schimba rolurile și sarcinile angajaților”, a spus Andrei Ionescu (foto), Partener Coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România.

Două treimi (68%) dintre liderii de afaceri au apelat la automatizare pentru a răspunde pandemiei de COVID-19, potrivit studiului, iar 23% dintre respondenți au spus că au acordat prioritate automatizărilor care au îmbunătățit reziliența organizației. Studiul subliniază și că serviciile de tip cloud vor deveni principala tehnologie care va susține automatizarea, pentru că permite extinderea, răspunde rapid cererii și optimizează costurilor. Aproape jumătate dintre respondenți folosesc deja astfel de servicii în demersul de automatizare și o treime (31%) au accelerat investițiile în soluții de automatizare stocate în cloud ca răspuns la pandemie.

Studiul Deloitte arată că interesul organizațiilor de a apela la tehnologii de automatizare este în creștere, 73% dintre acestea inițiind deja acest proces, cu un sfert mai mult față de anul trecut. Și implementarea acestor soluții capătă amploare, 13% dintre respondenți afirmând că organizația lor folosește peste 50 de soluții de automatizare, în creștere de la 8% în 2019 și 4% în 2018. Automatizarea robotizată a proceselor rămâne cea mai răspândită tehnologie de automatizare (78%), urmată de recunoașterea facială optică sau inteligentă, cu 51%, managementul proceselor de business (BPM), cu 36%, și inteligența artificială (AI), cu 34%.

Pe lângă interesul crescut față de automatizare, companiile trebuie să aibă o strategie realistă pentru adoptarea acesteia, subliniază studiul. Doar 26% dintre companiile care folosesc tehnologii de automatizare în faza de testare și 38% dintre cele care implementează și extind astfel de soluții au o strategie la nivelul întregii organizații  în acest sens. În plus, doar 40% dintre organizațiile care folosesc astfel de tehnologii în faza de testare și 65% dintre organizațiile care implementează și extind aceste tehnologii susțin că au o viziune și un obiectiv clar și unanim acceptat în acest sens. Studiul subliniază și că, pentru ca o astfel de strategie să aibă succes, ea are nevoie de susținerea liderilor la cel mai înalt nivel, membrii echipei de management (33%) și directorii de IT (27%) fiind cei mai mari susținători în majoritatea cazurilor.

Pentru a reuși să extindă implementarea soluțiilor de automatizare, organizațiile trebuie să analizeze barierele care continuă să le ridice dificultăți în acest demers, concluzionează studiul. Cu doar 38% dintre organizații având definite procese mature și doar 37% dintre acestea declarând că au standarde adecvate controlate de un centru de excelență dedicat automatizării, fragmentarea proceselor și faptul că nu sunt pregătite din punct de vedere IT rămân cele mai importante bariere, ca și în ultimii doi ani. Răspunsurile la sondaj au indicat rezistența la schimbare ca fiind al treilea obstacol, urmat îndeaproape de lipsa unei viziuni clare.

Cea mai recentă ediție a studiului Deloitte Automation with Intelligence analizează perspectivele liderilor în materie de automatizare în cadrul organizațiilor, modul în care tehnologiile de automatizare influențează angajații și efectul pandemiei de COVID-19 asupra strategiilor de automatizare. Mai multe informații despre sondaj sunt disponibile aici.

Dragoș Constantinescu, noul președinte al Asociației Berarii României

Florin Antonescu
-
0
Dragoș Constantinescu, noul președinte al Asociației Berarii României

Dragoș Constantinescu (foto), președinte al Ursus Breweries, deține de la 1 ianuarie 2021 funcția de președinte al Asociației Berarii României, desemnat de membrii asociației. Președinția în 2020 a fost asigurată de Dan Robinson, Managing Director Heineken România.

Preluând funcția, Dragoș Constantinescu declară: „Le mulțumesc membrilor Asociației că m-au învestit cu încrederea lor pentru acest rol care mă onorează. Este primul meu mandat de Președinte în cadrul Asociației și aștept cu interes să contribui atât la proiectele aflate în derulare, cât și la cele pe care le vom lansa împreună într-un an atât de provocator cum se anunță anul 2021. Continuăm să ne concentrăm eforturile pe o dezvoltare sustenabilă a sectorului și pe promovarea unui consum responsabil de bere în România. Ne așteptăm ca piața berii să își continue maturizarea, deși contextul sanitar și economic este dificil, astfel încât berea să reprezinte un actor cheie atât în generarea de creștere economică, cât și în momentele de relaxare pe care le petrecem alături de cei dragi. Îi mulțumesc domnului Dan Robinson, Președintele Asociației pe parcursul ultimului an, pentru derularea cu succes a activității Asociației într-un an complicat pentru economie și societate”.

Dragoș Constantinescu este președinte al Ursus Breweries România și Managing Director Romania and Hungary în cadrul Asahi Europe & International din februarie 2019. Anterior, el a ocupat diverse funcții de conducere la nivel național și regional în Marea Britanie, Belgia, Olanda, Suedia, Norvegia și Polonia în cadrul British American Tobacco, în ultimul său rol alături de BAT supervizând zona de nord a Europei Centrale: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și țările baltice.

Asociația Berarii României „reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania și Asociația Producătorilor de Hamei din România.Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

1...1.5231.5241.525...2.075Pagina 1.524 din 2.075