Guvernul a aprobat, în ședința de joi, o nouă amânare, până pe 25 decembrie, a executărilor silite pentru restanțe fiscale, a căror suspendare expira pe 25 octombrie, pentru a permite contribuabililor să ceară eșalonări, conform Profit.ro. Nu a publicat, însă, imediat și în Monitorul Oficial decizia pentru ca aceasta să poată intra în vigoare, așa că  băncile au început să reactiveze automat toate popririle în ziua în care suspendarea acestora expira. Abia după ce departamentele juridice vor vedea noile prevederi publicate oficial, nu doar în comunicate de presă sau declarații de ministru, deblocarea conturilor va putea fi procesată în sistemele băncilor, potrivit sursei citate. 

De asemenea, suspendarea popririlor fiscale în contextul COVID-19 s-a făcut, începând din martie, prin efectul legii – Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 29/2020, cu modificările și completările ulterioare. Termenul de grație acordat contribuabilor fusese deja prelungit până pe 25 octombrie, iar joia trecută, pe 22 octombrie, Guvernul a decis să acorde o nouă păsuire, în condițiile în care efectele crizei Covid se vor resimți mult timp și în viitor. 

Conform noului sondaj Eurobarometru standard publicat, România se află în topul statelor membre, după Irlanda (71%), dar la egalitate cu Ungaria și Polonia, în ceea ce privește procentul respondenților mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (60%), comparativ cu media europeană de 45%. În același timp, situația economică rămâne principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei.

În noul sondaj Eurobarometru, desfășurat în iulie și august, preocuparea cu privire la situația economică se reflectă în percepția asupra situației actuale a economiei. 64 % dintre europeni consideră că situația este „proastă”, iar 42 % dintre europeni sunt de părere că economia țării lor se va redresa în urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 „în 2023 sau mai târziu”.

45 % dintre europeni sunt „mulțumiți” și 44 % sunt „nemulțumiți” în ceea ce privește măsurile luate de UE pentru a combate pandemia. Cu toate acestea, 62 % afirmă că au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor, iar 60 % rămân optimiști cu privire la viitorul UE.

1. Încrederea și imaginea UE

Încrederea în Uniunea Europeană a rămas stabilă față de toamna anului 2019, la 43 %, în ciuda variațiilor percepției publice din timpul pandemiei. Încrederea în guvernele și parlamentele naționale a crescut (la 40 %, + 6 puncte procentuale și, respectiv, la 36 %, + 2 puncte procentuale).

În 15 state membre, majoritatea respondenților afirmă că au încredere în UE, cele mai ridicate niveluri fiind observate în Irlanda (73 %), Danemarca (63 %) și Lituania (59 %). Cele mai scăzute niveluri de încredere în UE sunt observate în Italia (28 %), Franța (30 %) și Grecia (32 %).

Proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE este aceeași cu cea a respondenților care au o imagine neutră (40 %). 19 % dintre respondenți au o imagine negativă despre UE (- 1 punct procentual).

În 13 state membre ale UE, majoritatea respondenților au o imagine pozitivă despre UE, cele mai ridicate procente fiind observate în Irlanda (71 %), Polonia și Portugalia (55 % în ambele țări). În alte 13 state membre, imaginea despre UE predominantă în rândul respondenților este una neutră, cele mai ridicate procente fiind observate în Malta (56 %), Spania, Letonia și Slovenia (48 % în fiecare dintre aceste trei țări).

1. Principalele preocupări la nivelul UE și la nivel național

Cetățenii consideră situația economică ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă UE: mai mult de o treime (35 %) din totalul respondenților și-a exprimat preocuparea în acest sens, o creștere considerabilă cu 16 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2019, acest aspect trecând astfel de pe al treilea loc pe primul loc în topul preocupărilor. Situația economică nu a mai fost un subiect de preocupare atât de presant din primăvara anului 2014.

Europenii sunt, de asemenea, din ce în ce mai preocupați de situația finanțelor publice ale statelor membre (23 %, + 6 puncte procentuale, cel mai înalt nivel din primăvara anului 2015), care trece de pe locul al cincilea pe locul al doilea, pe picior de egalitate cu imigrația (23 %, -13 puncte procentuale), aceasta din urmă fiind în prezent la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2014.

În plină pandemie de COVID-19, sănătatea (22 %, element nou) este cel de al patrulea subiect de preocupare la nivelul UE. Problema mediului și a schimbărilor climatice a pierdut teren, înregistrând o scădere cu 8 puncte procentuale, ajungând la 20 %, aceasta fiind urmată de șomaj (17 %, + 5 puncte procentuale).

În mod similar, situația economică (33 %, + 17 puncte procentuale) a depășit sănătatea, ajungând de pe locul al șaptelea pe primul loc în topul celor mai importante probleme la nivel național. Deși ocupă a doua poziție, sănătatea a fost menționată mult mai mult ca subiect de preocupare comparativ cu toamna anului 2019 (31 %, + 9 puncte procentuale), atingând astfel cel mai înalt nivel din ultimii șase ani.

Șomajul este, de asemenea, un subiect a cărui importanță a crescut considerabil (28 %, + 8 puncte procentuale), fiind urmat de creșterea prețurilor/inflație/costul vieții (18 %, – 2 puncte procentuale), mediu și schimbările climatice (14 %, – 6 puncte procentuale) și datoria publică (12 %, + 4 puncte procentuale). Mențiunile privind imigrația (11 %, – 5 puncte procentuale) se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.

1. Situația economică actuală

Comparativ cu toamna anului 2019, proporția europenilor care consideră că situația actuală a economiei lor naționale este „bună” (34 %, -13 puncte procentuale) a scăzut considerabil, în timp ce proporția respondenților care consideră că această situație este „proastă” a crescut semnificativ (64 %, + 14 puncte procentuale).

La nivel național, respondenții care afirmă că situația economică națională este bună sunt majoritari în 10 țări (față de 15 în toamna anului 2019). Proporția acestora variază de la 83 % în Luxemburg la 9 % în Grecia.

1. Pandemia de COVID-19 și opinia publică în UE

Europenii sunt divizați în ceea ce privește măsurile luate de instituțiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19 (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”). Cu toate acestea, majoritatea respondenților din 19 state membre sunt mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. În acest sens, cele mai ridicate procente se înregistrează în Irlanda (71 %), Ungaria, România și Polonia (60 % în fiecare dintre aceste trei țări). În șapte țări, majoritatea respondenților sunt „nemulțumiți”, în special în Luxemburg (63 %), Italia (58 %), Grecia (55 %), Cehia (55 %) și Spania (52 %). În Austria, proporția celor „mulțumiți” este egală cu cea a respondenților „nemulțumiți” (47 % în ambele cazuri).

Cu toate acestea, mai mult de șase europeni din zece au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor (62 %). Prioritățile cel mai frecvent menționate în ceea ce privește răspunsul UE la pandemia de COVID-19 sunt următoarele: stabilirea unei strategii pentru a face față unei crize similare în viitor și dezvoltarea mijloacelor financiare pentru găsirea unui tratament sau a unui vaccin (37 % pentru fiecare dintre aceste priorități). 30 % dintre respondenți consideră că dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății ar trebui să fie o prioritate.

Experiențele personale ale europenilor cu privire la măsurile de izolare au fost foarte diverse. În ansamblu, aproape trei europeni din zece afirmă că le-a fost destul de ușor să le respecte (31 %), în timp ce un sfert declară că le-a fost destul de greu să le respecte (25 %). În sfârșit, 30 % afirmă că le-a fost ușor și greu în același timp.

1. Domenii politice cheie

Întrebați despre obiectivele Pactului verde european, cetățenii europeni consideră în continuare „dezvoltarea energiei din surse regenerabile” și „lupta împotriva deșeurilor de plastic și problema produselor din plastic de unică folosință” ca fiind principalele priorități. Mai mult de o treime dintre respondenți consideră că prioritatea principală ar trebui să fie sprijinirea fermierilor din UE (38 %) sau promovarea economiei circulare (36 %). Puțin peste trei din zece respondenți sunt de părere că reducerea consumului de energie (31 %) ar trebui să reprezinte prioritatea absolută.

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne puternic, 75 % dintre respondenții din zona euro fiind în favoarea monedei unice a UE. În UE-27 în ansamblu, sprijinul pentru moneda euro a crescut la 67 % (+ 5 puncte procentuale).

1. Cetățenia UE și democrația europeană

Majoritatea cetățenilor din 26 de state membre ale UE (cu excepția Italiei) și 70 % dintre cetățenii întregii Uniuni afirmă că se simt cetățeni ai UE. La nivel național, cele mai mari punctaje se înregistrează în Irlanda și Luxemburg (89 % în ambele țări), Polonia (83 %), Slovacia și Germania (82 % în ambele țări), Lituania (81 %), Ungaria, Portugalia și Danemarca (80 % în fiecare dintre aceste țări).

Majoritatea europenilor (53 %) afirmă că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE. Procentul respondenților „nemulțumiți” a crescut cu 3 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2019, ajungând la 43 %.

1. Optimism în legătură cu viitorul UE

În sfârșit, în această perioadă dificilă, 60 % dintre europeni declară că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE. Cele mai ridicate niveluri de optimism se observă în Irlanda (81 %), Lituania și Polonia (75 % în ambele cazuri) și Croația (74 %). Cele mai scăzute niveluri de optimism se observă în Grecia (44 %) și Italia (49 %), unde pesimismul depășește optimismul, și în Franța, unde opiniile sunt împărțite în mod egal (49 % față de 49 %).

Zona digitală ajută antreprenorii care se adaptează noilor cerințe din piață și se raportează la obiceiurile de consum ale oamenilor. Nevoia de a crea servicii digitale pentru antreprenori este în creștere, mai ales în contextul pandemiei.

„Antreprenorii înțeleg importanța digitalului, dar au nevoie de sprijin pentru a defini tot conceptul pentru businessul lor online. Tehnologia reprezintă un partener de real succes pentru antreprenor și în drumul către automatizarea proceselor interne. Trecerea în mediul online de către antreprenorii la început de drum este vitală pentru funcționarea eficientă a afacerii”, declară Andreea Avramescu, Co-Owner 2web Software & Services, care furnizează servicii personalizate de software și Branding.

Conform datelor Eurostat, doar 43% dintre companiile din România au un website, lucru care situează România pe ultimul loc în UE, unde media este de 77%. Tot spre coada clasamentului, pe penultimul loc, şi în ceea ce ţine de folosirea serviciilor cloud, doar 10% dintre companiile din România utilizând aceste servicii, media în UE fiind de 26%. Mai mult, doar 17% dintre companii au implementate soluţii ERP, iar la nivel UE media este de 34%.

„Această tendință negativă vine pe fondul unei piețe interne subdimensionate, cauzată de gradul mic de digitalizare. Așadar, mai mult de jumătate dintre companiile (57%) care vând produse și servicii în România nu au o prezență online printr-un site. Motiv pentru care am pornit la drum cu scopul de ajuta la digitalizarea României și de a crea servicii digitale cu sens pentru antreprenorii din mediul național și internațional”, adaugă Laurențiu Avramescu, Co-Owner, 2web Software & Services.

În ceea ce privește planurile de viitor, echipa 2web a început să construiască un parteneriat cu Asociația – Măgurele Science Park pentru a facilita digitalizarea companiilor românești în jurul tehnologiilor inovatoare și vizează dezvoltarea internațională prin parteneriate în USA și Europa, pe termen mediu și lung. Compania ia în calcul dezvoltarea unei soluții digitale proprii care să permită antreprenorilor accesul facil la experiențe și soluții software inovative.

În cadrul comunităților, eforturile 2web Software & Services sunt și în zona de educație și de susținere a mediului pentru start-up-uri, cu scopul de a digitaliza România. Pe lângă serviciile de dezvoltare software, compania oferă consultanță în Branding și soluții de business intelligence complexe ca sprijin suplimentar pentru companii și antreprenori.

Clienții 2web Software & Services sunt business-uri care fac trecerea în zona digitală sau își modernizează serviciile și soluțiile web existente. Business-urile noi – de tip start-up care au nevoie de soluții MVP pentru testarea unor idei și concepte sau de site-uri web, afaceri ce încă nu au claritatea zonei de concept și vor să crească brandul abordând designul și user experience ca soluție de comunicare cu audiența lor.

Grupul 2web Software & Services deservește atât zona corporate cât și piața de start-up-uri și dezvoltă soluții de custom software adaptate pentru zona bancară, insurance, e-commerce, fin-tech – partneriate cu mediul de business internațional, dar și local, prin oferirea de soluții online specifice și flexibile nevoilor digitale ale antreprenorilor.

Oscarul industriei de amenajări interioare – European Property Awards 2020-21 – vine la București, pentru al doilea an consecutiv. L-a obținut, din nou, compania cu capital integral românesc Delta Studio, și chiar la trei categorii ale competiției, cu toate trei proiectele cu care a participat la ediția actuală: Apartamentul scenografic – amenajat de biroul de design interior propriu Delta Studio Design, la categoria „Cel mai bun design interior de apartament rezidențial”; Apartamentul MAsculin – amenajat de Delta Studio Design pentru actorul Vladimir Drăghia, la categoria „Cel mai bun design interior într-o reședință privată”; cafeneaua Bread & Butter – amenajată de Wow Project, birou francizat al Delta Studio Design, la categoria „Cel mai bun interior leisure”.

Competiția este definită drept „concursul cu cea mai mare notorietate din industrie. Primirea unei distincții în cadrul acestei competiții reprezintă o recunoaștere a excelenței și listarea între cei mai distinși actori internaționali din domeniu”.

Decernarea premiilor se va face într-o ceremonie virtuală, la 11 decembrie 2020.

Foto ©Delta Studio

 Ministerul Educației și Cercetării organizează din acest an universitar, pentru prima dată, studii universitare de master didactic la forma de învățământ cu frecvență. Pentru aceasta, a lansat proiectul „Start în carieră prin master didactic”, adresat celor care vor să urmeze o carieră în domeniu.

Proiectul este susținut cu foduri europene (valoare, 76.836.961,72 de lei), beneficiind de finanțare prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 6 – Educație și competențe, Prioritatea de investiții – 10.II., Obiective Specifice 6.7, 6.9, 6.10, Program pilot pentru Sprijinirea Formării Inițiale a Cadrelor Didactice pentru Învățământul Preuniversitar. Fiecare participant la program beneficiază de bursă lunară de studiu în valoare de 2.350 lei, pe întreaga perioadă a desfășurării programului.

Ministerul Educației și Cercetării caracterizează astfel programul: „Implementarea pentru prima dată în România a masteratului didactic a fost posibilă prin susținerea ministrului educației și cercetării, Monica Cristina Anisie, care a aplicat prevederile Legii educației naționale nr.1/2011, aprobând prin ordin înființarea și organizarea programelor de master didactic. Astfel, cei 400 de masteranzi care vor să îmbrățișeze o carieră didactică s-au înscris la programul de studii universitare de master didactic, la forma de învățământ cu frecvență. În vederea desfășurării unei activități didactice viitoare de calitate, prin intermediul acestui proiect masteranzii își vor dezvolta abilități și competențe practice și vor participa, alături de cadrele didactice universitare, la un program de master modern și eficient. Mai mult decât atât, se vor consolida competențele didactice prin organizarea de cursuri de formare pentru 80 de cadre didactice din învățământul terțiar universitar cu o tematică ce include conținut educațional inovator și resurse de învățare moderne și flexibile. De asemenea, acest proiect are ca obiective îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar, diversificarea ofertelor educaționale, îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic din învățământul terțiar universitar. Acest program se încadrează atât în obiectivele strategice ale Ministerului Educației și Cercetării, venind în întâmpinarea necesității aplicării legislației naționale, cât și în recomandările documentelor de analiză europene”.

Universitățile care organizează programe de master didactic pe locuri subvenționate de la bugetul de stat în acest an universitar și numărul de locuri sunt: Universitatea Politehnica din București (50), Universitatea din București (50), Academia de Studii Economice din București (50), Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (50), Universitatea „Ovidius” din Constanța (50), Universitatea din Craiova (50), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (50), Universitatea de Vest din Timișoara (50).