Compania Naţională Poşta Română, prin directorul general Horia Grigorescu
și EximBank, prin preşedintele executiv Traian Halalai, au încheiat un acord de
finanţare (în urma unei proceduri competitive la care au participat mai multe
bănci) în valoare de 200 de milioane de lei, care asigură Poștei Române fondurile
necesare demarării unuia dintre cele mai ample programe de investiţii în
modernizare şi digitalizare din ultimii 40 de ani. Ceremonia semnării acordului
de finanţare a avut loc în prezenţa ministrului transporturilor,
infrastructurii şi comunicaţiilor, Lucian Bode.
Accentuând că Poşta
Română beneficiază de unele dintre cele mai bune condiţii de creditare de pe
piaţa bancară, Horia Grigorescu a
subliniat: „Prin încheierea
acestui acord de finanţare cu EximBank am deschis o primă pagină din istoria pe
care o vom scrie în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor Poştei Române.
Începem, astfel, o etapă fără precedent – un amplu proces de modernizare, pe
care Poşta Română nu l-a mai avut din perioada interbelică, prin care vom aduce
compania la standardele internaţionale în domeniul serviciilor poştale. Suntem
în discuţii atât cu Banca Mondială şi Comisia Europeană, cât şi cu Ministerul
Fondurilor Europene, pentru a obţine finanţări ce vor continua investiţiile
începute cu creditul de la EximBank, astfel încât, pe termen lung, Poşta Română
să devină un competitor de referinţă pe piaţa de profil”.
Traian Halalai, Preşedintele Executiv al EximBank: „Competitivitatea ofertei
EximBank transformă parteneriatul pe care îl avem cu Poşta Română într-o
tradiţie, iar acest lucru înseamnă că avem abilitatea de a face faţă
provocărilor, de a manifesta deschidere faţă de noi abordări şi de a ne adapta
la nevoile partenerilor noştri. Sunt calităţi care ne permit să continuăm şi să
extindem colaborări cu companii cu planuri ambiţioase de dezvoltare, cum este
şi Poşta Română, cărora le putem asigura resursele financiare necesare pentru
implementarea cu succes a unor proiecte de investiţii”.
Este de subliniat
că „programul investiţional al companiei vizează consolidarea şi menţinerea
poziţiei de lider de piaţă în sectorul poştal românesc şi are la bază
recomandările companiei de servicii profesionale Deloitte potrivit cărora,
pentru atingerea ţintelor de business, sunt necesare investiţii atât în
infrastructura poştală, digitalizarea Top of Formşi
modernizarea acesteia, cât şi în sectorul de resurse umană”.
Creditul, precizează
EximBank, este acordat pe o perioadă de 12 ani și „va fi utilizat cu precădere
pentru: automatizarea proceselor logistice prin înfiinţarea noilor centre de
tranzit/sortare de la Bucureşti Nord şi Cluj – în valoare de 68 milioane lei;
crearea şi implementarea unei arhitecturi de sistem de management digital
integrat (hardware şi software), necesară asigurării fluxurilor informaţionale
(ERP şi a modulelor acestuia) – în valoare de 128,3 milioane lei; reabilitarea
clădirilor monumente istorice din Timişoara, Piatra Neamţ, Oradea şi Cluj,
aflate în patrimoniul Poştei Române, şi valorificarea acestora atât din punct
de vedere comercial, cât şi cultural şi istoric – în valoare de 54,5 milioane lei”.
Compania Naţională
Poşta Română anunță că pentru realizarea investiţiilor, „a demarat studiul de
fezabilitate pentru centrul de tranzit Bucureşti Nord, estimat a fi finalizat
până la sfârşitul acestui an, în timp ce pentru centrul de tranzit/sortare Cluj
a fost începută procedura de dialog competitiv pentru achiziţia echipamentelor,
iar pentru investiţiile în sistemul informatic de gestiune este în curs de
pregătire procedura de achiziţie pentru realizarea arhitecturii de sistem. În
ceea ce priveşte reabilitarea clădirilor, au fost deja eliberate autorizaţiile
de construcţie pentru cele de la Timişoara şi Oradea, urmând a fi demarate, în
scurt timp, procedurile de achiziţie a serviciilor de reabilitare, la Cluj au
fost depuse documentele pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, iar la
Piatra Neamţ este în pregătire procedura de autorizare”.
Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a organizat cea de-a cincea ediție a dezbaterii lunare online „Pulsul Pieței Financiare”. Principala concluzie în urma discuțiilor este că problema României este fiscal-bugetară și nu poate fi rezolvată prin măsuri monetare, fără a genera efecte secundare.
Cristian Popa, CFA, Membru Consiliul de Administrație, BNR
Cristian Popa, CFA, Membru
Consiliul de Administrație, BNR
„O temă la care revin constant în ultima
perioadă este, din păcate, și trebuie să revin, este de datoria mea să revin: deficitul.
Problema României este fiscal-bugetară.
O spun foarte clar: nu există soluții monetare la problemele fiscale, nu fără efecte secundare. Când nu ai o monedă de rezervă internațională (dolarul de exemplu), printarea de bani pentru finanțarea deficitului, „tiparnița” să îi spunem, creează rapid inflație, duce la deprecierea monedei naționale. Iar inflația ridicată este cel mai „parșiv” impozit, împovărează exact pe cei cu venituri scăzute.
Când vine vorba de politicile Băncii Naționale a României din ultima
perioadă, cuvintele cheie sunt echilibru
– dozajul corect la măsurilor, sustenabilitate
– decizii rapide însă cu orizont lung, transparență
– Guvernatorul a explicat constant publicului măsurile adoptate de BNR, dar și câmp de manevră.
Am coborât dobânzile, am stabilizat cursul, am dat lichiditate, iar prognozele
ni s-au adeverit, cred că ne-am făcut bine treaba. Analizăm ce se mai poate
face de aici încolo. BNR nu s-a lăudat cu programul de achiziții care a avut
rezultate foarte bune, nici cu reducerea etapizată a dobânzii și menținerea
cursului stabil în același timp, ceea ce nu este deloc ușor, nici cu măsurile
prudențiale de sprijinire a piețelor și nici de alții nu a fost lăudată, ba din
contră. Leul este cea mai stabilă monedă din Europa centrală și de est,
înregistrând cea mai mică depreciere din regiune.
Uitându-ne spre viitor cred că termenul corect rămâne precauție, când
vorbim de politica monetară și stabilitate când vorbim de curs. Chiar și
în aceste condiții dificile, complicate, nu cred că este închis subiectul relaxării
condițiilor monetare, însă doar cu precauție, cu foarte multă precauție, poate
nu imediat și poate foarte gradual, pentru că și riscurile s-au amplificat”.
Daniela Serban, Presedinte ARIR
Daniela Șerban, Președinte
și Co-fondator ARIR
„În acest moment nu avem atât de multe mesaje optimiste
din piață, cum aveam cu două luni în urmă. Pe fondul crizei sanitare avem
foarte multe companii afectate și putem vorbi de o rată a șomajului în
creștere, de aceea este esențial să utilizăm toate resursele pentru a redresa
economia. Numeroase studii arată că o piață de capital dezvoltată dezvoltă la
rândul ei economia, cele două fiind strâns interconectate. Principalul rol al
piețelor de capital este acela de a finanța economia reală și trebuie să luăm toate
măsurile care se impun pentru a crește piața de capital.”
Dr. ing. Costică T.
Mustaţă (foto), preşedintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului
București (CCIB), a devenit managing director al Grupului Uzinsider, grup cu
capital privat 100% românesc.
Grupul uzinsider
reuneşte şapte companii: Uzinsider SA, Uzinsider Techno SA, Uzinsider General
Contractor SA, toate cu sediul în Bucureşti, Uzinsider Engineering SA (Galaţi),
24 Ianuarie SA (Ploieşti), Comelf SA (Bistriţa) şi Promex SA (Brăila).
CCIB informează că
„până la data preluării funcţiei, dr. ing. Costică T. Mustaţă a condus, timp de
18 ani, compania Uzinsider Techno SA şi a făcut parte din consiliile de
administrație ale celorlalte societăți din Grup. În anul 2013 a fost decorat de
Președintele României cu Ordinul Meritul Industrial și Comercial în grad de
ofițer, împreună cu Grupul Uzinsider. Din luna octombrie a anului 2019 este
preşedintele CCIB, după ce anterior a făcut parte din Colegiul de conducere, coordonând
Secţiunea Comerţ, în care activează o mare parte a membrilor Camerei
bucureştene. De asemenea, dr. ing. Costică T. Mustaţă este vicepreşedinte al
Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi
desfăşoară activitate didactică, ca profesor invitat, la Universitatea
Politehnica din București”.
CCIB reamintește că
„Uzinsider SA a luat naştere în anul 1992, cu scopul de a oferi consultanţă şi
servicii comerciale specializate pentru realizarea de obiective industriale, în
special pentru industria metalurgică. Astăzi, Grupul Uzinsider realizează o
cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, are peste 1.800 de angajaţi
şi desfășoară activități de comerț exterior, inginerie, proiectare, producție
de utilaje şi echipamente complexe pentru industriile: energetică, metalurgică,
constructoare de mașini, chimică şi petrochimică, construcţii navale,
asigurarea protecţiei mediului. Printre clienţii Grupului se află: General
Electric, Siemens, SMS, Thyssenkrupp, Danieli, American Air Filter, Donaldson;
de-a lungul timpului, Uzinsider a semnat acorduri de parteneriat strategic cu
Komatsu, General Electric, Siemens, SMS”.
Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste 1 milion de locuri noi de muncă în România până în 2030. Joburile care vor schimba viitorul. Suntem pregătiți pentru ce urmează?
Analiză Factory 4.0 & Frames
Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste 1 milion
de locuri noi de muncă în România până în 2030, pe fondul schimbărilor
fundamentale prin care trece va economia, estimează analiștii de la Factory 4.0
& Frames.
Peste 10 ani, multe dintre joburile din
prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate și
servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât și în sectorul
public.
În urmă cu 20-30 de ani, după Revoluție, multă
lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinațională, indiferent de
domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la
stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin
schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum
sunt și alte profesii printre care cea de broker, contabil sau de ziarist.
Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va
mai fi atât de sigur, în condițiile în care multe dintre serviciile de
taxe, impozite, în general relația statului cu cetățeanul, va fi gestionată
prin aplicații online.
Tehnologia a adus schimbări semnificative în
economie. Putem face plăți și lua credite online, există deja aplicații de
contabilitate excelente, iar massmedia a trecut, în mare parte, în online,
ziarele, în forma lor de hârtie. Magazinele de fashion au început să facă mai
mulți bani din online, am ajuns chiar să ne cumpărăm legumele și fructele
sănătoase de pe internet.
În ultima perioadă, în spațiul public se
vorbește tot mai multe despre digitalizare, despre cloud, roboți și inteligența
artificială. La prima vedere, aceste subiecte par să nu ne afecteze direct,
însă dacă privești mai atent, vei înțelege că este vorba despre cum va arăta
piața muncii peste 5-10 ani, despre schimbările fundamentale prin care va trece
economia.
„A patra revoluție industrială a început deja. Industry 4.0 este o realitate, iar schimbările sunt similare celor declanșate de revoluția industrială. Am trecut de la cai și trăsuri la automobile, de la lumânare la curentul electric, de la ziarele pe hârtie la internet. În Industry 4.0, multe dintre joburile actuale vor dispărea în următorii 10 ani și vor apărea altele care necesită noi aptitudini”, afirmă specialiștii Factory 4.0 & Frames.
CE MESERII SE
VOR CĂUTA ÎN VIITOR
Potrivit
estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 și 800
de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în
2030. Doar cinci la sută din ocupațiile actuale vor fi automatizate. În plus,
vor fi create noi locuri de muncă.
„Marea provocare, pentru angajatori, guverne și populație, este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilități tehnice și competențe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0
Marius Haratau
Economia, în
2030, va fi conectată la tehnologie, la internetul 6G, la serviciile cloud.
Asta va însemna că angajații vor trebui să știe să folosească calculatorul,
aplicațiile de lucru, să efectueze diferite operațiuni folosindu-se de
inteligența artificială.
„De la vânzătorul de la magazin la managerul de vânzări, de la angajatul din agricultură la cel care lucrează în fabrică, activitatea tuturor va fi susținută cu ajutorul roboților, aplicațiilor software, inteligenței artificială. Să manevrezi un robot care culege cartofii, să lucrezi cu robotul care asamblează mașini, să folosești aplicație online prin intermediul căreia gestionezi relația cu clienții – astfel de activități sunt deja obișnuite în alte țări și, cu siguranță, vor fi implementate și la noi”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Adrian Negrescu
Potrivit
experților, economia viitorului se va baza, mai mult ca oricând, pe date, iar
gestiunea acestora va genera cele mai multe locuri noi de muncă.
De la analiști
de date, capabili să interpreteze informațiile, să le folosească pentru
creșterea productivității și performanței companiei, la manager de sistem AI,
capabili să planifice, să bugeteze și să gestioneze talentele, resursele și
operațiunile companiilor, toate companiile vor avea nevoie de astfel de joburi.
„Datele sunt deja folosite în diverse industrii, de la publicitate la utilități și servicii financiare. Sunt tot mai multe companiile care furnizează informații semnificative bazate pe cantități mari de date complexe și care au mare nevoie încă de acum de specialiști. Pe baza informațiilor furnizate, companiile obțin o mai bună înțelegere, printre altele, a comportamentului clienților și a tranzacțiilor și își pot eficientiza activitatea și pot accesa noi surse de venituri. Ce este nevoie pentru a te angaja în domeniu? În principal de un curs de specializare, iar oferte există deja pe piața românească”, afirmă Marius Hărătău.
Dincolo de
gestiunea datelor, economia viitorului va avea nevoie de specialiști în
tehnologie, în dezvoltarea de software și suport – de la ingineri specializați
în proiectarea, dezvoltarea și testarea tehnologiilor avansate de fabricație,
la angajați specializați în monitorizarea aspectelor electrice ale sistemelor
și specialiști în monitorizarea și
optimizarea proceselor industriale, reducerea blocajelor, eliminarea
deșeurilor, creșterea randamentului și maximizarea eficienței.
Specialiști în
analiza de date, ingineri, dezvoltatori de aplicații și interfațe,
supraveghetori de calitate.
Cele mai multe
asemenea joburi sunt specializate. Potrivit experților, dincolo de meseriile
oarecum tehnice, economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot
mai mulți oameni creativi.
Inteligența umană, spiritul creativ al oamenilor nu va putea fi atins niciodată de mașini așa că va fi nevoie de oameni care să practice meserii creative, de la cele care vizează dezvoltarea de noi servicii dedicate populației (turism, alimentație publică etc.) la joburi din domeniul cultural, activități recreative și sport.
Inventatorii,
scriitorii, actorii, cei care realizează producții culturale (teatru, muzică
etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport,
practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv își vor
găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul
la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global.
„2030 va aduce, în România, peste 1 milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicații, suport și dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populației și firmelor (inclusiv zona de administrație publică) sau de zona creativă, acolo unde creația umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activități sportive etc. va fi mai susținută și valorificată ca oricând. Sunt locuri de muncă noi și joburi transformate ca urmare a implementării digitalizării, atât în mediul privat cât și în sectorul public”, estimează analiștii.
În 2016, economia digitală, în România,
reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de
6.5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic
românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde
lei în 2019.
Un studiu FACTORY 4.0 & Frames arată că,
între 2016 și 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de
creștere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele
economii europene.
În 2020, pe fondul crizei economice generate
de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul
tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651) ar putea
raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul
creșterii economice ar putea accelera din nou.
Cele 32.205 firme active în 2019 angajau, în
total, un număr de 250.000 de salariați, față de 75.156 în 2010.
ȘCOALA
ROMÂNEASCĂ, ÎNCOTRO?
Schimbările
fundamentale prin care va trece piața muncii din România vor trebui susținute
de un sistem educațional adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat,
România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competențelor
digitale din UE.
În anul 2019, nu
mai puțin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe
digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest
capitol, urmată de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilități digitale
superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea
competențe.
La testele PISA
din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pentru
elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competențe digitale la
Bacalaureat se susține doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se
dă pe foaie, cu pixul.
„Școala românească trebuie reformată. Copiii noștri trebuie să învețe materii adecvate vremurilor în care trăim, școala trebuie să îi pregătească pentru realitate. Dezvoltarea competențelor digitale trebuie să se afle pe același nivel cu limba română, cu învățarea limbilor străine. Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare și cu materiile pe care elevii trebuie să le învețe acum, ne vom trezi, peste câțiva ani, că forța de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiții, vom pierde la capitolul bunăstare”, arată analiza Factory 4.0 & Frames.
Dincolo de
reforma reală a învățământului românesc, este nevoie de măsuri menite să
crească natalitatea.
„Fără un plan concret de stimulare a natalității, prin acordarea de facilități financiar/fiscal familiilor cu copii, similar cu cele practicate în alte țări precum Franța sau Ungaria, ne vom trezi în următorii 10 ani cu o criză acută de forță de muncă. Am început deja să aducem muncitori străini, iar dacă nu vom găsi formule de a stimula natalitatea, perspectivele se anunță cu adevărat îngrijorătoare”, afirmă Adrian Negrescu.
Potrivit unui
studiu elaborat de Ministerul Muncii, parte din „Strategia națională pentru
locuri de muncă verzi“, populația României, care în anul 2015 a fost de
19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni. În
același interval de timp, populația denumită „în vârstă de muncă 15 – 64 de
ani“ va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.
Evoluția negativă
estimată până în 2030 continuă tendința înregistrată în ultimii zece ani.
Astfel, „în perioada 2006 – 2016 populația României s-a diminuat cu aproximativ
1,5 milioane de persoane, iar tendința accentuată de scădere a populației a
fost înregistrată în special în rândul populației în vârstă de muncă, 15-64 de
ani, unde scăderea a fost de 1,27 milioane de persoane“.
Despre meseriile
viitorului, despre potențialul uman pe care îl are România în perspectiva
Industry 4.0 și despre programele de calificare în meseriile viitorului se va
discuta, pe larg, în cadrul conferinței Factory 4.0 care va avea loc pe 13
octombrie la București.
„România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie”, afirmă specialiștii.
Economia
digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20 % din PIB, cu un plus de
aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.
Autor:Claudia Sofianu, Partener, EY România și Lider EY CESA People Advisory Services (foto)
În integrarea directivelor europene, puterea legislativă
și cea executivă din România se puneau mai târziu în mișcare, de obicei, de-abia
după ce Uniunea Europeană ne punea în întârziere. Pandemia provocată de SARS-Cov-2
a împins însă autoritățile să implementeze cu doi ani înainte de termenul
limită și aproape în întregime prevederile Directivei privind asigurarea
echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Ceea ce face ca
aranjamentele flexibile de lucru și dreptul părinților de a absenta în caz de
boală sau urgență familială să fie soluții legale cu normă întreagă, nu doar
variante de răspuns pe termen scurt.
Teoretic, Directiva (UE) 2019/1158 privind asigurarea
echilibrului dintre viața profesională și cea privată aducea în discuție
conceptul de formule de lucru flexibile, de concedii din motive familiale sau
pe acela al concediului de îngrijitor, scopul său fiind, așa cum îi spune și
numele, de a pune în echilibru nevoile personale ale angajatei/ului de a fi
aproape de familie cu cele ale angajatorului, în așa fel încât părinții să
beneficieze de timpul de concediu de care au nevoie, și companiile să aibă
lucrători mai motivați.
La momentul intrării în vigoare a Directivei –1 august
2019, gestul angajatorului de a oferi un program de lucru flexibil era văzut ca
un beneficiu suplimentar, ce putea fi sau nu acordat la momentul semnării
contractului. Acum, prin forța împrejurărilor, dar și a legii, angajatorii sunt
obligați să țină cont de solicitările părinților angajați și să le facă un
program flexibil. Directiva introducea această obligativitate începând cu anul
2022 și vorbea despre ”limitări rezonabile” în timp.
Între timp, prevederile Directivei și-au intrat în
drepturi odată cu Legea nr. 19/2020 (privind acordarea unor zile libere
părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a
unităților de învățământ) și cu Ordonanța de Urgență nr. 147/2020 (cu prevederi
similare, dar legată de limitarea sau suspendarea activităților didactice
care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în
unitățile de educație timpurie antepreșcolară, ca urmare a răspândirii
virusului SARS-CoV-2), prin care statul adaptează legislația la o
realitate, până atunci, de neimaginat. Mai mult chiar, noile prevederi sunt un
pic mai favorabile față de ceea ce statuează Directiva.
Mai exact,
legislația europeană vorbea despre ”formule de lucru flexibile pe care
lucrătorii cu copii de până la cel puțin opt ani sau îngrijitorii au dreptul de
a le solicita angajatorilor”. Legislația noastră a extins această prevedere și
a inclus printre beneficiari lucrătorii cu copii de până la 12 ani, o protecție
de neconceput până la momentul pandemiei. Astfel, în doar un an, România a
trecut de la structuri de tipul telemuncii specificate doar acolo unde
atribuțiile funcției erau îndeplinite de salariați folosind tehnologia
informației și comunicațiilor, cu mențiuni exprese în contractele de muncă
referitoare la programul de muncă inegal, la telemuncă în toate domeniile,
indiferent dacă angajatorii utilizau sau nu această formă de muncă, inclusiv în
zone care nu păreau că s-ar încadra în această categorie – inspecțiile fiscale,
de pildă.
Mai mult chiar, Legea nr. 19/2020 pare că implementează
inclusiv prevederile Directivei referitoare la dreptul lucrătorilor de a absenta de la locul de muncă în cazuri de forță majoră (de exemplu, urgență familială,
boală sau accident), situație care trebuia dovedită cu documente justificative.
Deși Directiva lăsa la latitudinea statelor membre posibilitatea de a limita
acest drept, legea mai sus menționată îl impune în practică, aducând pe
domeniul drepturilor ceea ce se întâmpla nereglementat în piață – existau și înainte
de iunie 2019 anumite companii care ofereau o zi suplimentară de concediu
plătit, pentru situații de urgență sau pentru motive medicale.
Aceeași Directivă privind echilibrul dintre viața privată
și cea profesională mai aducea în discuție și concediile din motive familiale,
în această categorie încadrându-se concediul de paternitate, 10 zile ce
trebuiau acordate tatălui în jurul datei nașterii unui copil. Legislația
noastră, însă, conține deja astfel de reglementări: legea concediului paternal
(210/1999) stipulează acest lucru, dar acordă tatălui doar cinci zile
lucrătoare de concediu plătit, la care se pot adăuga încă 10 zile, pentru
deținătorii de atestat de absolvire a cursului de puericultură, astfel încât se
poate ajunge la 15 zile lucrătoare de concediu paternal.
Cum Directiva nu condiționează acordarea numărului minim
de zile de concediu de absolvirea vreunui curs de specialitate, am putea vedea,
ca tendință, prelungirea de la cinci la 10 zile lucrătoare a concediului
paternal, fără a mai fi necesară absolvirea unui curs de specialitate. Oricum,
indiferent de modificările ce vor fi operate la legea concediului paternal
pentru a îngloba prevederile actului normativ european, nivelul actual de
protecție acordat acestei categorii nu va fi restrâns.
De asemenea, Directiva
stabilește dreptul individual la patru luni de concediu
pentru creșterea copilului, dintre care 2 luni netransferabile între părinți,
care sunt plătite, nivelul remunerației și limita de vârstă a copilului urmând
a fi stabilite de către statele membre. Dar
legislația din România conține deja prevederi mai favorabile în acest sens,
fiind stabilit dreptul la concediu pentru creșterea copilului pe o durată de
maxim 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Singura prevedere din Directivă care nu a fost încă
translatată în legislația noastră rămâne cea referitoare la concediul de
îngrijitor – prin îngrijitor înțelegându-se acea persoană care oferă îngrijire
sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași
gospodărie. O situație destul de des întâlnită în România. Ultima analiză a
Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) din iunie anul
acesta, de pildă, arăta că în România, Polonia și Slovacia există un deficit
important de personal de specialitate în instituții, numărul îngrijitorilor fiind
mai mic de jumătatea mediei din statele OECD. Principala explicație ar putea fi
că în cele trei state est-europene bătrânii sunt îngrijiți în mod tradițional
în familiile lor.
Cu alte cuvinte, până în 2022, angajații care au rolul de
îngrijitori ai rudelor cu probleme medicale grave vor putea să beneficieze de
un concediu plătit de 5 zile lucrătoare pe an. La transpunerea în legislația
locală a acestui drept, România are dreptul de a folosi o altă perioadă de
referință (de exemplu, raportat la numărul de persoane sau la numărul de
cazuri) și de a introduce condiții suplimentare pentru exercitarea acestui
drept.
În concluzie, dincolo de provocările multidimensionale pe
care această pandemie le aduce, ea a accelerat o serie de tendințe emergente,
precum flexibilizarea relațiilor de muncă dintre angajați și angajatorii lor,
zonă în care România avea mult de recuperat.
Lider de piață
în designul de interior, compania cu capital integral românesc Delta Studio
oferă consiliere în mod individual, cu durata de o oră, în showroom,
pe bază de programare. Pentru folosirea integrală și eficientă a celor 60 de
minute și pentru asigurarea condițiilor impuse în contextul actual (limitarea numărului de clienți prezenți
simultan în showroom), este necesară transmiterea în prealabil a câtorva
detalii despre proiect, încât consultantul să se pregătească, să știe câte ceva
despre preferințele solicitantului și amenajarea dorită.
Pentru înscriere la ora de consiliere,
Delta Studiu precizează: „Pasul 1 – Te programezi online, completând formularul
(www.deltastudio.ro),
apoi primești un e-mail de confirmare cu informațiile transmise. Pasul 2 – Consilierul
cu care te vei întâlni te contactează telefonic, pentru a reconfirma data, ora
și informațiile transmise de tine. În timpul acestei conversații, poți modifica
orice detaliu transmis în formular. Pasul 3 – Dacă ai făcut modificări în urma
conversației telefonice, primești un e-mail cu informațiile actualizate. Pasul
4 – Cu o zi înainte de vizita în showroom, primești un SMS de reminder cu data,
ora, adresa Showroomului și numele consilierului cu care te întâlnești”.
În perioada 7 octombrie-7 noiembrie
2020, solicitanții p rimesc un
voucher de 500 lei la achiziții de peste 10.000 lei (*TVA inclus).
Băncile din regiunea Europei Centrale și de Est și-au îmbunătățit semnificativ calitatea activelor de la criza financiară globală, au rezerve mai mari de capital și și-au întărit pozițiile de lichiditate, așadar au intrat în perioada de scădere economică provocată de pandemia Covid într-o formă mai bună decât în cazul crizei financiare, arată un studiu recent al Deloitte.
Băncile din Europa Centrală și de Est se
așteaptă la o revigorare a activității de creditare în 2021, cu ajutorul unor
măsuri de sprijin în acest sens din partea autorităților de reglementare în
domeniu, după ce în 2020 aceasta a scăzut semnificativ față de anul anterior.
Participarea este gratuită, iar participanții au posibilitatea să
interacționeze cu speakerii și să le transmită întrebări, în direct, în comentarii
la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence. Înscrierea la eveniment se face prin
completarea formularului din pagina evenimentului, aici.
Volumul creditelor noi acordate de băncile
din România populației și companiilor în șase luni de la debutul pandemiei
COVID-19 se ridică la 38,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 14% din soldul
creditului neguvernamental aferent lunii august 2020, potrivit #DreptulLaBanking, o campanie a Băncilor din
România.
Revigorarea creditării s-a înregistrat în
lunile iulie și august și s-a bazat în special pe avansul împrumuturilor
acordate companiilor, care ocupă o pondere de 57% din totalul creditelor noi
acordate. Creditele în moneda națională reprezintă 80% din totalul creditelor
noi acordate de la debutul pandemiei.
Conform #DreptulLaBanking, încă de la debutul
pandemiei, băncile din România au sprijinit clienții și au suspendat
obligațiile de plată lunare din contractele de credit pentru 22% din creditele
acordate populației și 28% din portofoliul total de împrumuturi acordate
companiilor.
În cadrul evenimentului se vor dezbate subiecte de actualitate:
Relansarea economică în
parteneriat cu sistemul financiar bancar;
Rolul băncilor în programul
de relansare economică a României;
Impactul digitalizării asupra
sistemului bancar;
Cum arată viitorul în
banking: Bănci vs Fintech?
Programe guvernamentale
pentru finanțarea IMM-urilor;
Susținerea antreprenoriatului
de către bănci;
Cum influențează scăderea
dobânzilor activitatea bancară?
Amânarea ratelor clienților
la bănci: oportunități și pericole;
Educația financiară în
pandemie;
Ce măsuri au luat băncile
pentru susținerea clienților în pandemie;
Vor urma restructurări în
urma crizei COVID-19? Cum vor gestiona băncile insolvențele cauzate de
pandemie?
Asigurările de credit
comercial. Ce se întâmplă dacă o companie livrează produse, iar beneficiarul nu
plătește?
Speakerii evenimentului sunt: Florin CÎȚU – Ministrul Finanțelor
Publice, Sebastian BODU – Consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului,
Liviu ROGOJINARU -Secretar de Stat la Ministerul Economiei,
Energiei și Mediului de Afaceri, Florin DĂNESCU – Președintele Executiv
al Asociației Române a Băncilor, Adrian CODIRLAŞU – Vicepreședintele CFA Society România, Bogdan Constantin NEACȘU – Director General și Președinte
al Comitetului de Direcție, CEC Bank, Radu – Octavian TOPLICEANU –
Director General Adjuct al BRD, Dumitru
NANCU – Director General al Fondului Național de Garantare a
Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Marilen – Gabriel PIRTEA
– Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Dragoș CABAT – Managing Partner la RisCo, Eugen
LASCU – Managing Partner la Thepesia Corporate Advisory, Alin IACOB – Președintele
Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, Gabriela HÂRȚESCU – Decan și Chief Operating Officer la Envisia – Boards of Elite, Florian NEAGU – Director Adjunct al Direcției Stabilitate
Financiară la Banca Naţională a României, Dragoș
PÎSLARU – Europarlamentar, Renew Europe Group, Daniel DĂIANU – Președintele
Consiliului Fiscal.
Evenimentul va fi moderat de Adina
ARDELEANU, Membru Fondator al platformei de știri economice Financial
Intelligence.
Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea
evenimentului!
Parteneri: Asociaţia
Română a Băncilor, CEC Bank, Garanti BBVA, BRD Groupe Societe Generale, Idea::Bank,
SIF Banat Crișana, Alpha Bank, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinderile Mici și Mijlocii, Veridio.
Parteneri instituționali: Consiliul
Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, ICSS.
Partener educațional: Envisia –
Boards of Elite.
Parteneri media: Agerpres,
România Durabilă, Club Economic, Economistul, New Money, The Diplomat, BiziLive
TV, Boof Media.
Consiliul Autorității de
Supraveghere Financiară (ASF) anunță aprobarea unor măsuri privind cadrul de
funcţionare a pieţelor financiare nebancare supravegheate: asigurări, piaţă de
capital şi pensii private. Măsurile vizează domeniile:
„A) Reglementare
Proiectul de Regulament
privind supravegherea punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale de
către Autoritatea de Supraveghere Financiară și de către entitățile
reglementate de aceasta (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru
consultare publică, timp de 15 zile);
Proiectul de Instrucțiune
privind prorogarea termenului prevăzut la art. 5 alin. (2) din Instrucțiunea
Autorității de Supraveghere Financiară nr. 3/2020 privind modul de transmitere
a raportărilor și a altor documente în format electronic către Autoritatea de
Supraveghere Financiară (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru
consultare publică, timp de 10 zile).
B) Supraveghere
Rezultatele controlului
periodic efectuat la Aegon Pensii – Societate de Administrare a Fondurilor de
Pensii Private S.A., în calitate de administrator al F.P.A.P. Vital și F.P.F.
Aegon Esențial.
C) Autorizare
Autorizarea domnului Marin
Șerban Valentin în calitate de membru al Consiliului de Administrație al
societății Depozitarul Central S.A.;
Modificările aduse
Procedurii nr. 1, la solicitarea Fondului de Compensare a Investitorilor,
privind membrii Fondului de Compensare a Investitorilor, stabilirea, declararea
și plata contribuțiilor;
Emiterea Certificatului de
Înregistrare a majorării capitalului social al societății Retrasib S.A. Sibiu;
Emiterea Certificatului de
Înregistrare a majorării capitalului social al societății Banca Transilvania
S.A. Cluj Napoca;
Aprobarea prospectului UE
pentru creștere în vederea majorării capitalului social al societății IFMA
S.A.;
Retragerea de la
tranzacționare de pe sistemul multilateral de tranzacționare administrat de BVB
și radierea din evidența A.S.F. a acțiunilor emise de societatea Foros S.A.
Odorheiu Secuiesc ca urmare a deschiderii procedurii falimentului;
Proiectele de achiziție
prezentate de societatea Uniqa Österreich Versicherungen AG pentru dobândirea
de participații calificate directe la societățile Uniqa Asigurări S.A. și Uniqa
Asigurări de Viață S.A., în contextul fuziunii prin absorbție dintre Uniqa
Österreich Versicherungen AG și Uniqa International AG;
Modificările aduse Actului
constitutiv al societății Raiffeisen Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L.
(nou mandat administrator și modificarea unui articol);
Avizarea Raiffeisen Bank
S.A. în calitate de depozitar al activelor fondurilor de pensii administrate
privat;
Modificarea Contractului de
depozitare a activelor Fondului de Pensii Administrat Privat Vital administrat
de Aegon Pensii – Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.”
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) arată cu date că se înmulțesc refuzurile de
împăcare dintre consumatori și bănci: anul trecut, în 85% dintre negocierile între
consumatori și bănci, părțile au acceptat soluția dată de conciliatorii CSALB, acum,
gradul de împăcare a scăzut la 80% din negocieri. Cauze, exemple de soluții,
recomandări pentru consumatori, bănci și IFN-uri sunt prezentate de preofesioniști
ai CSALB:
„În anul 2020 au
fost deschise 433 de negocieri între consumatori și bănci/IFN-uri, în cadrul Centrului
de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Dintre
acestea, în raport cu băncile, s-au finalizat până acum 223 de negocieri cu
împăcarea părților, iar în 51 de cazuri nu s-a ajuns la un rezultat agreat de
ambele părți. În raport cu IFN-urile au fost deschise doar 13 dosare de
negociere, iar în 8 dintre acestea părțile nu s-au împăcat. Cauza principală
(65%) pentru care negocierile au eșuat o reprezintă refuzurile venite din
partea consumatorilor. În 25% din cazuri băncile au refuzat propunerea
conciliatorilor, iar în 10% ambele părți au declinat propunerea de soluționare
dată de conciliatori. Astfel, dacă anul trecut în 85% din negocieri părțile
acceptau soluția dată de conciliatori, procentul a scăzut la 80% în acest an,
tendința fiind observată în ultimele luni.
Cazuri în care
negocierea a eșuat după ce consumatorii au refuzat soluțiile date de
conciliatori:
După negocierea care avea ca obiect reechilibrarea a două
contracte de creditare, conciliatorul a propus părților conversia ambelor
credite din CHF în lei, cu un discount de 17,5% pentru un credit din anul 2008
și de 25% pentru un credit din 2007. În urma conversiei dobânda aferentă
ambelor credite urma să fie IRCC + 3.5%, însă consumatorul a refuzat
propunerea.
Reducerea comisionului de administrare de la 0,12% la
0,06%, ceea ce ar însemna o economie de 1.050 de CHF. Acordul includea și
posibilitatea restructurării creditului dacă respectivul consumator ar fi
întâmpinat probleme financiare.
Într-un dosar de conciliere în care părțile au ajuns după
executare silită a imobilului, consumatorul a refuzat soluția de reducere cu
50% a sumei rămase de achitat și reeșalonarea diferenței pe o perioadă de 7
ani, cu dobândă zero. Reducerea de 50% oferită de bancă reprezenta suma de
41.100 lei.
Consumatorul, fost angajat al băncii cu care a negociat
în cadrul CSALB, a solicitat anularea comisionului de administrare perceput
lunar (aproximativ 40 de euro/lună) și restituirea lui din 2008 până în
prezent. Banca a acceptat eliminarea acestui comision doar pentru o perioadă de
12 luni, motiv pentru care consumatorul a refuzat soluția propusă.
În cazul încercărilor de soluționare directă dintre un consumator și o bancă comercială (fără
parcurgerea etapelor unei concilieri în cadrul CSALB), un consumator a refuzat
o ofertă de aproximativ 60.000 de CHF, preferând să se adreseze instanței
pentru soluționarea litigiului cu banca, potrivit informațiilor transmise de
instituția de credit.
Există și situații când nota de soluție este refuzată de comercianți. Cel mai frecvent acest lucru se întâmplă în cazul IFN-urilor. În cazul unei cereri în care consumatorul solicita restituirea comisionului de administrare, precum și ajustarea dobânzii, conciliatorul a propus mai multe măsuri: dobândă fixă, restituirea comisionului de acordare credit în valoare de 2.500 de CHF prin diminuarea soldului actual, restituirea comisionului de administrare și eliminarea lui pe viitor. Deși consumatorul a acceptat propunerea conciliatorului, reprezentanții IFN-ului au transmis că nu pot face concesiile propuse de conciliator deoarece comisioanele aferente creditului sunt legale și nu se justifică eliminarea lor.
„Fac un apel către consumatori să nu se mai raporteze la alte cazuri soluționate în cadrul CSALB deoarece fiecare caz este particular, la fel cum și băncile se raportează la fiecare consumator în mod diferit. Vă reamintim că recordurile valorice înregistrate în urma concilierilor reprezintă sume șterse din soldul unor consumatori aflați în situații sociale și financiare extrem de dificile. Recomand realism și echilibru față de așteptările pe care le au consumatorii de la bănci și o analiză atentă înainte de a refuza propunerea venită din partea conciliatorilor. Să se gândească în primul rând la faptul că nu toți consumatorii care trimit cereri către CSALB ajung să negocieze cu băncile, dar și la faptul că, refuzând o ofertă pe care o consideră insuficient de favorabilă lor, rămân doar cu alternativa instanței, acolo unde costurile de timp și de bani sunt incomparabil mai mari. Pentru bănci ar fi necesară o disponibilitate mai mare pentru negociere în cadrul Centrului și o adaptare a ofertelor la fiecare caz analizat. Reprezentanții băncilor care participă la concilieri trebuie să aibă mandate mai permisive, pregătindu-ne astfel pentru ceea ce s-ar putea întâmpla la începutul anului viitor când vor înceta toate efectele reglementărilor care au stabilit amânarea plății ratelor. Ne așteptăm ca anul viitor să înregistrăm mai multe cereri de negociere, iar băncile trebuie să fie pregătite pentru acest fapt”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB
Ce spun conciliatorii care
intermediază negocierile:
Nela Petrișor,
conciliator CSALB: Sunt
câteva cauze care, în opinia mea, duc la aceste refuzuri venite din partea
consumatorilor. De exemplu, unii oameni așteaptă alte modificări legislative
care să le maximizeze beneficiile obținute în raport cu băncile. O altă cauză
este atitudinea rigidă, radicală a celor două părți în timpul negocierilor,
când nimeni nu vrea să renunțe la poziția inițială. Apoi, mai există situația
când alergăm pe culoare diferite: pe de o parte încercăm să negociem o soluție
în cadrul CSALB, iar pe de altă parte banca negociază aceeași soluție și chiar
o implementează împreună cu consumatorul, fără să anunțe Centrul. La final,
ambele părți se retrag din procedură pe motiv că au găsit o soluție proprie,
însă, de multe ori, este chiar soluția discutată la CSALB. Mai sunt și
consumatori care accesează CSALB prin intermediul unor rude mai tinere, după
care uită de demersul lor și ne este foarte greu să îi contactăm pentru a
discuta. De multe ori cazul se încheie pentru că nu mai răspunde nimeni la
telefon sau pe mail.
Le recomand
consumatorilor să țină legătura cu conciliatorul și să nu uite o vorbă veche
care spune că „ce este în mână nu e minciună”. Este bine să accepte o soluție
care le dă o rezolvare chiar și de moment. Într-un moment dificil este mai
înțelept să spui „da” decât „nu”, mai ales în vremuri grele cum sunt acestea.
Camelia Popa, conciliator
CSALB: Una dintre cauzele
de refuz este aceea că unele bănci au venit cu oferte nerealiste. De pildă, o
bancă le oferă o reducere de 30% din sold consumatorilor care achită restul de
70% în termen de trei luni. O altă cauză ar fi că unii consumatori se așteaptă
să obțină tot ceea ce ei cer, nefiind dispuși să negocieze. Asta se întâmplă
deși majoritatea dintre ei nu cunosc nici actele adiționale pe care le-au
semnat de a lungul timpului. În plus, compară cazul lor cu alte cazuri
soluționate de CSALB, deși situațiile nu sunt similare, iar mulți dintre ei nu
au dificultăți sociale sau financiare care să le justifice cererile. Mulți
pleacă de la premisa că băncile restituie unele sume de bani și cererea lor se
bazează doar pe acest fapt. De exemplu sunt cazuri în care băncile au acordat
dobânzi minime unor consumatori, urmând ca atunci când aceștia își revin din
punct de vedere financiar, banca să-și recupereze dobânda neîncasată. Doar că,
unii consumatori solicită ca acest lucru să nu se întâmple și să beneficieze de
aceeași dobândă redusă.
I-aș sfătui să se
documenteze ce au semnat de-a lungul timpului și să facă cereri rezonabile.
Dacă sunt aspecte care pot fi supuse compromisului, vor avea câștig de cauză.
Băncilor le recomand să nu mai facă oferte standardizate, ci să analizeze
cazurile mai în detaliu. Astfel încât să putem explica consumatorilor de ce li
se percep anumite comisioane sau de ce cresc dobânzile. Ar fi bine ca băncile
să ofere aceste informații care ar ajuta consumatorii, chiar dacă nu ajungem la
un compromis.
Un nou mandat
pentru Colegiul de Coordonare al CSALB
După primii cinci
ani de funcționare, trei dintre membrii Colegiului de Coordonare al CSALB au
fost reconfirmați pentru al doilea mandat. Este vorba de reprezentantul Băncii
Naționale a României – Alexandru Păunescu, reprezentantul Asociației Române a
Băncilor – Luminița Malanciuc și membrul independent – Simona Vâlceanu. Noul
reprezentant al ANPC în Colegiu este Valentina Veronica Mitran-Piticu,
vicepreședinte ANPC. Asociațiile de consumatori nu și-au desemnat până în acest
moment un reprezentant în structura Colegiului de Coordonare. Președintele ales
pentru primul an de mandat al noului Colegiu este Alexandru Păunescu. Reamintim
că președinția Colegiului este asigurată prin rotație, pentru perioade de un
an.
CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și
intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori
și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din
orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare
Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular
online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea
în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB
colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu
expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar
înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe
informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414
(apel cu tarif normal).
Mașina s-a dovedit
în vara acestui an mijlocul de transport preferat pentru călătorii în
străinătate, destinația predilectă a fost Bulgaria, forma de prevenție
dominantă a constituit-o pachetul de asigurare cu acoperire maximă, arată
barometrul de profil realizat de compania
Eurolife FFH (www.eurolife-asigurari.ro), cu portofoliu de asigurări de viaţă, invaliditate,
şomaj, imobil, accidente, sănătate, răspundere civilă, călătorie, bilete.
Din datele
furnizate de Eurolife FFH, referitoare la perioada 1 iunie-30 septembrie, reținem:
mijloace de călătorie în vacanță în afara țării – mașina (63%),
avionul (34%), autocarul (1%); în 2019, avionul (76%), maşina proprie (26%), autocarul (4%)
destinații de sejur
– Bulgaria (31%), Grecia (25%), Turcia (9%), circuit cu mașina proprie în
Europa (8%)
asigurare – pachet
de asigurare cu acoperire maximă (peste 70% dintre clienți), 50.000 de euro
suma asigurată, cu includerea unor riscuri variate precum asistență medicală de
urgență, anularea călătoriei, asistență rutieră în cazul deplasărilor cu mașina
personală, asigurarea bagajelor etc.
Eurolife FFH
informează că „toți clienții care achiziționează o poliță de călătorie de la
Eurolife FFH beneficiază și de acoperire în cazul îmbolnăvirii cu virusul
SARS-Cov2. Clientul își poate recupera astfel fie costurile efectuate cu
respectiva călătorie, dacă anularea a intervenit din cauza diagnosticării cu
noul coronavirus, fie sumele aferente serviciilor medicale din străinătate
(dacă diagnosticarea a intervenit pe parcursul prezenței în străinătate). Media
primei plătite de către un client pentru o asigurare de călătorie se menține în
jurul valorii de 36-38 de lei/persoană, pentru un sejur mediu de 5-10 zile.
În ceea ce privește
despăgubirile acordate, acestea au avut în vedere spețe precum anularea
călătoriei din cauza îmbolnăvirii cu varicelă (contravaloare despăgubire 1000
euro – valoarea sejurului); asistență medicală în Grecia pe fondul unor arsuri
solare (plată despăgubire 250 euro); consultație dentară (plată despăgubire 75
euro); asistență rutieră Grecia, reparații la locul evenimentului (plată
despăgubire 100 euro); întâzierea bagajului la destinație (plată despăgubire
500 euro); anularea călătoriei pe fondul unei îmbolnăviri (plată despăgubire
1533 euro).
Asigurarea pentru
călătoriile în străintate de la Eurolife FFH este disponibilă în 3 variante de
pachet – Relaxat, Echilibrat și Zen, printre
principalele beneficii numărându-se posibilitatea de a încheia poliţachiar
şi de pe scara avionului, cu activare imediată, după confirmarea plăţii. Anul
acesta, compania a lansat și o asigurare valabilă pentru călătoriile în România
– RambursOrice, cu acoperire inclusiv pentru anularea călătoriilor din cauza îmbolnăvirii
cu SarsCov2”.
