Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți, 10 martie 2020, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele Formatului București 9 (B9), de la Vilnius, Lituania. 

La eveniment au luat parte miniștrii afacerilor externe din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia și Estonia, precum și adjunctul ministrului afacerilor externe al Bulgariei. Au participat de asemenea, în calitate de invitați, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, Philip Reeker, și Asistentul Secretarului General al NATO pentru Operații, Patrick Turner.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, în cadrul reuniunii, necesitatea implementării depline a tuturor deciziilor aliate, inclusiv a celor adoptate cu prilejul reuniunii la nivel înalt de la Londra din decembrie 2019. Ministrul român a evidențiat, totodată, necesitatea continuării procesului de adaptare a NATO. În acest context, s-a referit la postura de descurajare și apărare, subliniind necesitatea consolidării prezenței aliate pe flancul estic, de o manieră coerentă, inclusiv în sudul flancului estic, în zona Mării Negre.

În intervenția sa și în cadrul discuțiilor, ministrul de externe a arătat că procesul de reflecție privind consolidarea dimensiunii politice a NATO trebuie să contribuie la creșterea coeziunii și unității Alianței și a exprimat sprijinul României pentru creșterea rolului NATO ca actor politic și diplomatic la nivel internațional, prin valorificarea avantajelor de care dispune, printre care se numără și o rețea extinsă de parteneriate.

Șeful diplomației române a subliniat importanța relației transatlantice și, în context, a evidențiat necesitatea continuării eforturilor pentru asigurarea unei partajări echitabile a responsabilităților la nivel aliat, pe baza progreselor importante obținute până la acest moment. A evocat angajamentul asumat de România pentru menținerea procentului de 2% din PIB pentru bugetul apărării și demersurile naționale de achiziționare de capabilități militare moderne. Totodată, a susținut necesitatea menținerii vigilenței aliaților în raport cu riscurile de securitate care provin din estul flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Ministrul român al afacerilor externe a reiterat sprijinul României pentru rolul NATO în combaterea terorismului, arătând că acesta rămâne o amenințare cu ramificații globale, care necesită o coordonare atentă a demersurilor la nivel național, regional și internațional. A atras atenția că, în acest context, prioritatea trebuie să rămână implementarea deciziilor existente, urmând ca, pe baza contribuțiilor importante pe care NATO le are deja în gestionarea amenințărilor și provocărilor provenind din vecinătatea sudică a continentului european, aliații să identifice noi proiecte concrete, care să aducă valoare adăugată eforturilor în derulare.

A evidențiat, totodată, importanța cooperării cu alți actori internaționali cu obiective comune, precum și a adaptării ofertelor de sprijin la interesele și necesitățile partenerilor. A amintit, în context, contribuția României la eforturile coaliției anti-Daesh, precum și la eforturile NATO și UE in vecinătatea sudică. S-a referit totodată la creșterea rolului Alianței în domeniul securității energetice. 

În marja reuniunii, ministrul român de externe va lua parte, la 11 martie, și la ceremoniile prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la obținerea independenței Lituaniei.

 Informații suplimentare

Formatul B9 este o inițiativă a României și Poloniei la care mai participă Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia.           

Formatul B9 este o platformă deosebit de utilă pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe Flancul Estic al NATO, în vederea articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare din cadrul Alianței, în deplină concordanță cu principiile solidarității și indivizibilității securității tuturor statelor membre NATO.

Acum, întreaga lume este concentrată asupra epidemiei de pneumonie COVID-19, considerând că este o epidemie atât de severă încât ar avea un impact major asupra economiei chineze, iar Fondul Monetar Internațional a redus prognozele de creștere economică globală pentru anul 2020.

Răspândirea rapidă a epidemiei de pneumonie COVID-19, dificultatea prevenirii și controlul acesteia reprezintă provocări majore pentru China și întreaga lume. În cadrul angajării personale ale președintelui Xi Jinping, întregul popor chinez a stat umăr la umăr în luptă împotriva noii epidemii de pneumonie a coronavirusului și a înregistrat progrese în etape, ceea ce a câștigat admirația și sprijinul comunității internaționale. Prin munca asiduă,  răspândirea virusului prezintă tendinţa de încetinire şi ordinea în cotidiană şi în producţie se reia în mod accelerat.

Epidemia produce inevitabil afectarea sociale și economice, în special pentru sectoarele de consum și servicii. În același timp, ar trebui să realizăm și faptul că „criza” și „oportunitatea” coexistă întotdeauna, atât timp cât transformăm stresul în motivație și suntem buni pentru a transforma criza în oportunitate, eliberând pe deplin potențialul și energia cinetică puternică a dezvoltării Chinei, vom putea atinge obiectivele și sarcinile de dezvoltare economică și socială din acest an. De unde vine încrederea noastră? Aceasta poate fi rezumată la trei motive:

În primul rând este vorba de imensul dividend demografic și dimensiunea pieței. Cu o populație totală de peste 1,4 miliarde de oameni, dintre care populația care are vârstă de muncă este de aproape 900 de milioane și peste 8 milioane de absolvenți de facultate în fiecare an, China este cea mai potențială piață de consum din lume cu un avantaj uriaș în forța de muncă. Aici se află rezistența și potențialul economiei chineze. Anul trecut, vânzările totale de bunuri de consum din China au fost de aproximativ 5,8 trilioane de dolari, iar cheltuielile consumatorului final au contribuit cu 57,8% la creșterea economică, consumul intern continuând să sprijine creșterea economică. Odată ce epidemia se va termina, cheltuielile consumatorilor vor fi dezlănțuite și economia va reveni rapid.

În al doilea rând, rezistența puternică cuprinzătoare. În 2019, PIB-ul total al Chinei a ajuns la 14,4 trilioane de dolari, China fiind a doua cea mai mare economie din lume și cel mai mare comerciant de mărfuri din lume. Contribuind cu mai mult de 30% la creșterea economică mondială, China a devenit o forță motrice și locomotivă pentru creșterea economică globală. De mai bine de 70 de ani, China a devenit singura țară din lume care a dezvoltat toate ramurile industriale înscrise în catalogul ONU al clasificării industriale, puterea globală acumulată pe termen lung ne face capabili să suportăm șocurile pe termen scurt și să obținem o creștere economică sustenabilă și constantă.

În al treilea rând, modernizare industrială. În ultimii ani, reformele  structurale de aprovizionare au fost sarcinile principale ale Chinei, aceasta a consolidat continuu impulsurile pentru inovare, a continuat să optimizeze și să-și modernizeze structura industrială și și-a consolidat treptat capacitățile de inovare științifică și tehnologică. În 2019, economia digitală a Chinei reprezenta 35,4% din PIB. Tehnologia smart-digitală este integrată cu toate categoriile industriale, iar focarul epidemiei a determinat ca întreprinderile să accelereze conexiunea cu internetul mobil, inteligența artificială, 5G și alte tehnologii avansate, ceea ce va impulsiona puternic economia spre o dezvoltare de înaltă calitate.

De la izbucnirea epidemiei, guvernul chinez a coordonat și eforturi depuse la prevenirea și controlul epidemiei, și la dezvoltarea economică și socială, a integrat ajustarea macro-politică și vitalitatea microentităților prin a introduce șapte măsuri majore. În primul rând promovarea reluării activității întreprinderilor de precizie care au fost clasificate pe arii, deschiderea fluxului de persoane și logistică, eliminarea blocajului asupra logisticii de marfă și promovarea reluării producției și colaborării în toate aspectele lanțului industrial. În al doilea rând, am intensificat sprijinul financiar. Banca Centrală a Chinei a înființat un re-împrumut special de 300 de miliarde de Yuani pentru prevenirea epidemiei și a crescut împrumuturi la rate de dobândă preferențiale. A treia măsură reprezintă simplificarea procedurilor, instituțiile publice relevante au luat măsurile de a reduce procesul de examinare și aprobare pentru certificare. A patra măsură, aprofundarea reformei și îmbunătățirea serviciilor de ”Internet+”. Cinci, introducerea de politici de reducere și scutire de taxă și impozite pentru a reduce costul energiei electrice și a gazelor în etape, în vederea reducerii poverii întreprinderilor. Șase, acțiuni urgente. Stabilirea canalelor directe relevante pentru întreprinderile care produc materiale de urgență, cum ar fi măști și uniforme de protecție. A șaptea măsura este implementarea legii privind investițiile străine și acordarea ajutorului întreprinderilor străine să-și rezolve dificultățile în reluarea activităților. Un exemplu elocvent este Shanghai, unde la data de 4 martie, aproape 90% din întreprinderile investite de Fortune 500 s-au întors la muncă; randamentul ritmului de lucru al sediului regional al corporațiilor multinaționale este de 93%; rata de rentabilitate a centrelor de cercetare și dezvoltare finanțate din străinătate a atins 87%. China va continua să consolideze monitorizarea evoluției economice, și rezerva de politici, să introducă și să implementeze politicile relevante la un moment adecvat, să intensifice reajustarea macro-politicilor și să mențină o dezvoltare economică și socială constantă și solidă.

În prezent, China este înalt integrată în economia mondială și contribuie considerabil la lanțul de aprovizionare global. Prin măsurile luate în timp util și eficiente de autorității chineze, lanțul global de aprovizionare nu va rămâne blocat în China, iar China va fi în continuare capabilă să joace un rol stabil și să  mențină funcțiile responsabile în sistemul global de lanțuri de aprovizionare. Mulți demnitari străini, experți, savanți și specialiști din sectorul financiar au declarat că China este capabilă să depășească provocările aduse de epidemie, că economia Chinei are o rezistență și un potențial extraordinar și că fundamentele stabilității și optimizării pe termen lung nu s-au schimbat.

În fața epidemiei, toate țările din lume sunt întro comunitate cu destin comun. China va continua să mențină conceptul de comunitatea umană cu destin comun, va continua să consolideze cooperarea cu toate țările inclusiv România și va depune eforturi fără încetare pentru a promova securitatea sănătății publice internaționale și dezvoltarea sustenabilă și stabilă a economiei mondiale.