Compania Graphein, specializată în servicii de topografie și scanare 3D pentru proiecte de Top of Form clădiri de birouri, hale industriale, infrastructură publică, clădiri de patrimoniu, spitale și clădiri rezidențiale, a înregistrat în primul semestru din 2020 o creștere organică de 70% comparativ cu perioada similară a anului trecut și estimează un avans similar la nivelul întregului an pană la 850-900.000 euro. În 2019 față de 2018, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 47% și a atins 550.000 euro, creștere determinată de avansul pieței construcțiilor, investițiile companiei Graphein în cele mai performanțe scannere 3D, software și de digitalizare a proceselor interne. De asemenea, compania a reușit să eficientizeze echipele și procesele interne, astfel încât organizația a devenit mai dinamică și ușor scalabilă. Portofoliul de clienți a fost mărit cu 39% și a ajuns la 100 în prezent, față de 72 clienți la finele lui 2019.

Eugen Ursu (foto), Managing Partner și cofondator al Graphein, apreciază că „principala tendință în domeniul topografiei este digitalizarea și adoptarea noilor tehnologii de scanare 3D și laser care permit măsurarea suprafețelor mari în timp foarte scurt, cu precizie ridicată și informații complete din teren. Rezultatul acestora constă în obținerea formatului digital în timp cât mai scurt pentru orice construcție”.

Oferind un comentariu referitor la tendințe în piața construcțiilor, Graphein subliniază: „În contextul noii realități generate de Covid-19, piața construcțiilor are o dinamică diferită în funcție de natura noilor proiecte. Astfel, construcțiile de birouri vor scădea din cauza distanțării și a sistemului de lucru work from home, în timp ce piața construcțiilor de proiecte rezidențiale va cunoaște o încetinire, cel mai probabil vizibilă anul viitor. Tendința generală la nivel național este ca populația să caute mai mult case decât apartamente și garsoniere. În schimb, piața construcțiilor de hale pare optimistă în contextul în care marii dezvoltatori își continuă proiectele de investiții. În această situație, avantajul îl reprezintă creșterea vânzărilor din online, ceea ce generează nevoia de mai mult spațiu pentru stocare. Proiectele de construcție a spațiilor comerciale și a hotelurilor au de suferit, multe dintre acestea fiind sistate sau amânate. Companiile cu activități de arhitectură și inginerie au încetinit ritmul de creștere, ceea ce ar putea să prefigureze scăderi ale lucrărilor de construire în perioada următoare. Astfel, dacă anul trecut creșterea anuală era de 16%, acum este de 5%”.

Graphein remarcă în ultimele luni interesul statului pentru investiții în proiecte de infrastructură. Eugen Ursu informează: „Am semnat un contract pentru un proiect cu o durată de doi ani de asistență topografică în șantier pentru un drum în județul Iași. De asemenea, am semnat cu un constructor mare de drumuri și autostrăzi un parteneriat strategic și suntem în discuții avansate cu alți noi clienți din acest domeniu”. 

Graphein se caracterizează prin aceea că este o „companie antreprenorială fondată de Eugen Ursu și Andrei Sueran, în proces de extindere a afacerii la nivelul întregii țări, astfel încât să aibă un răspuns rapid la toate solicitările clienților, atât pentru proiectele ce au durată o zi, cât și pentru proiectele și parteneriatele care durează mai mulți ani. Primele locații în care compania va deschide birouri sunt Iași, Cluj și Timișoara și Arad, zone în care piața construcțiilor se află în creștere rapidă. Primul birou regional al Graphein a fost deschis la Iași datorită cererii în creștere din regiunea Moldovei din partea proiectelor de birouri, drumuri sau clădiri de patrimoniu și sunt foarte aproape de semnarea primei francize acolo”.

Graphein estimează că „este posibil ca pandemia Covid-19 și beneficiile aduse de stat pentru salariații din domeniul construcțiilor să mai diminueze din exodul românilor în diaspora” și lansează o veritabilă invitație: „Noi ne dorim chiar întoarcerea profesioniștilor din afară, iar celor mai buni le oferim posibilitatea de angajare și inclusiv posibilitatea de dezvoltare a unui business în sistem de franciză”.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în dezbatere publică ghidul de finanțare pentru programul „Rabla pentru electrocasnice” 2020. Bugetul programului este de 40 de milioane lei (finanțare prin Administrația Fondului pentru Mediu), pentru cel puțin 100.000 de beneficiari. Două echipamente sunt finanțate în premieră anul acesta: aspiratoare și uscătoare de rufe.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, subliniază: „Există o mare așteptare pentru acest program. De aceea, investim un buget dublu față de anul 2018. Toți ne ajutăm acasă de astfel de echipamente și ne bucurăm ori de câte ori ne mai cumpărăm ceva nou și modern: fie că este vorba despre un frigider în bucătărie sau un smart tv în sufragerie. Acesta este și sensul programului Rabla pentru electrocasnice – ca orice român să-și poată înlocui un aparat electric sau electrocasnic vechi cu unul nou, în pas cu avansul tehnologic al zilei de astăzi”.

Vor fi finanțate nerambursabil următoarele tipuri de aparate electrice și electrocasnice: mașini de spălat rufe (300 lei), aparate de aer condiționat, inclusiv portabile, frigidere sau combine frigorifice, televizoare, uscătoare de rufe (400 lei), aspiratoare (200 lei).

Ministrul Costel Alexe precizează: „Aceste sume vor ajunge la români sub formă de vouchere electronice, după un proces de înscriere, care nu durează mai mult de câteva minute, și care se va desfășura tot online. Am automatizat inclusiv procesul de validare a dosarelor de decontare ale comercianților, proces care anul trecut a produs întârzieri în deblocarea sumelor pentru comercianți. Românii trebuie să știe și că, dacă doresc să-și cumpere mai multe echipamente și să primească mai multe vouchere, o pot face. Condiția este ca voucherele

Pașii pentru obținerea finanțării sunt:

1. Înscrierea în program. Orice solicitant va intra în aplicația informatică de pe www.afm.ro, unde va completa datele personale și va bifa echipamentul pentru care dorește finanțarea.
2. Imediat după acest proces, aplicația va emite un voucher electronic cu o valabilitate de 15 zile.
3. Cu acesta, orice român se va duce la un comerciant autorizat în program, va preda aparatul vechi pe care vrea să-l înlocuiască și va achiziționa aparatul nou pe care și-l dorește.

Echipamentul vechi predat trebuie să fie de același tip cu cel nou achiziționat, cu două excepții: pentru uscătoare de rufe și pentru mașini de spălat vase sunt acceptate aparate vechi din restul listei programului.

Detalii aici

Singurul hub de inovare digitală din regiunea București-Ilfov care funcționează exclusiv digital este Green Digital Innovation HUB (Green eDIH), cel mai important centru de excelență în digitalizare și inovare din regiune. Hub-ul își anunță înscrierea în Procedura națională de selecție pentru Rețeaua EDIH derulată de ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României).

Green eDIH se adresează asociațiilor, clusterelor, structurilor patronale, mediului academic, institutelor de cercetare și statistică, companiilor private de tip IMM și companiilor mari, autorităților locale și centrale, oricăror entități „care pot aduce plus valoare dezvoltării alerte și eficiente ulterioare, facilitând accesul acestora la toate resursele necesare pentru a implementa cu succes transformarea digitală prin inovare și transfer de cunoștințe avansate”.

Înscrierea noilor membri din regiunea București-Ilfov se face exclusiv digital, prin aplicarea online pe website oficial: www.DIH.green.

Gabriel MUNTEANU, președinte al Green Technology Cluster, Green eDIH Governor, subliniază: „Transformarea digitală înseamnă o mai mare concentrare asupra oamenilor și va trebui să pună în practică și să adauge valoare conceptelor e, de la eCitizen la eGovernment, pentru a crea un ecosistem al colaborării eficiente om-tehnologie. Credem cu tărie că, în contextul rețelelor interconectate ale viitorului digital, indispensabilele Supra-Specializării vor putea fi obținute doar prin dezvoltarea accelerată a competențelor digitale”.

Ca structură, hub-ul cuprinde:

Membri tehnologici (www.DIH.green/GreenTechMembers) – membrii Green Technology Cluster sunt implicit GreenTech Members si sunt reprezentanți exclusiv de companii private din domeniul tehnologiei informației care au know-how-ul și resursele de a genera, implementa și dezvolta sustenabil orice proiect complex legat de ultima tehnologie în domeniu, pornind de la faza de testare și până la implementarea globală.

Membri asociați (www.DIH.green/GreenAssociateMembers) – membrii asociați (GreenAssociate Members) sunt reprezentați de asociații, clustere, structuri patronale, instituții de tip universitate, institut de cercetare și/sau statistică, companii private, IMM-uri sau companii mari și orice entitate care poate aduce plus valoare dezvoltării alerte și eficiente ulterioare.

Membri beneficiari (www.DIH.green/GreenBeneficiaryMembers) – membrii beneficiari (GreenBeneficiary Members) sunt autorități publice centrale și locale, precum și orice instituție publică sau privată care nu se poate implica activ ca membru asociat, însă poate deveni beneficiarul inovației si serviciilor de consultanță, audit, dezvoltare, implementare și inovare verde realizate de ceilalți membrii activi ai GeDIH. Astfel poate deveni o verigă importantă în ecosistemul digital ca membru care beneficiază de toate avantajele și rezultatele cercetării realizate în cadrul GeDIH, facilitând diseminarea în comunități locale, ca parte a studiilor de piață sau implementând în cadrul comunităților sociale pe care le reprezintă.

Parteneri (www.DIH.green/GreenPartners) – GreenPartners sunt entități Internaționale care pot aduce aportul direct și pot susține în cel mai eficient mod strategia de dezvoltare a digitalizării în România din poziția de partener global de tehnologie, dispuși să susțină transferul de know-how și diferite programe deja dezvoltate la nivel global ca parte a strategiei comunitare. Astfel, vor putea ajuta la dezvoltarea viitorului centru de excelență în digitalizare, inovare și cercetare-dezvoltare aplicate pe domeniile de interes ale unui DIH, bazate pe o strânsă cooperare și transparență între autoritățile publice și mediul privat.

Green eDIH își definește misiunea prin „a asigura un ecosistem de inovare digitală bazat pe tehnologiile verzi (eco-friendly) pentru economia privată și administrația publică din regiunea București-Ilfov”. Viziunea și-o bazează „pe ambiția de a transforma modul de operare al actorilor implicați în mediul public și cel privat, prin sprijinul acordat acestora în procesul de adoptare a celor mai noi tehnologii (AI, ITS, HPC, Smart City, Digitalizare, Securitate Cibernetică, Matchmaking, Big Data, Aeronautical Research, HighTech Legal), cu scopul de a se alinia la standardele europene în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și verde. Pentru a susține și a accelera inovația prin intermediul tehnologiilor digitale verzi, Green eDIH a creat din start cinci Programe Digitale care vor integra și extinde funcțiile  principale ale unui EDIH: GreenTech Academy, GreenTech Network, GreenTech Starter, GreenTech Policy și GreenTech Projects”.

În plan european, reamintește Green eDIH, „centrele europene de inovare digitală (European Digital Innovation Hubs – EDIH) oferă acces la expertiză tehnică și experimentare, astfel încât, cei interesați să poată „testa înainte de a investi”. De asemenea, oferă servicii de inovare, consultanță pentru finanțare, formare și dezvoltarea competențelor necesare pentru o transformare digitală de succes. În contextul noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, Comisia Europeană a propus un nou program de finanțare, dedicat, în exclusivitate, susținerii transformării digitale a economiei și societății europene. Programul Europa Digitală vizează îmbunătățirea competitivității UE la nivel internațional prin investiții importante în dezvoltarea capacităților strategice ale Uniunii, susținând dezvoltarea unor domenii cheie, precum inteligența artificială, calculul numeric de înaltă performanță (high-performance computing – HPC), securitate cibernetică, competențe digitale avansate, digitalizarea administrației publice și interoperabilitate. Rolul centrelor europene de inovare digitală (European Digital Innovation Hubs – eDIH) este de a se asigura căcă soluțiile digitale inovatoare, bazate pe noile tehnologii, sunt integrate în activitatea curentă a companiilor și administrațiilor publice. Astfel, centrele de inovare digitală oferă posibilitatea de a experimenta și testa aceste tehnologii, pentru a le aplica în funcție de necesitățile specifice domeniului de activitate a fiecărei companii sau instituții din sectorul public”.

ConsiliulNaționalalÎntreprinderilor private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face o serie de propuneri pornind de la Ordonanța de urgență a guvernului nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de Covid-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, ordonanță supusă aprobării Parlamentului. CNIPMMR reamintește că ordonanța „are ca scop sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii care s-au confruntat pe perioada declarării stării de urgenţă cu probleme determinate fie de lipsa consumatorilor, caz în care activităţile IMM-urilor au fost puternic afectate prin scăderea cifrei de afaceri, fie de faptul că activităţile desfăşurate de IMM-uri au fost interzise prin ordonanţe militare pe perioada declarării stării de urgenţă sau au fost îngrădite pe perioada stării de alertă, măsuri ce au condus la un blocaj al acestor activităţi economice la nivel național”.

Făcând o prezentare a situației actuale, CNIPMMR arată:

„1.Punctajul acordat indicatorului RIR – Considerăm că punctarea unui astfel de indicator nu va aduce un plus de valoare proiectelor finanțate, ci va genera o avalanșă de proiecte care vor arata bine pe hartie dar fără bază în practică. Acest argument este dublat şi de faptul că nu există penalităţi în evaluarea sau implementarea proiectului pentru crearea unui indicator cu valoare nerealistă. În plus, punctul c) al Anexei 4 avantajează firme existente cu profit mare și posibilitate mare de cofinanțare iar microintreprinderile şi firmele mici nu vor putea obtine un punctaj mare. (a se vedea Anexa)

2. Omiterea introducerii în lista codurilor CAEN eligibile a unor activităţi economice afectate indirect de măsurile de prevenire a răspândirii virusului Covid-19. Menţionăm că au fost şi sunt în continuare activităţi economice afectate indirect de măsurile restrictive impuse de Guvern care fac dovada reducerii cifrei de afaceri, chiar dacă acestea nu au fost menţionate în actele normative privind instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu.

3. Probleme practice de aplicare a ordonanţei:

– închiderea aplicaţiei de eliberare a certificatelor de urgență emise de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pe data de 15.09.2020, aceeaşi data la care a fost lansată aplicaţia de preînscriere în vederea accesării celor 3 măsuri de finanţare, face împosibilă accesarea finanţării de către firme care încă aşteaptă publicarea datei lansării schemelor de finanţare, precum şi adoptarea modificărilor propuse în Parlament

– proiectele de acte normative care propun modificarea OUG nr.130/2020

1. În Parlament, se află în dezbatere proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei care prevede atât modificarea grilei de punctaj cât şi introducerea de noi coduri CAEN eligibile;
2. Pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene a fost pus în dezbatere publică, în data de 16.09.2020, un proiect de modificare a OUG 130/202 care modifică grila de notare, astfel:

«a) Criterii de evaluare a rentabilităţii proiectelor de investiţii (RIR) – 25 puncte

  Indicatori economico-financiari:

  • RIR: < 5%-25 puncte

  • RIR: ≥ 5,01% şi < 7,5% – 15 puncte

  • RIR: ≥ 7,51%-10 puncte

(…)

   c) Raportul dintre cuantumul grantului solicitat şi profitul operaţional înregistrat înanul fiscal anterior depunerii cererii de finanţare – 30 puncte

  • ≤ 3-30 puncte

  • > 3 şi ≤ 4-15 puncte

  • > 4-5 puncte

În cazul în care aplicantul nu a înregistrat profit operațional în anul fiscal anterior, va fi punctat cu zero puncte.»

Acest lucru generează nesiguranţă în rândul antreprenorilor cu privire la condiţiile de acordare a finanţărilor.

• Termenul scurt prevăzut în OUG 130/2020 pentru semnarea contractelor de finanţare.

Conform schemei de ajutor de stat – Sprijin pentru IMM-uri în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial în data de 11.09.2020, contractele de finanţare trebuie semnate până la data de 31.12.2020, termen ce pare greu de respectat având în vedere etapele parcurse până în acest moment”.

Pe această bază, CNIPMMR propune:

„1. Eliminarea indicatorului RIR

2. O grilă de evaluare revizuită pentru proiectele de investiții

CNIPMMR propune o grilă de evaluare (conform Anexei) pentru evaluarea proiectelor de investiții finanțate care permite o selecție mai riguroasă și justă a proiectelor ce urmează a fi finanțate prin această măsură, fiind evaluați indicatori economico-financiari ai întreprinderilor, atât în trecut, cât și în dinamică (prin previzionarea acestora după finalizarea proiectelor de investiții).

3. Extinderea codurilor CAEN eligibile pentru grantul capital de lucru

Propunem extinderea listei de domenii de activitate / coduri CAEN rev. 2 eligibile pentru finanțările de tip capital de lucru (conform Anexei) sau pentru a nu exclude vreo activitate economica afectata direct sau indirect de masurile aplicate pentru limitarea pandemiei, propunem sa se dea dreptul tuturor întreprinderilor mici şi mijlocii afectate să acceseze acest grant cu exceptia celor care îşi desfăşoară activitatea sub unul dintre codurile CAEN care nu pot beneficia de ajutoare de stat, conform art. 1 alin. (3) din Regulamentul UE nr. nr. 651/2014.

4. Punerea în aplicarea a ordonanţei cu modificările şi completările introduse de Parlament”.