România Durabilă și EM360 organizează în data de 28 mai 2020, în intervalul orar 11.00-13.00,  webinarul „Deciziile în Noua Economie”. Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook EM360.

Evenimentul „Deciziile în Noua Economie” va fi moderat de Daniel Apostol, Jurnalist Economic, Fondator România Durabilă, Director de relații externe FPPG și Adrian Măniuțiu, Jurnalist și Antreprenor EM360 Studio. Invitații webinarului sunt:

• Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (TBC),
• Sebastian Burduja, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor Publice,
• Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri,
• Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director JTI,
• Dumitru Nancu, Director General FNGCIMM,
• Ovidiu Gheorghe, Președinte ACDBR,
• Laurian Lungu, Macroeconomist,
• Cristian Păun, Cercetător ASE-ASPES,
• Radu Mușetescu, Cercetător ASE-ASPES,
• Mircea Coșea, Profesor de Economie,
• Ramona Jurubiță, Country Manager Partner KPMG Romania, Președinte FIC,
• Alina Popa, CFO OMV Petrom,
• Marian Alecu, Antreprenor.

Printre tematicile abordate în cadrul webinarului se numără:

• Noul context socio-economic post pandemie COVID -19
• Adaptarea deciziilor de business la noua economie
• Investiții strategice în 2020: decizii politice, decizii economice, decizii de business
• Digitalizarea și restructurarea businessului și administrației publice
• Decizii executive pentru relansarea economiei
• Condiții de repornire și reconstrucție a economiei reale
• Priorități în relansarea economică
• Investiții și reconstrucție în timp de criză
• Rolul major al unor industrii cheie în dezvoltarea economiei naționale: studiu de caz prezentat de cercetători ASE-ASPES

În audiență vor participa factori de decizie, manageri, antreprenori, consultanți și specialiști din toate sectoarele de activitate ale economiei românești, alături de reprezentanți ai autorităților de stat, mass media și alții.

Partenerii evenimentului sunt OMV Petrom, JTI, Romgaz, FNGCIMM, IMM Invest, ASPES, Ad Media Consult și Photomedia Management. Webinarul se bucură de sprijinul partenerilor media: Europa FM, Agerpres, Profit.ro, Financial Intelligence, E-nergia, The Diplomat, G4Media, Economistul și Club Economic.

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie într-o energie de muncă precum cea a unui lockdown. Noua Economie susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri și evidențiază importanța implementării de către Guvern a sugestiilor elaborate în urma unui proces transparent de consultare la care participă specialiștii din mediul privat.

Comisia a prezentat astăzi, 20 mai, recomandări specifice fiecărei țări în care furnizează orientări de politică economică tuturor statelor membre ale UE, în contextul pandemiei cauzate de coronavirus. În centrul acestor recomandări se află problemele cele mai urgente cauzate de pandemie și relansarea creșterii durabile.

În cazul României, i se recomandă să întreprindă acțiuni astfel încât:

1. Să aplice politici fiscal-bugetare conforme cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 și să ia totodată toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. Să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Să consolideze reziliența sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, și să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate.
2. Să ofere soluții adecvate de substituție a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți. Să atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare. Să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație.
3. Să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți. Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către  tranziția ecologică și digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere.
4. Să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.

Recomandările sunt structurate pe două obiective: pe termen scurt, atenuarea consecințelor socioeconomice negative grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; pe termen scurt către mediu, obținerea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziția verde și transformarea digitală.

Reorientarea pachetului semestrului european

Strategia anuală privind creșterea durabilă a prezentat în linii mari strategia Comisiei în materie de creștere, care are la bază promovarea unei durabilități competitive și urmărește edificarea unei economii care să se afle în serviciul cetățenilor și să fie benefică pentru planetă. Criza cauzată de pandemie evidențiază în continuare importanța capitală a acestei strategii. Recomandările abordează cele patru dimensiuni ale durabilității competitive, și anume stabilitatea, echitatea, durabilitatea mediului și competitivitatea, și pun un accent deosebit pe sănătate. De asemenea, recomandările reflectă angajamentul Comisiei de a include obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite în semestrul european, deoarece acestea oferă un cadru integrat care înglobează preocupările legate de sănătatea publică și de aspectele sociale, de mediu și economice.

Recomandările vizează aspecte precum investițiile în sănătatea publică și în reziliența sectorului sănătății, menținerea ocupării forței de muncă prin scheme de sprijin pentru venit în beneficiul lucrătorilor afectați, investițiile în oameni și competențe, sprijinirea sectorului corporativ (în special a întreprinderilor mici și mijlocii) și luarea de măsuri împotriva planificării fiscale agresive și a spălării banilor. Redresarea trebuie să fie însoțită de investiții, astfel încât să poată remodela economia UE, confruntată cu tranziția digitală și cea verde.

Anul acesta, recomandările bugetare specifice fiecărei țări sunt calitative, abătându-se de la cerințele care s-ar aplica în mod normal în acest domeniu. Recomandările țin seama de activarea clauzei derogatorii generale, propunând statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru combaterea eficace a pandemiei, susținerea economiei și sprijinirea redresării. Atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, ar trebui ca politicile bugetare să urmărească obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, precum și intensificarea concomitentă a investițiilor.

Monitorizarea evoluțiilor bugetare

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru toate statele membre în afară de România, care este deja inclusă în componenta corectivă a pactului.

Comisia are obligația de a elabora aceste rapoarte pentru statele membre care și-au exprimat intenția, din motive legate de coronavirus, de a încălca pragul de deficit de 3 % în 2020 sau cu privire la care Comisia estimează că vor încălca acest prag. Rapoartele pentru Franța, Belgia, Cipru, Grecia, Italia și Spania evaluează, în plus, gradul în care aceste state membre au respectat criteriul datoriei în 2019, pe baza datelor confirmate și validate de Eurostat.

Aceste rapoarte iau în considerare impactul pandemiei cauzate de coronavirus asupra finanțelor publice naționale. Având în vedere incertitudinea excepțională legată de impactul macroeconomic și fiscal de proporții al pandemiei, Comisia consideră că, în acest stadiu, nu ar trebui luată o decizie cu privire la aplicarea procedurii de deficit excesiv în cazul statelor membre.

Următoarele etape

Un răspuns economic coordonat la nivel european este esențial pentru relansarea activității economice, pentru reducerea prejudiciilor cauzate structurii economice și sociale și pentru diminuarea divergențelor și a dezechilibrelor. Prin urmare, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă constituie un element esențial al strategiei de redresare.

În acest context, Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.

Declarațiile unora dintre membrii colegiului:

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Impactul coronavirusului a fost similar celui al unui asteroid, lăsând un veritabil crater în economia europeană. Prezentul pachet de măsuri din cadrul semestrului de primăvară a fost reformat și simplificat astfel încât să călăuzească statele membre spre ieșirea din furtună. În clipa de față, punem accentul pe investițiile în sectorul sănătății publice și pe protejarea locurilor de muncă și a întreprinderilor. Pe măsură ce avansăm în direcția redresării, semestrul va fi esențial pentru ajungerea la o abordare coordonată care să readucă economiile noastre pe calea către o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Avem nevoie, de asemenea, de reforme care să îmbunătățească productivitatea și mediul de afaceri. Odată ce condițiile vor permite acest lucru, va trebui să găsim un echilibru între realizarea sustenabilității fiscale și stimularea investițiilor.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat următoarele: „Sprijinirea lucrătorilor, consolidarea protecției sociale, combaterea inegalităților și garantarea dreptului tuturor la dezvoltarea competențele vor fi priorități absolute ale măsurilor pe care le vom lua pentru a oferi un răspuns economic la criză și pentru a asigura procese de tranziție verde și digitală favorabile incluziunii. Numai împreună putem realiza aceste obiective. Pilonul european al drepturilor sociale reprezintă în continuare busola care ne va ghida în aceste eforturi. Criza declanșată de coronavirus va trebui să fie urmată de o redresare care să favorizeze reziliența și convergența în sens ascendent, acordând un loc central factorului uman.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a afirmat următoarele: „Pandemia cauzată de coronavirus și măsurile de izolare necesare au lovit din greu economiile statelor europene. Recomandările prezentate reflectă această situație fără precedent. Prioritățile momentului actual sunt consolidarea sistemelor noastre de sănătate, sprijinirea lucrătorilor și salvarea întreprinderilor. Acest lucru nu înseamnă însă că provocările cu care ne confruntam înainte de criză au dispărut. Drept urmare, atunci când privim spre viitor, obiectivele noastre în materie de investiții și reforme trebuie să rămână realizarea cu succes a tranziției verzi și a celei digitale și asigurarea echității sociale. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că fiecare trebuie să contribuie în mod echitabil: într-o Europă bazată pe solidaritate și echitate nu este loc pentru o planificare fiscală agresivă.”

Creșterea economică din primul trimestru anunțată de Guvern, cea mai mare din UE comparativ cu perioada similară a anului precedent, nu e motiv de optimism pentru oamenii de afaceri din România. Pentru ei, situația se repetă cu cea din 2008, când România a fost țara cu cea mai mare creștere economică fix înainte de a începe criza. La fel ca atunci, comunitatea de business se așteaptă să cădem de foarte sus, iar prognozele lor nu arată bine deloc: scăderea din acest an va fi abruptă, iar drumul prin criză va fi lung.

Ce măsuri așteaptă atât mediul de afaceri de la Guvern, cum vede el ieșirea din această criză, ce așteptări are populația, conform sondajelor, dar și ce planuri de urgență au guvernanții, aceste lucruri au fost analizate în dezbaterea „Business în Noua Economie”, de invitații prezenți alături de moderatorii Daniel Apostol, Jurnalist Economic, Fondator România Durabilă, Director de relații externe FPPG, și Adrian Măniuțiu, Jurnalist și Antreprenor EM360 Studio.

Cercetările făcute în cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României, ce reunește business-uri care generează 60% din PIB-ul României, arată rezultate îngrijorătoare și scăderi foarte mari ale economiei, atât în trimestrele doi și trei, cât și tot anul, mult peste estimările Guvernului sau ale FMI. Mai mult, aceste proiecții nu au luat încă în calcul un val doi al pandemiei, care este foarte probabil, spune Dragoș Roșca, Președinte Romanian Business Leaders.

Business în noua economie se poate face cu o nouă abordare – prin informatizare, digitalizare, deschidere de noi piețe de export, regândire de produse mai atractive pentru export. În plus, un miliard de euro va fi direcționat în curând spre firmele care își desfășoară activitatea în România, a anunțat Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. El a spus și până la ce valoare ar putea ajunge granturile.

Fiscul face pași rapizi spre digitalizare. Deja se fac teste pilot cu primele zeci de case de marcat conectate la serverele ANAF, iar planul e ca toate firmele cu cifre de afaceri de peste 50.000 de euro să fie conectate până la finele anului. Și pentru Spațiul Privat Virtual se pregătesc modificări, a anunțat Tănase Stamule, Consilier Economic al prim-ministrului Ludovic Orban.  

Semnalul de control al situației pe care îl va da statul român va fi foarte important pentru evoluția economiei. „Arată-te slab când ești puternic și puternic când ești slab”, a fost unul dintre mesajele transmise de Cristian Popescu, Administrator Tabac Express.

Green Deal, amenințare sau oportunitate? Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător intern de gaze naturale, vrea să fructifice oportunitățile legate de tranziția spre economia neutră din punct de vedere climatic și să fie un partener de încredere în acest proces, spune Mihaela Virginia Toader, Director, Direcția Strategie, Relații Internaționale, Fonduri Europene, Romgaz.

Oamenii de afaceri își doresc să aibă parte de predictibilitate legislativă, să știe ce îi așteaptă din timp, nu de pe o zi pe alta. „La modificările ulterioare am vrea să fim parteneri de dialog, nu să suportăm decizii luate peste noapte”, a punctat Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director JTI.

Adrian Badea este vicepreședintele Federației Patronale Petrol și Gaze, reprezentant al unei industrii care a fost puternic afectată de actualul context generat de pandemie, dar și de prețul barilului de petrol. Acesta reușește să întrevadă speranță, atât pentru sectorul pe care îl reprezintă, dar și pentru bunăstarea populației – investiții și predictibilitate legislativă, ca un motor pentru relansarea economiei din România.

Viteza de implementare a măsurilor de sprijin guvernamental pentru economie trebuie crescută. În absența unui ajutor, pentru multe dintre IMM-uri fiecare zi s-ar putea să fie ultima, spune Florin Jianu, Președinte CNIPMMR.

Aproape 90% din populația României vede un nou rol al statului în economie prin sprijinirea marilor investiții și o relaționare mult mai bună cu mediul privat. Astfel, orice întârziere, orice piedică în ceea ce privește interacțiunea cu mediul privat va fi taxată inclusiv de populație, care așteaptă aceste măsuri ale guvernanților, a subliniat Remus Ștefureac, Coordonator Proiect Strategic Thinking Group.

Sebastian Burduja, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, consideră că în relansarea economică a României și în sprijinirea afacerilor din țara noastră e foarte importantă abordarea, cât și mindset-ul. Ar fi nevoie de un nou model economic românesc: „prin noi înșine”.

Dumitru Nancu, Director General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, ne prezintă importanța programului IMM INVEST România, care permite companiilor afectate de actuala criză să își continue activitățile și investițiile.

Constantin Rudnițchi, Directorul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, face radiografia situației actuale, punctând nevoile și cerințele afacerilor românești într-un context dificil de gestionat, atât din punct de vedere al statului, cât și a business-urilor.

Care sunt lecțiile pe care putem să le învățăm în urma crizei provocate de pandemia globală? Care este abordarea corectă în încercarea de redresare economică? Marius Ștefan, antreprenor pur-sânge, aduce în lumină problemele, dar și soluțiile comode sau incomode pe care atât statul, cât și mediul privat, le pot implementa pentru o revenire cât mai rapidă la o situație normală.

Aflăm de la Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, cum se prefigurează economia țării, luând în considerare un instrument extrem de util în acest scop – ultima ediție a Indicatorului de Încredere Economică, realizat de CFA România.

De ce e nevoie pentru un model economic românesc sănătos? Răzvan Predica este consultant în cadrul Strategic Thinking Group, ce propune 10 măsuri-cheie pentru relansarea economiei. Concluzia este simplă, România are nevoie să se reinventeze.

NOUA ECONOMIE este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri. Mulțumim partenerilor media ai evenimentului „Business în Noua Economie”: Agerpres, Profit.ro, Money.ro, Financial Intelligence, Europa FM, e-nergia.ro, The Diplomat, G4Media.ro, Economistul, Club Economic.