Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) şi-a reluat activitatea, după o perioadă de mai mulţi ani în care a fost nefuncțional. Obiectul reuniunii l-a constituit stabilirea costului standard per elev pentru anul bugetar 2020. Rezultatul transmis este că, „în condițiile actuale, CNFIP consideră că sumele alocate sunt cele mai realiste. Pentru cheltuielile salariale, procentul alocat depășește creșterea salarială prognozată pentru 2020, iar la capitolul cheltuieli materiale depășește indicele de inflație”.

Ministrul educației și cercetării, Monica Anisie (foto), a recomandat CNFIP „întâlniri periodice, elaborarea unor standarde de cost în concordanță cu nevoile școlii, astfel încât, până la data de 1 octombrie 2020, să fie stabilit costul standard pentru anul bugetar 2021”.

Fundația Romanian Business Leaders – RBL organizează prin RePatriot și VSFA, cu sprijinul Colegiului Național „Unirea” din Focșani și al echipei de voluntari, organizează un concurs şi o conferință dedicate Unirii Principatelor Române.

Concursul constă într-un eseu, o poezie, o prezentare sau un clip video de analiză asupra Unirii din 1859, din care să rezulte „cele 3 principii sau valori care crezi că stau în spatele evenimentului. Ce i-a motivat pe oamenii care au înfăptuit Unirea? Cel mai important, cum înveți din istorie, din acest eveniment? Cum te inspiră, cum respecți și cum aplici aceste principii și valori în viața de zi cu zi sau cum plănuiești să faci asta în viitor?” Creaţia trebuie trimisă până pe 17 ianuarie, ora 23:59, la adresa de mail office@repatriot.ro.

Conferinţa are loc pe 24 Ianuarie 2020, ora 10.30, la Colegiul Național „Unirea” din Focșani, strada Cezar Bolliac 15. Participarea este gratuită, pe bază de înscriere; formularul şi detalii, la: https://repatriot.ro/conferinta-si-concurs-focsani-2020/. (foto de la ediţia 2019)

 |

Reprezentanța UNICEF în România și Avocatul Poporului au semnat un Memorandum de înțelegere pentru perioada 2020-2022, privind susţinerea Avocatului Copiilor, structură coordonată de un adjunct al Avocatului Poporului, în exercitarea atribuţiilor destinate tinerilor beneficiari ai acesteia: „UNICEF va acorda suport tehnic pentru ca Avocatul Copilului să devină membru al Rețelei Europene a Avocaților Copilului (European Network of the Ombudspersons for Children – ENOC), precum și pentru creșterea capacității personalului propriu. Asistența UNICEF va privi inclusiv îmbunătățirea sistemului de înregistrare a petițiilor. UNICEF și Avocatul Copilului vor colabora de asemenea pentru promovarea unei culturi a responsabilității și transparenței instituționale privind respectarea drepturilor copiilor în România” (foto A. Horega, UNICEF România).

Reprezentantului adjunct al UNICEF în România, Gabriel Vockel, a subliniat că „memorandumul are ca obiectiv întărirea respectării drepturilor copilului în România și sprijinirea Avocatului Copilului de a lucra ca un mecanism independent de monitorizare”.

Renate Weber, Avocatul Poporului, a apreciat spiritul civic al Board-ului Copiilor din România, ca reprezentant şi susţinător al celor care nu au posibilitatea sau uneori curajul să se adreseze autorităţilor într-o diversitate de situaţii, cazuri, precum acces la educaţie, transport public, burse, dreptul la asistenţă medicală, bullyng etc. Avocatul Copilului, ca şi Avocatul Poporului, are rol de mediator, în sensul de a ajuta instituţiile statului să intervină, a subliniat Renate Weber. Board-ul Copiilor reprezintă un element de continuitate în urma preşedinţiei asigurate de România la Consiliul Uniunii Europene (semestrul I 2019).

Un sondaj privind rolul Avocatului Copilului realizat pe platforma inovatoare U-Report utilizată de UNICEF (https://romania.ureport.in/v2/opinion/1498/) arată că 31% dintre tinerii respondenţi au auzit de Avocatul Copiilor, iar dintre atribuţiile acestuia, cel mai necesar a fi exercitate sunt considerate soluţionarea sesizărilor (în proporţie de 27%) şi elaborarea de studii (aceeaşi pondere). Organizarea de întâlniri este considerată cea mai eficientă formă prin care Avocatul Copilului poate să lucreze cu beneficiarii (37%).

Liviu Rogojinaru (foto) a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Din aprilie 2016, a fost secretar general al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. În noua funcţie, va fi răspunzător de sectorul mediului de afaceri, al întreprinderilor private mici și mijlocii, valorificând astfel bogata expertiză pe care o deţine în domeniu: peste 25 de ani de activitate în mediul antreprenorial, coordonator în CNIPMMR al departamentului de relaţii internaţionale şi promovarea afacerilor, precum şi vicepreședinte al Consiliului Economic și Social (CES), organism consultativ al Parlamentului şi al Guvernului României, constituit în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ai societăţii civile.

În toată ţara, azi, 15 ianuarie, la ora 18.00, se aprinde „Flacăra Culturii”. Este marcată astfel simbolic Ziua Culturii Naționale, serbate în fiecare an la data naşterii lui Mihai Eminescu. Anul acesta, marcarea momentului are un caracter unitar, ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu (foto MC), mulțumind public autorităților locale „care au fost exterm de receptive, atât în preluarea și transmiterea mesajului unitar, cât și în organizarea de acțiuni care să se alăture inițiativei ministerului”. Proiecţii sugerând personalitatea eminesciană şi simboluri naţionale vor fi realizare pe clădiri emblematice şi vor constitui fundalul unor spectacole din mari oraşe, precum Opera Naţionale din Cluj-Napoca, Palatul Culturii din Iaşi, Palatul Administrativ din Suceava, Biblioteca Astra din Sibiu, Sala Unirii din Alba Iulia.

Evenimentul central se va desfăşura la Ateneul Român, organizat, după mai mulţi ani, de Ministerul Culturii, cu sublinierea că susţinerea financiară este asigurată integral din sponsorizări. Vor participa preşedintele României, Klaus Iohannis, personalităţi ale mediului cultural, academic, antreprenorial.

Tot cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Ministerul Culturii a alocat sprijin financiar pentru derularea a zece proiecte şi acţiuni culturale selectate printr-o evaluare de specialitate. Elementul de noutate faţă de selecţii anterioare este că momentul, durata şi implicit adresarea desfăşurării se concentrează într-o singură zi, 15 ianuarie. dedicate Zilei Culturii Naţionale, proiecte care se vor desfășura, pentru prima data, Până acum erau alocate fonduri care puteau fi folosite pe tot parcursul anului, dar care nu mai aveau legatura cu această zi. Proiectele câștigătoare sunt disponibile pe web-site-ul Ministerului Culturii. Sunt proiecte referitoare la dreptul și accesul la cultură (derulat de Asociația PostModernism Museum), creșterea rolului bibliotecilor în promovarea lecturii (derulat de Asociația Headsome Communication), „Maratonul lecturii române” (iniţiat de Asociația Platforma pentru Educație Competitivă). Sub aspectul misiunii economico-sociale, apreciază ministrul Bogdan Gheorghiu,  Ministerul Culturii „trebuie să fie puntea între mediul cultural şi societate”.

S-a susținut în data de 14 ianuarie a.c., la sediul ministerului, o conferință de presă în cadrul căreia s-au prezentat principalele evenimente care vor avea loc în ziua de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale.

În cadrul conferinței, Bogdan Gheorghiu a anunțat faptul că Ministerul Culturii va serba Ziua Culturii Naționale, mâine, 15 ianuarie 2020,. La eveniment, Președintele României, E.S. domnul Ludovic Orban, Prim-ministrul României, alături de importante personalități culturale ale României. Menționăm că, după o perioadă lungă de timp, instituția noastră este evenimentului de la Ateneul Român.

A salutat, totodată, inițiativa tuturor autorităților locale sau instituțiilor din teritoriu care au înțeles importanța acestei zile și vor organiza evenimente care vor avea loc atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

„La ora 18.00 va fi aprinsă, simbolic, „Flacăra Culturii”, într-o acțiune desfășurată simultan în toate orașele mari de pe întreg cuprinsul țării. Folosesc acest prilej pentru a a declarat Ministrul Culturii.

Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010, iar de atunci este sărbătorită, în data de 15 ianuarie, dată care marchează nașterea marele poet Mihai Eminescu.

 „Cultura se clădește zi de zi, câte puțin, intrând într-un muzeu, deschizând o carte, privind o pictură. Să reaprindem această Flacără, deoarece totul începe cu fiecare dintre noi. Cultura este moștenirea socială pe care o oferim copiilor noștri, pe care o lăsăm tinerilor români de pretutindeni”, a mai punctat Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Autorităţile locale din întreaga ţară vor organiza simultan evenimente, miercuri, de Ziua Culturii Naţionale, la ora 18,00, a anunţat, marţi, ministrul Bogdan Gheorghiu.

„În acest an, am iniţiat o acţiune unitară, aşadar mâine, la ora 18,00, va fi aprinsă flacăra culturii, simbolic, pentru că vor avea loc acţiuni simultan în aproape toate oraşele ţării”, a afirmat ministrul Culturii, într-o conferinţă de presă.

În cadrul evenimentelor, va fi citit şi un mesaj special: „Cultura se clădeşte zi de zi, câte puţin, intrând într-un muzeu, deschizând o carte, privind o pictură, să reaprindem această flacără, deoarece totul începe cu fiecare dintre noi. Cultura este moştenirea socială pe care o oferim copiilor noştri, pe care o lăsăm tinerilor români de pretutindeni”.


Şi la Ateneul Român din Capitală va fi prezentat un spectacol cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, iar, la ora 18,00, pe faţada clădirii vor fi proiectate portretul lui Mihai Eminescu şi mesajul „Aprindem flacăra culturii”.

Vor mai fi prezentate zece proiecte speciale, finanţate în urma unui concurs organizat de Ministerul Culturii, printre care Gala Tinerilor Scriitori, „Maratonul lecturii române” şi „Fără comunism”. Suma totală cu care au fost finanţate este de 237.185 de lei.

„Ziua de 15 ianuarie trebuie să fie un început. S-au făcut nişte măsurători şi s-a constatat că nu suntem neapărat mari consumatori de cultură în România, ceea ce arată că mai avem mult de lucru. (…) Niciodată nu voi încuraja această izolare a elitei culturale româneşti în raport cu restul societăţii româneşti, pentru că eu consider că este chiar de datoria elitei culturale româneşti să împartă zestrea naţională culturală cu restul societăţii”, a spus Bogdan Gheorghiu.

În opinia sa, ministerul „Dacă nu vom crea această punte, să nu ne mai mirăm că avem şi din punct de vedere cultural, că avem şi în alte domenii, două Românii paralele”,