Ministerul Culturii,
împreună cu Asociația Română a Organizatorilor de Evenimente, a stabilit o
serie de măsuri recuperatorii în condițiile în care mari evenimente culturale
nu se mai pot desfășura în această vară. Măsurile se regăsesc în OUG nr.
70/2020, prin care sectorul cultural creativ va beneficia de următoarele
reglementări:
1. Prelungirea
acordării indemnizației prevăzute în Ordonanța nr. 30/2020, la art. XI și
articolul XV până pe 31 mai 2020.
2. Posibilitatea
refolosirii biletului deja achiziționat pentru evenimente sau festivaluri care
erau programate în perioada 8 martie-30 septembrie, pentru următoarea ediție
sau transformarea în vouchere ce se pot folosi la alte activități culturale
ulterioare. În cazul în care voucherul nu este folosit pentru achiziționarea de
produse sau servicii până cel târziu la data de 30 septembrie 2021,
organizatorul va rambursa toate sumele pe care le-a primit din partea
consumatorului până la 31 decembrie 2021.
3.Instituirea unei
măsuri temporare care privește impozitul pentru veniturile impozabile obținute
din România de nerezidenți din activități desfășurate în domeniul organizării
de evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale sau de
divertisment, precum și din participarea efectivă la astfel de evenimente.
Christophe Boytchev, Director General (CEO) al Grupului GAC a declarat: „Sunt încântat de numirea lui Florin la conducerea GAC Innovation East Europe și îi urez bun venit în cadrul echipei noastre. Sosirea sa reflectă dorința noastră de a ne dezvolta și a împărtăsi expertiza pe care o avem în domeniul inovației în țările Europei de Est, având ca principal motor România, o țară recunoscută pentru capacitățile inovatoare ale mediilor sale de afaceri și academice. ”
Florin Luca este absolvent al Academiei Militare de la Saint-Cyr (Franța), domeniul Finanțe Publice și are peste 20 de ani de experiență managerială internațională în lumea marilor corporații și serviciilor financiare. El și-a asumat de-a lungul carierei roluri strategice și transformaționale pe un spectru larg de industrii, activități și arii geografice.
Având sediul social în Franța, Grupul GAC este specializat în servicii de consultanță referitoare la performanță și inovație, diferențiindu-se prin managementul proceselor și al ingineriei financiare destinate Cercetării și Dezvoltării. Echipele sale acompaniază peste 2.000 de clienți în intreaga lume, pe 3 continente: Europa, America și Asia.
BIOGRAFIE FLORIN LUCA
Absolvent al Academiei Militare de la Saint-Cyr, in domeniul Finante Publice (Franta), licentiat in istorie si avand o diploma de Master in Dreptul Afacerilor in cadrul Universitatii Paris Sorbona, Florin a urmat si un Program de Leadearship si Performanta la London Business School. El a activat la inceputul carierei sale (1996-1999) ca si Consilier al Directorului General al filialei Bouygues Group din Romania – World Trade Center Bucharest, fiind responsabil de activitatile de Corporate Governance, Corporate Finance si Juridic.
▪ In 1999, s-a alaturat echipei Société Générale din Romania, in calitate de Secretar General al noii filiale BRD, unde a implementat un nou model de Guvernanta Corporativa si a coordonat procesul de integrare in cadrul Grupului si rebranding al celei de-a doua banci romanesti dupa totalul activelor. In calitate de Director de Resurse Umane al BRD, el a dezvoltat in perioada 2003-2007 un departament de Resurse Umane inovator si a obtinut pentru aceasta banca distinctia de “Cel mai Dorit Angajator din Romania” pentru 4 ani consecutivi
▪ In anii 2007-2009, la sediul Société Générale din Paris, Florin a fost Director Adjunct de Resurse Umane al International Retail Banking (65.000 de angajati), fiind responsabil de crearea unei linii de Resurse Umane integrate pe o arie geograficacuprinzand 37 de tari.
▪ Ca Large Corporates Director / Director Mari Clienti Corporativi in cadrul Société Générale Paris (Opera Business Center), Florin a fost in perioada 2009 – sfarsitul anului 2011 responsabil de dezvoltarea businessului de Corporate & Investment Banking in Franta cu aproximativ 30 de mari corporatii internationale, foarte diferite din punctul de vedere al cifrei de afaceri (de la 200 de milioane la 65 miliarde EUR) si al industrei (energie/ utilitati, lux, hi-tech, constructii, trading, minerit, real estate, retail, media, industria chimica,servicii financiare).
▪ Timp de 2 ani (inceputul anului 2012 – inceputul anului 2014), Florin a lucrat in calitate de Consilier Presedinte / Director Proiecte Strategice in cadrul CEC Bank: dezvoltarea competitivitatii retelei de sucursale si agentii, restructurari, business modeling si design, politici si procese referitoare la managementul riscului, dezvoltarea ofertei comerciale, optimizarea sistemelor informatice (definire nevoi Core Banking si CRM) si Resurse Umane. CEC Bank este societatea bancara cu cea mai extinsa retea de sucursale si agentii din Romania(peste 1.000 de unitati).
▪ Florin a fost membru in Consiliul de Administratie al Tarom (2013-2014).
▪ Timp de doi ani (in anii 2014 si 2015), el a lucrat pentru KazMunayGas International, in calitate de Director de Resurse Umane al Grupului. El a fost responsabil in aceasta perioada de realizarea si implementarea Strategiei de Resurse Umane, coordonarea acestei activitati pe intregul perimetru geografic (12 tari) al Grupului Petrolier detinut de Statul Kazakhstan (cifra de afaceri de peste 11 miliarde de dolari), cat si de implementarea unui Centru de Servicii Global / Shared Services Center pentru functiile suport (Finante, Resurse Umane,IT, Juridic, Achizitii…).
▪ Florin a fost in perioada 2014-2017 Chief Executive Officer al FinAnge – societate cu expertiza in Strategie/ Transformare de business. El a acompaniat organisme publice si private din Romania si din strainatate in realizarea de parteneriate de interes strategic (infrastructura, sanatate, finantari structurate).
▪ In calitate de Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu (2016-2019), Florin a contribuit la alimentarea cercetarii, studiului, strategiilor de relații internaționale contemporane și la dezvoltarea de parteneriate orientate catre consolidarea relațiilor diplomatice ale Romaniei in lume
▪ Florin realizeaza in parteneriat cu canalul TV Arte France „Dedesubturile hartilor”, o emisiune de analiza geopolitica de referinta, ce se sprijina pe un concept ce are peste 25 de ani de succes în Franţa şi Germania. Aceasta emisiunea fostdifuzata in anul 2018 pe canalul B1TV.
▪ In perioada 2017-2019, el a reprezentat interesele Fondului Proprietatea (Franklin Templeton) in Consiliile de Administratie ale:
– Postei Romane – CN Posta Romana este cel mai mare angajator si operator postal din Romania: cei peste 25.000 de salariati isi desfasoara activitatea in peste 5.500 de unitati din intreaga tara;
– Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii Maritime (CN APDM).
▪ In calitate de Economist Sef / Chief Economist al CEC Bank (2017-2020), Florin a realizat, dezvoltat si implementat: cercetari, analize si studii economice; strategia si proiectele transformationale ale bancii ; opinii publice referitoare la mediul economic si financiar.
• Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii Maritime (CN APDM).
▪ In calitate de Economist Sef / Chief Economist al CEC Bank (2017-2020), Florin a realizat, dezvoltat si implementat:
– cercetari, analize si studii economice; – strategia si proiectele transformationale ale bancii; – opinii publice referitoare la mediul economic si financiar.
Dl. Florin Luca este membru al ASOCIATIEI PENTRU STUDII SI PROGNOZE ECONOMICO-SOCIALE (ASPES).
CONAF solicită Ministerului Fondurilor
Europene accesul echitabil al tuturor companiilor la finanțare europeană
Deși România a înregistrat cea mai semnificativă expansiune anuală din UE în
perioada ianuarie-martie 2020 (2,7%), în ciuda declinului economic din întreaga
Europă, tendința la nivel mondial este una de scădere, iar menținerea unei traiectorii
pozitive constă în capacitatea statelor de a se adapta noilor condiții, într-o
economie aflată sub semnul unei puternice scăderi și a unei pandemii care a
afectat întreaga lume.
Guvernele caută soluții pentru a stopa
declinul, în timp ce mediul privat încearcă pe cât posibil să se adapteze unei
noi economii.
Economia României, în ciuda datelor statistice
preliminare prezentate, suferă de pe urma pandemiei de COVID-19, datele indică
afaceri închise, mai mulți șomeri și sectoare întregi aflate la cota de avarie.
Unul dintre principalele instrumente care pot susține
creșterea economică în România, îl reprezintă fondurile europene. Deși în
prezent, sunt discuții aplicate la Bruxelles privind fondurile ce vor fi alocate
pentru stimularea economică a zonei euro și lupta împotriva pandemiei,
autoritățile au la îndemână cea mai simplă pârghie – absorbția fondurilor
europene și relansarea afacerilor care par a fi fără viitor economic.
Zona metropolitană, București-Ilfov, unde sunt înregistrate
oficial circa 270.000 de firme dintr-un total de peste 990.000 la nivel
național, nu poate beneficia în prezent de fonduri europene.
La jumătatea anului trecut, cifrele centralizate arătau că Ilfov, Bucureşti, Constanţa, Cluj şi
Bihor se aflau în vârful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe
fonduri europene în actualul exerciţiu financiar (2014-2020), datele fiind
furnizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).
Vorbim de proiecte care sunt realizate atât de autorităţile
publice, cât şi de companii, ONG-uri, instituții de învățământ.
Prin prisma acestei centralizări, Bucureștiul și Ilfovul
sunt excluse de la zonele de investiție ale majorității axelor de finanțare,
MFE considerând că acestea sunt acum zone cu o absorbție foarte bună și
evaluând necesitatea de finanțare către celelalte regiuni mai puțin dezvoltate.
Cristina Chiriac, președintele CONAF declară:” În situația în care ne
aflăm în prezent, când fiecare euro contează, când afacerile din zona București
– Ilfov au fost afectate în urma pandemiei de COVID-19 mult mai tare decât în
alte zone din țară, este impetuos necesar ca Ministerul Fondurilor Europene să
regândească abordarea anterioară. Cred că firmele din zona metropolitană au dat
dovadă de maturitate și au reușit, majoritatea, să facă față crizei COVID-19. Stimularea
lor, printr-un acces echitabil la aplicații pe fonduri europene, ar ajuta
deopotrivă antreprenorii și economia să își revină mult mai rapid.”
Anul trecut România a atras cu puțin peste 30% din
fondurile europene alocate. Ca urmare, pentru a stimula creșterea procentului
de absorbție, CONAF crede că singura soluție este ca firmele din
București-Ilfov, care reprezintă o
treime din totalul companiilor din România, să aibă acces la acest tip de
finanțare.
Președintele CONAF concluzionează: “Aproximativ 270.000
de companii ar putea beneficia de finanțare prin fonduri europene. Dacă măcar
jumatate din acestea ar depune proiecte eligibile, rata de absorbție va crește
și astfel România, pe lângă expansiunea economică la nivel național, va putea
beneficia de fonduri europene în cuantum crescut pentru exercițiul financiar
următor și ar conduce implicit la reinserția persoanelor aflate în șomaj
tehnic, de exemplu, și revigorarea segmentelor economice grav afectate de
pandemie. Mai mult, adoptarea acestei măsuri ar putea fi un scut pentru o
eventuală replică a pandemiei, în toamna acestui an. Este știut faptul că,
alocarea viitoare se face pe baza realizărilor din exercițiile financiare
anterioare. Interesul nostru ca stat membru, este să stimulăm inițiativele private,
să creăm un parteneriat public-privat solid, pentru ca astfel, să putem să
atragem cât mai mulți bani pentru România.”
Avem un exercițiu financiar nou, cu sume considerabile,
dar care presupune o reformă structurală atât la nivelul părții publice cât mai
ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie să își regândească modelul de
business, calibrându-se spre procese inovative. Astfel, cu cât mai multe firme
au acces echitabil la finanțare europeană, cu atât România va ieși câștigătoare
din această criză financiară care începe să se resimtă în toate statele lumii.
Datele publicate pe site-ul ONRC relevă faptul că în perioada ianuarie-martie 2020 au fost
dizolvate peste 7700 de companii, iar Bucureștiul și Ilfovul dețin peste 20% din totalul acestora,
situându-se astfel în top. Același lucru se poate observa și în cazul
suspendărilor și radierilor.
Incubatorul de
Afaceri de la Sf. Gheorghe al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Inginerie Electrică ICPE-CA oferă sprijin gratuit pentru IMM-uri din
Transilvania prin rețeaua de afaceri şi inovare BISNet Transylvania, consorțiu
format împreună cu 6 parteneri, afiliat la „Europe Enterprise Network”. Sprijinul
constă în: servicii de informare și consultanță privind legislația europeană,
standarde și drepturi de proprietate intelectuală (IPR); informații și aspecte
practice legate de reglementările și oportunitățile pieței europene a bunurilor
și serviciilor, inclusiv sisteme de impozitare şi alte taxe aplicabile la
export; acces la cadrul legislativ european și posibilitatea de a contribui la
formarea și îmbunătățirea politicilor UE pentru IMM-uri prin transmiterea
punctului de vedere în cadrul consultărilor publice europene;
oportunități de cooperare în
afaceri – accesul la noi piețe și internaționalizare prin asistență pentru
identificarea de parteneri de afaceri sau tehnologii, organizarea de evenimente
de brokeraj, misiuni economice, conferinte și ateliere de lucru, realizarea
profilului companiei și publicarea lui în baza de date a EEN (rețeaua
gestionează cea mai mare bază de date cu oportunități de afaceri din Europa
prin intermediul căreia companiile pot stabili parteneriate internaționale);
servicii de inovare și
transfer tehnologic – consilierea IMM-urilor inovatoare pentru a cunoaște
oportunitățile de finanțare pentru proiecte de cercetare și inovare (Orizont
2020 sau Instrumentul pentru IMM-uri); identificarea de soluții tehnologice și
de transfer tehnologic în procesul de inovare; informații despre politicile și
programele de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică; pachete
personalizate pentru îmbunătățirea managementului inovării.
Deoarece în
prezent nu există tratamente sau vaccinuri aprobate pentru COVID-19,
dezinfectanții eficienți sunt considerați cruciali pentru restrângerea
răspândirii coronavirusului.
Cercetătorii de
la Facultatea de Inginerie Chimică din Wolfson, Technion, au dezvoltat „dezinfectanți
inteligenți” special concepuți pentru a distruge infecția cu noul coronavirus
care rămâne activ chimic o perioadă lungă de timp.
Institutul European de Inovație și Tehnologie (EIT) Health COVID-19 a acordat un grant de cercetare echipei condusă de Asst. Prof. Shady Farah pentru a accelera producerea și introducerea dezinfectantului pe piață.
„Producem în prezent substanțe potențiale și le testăm. Planificăm să selectăm substanța optimă și să începem producția în masă în următoarele câteva luni ”, a spus Farah.
Potrivit unui
studiu publicat în The Journal of Hospital Infection, coronavirusul poate să
supraviețuiască pe suprafețe timp de nouă zile, ceea ce poate crește riscul de
răspândire dacă suprafața nu este tratată cu agenți dezinfectanți.
Technion indică, conform
dovezilor provenite de la nava de croazieră Diamond Princess, că virusul poate
supraviețui pe suprafețe neînsuflețite mai mult de 17 zile.
Echipa de
cercetare Farah este specializată în crearea de polimeri inovatori pentru uz
medical și tehnologii inteligente de administrare a medicamentelor. În debutul pandemiei,
Farah și echipa sa s-au dedicat dezvoltării unor polimeri antivirali speciali
care acționează asupra compusului viral – prin modificarea și deteriorarea
structurii sale, precum și prin atacarea și distrugerea învelișului viral.
„Dezinfectanții
au fost folosiți de la începutul pandemiei pentru a preveni infecția de pe
suprafețele contaminate – în principal prin aplicarea unor soluții de
hipoclorit, mai frecvent cunoscute sub numele de înălbitor casnic. Această
metodă are mai multe dezavantaje semnificative: substanța se evaporă rapid și
se descompune rapid când este expusă la lumina soarelui. În consecință,
eficacitatea sa este limitată și pe termen scurt, necesitând dezinfectarea suprafețelor
de mai multe ori pe zi”, a spus Universitatea Technion într-un comunicat de presă.
Dezinfectantul creat
de Technion este format din materii prime ușor disponibile și care au costuri
reduse.
„Materialele pe
care le-am dezvoltat vor fi un gamechanger, deoarece acestea vor bloca ciclul
infecției de pe suprafețele contaminate”, a spus Farah. „Infecția de la
atingere a suprafețelor este o problemă serioasă, în special în locuri publice,
cum ar fi spitale, fabrici, școli, mall-uri și transporturi publice. Polimerii
noștri vor face aceste locuri mai sigure.”
„Deși dezvoltarea
acestui dezinfectant a fost accelerată din cauza crizei coronavirusului, în
viitor va fi eficientă și împotriva altor microorganisme. Îmbogățim arsenalul
de instrumente disponibile pentru noi și adăugăm o nouă familie de
dezinfectanți care eliberează substanța activă într-un mod controlat. În acest
fel dezinfectantul rămâne eficient pentru perioade lungi de timp.”
Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară în cadrul ASF, domnul Valentin Ionescu a declarat:
„În ciuda șocurilor pe termen scurt resimțite, în contextul situației actuale declanșate de pandemia COVID-19, sistemul financiar non-bancar din România are un grad relativ ridicat de rezistență la efectele economice generate de criza sanitară.
Analiza făcută pe rețelele de expuneri arată că, în cazul tuturor celor trei sectoare financiare non-bancare supravegheate de ASF, principala expunere este față de statul român, prin intermediul obligațiunilor suverane deținute în portofoliu. În comparație cu aceasta, nivelul de interconectare cu piețele bursiere are o amploare medie spre redusă, în vreme ce interconectarea cu sistemul bancar (privită exclusiv din perspectiva activelor bilanțiere) este foarte redusă.
Evoluția Indicatorului mixt de stabilitate financiară, construit de noi, oferă informații despre evoluția actuală a intermedierii financiare non-bancare analizând dependența dintre cele trei sectoare. Acesta indică o oarecare deteriorare a stabilității financiare, fără a se atinge însă un nivel critic.
Datorită structurii și mecanismelor specifice de funcționare aferente entităților financiare non-bancare, unele sectoare sunt mai susceptibile de a amplifica și de a transmite mai departe șocurile venite din exterior către alte părți ale sistemului financiar (ex. bursele de acțiuni, piețele de obligațiuni suverane, piețele de instrumente financiare derivate, fondurile deschise de investiții etc.). În același timp, altele (atunci când funcționează adecvat și nu sunt afectate de vulnerabilități) acționează cel mai adesea ca stabilizatori ce amortizează sau chiar absorb șocurile primite, protejând astfel restul sistemului financiar.
Companiile de asigurări de viață și fondurile de pensii sunt în mod tradițional investitori pe termen lung, ceea ce îi situează pe poziția de amortizor de volatilitate și furnizor de lichiditate sistemică.
Piața bursieră din România, încă insuficient dezvoltată, poate constitui un potențial factor de amplificare a șocurilor primite prin contagiune dinspre bursele externe. Aceeași situație se poate constata și în cazul fondurilor de investiții, susceptibile în special de a constitui canal de transmitere și factor de amplificare în cazul unei potențiale crize de lichiditate.
Evoluțiile adverse cumulate în această perioadă indică un dublu impact în cazul asigurătorilor, atât pe partea de active, cât și în ceea ce privește datoriile, cu potențiale consecințe negative asupra solvabilității și poziției financiare a societăților. În contextul măsurilor stricte impuse de state în vederea prevenirii răspândirii COVID-19, cu impact asupra activității economice, acestor riscuri li se poate alătura și riscul de afaceri, generat de o scădere a volumului de prime brute subscrise și o creștere a răscumpărărilor polițelor în vigoare.
Criza generată de pandemie a avut un impact semnificativ asupra economiei globale, astfel că toate estimările făcute arată scăderi ale PIB în majoritatea statelor, dar si creșteri de deficite bugetare, șomaj etc. În aceste condiții, ASF va continua să urmărească minimizarea riscurilor generate de pandemia COVID-19 asupra piețelor financiare non-bancare, alături de obiectivele asumate prin Strategia 2019 – 2023.
Deși am luat în considerare principalele riscuri și vulnerabilități identificate de autoritățile europene, ESRB, ESMA, EIOPA, analizăm la nivel macro-prudențial piețele financiare non-bancare, dar și distinct stabilitatea pieței pensiilor private, a pieței de capital și a pieței asigurărilor, subliniind potențiale riscuri și vulnerabilități.
Interconectarea segmentelor pieței financiare locale și eventualele influențe transfrontaliere, pe care acestea le resimt, reprezintă o componentă importantă, atunci când vorbim de stabilitate financiară.
În acest context, putem spune, ca o concluzie, că trunchiul sistemului financiar din România este relativ solid, chiar dacă anumite părți ale sale sunt sau vor fi afectate de pandemia COVID-19.
ASF a publicat, recent, prima ediție pe anul 2020 a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare. Documentul poate fi consultat aici.”
The coronavirus pandemic has hit the global stock market hard, wiping off billions in stock values amid extreme volatility and massive sell-offs. Historic losses in the first three months of the year have turned into the worst quarter since 1987, even for the largest stock exchanges.
As the second-largest stock exchange market in Europe and seventh globally, the London Stock Exchange has also witnessed a considerable drop since the beginning of the year. According to data gathered by AksjeBloggen, the value of companies trading on the London Stock Exchange amounted to £3.08trn in April, an £842bn plunge compared to December figures.
Market Value Fell Over 30% in Three Years
The coronavirus pandemic followed after the slowest year for fundraising activity on the London stock market in more than a decade. At the beginning of 2017, the market value of companies listed in London amounted to £4.58trn, revealed Statista data. By the end of the same year, this figure dropped to £4.23trn. The downsizing trend followed in 2018, with the value of companies falling to £3.78trn.
The 2019 brought new concerns over a slowing global economic environment hit by and US-China trade tensions, weak eurozone growth, and prolonged Brexit uncertainty. These worrying circumstances knocked flotations and equity raising on the London Stock Exchange, ending the year with a £3.92trn market value.
The first three months of 2020 have witnessed a sharp plunge of market cap, falling from £3.83trn in January to £3trn in March. Although April has seen a slight recovery, increasing by over £80bn from the prior month, statistics indicate the value of companies listed in London plunged by more than 30% in the last three years.
Number of Companies Listed in London Continues to Fall
The Statista data also revealed the number of companies listed on the London Stock Exchange fell considerably over the years. The first significant drop happened at the beginning of 2017, with the figure decreasing from 2,262 to 2,037 between January and February.
The next year brought a recovery with over 2,160 companies in May 2018. However, a total of 28 businesses listed in London were snapped up by private equity firms in ‘public to private deals’ in 2018. By the end of the year, the number of companies decreased to 2,099.
The value of deals more than doubled last year, reaching £21.1bn in total. By December 2019, the number of companies trading on the London Stock Exchange stood at 2,055.
The downsizing trend continued in 2020, with the number of companies falling to 2,020 in April. Despite this, daily trades on the London Stock Exchange spiked in March, reaching over 2 million, a 160% jump compared to January figures.
Cifra de afaceri a pieței serviciilor de poștă și curierat din România a avansat cu 16% față de 2017 și a depășit cu aproape 90% nivelul din 2009, ajungând la aproape 4,8 miliarde de lei în 2018, potrivit celei mai recente analize KeysFin.
Analiștii KeysFin estimează apropierea de pragul de
5,2 miliarde de lei în 2019, pentru ca, în anul curent,ritmul de creștere să
se dubleze cel puțin, iar cifra de afaceri a companiilor care oferă
servicii de poștă și curierat să atingă pragul de 6 miliarde de lei,ca urmare a
cererii online crescute, generate de pandemia de Coronavirus.
„Odată cu modernizarea
serviciilor și apariția de jucători noi, piața locală de poștă și curierat a
evoluat, iar rezultatele de business au fost pe măsură. Maximul istoric al pieței
din acest an vine ca o încununare a unui parcurs pozitiv, iar noi mizăm pe
faptul că vor exista creșteri în continuare, deși poate nu atât de
spectaculoase. Pandemia de Coronavirus i-a forțat pe mulți consumatori locali
să treacă peste bariera psihologică a efectuării de comenzi online.Odată
convinși de beneficiile e-commerce-ului, consumatorii vor continua să aleagă
această alternativă și, indirect, serviciile de curierat. Totuși, vorbim despre
un business concentrat: deși există peste 2000 firme, primele 10 dintre
acestea, în funcție de cifra de afaceri, cumulează 76% din piață“, a declarat Roxana
Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți
furnizori de soluții de business information din România.
Piața
serviciilor de poștă și curierat este una dintre puținele domenii în care
numărul de companii a avansat considerabil, cu 9% în comparație cu anul 2017 și
cu aproximativ 250% față de 2009, la puțin peste 2.100 de companii în 2018. Dacă
pentru 2019 specialiștii KeysFin estimează o creștere de aproximativ 9%, în
2020 firmele mici, fără putere logistică și mai ales financiară, vor fi cele
mai afectate de pandemie, astfel că business-ul acestei piețe se va concentra
într-un ritm moderat în următoarele luni. De subliniat însă că acesta va fi
unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie alături de Farma,
Retail-ul alimentar, Sănătate&asistența socială, IT&C, Agricultură
(dependentă însă de condițiile meteo), distribuitorii de energie&gaze și
cei de apă& salubritate.
Rezultatul net (profit minus pierdere
netă) al furnizorilor de servicii de poștă și curierat a crescutcu 77%,în
comparație cu anul 2017 și a fost cu aproape 317 de milioane de lei peste pierderea
din 2009, ajungând la aproape 233 milioane de lei, în 2018. Dintre cele 2.103
de companii analizate, mai mult de jumătate, 1.267 au înregistrat profit (60%),
633 au raportat pierderi (30%), restul având un rezultat nul în 2018.
Profitul net al industriei a înregistrat o creștere de 54% comparativ cu anul 2017 și aproximativ 220% față de 2009, însumând aproape 304 milioane de lei, în 2018. Potrivit specialiștilor KeysFin, profitul companiilor a crescut și în 2019, cu aproximativ 13%, depășind astfel nivelul de 340 de milioane de lei.
PARADOXUL PIEȚEI: CEA MAI PUȚIN MODERNIZATĂ COMPANIE DIN TOP, ESTE ÎN CONTINUARE LIDER
POȘTA ROMÂNĂ este în continuare principalul jucător din piața de poștă și curierat din țara noastră, în ciuda problemelor întâmpinate. Compania, deținută de statul român prin Ministerul Comunicațiilor – 93,5% și de Fondul Proprietatea – 6,5%, a raportat în 2018 o cifră de afaceri de aproape 1,2 miliarde de lei (24,4% din total). De remarcat că, în 2017, cifra de afaceri a acestei instituții a fost de 1,1 miliarde de lei, deci, procentual,creșterea de la an la an a fost minoră.
Situația stă total diferit în
cazul FAN COURIER EXPRESS SRL, liderul segmentului de curierat, care vine
repede din urmă și câștigă teren de la un an la altul. Astfel, în 2018,
compania cu capital privat 100% românesc a făcut afaceri de 686 de milioane de
lei, respectiv 14,4% din total. Mai mult, creșterea acesteia este substanțială
în comparație cu 2017 când înregistra o cifră de afaceri de 586 milioane de
lei.
Podiumului este completat deURGENT
CARGUS SRL (425 de milioane de lei, 9% din total), TNT ROMANIA SRL
(357 milioane lei, 7,5% din total, companie care a depășit DHL în 2018) și DHL
INTERNAȚIONAL ROMÂNIA SRL (289 de milioane de lei, 6,7%).
O prezență interesantă în top este
cea aDELIVERY SOLUTIONS SRL (locul 10 după cifra de afaceri, companie
care administrează Sameday) al cărui acționar majoritar (88%) este DANTE INTERNATIONAL
SA (controlat în proporție de 80% de investitori olandezi și care gestionează
la nivel local brandul eMAG). Cumulat, cele mai mari 10 companii au
generat 76% din cifra de afaceri totală.
Analiza nu ia în considerare performanța
unor companii precum BRINGO MAGAZIN SRL (controlată indirect de
Carrefour Nederland BV) sau GLOVOAPPRO SRL (deținută de spaniolii de la
Glovoapp23 SL), acestea declarând ca principal domeniu de activitate coduri
CAEN aferente sectorului IT&C. Potrivit ultimelor date furnizate de
Ministerul Finanțelor, cele două companii au raportat o cifră de afaceri de
aproape 10 milioane de lei, în primul semestru din 2019.
CURIERII,
PRINTRE CEI MAI PRODUCTIVI ANGAJAȚI DIN ROMÂNIA
În 2018,aproximativ 40.700 angajați lucrau pentru
companiile locale de poștă și curierat, cu 5% mai mulți decât în 2017. Pentru 2020, analiștii KeysFin preconizează
un avans la peste 42.500 angajați,
ca urmare a creșterii accentuate pentru serviciile de curierat.
Totodată, în ceea ce privește productivitatea muncii, piața a înregistrat un avans consistent, de 10% în 2018, reușind să obțină o medie de aproape 117 000 de lei per angajat, datorită investițiilor majore în logistică și în optimizarea activității. Rezultatul este cu atât mai relevant cu cât costul mediu per angajat a înregistrat o creștere de doar 6%, comparativ cu anul 2017, însemnând peste 37 000 de lei per angajat.
Astfel, piața serviciilor de poștă
și curierat este una dintre puținele sectoare de activitate, în care productivitatea muncii a avansat într-un
ritm mai accelerat decât costul mediu al forței de muncă între 2009 și 2018:
101% versus 45%.
DE PE BANDA ÎNTÂI, ÎN
LINIA ÎNTÂI
Pandemia a cauzat închiderea
temporară a majorității magazinelor, care nu fac parte din categoria retail
alimentar și mai ales a acelor unități aflate în mall-uri. Multe dintre acestea
s-au adaptat din mers și au deschis variante online ale magazinelor fizice,
realizând livrări prin intermediul marilor firme locale de curierat. De altfel,
și retailerii au luat măsuri pentru evitarea aglomerărilor din cadrul magazinelor,
inclusiv prin redirecționarea clienților către comercianții care au magazine
virtuale sau către aplicații specializate.
Principalii jucători din piața
locală de curierat au făcut față avalanșei de comenzi, timpul de livrare
nemodificându-se semnificativ.Mai mult, aceștia au susținut imediat, încă de la
finalul lunii martie, efortul autorităților de limitare a răspândiriivirusului:
de la manageri zonali care monitorizează permanent activitatea din teren pentru
triaj, dezinfectant atât pentru personal cât și pentru vehicule, mănuși și
măști pentru curierii din zonele de carantină, la soluții noi de livrare
care limitează contactul direct dintre destinatar și curier, în fața ușii sau
în recepții, fără a mai fi înmânate direct, reducând sursele cu potențial de
răspândire a noului Coronavirus.
De asemenea, odată cu declararea
stării de urgență, care prevedea închiderea restaurantelor, a crescut
considerabil numărul livrărilor prin aplicații de food delivery precum Glovo,
Takeaway.com sau Foodpanda.
Cu toate acestea, nu toate
platformele locale înregistrează și rezultate conform așteptărilor: Uber Eats,
divizia de food delivery a gigantului mondial Uber, și-a anunțat recent
retragerea din România, începând din 3 iunie, după 2 ani de activitate,
reprezentanții companiei motivându-și decizia prin faptul că nu au reușit să
devină lideri de piață. O parte din divizia Uber Eats a fost însă salvată de la
întreruperea activității, fiind preluată de Tazz by eMAG, cu scopul de a dezvolta rețeaua de restaurante locale partenere
și piața din București.
Notă:
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate,
raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au
ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei
53: activități poștale și de curier. Toate cifrele sunt exprimate în lei iar
datele au fost extrase la începutul lui 2020.
DESPRE KEYSFIN
KeysFin oferă
solutii de reducere a riscului comercial utilizând date despre companiile din
România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un
portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți
furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi
aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa usor şi
rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4
milioane de entități economice din România.
România
trebuie să se focuseze pe încurajarea producției autohtone și a exporturilor,
în contextul în care oportunitățile pentru produsele ,,made in Romania’’ vor fi
semnificative pe termen mediu și lung. Temerile investitorilor privind
siguranța investițiilor și a produselor ,,made in China’’ sunt de natură să
accentueze fenomenul de relocarea a unor facilități de producție în Europa, iar
România trebuie să facă toate eforturile administrative și logistice pentru a
se afla pe lista țărilor atractive pentru investiții greenfield, arată o
analiză realizată de experții de la Moneycorp România.
De la #cumpărăromânește
la #produsînromânia. Economia românească se află în blockstart pentru
relansarea economică. Cu ce va veni România în fața cererii de produse și servicii
la nivel european, în condițiile în care peste 70% din exporturile țării sunt
către țările UE? Cum vom reuși să depășim această criză economică și de ce sunt
importante exporturile în reconstrucția economică?
Experții de la
Moneycorp susțin că într-o economie puternic afectată de efectele pandemiei de
coronavirus, mulți investitori vor privi cu destule rezerve piața chineză,
principalul exportator al lumii. Faptul că lanțurile de aprovizionare s-au întrerupt
atât de ușor, urmare a crizei sanitare, îi va face pe mulți să își regândească portofoliul
de furnizori si locatia acestora, focusul fiind pe apropierea producției de
zona de desfacere, de clientul final.
În noul context
internațional, în care SUA și UE își regândesc strategiile macroeconomice, firmele
românești au șanse să câștige contracte semnificative, în condițiile în care
gama de produse de export a crescut semnificativ în ultimii ani.
„România a înregistrat, în 2019 cel mai bun rezultat din istorie în materie de exporturi, de 69 miliarde de euro, în linie cu estimările noastre”, spune Cosmin Bucur, directorul general Moneycorp România.
„2020 a început bine însă perioada de lockdown, generată de pandemie, precum și următoarele luni de relansare graduală a activității vor eroda puternic din potențialul de export. În acest context, estimările noastre indica un nivel al exporturilor de 60 miliarde de euro în acest an și o revenire către granița de 70 de miliarde de euro în 2021”, a mai spus acesta.
Spre comparație,
în 2010, economia românească raporta exporturi de 37,3 miliarde de euro, la
jumătate față de cele din 2019. 76,6% din exporturi au mers, anul trecut, către
țările din Uniunea Europeană.
„Evoluția exporturilor românești va depinde, în principal, de modul în care principalii noștri parteneri comerciali din Europa, Germania, Italia și Franța își vor reveni din punct de vedere economic. Premizele sunt încă în zona incertitudinii însă, având în vedere pachetele financiare uriașe anunțate de Bruxelles pentru relansarea economiei europene, totul va depinde de modul în care economiile din zona euro vor conlucra pentru revenirea economică”, a mai spus Bucur.
Pentru România,
spun experții de la Moneycorp, următoarea perioadă va aduce o serie întreagă de
oportunități în condițiile în care, din punct de vedere al raportului
preț-calitate, produsele românești se află într-o zonă atractivă, de la
materiale de construcții la produse agroalimentare, textile și mașini.
„Europenii vor fi mai atenți la preț și la proveniența mărfurilor”, estimează Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.În acest context, spune expertul, dând exemplu sectorul auto, ,,noile modele Dacia – Logan 3 și Sandero, ce vor fi lansate în toamnă, alături de noul Ford Puma produs la Craiova, se vor afla în prim-plan, așa cum Logan-ul și Duster-ul s-au vândut excelent în timpul crizei financiare din 2009”.
Principalele
produse de export ale României au fost, în 2019, mașinile și dispozitivele
electrice (29,1% din totalul exporturilor), mijloacele de transport (18,4%),
mobilier, materiale de construcții și alte produse (12,5%), produsele
agroalimentare (10,4%), produsele chimice și mase plastice (9,2%), produsele
metalurgice (8,6%), textile, confecții, pielărie, încălțăminte (7,8%) și
produsele minerale (4%).
România a
exportat cel mai mult produse și servicii în Germania, de 15,4 mld.euro (29,3% din total), Italia – 7,7
mld.euro (14,7%), Franța – 4,7 mld.euro (9%), Ungaria – 3,3 mld.euro (6,3%),
Marea Britanie 2,5 mld.euro (4,9%), Polonia – 2,4 mld.euro (4,6%), Bulgaria –
2,4 mld.euro (4,6%) și Cehia 2,1 mld.euro (4,1%).
Pe lista destinațiilor de export ale produselor „made in Romania”, s-au mai aflat, în ordinea valorii, Olanda, Spania, Austria, Slovacia, Belgia, Grecia și Suedia.
Din țările din
afara UE, cele mai căutate destinații de export pentru produsele românești au
fost Turcia (2,2 miliarde euro), SUA (1,3 mld.euro), Rep. Moldova (1,2
mld.euro) și Rusia (1 mld.euro)
#PRODUSÎNROMÂNIA,
UN EFORT NAȚIONAL
Potrivit analizei
Moneycorp, evoluția exporturilor românești va depinde, într-o măsură
semnificativă, de modul în care autoritățile vor sprijini relansarea economiei.
Programul IMM
Invest și cel destinat marilor companii, luat în calcul de guvern, trebuie
însoțite, potrivit experților, de o politică de stimulare a investițiilor de
tip greenfield, prin facilități fiscale și administrative.
„Într-o Europă în care toate țările vor concura pentru a atrage investiții, România, cu un cost operațional redus în comparație cu țările din regiune, are șanse să reprezinte o destinație importantă pentru investitori, însă trebuie să facă mai mult pentru a atrage capitalul străin. Relevant este exemplul Poloniei care a reușit, recent, să atragă o investiție de 1 mld. euro de la Microsoft, ca parte a planului său la nivel global de a oferi startup-urilor, antreprenorilor, IMM-urilor și autorităților servicii cloud securizate”, spune Claudiu Ghebaru, Senior Dealer în cadrul companiei.
„Dezvoltarea unor programe de stimulare a producției, cu fonduri UE sau de la bugetul de stat, sunt de natură să ofere un boost semnificativ economiei, mai ales în sectorul IT&C, în contextul celei de-a patra revoluții industriale, Industry 4.0, la care și România va trebui să adere. Digitalizarea, robotizarea și noile tehnologii reprezintă un domeniu care trebuie să devină strategic pentru România, un domeniu cu potențial excelent de export”, a mai adaugat acesta.
Dincolo de sectorul IT, dezvoltarea infrastructurii de transport (rutier, aerian, feroviar, naval) este de natură să susțină investițiile greenfield în economie, singurele care pot aduce o evoluție economică solidă, predictibilă.
„De la #cumpărăromânește trebuie să evoluăm cât mai mult spre zona de #produsînromânia, către dezvoltarea unor lanțuri de business locale în toate sectoarele cu potențial, de la agricultură la industria prelucrătoare, care să ofere produse și servicii de calitate. Este nevoie de un efort susținut al mediului de afaceri și al statului către o reconstrucție economică pe baze sustenabile si predictibile, care să ofere o alternativă la importuri și o ofertă competitivă la exporturi”, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.
Potrivit
experților, într-un mediu valutar volatil și a presiunilor economice generate
de criză, mediul de afaceri trebuie să ia în calcul tot mai mult folosirea unor
produse si strategii de hedging.
„Fluctuațiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piață financiară dezvoltată dar, în același timp, pot reprezenta un risc semnificativ pentru companiile care desfășoară operațiuni de import sau export. O mișcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct și negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 15 ani în domeniul trezoreriei bancare,am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de criză și incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creștere a volatilității cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie își dorește o diminuare a volatilității și o creștere a predictibilității, cel puțin pe termen scurt și mediu”, menționează Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.
Potrivit acestuia, cel mai de bază și eficient produs de hedging (acoperirea riscului valutar) este tranzacționarea la termen (Forward). Acesta presupune fixarea cursului de schimb la care o companie poate cumpăra sau vinde o valută la un moment viitor.
Diferența nivelului de dobandă, între EUR/USD/GBP pe de o parte și RON pe cealaltă parte, face ca un forward să fie foarte atrăgator în special pentru exportatori (companiile care vând valută și cumpără RON) datorită unui nivel al cursului de schimb superior față de cel oferit „la vedere’” în momentul încheierii tranzacției. Aceasta reduce costul asociat unei astfel de tranzacții și rămâne un produs pur de acoperire a riscului valutar.
Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. În 2019, compania a tranzacționat la nivel global peste 40 miliarde de Euro și a efectuat plăți către peste 190 de țări. Moneycorp a câștigat, tot în 2019, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.
În România, Money corp lucrează cu peste 700 de companii Corporate și IMM-uri, din domenii diverse precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Medical.
Ministerul Educației și Cercetării a lansat ediția din acest an a competiției pentru proiecte de cercetare exploratorie (PCE) din Programul 4 – Cercetare fundamentală și de frontieră, Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III). Pot concura cercetători „cu performanţe demonstrate prin calitatea şi recunoaşterea internaţională a publicaţiilor ştiinţifice, inclusiv celor care activează în străinătate (cetăţeni români sau străini) şi doresc să conducă proiecte de cercetare de înalt nivel ştiinţific în instituţii din România”. Obiectivele programului sunt „creșterea prestigiului cercetării ştiinţifice din România, cuantificat prin rezultate ştiinţifice de nivel internaţional; identificarea, susţinerea şi dezvoltarea echipelor de cercetare pentru a le permite să atingă, să menţină şi să consolideze masa critică necesară competitivităţii acestora pe plan internaţional; atragerea resurselor umane naţionale şi internaţionale de calitate pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice din România; implementarea principiului finanţarea urmează performanţa în cercetare”.
Sunt vizate rezultate ştiinţifice de excelenţă, creşterea numărului de cercetători cu normă întreagă angajați în sistemul național de cercetare-dezvoltare, atragerea şi implicarea cercetătorilor din străinătate în proiecte cu impact asupra creşterii vizibilităţii internaţionale a cercetării ştiinţifice româneşti, creşterea capacităţii de a candida cu succes la instrumente de finanţare europene şi internaţionale de cercetare.
Competiția este organizată conform HG 1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare și a acțiunilor cuprinse în Planul Național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare, cu modificările și completările ulterioare. Asigurarea finanţării şi monitorizarea proiectelor revin Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).
