Premieră în retail: Kaufland lansează Programul ,,Porc născut și crescut în România”

0

Kaufland devine primul lanț de magazine în care 100% din carnea de porc de la Raftul Românesc provine de la porci născuți, și nu doar crescuți în România, ca urmare a extinderii programului de stimulare a producției interne.

Totodată, compania sprijină fermierii să adere la primul program de bunăstare a animalelor, ce aduce noi standarde de calitate pentru creșterea porcilor.

Datorită acestei noutăți, acum purceii sunt născuți în România, nemaifiind nevoie ca aceștia să fie importați de fermieri din străinătate, pentru a-i crește în România.

Programul ,,Porc născut și crescut în România” este o premieră în retail, Kaufland fiind singurul lanț în care carnea de porc are origine 100% românească, de la porci născuți în România. Carnea de porc ce provine din program se găsește în magazine în cadrul Raftului Românesc, semnalizat corespunzător la vitrinele cu servire asistată.

De la lansarea primei etape a programului, în 2017, Kaufland a sprijinit în toți acești ani dezvoltarea fermelor de porci, pentru a putea oferi în magazine carne 100% românească, de la porci născuți, crescuți în România, dar și hrăniți cu cereale din România.

În prezent, în toate magazinele Kaufland este livrată săptămânal carne proaspătă de porc ce provine de la peste 5000 de porci născuți și crescuți în România.

Demersul, început acum 3 ani, vine ca răspuns la faptul că 60% din carnea de porc din România provenea din import. Creșterea producției interne aduce beneficii economiei și agriculturii românești, ce nu va mai depinde de importuri, aspect cu atât mai important în această perioadă.

Noi standarde de creștere a porcilor – prin programul agricol pentru carnea de porc

Odată cu acest pas, Kaufland lanseză și un nou program agricol prin care a sprijinit fermele de porci să adere la standarde superioare de bunăstare a animalelor, astfel că românii vor putea pune pe masa de Sărbători carne 100% românească, de o calitate mai bună.

Acesta introduce în ferme un model de dezvoltare a agriculturii și bunăstării animalelor în lanțul de aprovizionare cu carne de porc, pe 4 paliere:

  1. Colaborarea directă cu fermierii;
  2. Introducerea unor standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor
  3. Introducerea unui sistem de hrană, cu cereale 100% românești, periodic analizate;

Introducerea unui sistem de audit de siguranță și calitate pentru ferme, hrana porcilor, precum și de monitorizare a sănătății porcilor;

Programul agricol pentru carnea de porc este o premieră în România și depășește cerințele legislative, fiind un model de urmat pentru a crește producția internă de carne de porc de calitate.

Acesta cuprinde momentan 7 ferme de porci din țară, grupate în Cooperativa Agricolă Siliștea Producție Suine, ce furnizează carne proaspătă de porc în magazinele Kaufland România, în volum de peste 2000 de porci pe săptămână. Obiectivul Kaufland este ca în următorii ani, toată carnea de porc din rețea să provină din astfel de ferme ce vor livra porci născuți și crescuți în România, la standarde înalte.

Programul se va extinde și e o invitație și către alți fermieri.

Programul agricol pentru carnea de porc introduce un sistem de controlare a calității, prin întregul pachet de măsuri:

  • Auditul fermelor și a standardelor de bunăstare a animalelor

Kaufland colaborează cu SGS România, o companie internațională de certificare, care desfășoară auditul, ce analizează criterii precum îngrijirea porcilor, starea de sănătate, hrana, măsurile de igienă și standardele sanitare. Fermele din program au obținut nivelul Avansat, ce depășește cerințele legale.

Costurile de auditare a fermelor pentru menținerea standardelor sunt suportate integral de Kaufland România.

  • Hrană cu cereale 100% autohtone

Toate cerealele ce compun hrana porcilor sunt aprobate, provin 100% din recoltă românească și conțin soia românească, nemodificată genetic.

  • Auditul hranei

Kaufland lucrează cu o instituție neutră, independentă, pentru prelevarea probelor și analiza furajelor direct de la fermă, pentru a garanta calitatea în mod constant. Hrana e periodic analizată în vederea controlului de pesticide, salmonella, dioxină sau metale grele.

  • Sistem de monitorizare a sănătății porcilor

Datorită acestuia, porcilor le vor fi administrate mai puține medicamente, iar Kaufland va primi regulat informații referitoare la nivelul acestora. Fermele vor folosi indexul de terapie, instrument ce permite controlarea evoluției stării de sănătate și stabilirea măsurilor necesare.

  • Fermele oferă spații mai mari

Spațiile de creștere au minim 0.715 mp/porc, mai mult decât cerințele legale, și se află la o distanță de maxim 300 de km de la fermă la abator.

  • Condiții de viață mai relaxate

Cu cât porcii sunt mai relaxați și au condiții de viață mai bune, cu atât carnea este mai gustoasă. Porcii sunt animale curioase, care își doresc să exploreze și să se joace. De aceea, spațiile de creștere au fost dotate cu jucării naturale, din lemn, care îi ajută să fie mai relaxați și, în consecință, mai sănătoși.

În plus, datorită faptului că sunt născuți și crescuți în România, se elimină nevoia de transport a purceilor, factor de stres cu impact asupra calității cărnii.

„Azi facem lucrurile mai bune decât ieri. Ne respectăm angajamentul de a fi alături de fermierii români și iată că la 3 ani după lansarea programului Crescut în România, care și la acea vreme a fost o premieră, venim cu extinderea lui la un nou nivel, ce aduce pentru prima dată în România astfel de standarde de bunăstare a animalelor, mai înalte. România are nevoie de investiții în agricultură, ca să se dezvolte, iar noi lansăm un model ce sperăm să fie susținut de toată piața, nu doar de noi. Obiectivul nostru este să avem 100% carne de porc românească în magazine. Așa ne asigurăm că e proaspătă, de calitate și că provine de la purcei mai sănătoși și mai fericiți, născuți în România, nu doar crescuți. Vom continua să investim în dezvoltarea producției interne de porci, cu scopul de a oferi carne proaspătă numai de la porci care s-au născut în România”, declară Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs Kaufland România.

Kaufland România susține fermierii din program prin contracte pe termen lung și oferă garanția plății rapide către aceștia, și organizează întâlniri periodice pentru feedback.


Despre Kaufland România

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine în 8 țări, 132.000 de angajați și o rețea de 135 de magazine în România. În 2019, Kaufland România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală. Kaufland deține și distincția Customers’ Friend pentru compania cu cele mai bune servicii pentru clienți, acordată de Institutul internațional ICERTIAS, în urma unei analize de piață. Strategia noastră are ca scop îndeplinirea dorinţele clienților cu accent pe garanţiile şi serviciile noastre, varietate, un nivel ridicat de calitate şi, bineînţeles, preţuri atractive. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.kaufland.ro.

Kaufland angajează persoane cu dizabilități la nivel național. Cei interesați pot aplica online, pe cariere.kaufland.ro – unde este disponibilă lista posturilor vacante, prin e-mail la cariere@kaufland.ro sau la numărul de telefon 021.9132

Locuri de muncă vacante

0

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunță declararea de către agenţii economici din județ a 549 locuri de muncă vacante: 36 – pentru studii superioare, 153 – pentru studii medii, 119 – pentru muncitori calificaţi, 241 – pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: contabil, șef oficiu zonal poștă, inginer chimist, director vânzări, analist credite, analist, programator, agent comercial, recepționist, casier, lăcătuș mecanic, controlor calitate etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105,pe site-ul AJOFM Ilfov sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Dan Armeanu (ASF): Educația financiară reprezintă un factor important al dezvoltării economice pe termen lung și al asigurării bunăstării

Vicepreşedintele ASF al Sectorului Sistemului de Pensii Private – domnul Dan Armeanu, a declarat:

„Nu este un secret faptul că România are un grad redus de educație financiară, iar efectele se manifestă atât la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic.

La nivel microeconomic, nivelul modest de educație financiară are efecte negative pe termen lung în plan economic și social, care se pot accentua în condițiile instabilității economice generate  de pandemia cu Covid-19.

Mai mult ca oricând astăzi sunt esențiale cunoștințele și competențele care permit analiza și identificarea soluțiilor optime din perspectiva facilităților oferite de mediul privat sau de stat, ca măsură de atenuare a efectelor economice generate de criza sanitară. Pandemia a provocat la nivel mondial un grad ridicat de impredictibilitate a mediului economic și financiar și a indus modificări pe piața forței de muncă, context în care oamenii sunt nevoiți să ia decizii financiare neprevăzute, care le pot afecta nivelul de viață.

Mai ales, în această situație unică, educația financiară devine din ce în ce mai importantă și relevantă pentru administrarea finanțelor personale și pentru asigurarea bunăstării individuale și sociale. Se previzionează o creștere a gradului de conștientizare cu privire la necesitatea îmbunătățirii cunoștințelor financiare la nivelul populației adulte, ca măsură de reducere a vulnerabilității financiare. În secolul 21, educația financiară trebuie să facă parte din așa-numita „educație generală”, să se transforme dintr-un proces discontinuu într-un proces continuu, ce are loc pe tot parcursul vieții, pentru a combate sărăcia și riscul de excluziune socială.

La nivel macroeconomic, educația în general și cea financiară în particular au impact major asupra potențialului de dezvoltare a economiei. Astfel, PIB-ul potențial, ca o măsură a dezvoltării economice pe termen lung este influențat de procesul educațional, atât prin intermediul capitalului uman, cât și prin intermediul celorlalți factori de producție, precum capitalul, munca și productivitatea totală a factorilor de producție (TFP). Dezvoltarea economică a societății pe termen lung presupune investirea cu prioritate în capitalul uman, preponderent în educație. Dezvoltarea organică a pieței financiare și creșterea gradului de intermediere sunt dependente de nivelul de educație și de competențele financiare ale fiecăruia, în sensul excercitării acestora în interes propriu, prin accesarea acelor servicii și produse financiare care sunt cele mai adecvate situației particulare a fiecărui individ.

Dezvoltarea pieței financiare depinde și de gradul de înțelegere a serviciilor și produselor specifice, de către un număr ridicat de persoane, care vor avea apetit de a economisi prin intermediul unor instrumente diversificate de economisire, ca alternativă la depozitul bancar.

În teoria de specialitate există o multitudine de studii care relevă faptul că există o legatură puternică între nivelul de educație financiară și dimensiunea piețelor financiare, legătură concretizată printr-un coeficient de corelație ridicat. Astfel, pentru dezvoltarea pieței financiare un element necesar, dar nu și suficient, constă în creșterea nivelului de educație și instruire financiară, la care o contribuție importantă o au autoritățile de supraveghere, entitățile financiare, precum și statul prin creșterea investițiilor în învățământ și în capitalul uman. Toate aceste aspecte denotă un potențial ridicat de dezvoltare a pieței financiare din România în viitor.

Pe măsura creșterii nivelului de înțelegere al domeniului și al produselor, va crește atât gradul de intermediere financiară, cât și ponderea economisirii pe termen lung, care este în legătură directă cu nivelul de educație financiară. În acest context, amintesc de participarea la Pilonul II și în special la Pilonul III de pensii, ca modalitate de completare a venitului la pensie și de încurajare a planificării financiare pe termen lung. Gradul de dezvoltare a componentei facultative a sistemului de pensii private este un indicator relevant pentru nivelul de educație financiară în orice țară, inclusiv în România, unde avem 500.000 de participanți la fondurile de pensii facultative, un număr mult sub potențial, dar cu perspectivă de creștere. Oamenii ar trebui să conștientizeze necesitatea economisirii pentru pensie din tinerețe, pentru a-și asigura un venit de înlocuire cât mai apropiat de venitul salarial din ultima perioadă activă și pentru a-și menține nivelul de viață avut la maturitate. Totodată, se va reduce și presiunea de pe sistemul public de pensii, în condițiile schimbării structurii populației, datorate creșterii speranței de viață, dinamicii naturale demografice negative și migrației ridicate.

Educația financiară nu cunoaște limite în contexul în care planificarea și siguranța financiară include toate categoriile sociale și de vârstă, cu toate acestea, tinerii sunt cei care trebuie să fie îndrumați și ajutați să înțeleagă rațiunea economică și să își formeze comportamente financiare responsabile.  

Educația financiară a devenit o prioritate în contextul diversificării, inovării și digitalizării produselor și serviciilor financiare, al dereglementării piețelor financiare în anii 2000, al internaționalizării mediului financiar și accesului tot mai facil al consumatorilor la produse sofisticate, ale căror riscuri nu sunt pe deplin înțelese. Educația financiară este complementară protecției consumatorilor și contribuie la păstrarea încrederii în piețe, cu efecte benefice asupra stabilității acestora.

În țările din sud-estul Europei, țări în care piața financiară era reprezentată până acum 30 de ani de produse de economisire, creditare și asigurare standardizate, nevoia de educație financiară este mai stringentă, deoarece într-o perioadă relativ scurtă de timp, populația a fost „bombardată” cu produse complexe, cu clauze contractuale dificil de înțeles, fără cunoștințe de specialitate de bază. Analfabetismul financiar poate avea costuri mari pe termen lung atât la nivelul populației, putând conduce la supraîndatorare, cât și la nivelul industriei, generând neîncredere. 

Mai mult, înțelegând importanța educației financiare timpurii, atât instituțiile și autoritățile de supraveghere financiară, cât și societățile care activează în piețele financiare au întreprins în ultimii ani activități și programe coerente și integrate pe termen lung, pentru a contribui la creșterea nivelului de educație și incluziune financiară. În ultimii ani, A.S.F. împreună cu universitățile din toată țara, precum și cu inspectoratele școlare din mai multe județe, au organizat activități de educație financiară de care au beneficiat elevii și studenții din diferite orașe ale țării. 

În aceste condiții, activitatea de protecție a consumatorilor se desfășoară pe două componente principale: o componentă preventivă – sub aspectul promovării educației financiare, ca strategie de durată, precum și în cadrul unor evenimente educative și o componentă reactivă – în cadrul activității de petiții și relații cu publicul. Astfel, ținând cont de toate aceste aspecte, putem spune că educația financiară a devenit un adevărat obiectiv major al A.S.F., alături de celelalte obiective tradiționale legate de activitatea de supraveghere, reglementare, control, stabilitate financiară și protecția consumatorilor.    

Domeniul educatiei financiare necesită un plan cu acțiuni diferite pe termen lung, care să includă campanii de informare, cursuri, având drept țintă anumite segmente ale populației adulte, astfel încât să conducă la îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor financiare.

Educația este ceea ce rămâne după procesul de învățare și cea care face diferența. Astfel, România trebuie să investească mai mult în învățământ pentru că educația este cea care face diferența atât din punct de vedere al dezvoltării economice, cât și din punct de vedere al dezvoltării piețelor financiare.

În măsura în care oamenii nu pot evolua în afara mediului economic, iar nivelul de educație financiară afectează multe din aspectele vieții personale, putem afirma că alfabetizarea financiară determină nivelul de bunăstare individuală. Dezvoltarea piețelor financiare și gradul de intermediere sunt rezultante ale nivelului de educație financiară, de implicare asumată în activități de economisire și investire pe termen lung, ceea ce contribuie la dezvoltarea economică sustenabilă”.  

Economia românească la răscruce – Între contracția economică provocată de pandemie și oportunitățile oferite de sprijinul financiar al Uniunii Europene

0

Material de opinie de Radu Kubinschi,
Director Consultanță, Deloitte România (foto)

Economia mondială se află într-una dintre cele mai grave crize economice de la Marea Criză (1929-1933), previziunile specialiștilor în economie plasând impactul acesteia chiar dincolo de magnitudinea celui înregistrat în timpul Marii Crize. Economia românească nu putea să nu fie afectată și ea de acest impact, având în vedere dependența sa de mecanismele economice globale și integrarea ei în lanțuri de valoare europene și globale. Mai mult, structura sa face economia românească vulnerabilă la impactul COVID-19: prelucrarea resurselor primare și construcțiile de mașini, principalele domenii care contribuie la formarea PIB-ului, sunt printre cele mai serios lovite de recesiune, iar sectorul serviciilor este supus restricțiilor aferente pandemiei.

Economia românească înregistrează una dintre cele mai mari contracții din Europa, de 12,3% (conform Eurostat), fiind devansată doar de statele al căror PIB se bazează pe turism (Spania, Croația, Grecia, Ungaria, Portugalia, Franța, Italia).

Intervenția Uniunii Europene

Reacția Uniunii Europene a fost mai promptă și mai concertată ca niciodată pe ambele axe strategice: combaterea pandemiei de COVID-19 și a efectelor economice ale acesteia. Statele europene au atins un nivel semnificativ de solidaritate în intervențiile comune, chiar dacă acestea au fost considerate insuficiente și nu au cuprins toate ariile din perspectiva unora dintre cele mai afectate state membre – Spania, Italia etc.

Perioadele de criză economică și financiară au relevat că reducerea pierderilor și redresarea economică subsecventă crizei au depins în mod crucial de amploarea și de calitatea intervențiilor statului în economia reală. Paradigma investiției în infrastructuri publice și a austerității s-au dovedit mai degrabă pro-ciclice decât eficace pentru statele care au optat pentru o astfel de abordare. Mai mult, statele cu piețe financiare puternice, prin accesul practic nelimitat la resurse financiare și la costurile cele mai reduse, au putut, prin diferențialul favorabil de dobânzi, să asigure o dinamică și o rentabilitate mai bune pentru companiile naționale.

Intervenția UE a constat de fapt într-un set complex de acțiuni, definite din mai multe perspective. Astfel, primul set de măsuri a vizat relaxarea condițiilor de reglementare a competiției economice. Crizele recente ne-au învățat că statele care intervin rapid și masiv direct în economie (vezi bail-out-urile efectuate de administrația americană în 2008-2010) sunt câștigătoare. Relaxarea restricțiilor impuse acordării ajutoarelor de stat către companii prin Cadrul temporar de exceptare a permis un nivel de intervenționism financiar direct în economie tuturor statelor membre UE, ceea ce părea imposibil înainte de criză.

Un alt set de măsuri a vizat limitarea extinderii noului virus, prin pachetul SURE, menit să ofere asistență de urgență statelor membre prin finanțare, achiziții centralizate de medicamente, teste COVID-19, echipamente medicale specifice etc.

În mod analog, reglementatorul bancar european, EBA, a flexibilizat condițiile de lichiditate, solvabilitate și, într-o oarecare măsură, cerințele de raportare financiară. Mai mult, Banca Centrală Europeană a reușit consolidarea unui pachet de lichiditate de 1.300 de miliarde de euro pentru băncile naționale ale statelor membre UE.

The banner „Recovery Plan for Europe” on the front of the Berlaymont building
Source: EC – Audiovisual Service/ Photographer: Aurore Martignoni

NEXT GENERATION –
Finanțarea Planului de Redresare și Reziliență (PRR)

Dar cel mai important mecanism de sprijin constituit la nivelul UE este Programul Next Generation (NEXTGEN), care rezidă în alocări de resurse financiare de magnitudini excepționale, ajungând la 1.850 de miliarde de euro, din care aproximativ 550 de miliarde sub formă nerambursabilă, iar diferența până la 1.850 de miliarde, sub formă de credite la o dobândă extrem de scăzută.

Întreaga asistență financiară consolidată la nivel european este alocată pentru perioada 2021-2027, așadar previziunile de redresare a economiei conturează o revenire pe termen mediu și lung. De asemenea, alocarea va finanța atât eforturile sanitare și medicale, cât și redresarea economică, dar cu respectarea condițiilor impuse de Green Deal.

Pentru România, acest pachet este cea mai mare oportunitate de a se lupta cu efectele pandemiei, mai ales având în vedere că țara noastră va beneficia de unele dintre cele mai consistente alocări – aproximativ 33 de miliarde de euro sub formă nerambursabilă și încă aproximativ 55 de miliarde de euro sub formă rambursabilă.

Fructificarea la maximum a acestei oportunități pune însă în fața statului român și un set de provocări majore. Toate resursele financiare vor trebui programate judicios, obținând beneficii cât mai substanțiale din fiecare euro pus la dispoziție. Mai mult, atragerea fondurilor respective presupune o capacitate de co-finanțare și pre-finanțare din partea României, ceea ce, la rândul său, impune crearea spațiului bugetar necesar acestor cerințe. Cu alte cuvinte, în proiecția bugetului, statul român va trebui să identifice sursele necesare de lichidități pentru a atrage fondurile. Să nu uităm că, inclusiv pentru fondurile nerambursabile, statul beneficiar efectuează cheltuielile prevăzute, după care adresează cererile de rambursare Comisiei Europene pentru a-și recupera banii.

Pentru programarea ajutorului rambursabil, statul va trebui să investească în economia reală, adică în proiecte dezvoltate cu precădere de către operatorii economici, astfel încât acestea să genereze veniturile și mai ales lichiditățile de care tot statul are nevoie pentru rambursare.

Din această perspectivă, programarea ar trebui să vizeze trei axe principale de investiții, deplin armonizate cu contextul economic și financiar în care România se află:

  • – acoperirea cheltuielilor de combatere a efectelor negative asupra sănătății publice. Adică imensele cheltuieli cu testarea, carantina, tratarea pacienților, achiziția de medicamente, echipamente medicale etc. și cu remunerarea celor aflați în linia întâi a luptei cu virusul: medici, asistente, infirmiere, angajați SMURD, DSP etc. Principiul de alocare pentru aceste intervenții ar trebui să fie „cât este nevoie” pentru a salva viețile oamenilor;
  • – asigurarea stabilității consumului – analizele economice demonstrează că principalul factor de recesiune economică în România este contracția consumului, ca urmare a numărului mare de persoane disponibilizate și a scăderii puterii de cumpărare. Așadar, este imperios necesar ca statul să ia măsuri pentru a impulsiona consumul să redevină principalul motor de dezvoltare economică, și nu de recesiune;
  • – asigurarea continuității afacerilor, inclusiv prin finanțarea formării stocurilor de materii prime și materiale critice, care să asigure independența economiei pe viitor, în orice situație de criză. Intervenția directă prin finanțarea companiilor aflate în dificultate este cea mai importantă măsură a conservării în stare funcțională a lanțurilor de valoare pentru a evita prăbușirea acestora și efectul de cădere în spirală a economiei românești.

O ultimă remarcă: accesul la importantele oportunități oferite de pachetele europene financiare de sprijin nu prezumă eliminarea intervenției statului în economie din propriile resurse bugetare. Politicile aplicate de celelalte state membre UE sunt caracterizate de alocări de ample resurse financiare de sprijin, în procente de cel puțin două cifre din PIB–urile naționale (Germania asigură mai mult de 50% din totalul resurselor pentru ajutor de stat alocat de către toate statele membre UE). În aceste condiții, alocările bugetare românești de sub 10% din PIB, chiar complementate din Planul de Redresare și Reziliență, nu vor putea asigura recuperarea decalajului economic față de anul 2019 și în niciun caz a decalajului față de țările dezvoltate din spațiul comunitar.

Tinerii în Arenă sau cum un eveniment online poate transforma vieți

0

Prin Vreau să fiu Antreprenor promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România

Cel mai mare eveniment de business adresat Generației Z a avut loc marți seara unde peste 1800 de participanți și-au dat întâlnire cu 5 antreprenori de succes din România: Dragoș Petrescu, Dragos Anastasiu, Daniela Marișcu, Cristian Onețiu și Cristina Bâtlan. Tinerii în Arenă a fost locul unde efervescența și entuziasmul tinerilor s-a întâlnit cu experiența unora dintre cei mai cunoscuți antreprenori din România care au împărtășit foarte autentic provocările și sfaturile lor de business.

Speakerii au vorbit despre gândirea antreprenorială, ce trebuie să facă tinerii pentru a trece la acțiune, au împărtășit deschis despre obstacolele pe care le-au întâlnit în afacerile lor, despre frici și începutul în business.

Evenimentul a fost transmis live pe Facebook și YouTube iar sfaturile antreprenorilor au cumulat peste 148.000 de minute de vizualizare.

Dintre cei peste 1800 de participanți înscriși, 54% au o idee de afacere și 74% își doresc sprijin pentru a o dezvolta. Formele de sprijin solicitate sunt feebdback și ghidaj de la antreprenori (73% dintre tineri), apoi conexiuni și clienți iar abia pe locul trei au fost banii.

„Tinerii au o curiozitate și o dorință incredibilă de a afla informații. Au venit cu multe cereri de mentorat atât înainte de eveniment, pe parcursul și după eveniment. Am primit sute de idei de afacere și cereri de mentorat” – a declarat Alin-Claudiu Apostu, organizatorul și gazda evenimentului Tinerii în Arenă

Atât din formularele de înscriere la eveniment, cât și din interacțiunile live ale participanților cu antreprenorii, s-a remarcat nevoia tinerilor de a intra în contact cu antreprenori, de a vorbi “pe bune” despre realitatea antreprenoriatului și de a avea o conversație autentică cu oameni de business experimentați. Această nevoie a fost evidențiată și prin cele peste 3.000 de întrebări primite de organizatori.

Ce au transmis antreprenorii tinerilor

Câteva dintre mesajele transmise au fost că România are nevoie de antreprenori, faptul că sunt mult mai multe oportunități în România de a te apuca de business decât în alte piețe mature, că tinerii au nevoie să treacă la acțiune cu ideile lor și faptul că este nevoie de răbdare fiindcă succesul nu vine peste noapte.

„Legat de gândire antreprenorială, este incredibil de important să începi cu ce ai. Eu am început cu 200 de dolari” – a declarat Dragoș Petrescu, fondatorul Grupului City Grill

„Cea mai bună modalitate de a identifica o oportunitate este să o creezi.” – a susținut Daniela Marișcu, CEO Aqua Azur

„Antreprenoriatul ca și medicina de-altfel, fiindcă eu sunt medic de profesie, nu este despre antreprenor. Antreprenoriatul este despre ceilalți. Întrebarea de bază nu este: Mie ce-mi iese? ci Ce pot face pentru tine? Și prin urmare nici banii nu ar trebui să fie o țintă ci o consecință– a afirmat Dragoș Anastasiu, președintele grupului Eurolines

„Nu-ți fie frică să ratezi mic, fie-ți frică să visezi mic!” – i-a îndemnat pe participanți Cristian Onețiu, fondator Scale-up 1000

„Cere ajutor chiar dacă se întâmplă câteodată să nu ai curajul” – a fost sfatul Cristinei Bâtlan, fondatoarea brandului Musette.

Ce au spus participanții după eveniment

„Astăzi mi-am amintit o lecție importantă de viață..și anume că totul e la un click distanță! Uitasem, parcă, de legea atracției în Univers. Deși aceasta a funcționat pentru mine în trecut, am avut niște ani în care am fost «deconectată» de la ea, de la informație. Am făcut un pas important în seara aceasta ! De acum, nimic nu ma mai poate opri!”

„Este un eveniment care îți deschide mintea. Dacă ai stat și ai visat mereu să ai o afacere, această întalnire este un prim pas înainte. Am învățat aici că afacerea este planta care va crește de la o simplă idee de sămânță, strict numai în funcție de mine și de munca mea.

„Evenimentul «Tinerii în Arenă» a fost pentru mine o trezire la realitate. Printre puținele dăți în care m-am simțit conectată în adevarul sens al cuvantului și în care am uitat că ne despart kilometrii și că nu suntem într-o cameră cu toții comunicând despre subiectul ce ne leaga pe toți. Dinamica, atmosfera, vibe-ul acestui eveniment sunt de neînlocuit și recomand tuturor persoanelor să se înscrie sperând data următoare să fie dublu numărul de înscriși, deoarece este o experiență pe care TREBUIE SĂ O AI ÎN ACEASTĂ VIAȚĂ!! Vreau să fiu Antreprenor a reușit înca o dată să iasa din tipare și să ne rămână ca o amprentă în memorie. – Budacă Luminița, participantă la eveniment.

Poți accesa înregistrarea evenimentului gratuit pe Facebook și YouTube.


Despre Vreau să fiu Antreprenor

VSFA este un program național prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 220 evenimente până acum, începând din 2013), avem 10 comunități locale de tineri care creează și implementează proiecte locale, iar impactul lor a depășit 27.000 de tineri.

Despre Insights

Misiunea Insights este aceea de a sprijini organizațiile să se dezvolte prin potențialul și creativitatea unora dintre cei mai antreprenoriali și inovativi tineri din România. Sprijinim astfel dezvoltarea tinerilor și apropierea lor de mediul de business, în timp ce aducem un plus de valoare firmelor românești de toate dimensiunile, pentru a susține dezvoltarea economică. Am organizat 8 bootcampuri până acum, iar proiectul a primit anul trecut premiul  la categoria Top 10 Programe Globale pentru dezvoltare ecosistem de inovație de la ITU, Agenția Națiunilor Unite pentru Informații și Telecomunicații.

Despre Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 200 de membri, antreprenori și executivi de top din România.

CONFIDENT COMMUNICATIONS A CÂȘTIGAT PREMIUL “SMALL CONSULTANCY OF THE YEAR” LA ROMANIAN PR AWARD 2020

0

Confident Communications, agenție specializată în tech, real estate, medical comunications și auto, a câștigat premiul “Small Consultancy of the year” în cadrul Galei Romanian PR Award 2020, care a avut loc pe 25 noiembrie. Este pentru prima oară când Confident Communications participă la această categorie în cadrul celei mai importante competiții naționale de recunoaștere a excelenței în domeniul Relațiilor Publice.

„Este un premiu care ne bucură, pentru că am început de la zero această afacere și am învățat pas cu pas despre antreprenoriat și diferența dintre a fi un bun specialist în PR și a conduce un business de PR. Totodată, în echipe mici, fiecare om este foarte important, iar succesul se datorează modului în care echipa reușește să se armonizeze. Lucrul în echipe mici nu este pentru oricine, dacă membrii nu au mindset antreprenorial, nu sunt persoane asumate și de acțiune, lucrurile nu merg. Acest premiu este cu atât mai mult o onoare, cu cât PR Award este un reper în industrie. Îi mulțumesc Danei Oancea, inițiatoarea PR Award, pentru crearea unui proiect care a stabilit de 18 ani standarde înalte în industria locală de PR și care împinge mereu limitele și creativitatea agențiilor”, spune Mara Gojgar, fondator Confident Communications.

În 2020, Confident Communications a gestionat comunicarea corporate și de brand, relația cu mass-media, KOL & influencers, și comunicarea în social media pentru companii din domenii precum tech, real estate, medcomms sau auto și a reușit să atraga atenția asupra clienților săi prin mixuri de campanii offline-online, dar și prin alte servicii conexe care au ajutat la implementarea ideilor de comunicare.

La „majoratul” Galei Romanian PR Award, a venit și recunoașterea din partea colegilor de breaslă, care a echivalat cu premiul “Small Consultancy of the year”. A 18-a ediție a Romanian PR Award s-a desfășurat online, iar componența juriului a fost internațională și a reunit competențe în comunicare din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Austria, Cehia, Olanda, Grecia, Rusia și România.

„Le mulțumim tuturor pentru voturile acordate. Este o dovadă în plus că lucrurile pe care le-am făcut în acești ani nu au trecut neobservate”, a mai spus Mara Gojgar.

Campaniile create de Confident PR ar fi fost mult mai greu de implementat fără sprijinul Venus Five, divizia inhouse foto & video a Confident Communications. Înființată în anul 2015, împreună cu fotograful Dragoș Constantin, ca o linie de business independentă, studioul completează serviciile de comunicare oferite de Confident PR. Venus Five este în acest moment unul dintre cele mai mari studiouri foto independente din centrul Bucureștiului, complet echipat pentru proiecte foto-video de amploare.

Raport Deloitte: Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu 30% în următorul deceniu, iar una din trei mașini nou vândute în 2030 va fi electrică

0

Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu aproape 30% în următorii zece ani, astfel încât, la finalul deceniului, una din trei mașini nou vândute la nivel global va fi electrică, reiese din raportul Deloitte „Electric Vehicles. Setting a course for 2030”. Astfel, numărul total de mașini electrice vândute anual în întreaga lume va crește de la 2,5 milioane în 2020, la 11,2 milioane în 2025 și la 31,1 milioane în 2030.

Raportul previzionează că, pe măsură ce economiile lumii își vor reveni în urma crizei generate de pandemia de COVID-19, vânzările de mașini cu motor pe combustie internă își vor relua creșterea și vor ajunge la 81,7 milioane în 2025 la nivel global, însă vor înregistra un declin în anii care vor urma.

Experții Deloitte au identificat un factor cheie în stimularea creșterii cererii de mașini electrice în următorii zece ani, respectiv schimbarea atitudinii consumatorilor, odată cu disiparea barierelor care au limitat, până acum, accesul la astfel de mașini. Prețurile se apropie tot mai mult de cele ale mașinilor pe motorină sau benzină, iar gama de modele puse în vânzare se diversifică. Totuși, se menține preocuparea cumpărătorilor cu privire la autonomia unei astfel de mașini (distanța care poate fi parcursă cu o singură încărcare) și la lipsa infrastructurii de alimentare.

„Măsurile pe care guvernele le adoptă pentru revenirea economică post-pandemie ar putea influența atitudinea consumatorilor cu privire la mașinile electrice. Spre exemplu, ca parte a planului de redresare economică, Germania a alocat 2,8 miliarde de dolari pentru îmbunătățirea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice și a anunțat măsuri prin care toate stațiile de alimentare sunt obligate să se doteze și cu un punct de încărcare pentru astfel de autovehicule. România se poate inspira din acest exemplu, dar și din cele legate de facilitățile oferite de alte state la achiziția unei mașini electrice, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Conform raportului, guvernele din numeroase țări au oferit, de-a lungul timpului, stimulente financiare pentru cumpărarea de mașini electrice, de la subvenții directe oferite persoanelor fizice, la reducerea taxelor și creșterea sau menținerea taxelor pentru mașinile cu motor pe combustie internă.

Mai mult, măsurile adoptate în contextul COVID-19 pentru sprijinirea pieței auto au favorizat, pe anumite piețe, mașinile electrice. De exemplu, în Germania, guvernul a diminuat temporar TVA de la 19% la 16% pentru vehiculele cu emisii reduse și a dublat subvențiile existente, la aproape 7.000 de dolari, pentru autovehiculele electrice care costă sub 45.000 de dolari. În Franța, consumatorii care cumpără astfel de mașini cu prețuri de maximum 50.000 de dolari primesc un stimulent de aproape 8.000 de dolari, în creștere de la aproximativ 7.000 de dolari, anterior crizei. Totodată, autoritățile franceze au dublat prima de casare pentru mașinile vechi. În același timp, în China, subvențiile pentru mașini electrice și politicile de reducere a impozitelor, care urmau să expire în 2020, au fost extinse până în 2022.

Pe de altă parte, raportul arată că în SUA piața a evoluat dezamăgitor în ultima perioadă, în contextul în care benzina și motorina au prețuri mici, iar gama de modele disponibile de mașini electrice este redusă (modelul Tesla 3 reprezintă aproape jumătate din vânzările din această nișă). Nici în restul lumii vânzările de astfel de autovehicule nu sunt relevante, motivele fiind diverse: lipsa implicării din partea guvernelor în susținerea pieței, infrastructura de încărcare insuficientă sau inadecvată, indisponibilitatea vehiculelor electrice și diferențele culturale în ceea ce privește modelele de mobilitate. Spre exemplu, în Japonia, care este un jucător important pe piața auto globală, vânzările de mașini noi sunt dominate de producătorii locali, care încă nu au dezvoltat modele electrice similare celor clasice, așa cum au făcut competitorii lor din Europa sau China.

Raportul Deloitte „Electric Vehicle. Setting a course for 2030” se bazează pe analiza seturilor de date din industrie, precum și pe anunțurile publice ale companiilor producătoare și poate fi consultat integral aici.

CONNECTIONS A LANSAT TUDOR – ROBOTUL VIRTUAL DE CONTABILITATE

0

Connections, lider pe piața de digital transformation din România cu prezență în Bulgaria, Serbia, Germania, Franța, Austria, Olanda, SUA, Arabia Saudită și Taiwan, a lansat aplicația Tudor, robotul virtual de contabilitate dezvoltat cu ajutorul tehnologiei UiPath.

Contabotul Tudor a fost conceput pentru a îndeplini sarcinile unui junior de contabilitate. Concret, Tudor procesează pontajele,  generează statele de salarii și le trimite pe email, generează OP-urile pentru taxele și impozitele pe veniturile salariale, generează declarațiile 112, depune/semnează/primește recipise pentru declarațiile fiscale, importă facturile emise de firma de contabilitate în contul firmelor clienților, introduce facturile pe baza informațiilor anterioare din Excel, printează documentele lunare, generează rapoarte la sfârșitul lunii.

„L-am învățat operațiuni de bază, acum îl putem trimite la clienți să arate cât este de bun. Construit cu tehnologie UiPath, Tudor ajută contabilii să câștige timp și precizie. Este colegul ideal, poate munci peste program, nu cere concediu și nici pauză de cafea. Este dornic să învețe lucruri noi, este flexibil și acceptă cu inima deschisă sarcini noi în fișa postului”, spune Bogdan Florea, CEO Connections.

Tudor, robotul virtual de contabilitate, este GDPR compliant, nu prezintă niciun risc de securitate sau încălcare a confidențialității datelor și funcționează pe bază de subscripție. Contabotul a fost dezvoltat in 6 luni de echipa RPA din Connections, iar investiția a depășit deja 70 de mii de euro.

„Tudor a fost conceput pentru a prelua task-urile repetitive ale unui birou de contabilitate. Astfel, specialiștii în contabilitate se vor ocupa de alte activități în timpul câștigat. Tudor poate lucra oricând și nu trebuie să fie supravegheat. Cu ajutorul său, eroare umană este îndepărtată”, a adăugat Alexandru Voicu, programator RPA Connections.

Tudor este compatibil cu programe de contabilitate precum SAGA, CIEL, NAVISION sau CHARISMA și poate fi adaptat la nevoile companiilor care vor să-l folosească. Pe lângă cele câteva sute de birouri de contabilitate pe care Connections estimează că pot deveni clienți pentru contabotul Tudor, compania se adresează și firmelor care au departamente financiar-contabile cu operațiuni de volume mari și în care automatizarea proceselor de afaceri aduce eficiență sporită, precizie și degrevarea de activități de rutină.

În numai câteva zile de la lansarea conceptului „contabot”, peste 50 de firme au fost deja interesate să înceapă integrarea lui în fluxurile de activități interne. Acest răspuns al pieței validează utilitatea sa, precum și nevoia pe care o au companiile de specialitate sau departamentele financiar-contabile pentru un astfel de asistent virtual. În plus, Connections oferă posibilitatea companiilor interesate să-l testeze gratuit pe Tudor, timp de o lună. 

Connections, partener UiPath Gold, a implementat cu succes procese de automatizare robotizată în industrii variate, de la companii din FMCG/CPG și banking până la firme de contabilitate, companii de BPO, companii de servicii medicale și retail. Procesele robotizate au vizat departamente operaționale, unde au fost automatizate fluxuri legate de raportări lunare, managementul concediilor, introducerea de facturi în softuri de contabilitate, înrolarea noilor angajați, dar și procese de back-office din industria bancară (instituire și ridicare popriri, management deconturi, gestiune plăți – procure-to-pay, etc).

Xiaomi depășește estimările în ceea ce privește cifra de afaceri și profitul net

Xiaomi Corporation a anunțat ezultatele financiare neauditate pentru al treilea trimestru din 2020 și la nivelul primelor nouă luni de activitate, până la data de 30 septembrie a.c..

Xiaomi a atins performanțe incredibile și a stabilit 15 recorduri în trimestrul al treilea din 2020:

  • Venitul total a fost de 72.2 miliarde RMB, în creștere cu 34.5% față de anul trecut
  • Profitul net ajustat a fost de 4.1 miliarde RMB, în creștere cu 18.9% față de anul trecut
  • Încasările din telefoane inteligente au fost de 47.6 miliarde RMB, în creștere cu 47.5% față de anul trecut
  • Livrările de telefoane inteligente au ajuns la 46.6 milioane de unități, în creștere cu 45.3% față de anul trecut
  • Încasările din piețele externe
  • Încasările din produse IoT și lifestyle
  • Încasările din servicii de internet de pe piețe externe
  • Utilizatorii activi lunar MIUI din piețele externe
  • Încasările din servicii de advertising pe Internet
  • Utilizatori activi lunar MIUI la nivel global
  • Utilizatorii activi lunar de televizoare smart și Mi Box
  • Numărul dispozitivelor conectate IoT (în afara telefoanelor inteligente și a laptopurilor) pe platforma AIoT
  • Numărul utilizatorilor care au cinci sau mai multe device-uri conectate la platforma AIoT Xiaomi
  • Utilizatori activi lunar ai aplicației Mi Home
  • Utilizatori activi lunar ai asistentului AI

Mesajul Xiaomi Corporation: “Grupul a fost în creștere și în al treilea trimestru din 2020 și a înregistrat o cifră de afaceri și un profit net record. În acest trimestru, am reușit să susținem creșterea în mai multe segmente ale afacerii și am continuat să ne urmăm strategia ‘Smartphone x AIoT’.”

„Am creat cea mai de succes companie de telefoane inteligente din lume, precum și cea mai puternică platformă IoT pentru consumatori și am continuat să creștem, în ciuda provocărilor din această perioadă. Prin valorificarea avantajelor noastre dual-band și a descoperirilor tehnologice, precum și prin respectarea celor trei principii care ne ghidează – nu ne oprim niciodată din a explora și a inova, continuăm să oferim produse cu un puternic raport calitate-preț, oferim cele mai cool produse – am reușit cu succes să ne menținem poziția pe piața premium și la nivel de livrări de telefoane inteligente, clasându-ne din nou în Top 3 în întreaga lume. Împreună cu ecosistemul de afaceri variat și serviciile de Internet, terminalele noastre AIoT atrag în continuare trafic, iar capacitatea lor de monetizare continuă să întărească lanțul de valori, demn de luat în seamă.”

Livrările de telefoane inteligente s-au clasat în top 3 la nivel global, iar smartphone-urile Xiaomi s-au menținut în piața premium

În trimestrul al treilea din 2020, segmentul de telefoane inteligente Xiaomi a crescut exponențial – atât încasările, cât și livrările au atins niveluri record – iar creșterea s-a menținut atât în China, cât și în piețele externe. Încasările din telefoane inteligente au ajuns la 47.6 miliarde RMB în acest trimestru, reprezentând o creștere anuală de 47.5%, în timp ce livrările de telefoane inteligente au totalizat 46.6 milioane de unități, o creștere anuală de 45.3%.

Potrivit Canalys, Xiaomi s-a clasat pe locul al 3-lea la nivel global în ceea ce privește livrările de telefoane inteligente, cu o cotă de piață de 13.5% în al treilea trimestru din 2020. În primele 10 luni din 2020, Grupul a vândut peste 8 milioane de unități de smartphone-uri în întreaga lume, la prețuri de retail de cel puțin 3,000RMB în China și 300 de euro (sau echivalentul acestei sume), în piețele externe.

Tot potrivit Canalys, Redmi a avut trei modele în Top 10 cele mai bine vândute telefoane din al treilea trimestru din 2020.  

Creșterea poziției de lider pe segmentul smart living pe măsură ce strategia „Smartphone x AIoT” începe să dea roade

Prin valorificarea bazei extinse de utilizatori și a capacității noilor canale de vânzări cu amănuntul susținute de strategia “Smartphone x AIoT”, veniturile Grupului din segmentul produselor IoT și lifestyle au fost de 18.1 miliarde RMB în al treilea trimestru din 2020 și au reprezentat o creștere anuală de 16.1%. Încasările din produse IoT și lifestyle de pe piețele externe au avut o creștere anuală de 56.2%, fiind cele mai mari din istorie.

Xiaomi a rămas lider în China pe piața televizoarelor inteligente și a introdus mai multe produse flagship, printre care Mi TV Master Series, în al treilea trimestru din 2020, consolidându-și poziția pe piața premium. Livrările globale de televizoare smart au ajuns la 3.1 milioane de unități. Potrivit All View Cloud, Xiaomi a fost numărul 1 în China în privința livrărilor de televizoare pentru al șaptelea trimestru consecutiv și s-a menținut în top 5 la nivel mondial.

De asemenea, Xiaomi s-a menținut în top și pe segmentul produselor IoT, și-a extins în permanență portofoliul și le-a oferit utilizatorilor tehnologii inovative. Potrivit IDC, Xiaomi s-a clasat în Top 3 la livrările din China în mai multe categorii, precum al încuietorilor inteligente pentru uși, al purificatoarelor de aer, al aspiratoarelor inteligente, al căștilor TWS și al produselor din gama wearable.

Până la data de 30 septembrie 2020, numărul dispozitivelor conectate IoT (în afara telefoanelor inteligente și a laptopurilor) pe platforma AIoT Xiaomi a ajuns la 289.5 milioane de unități, reprezentând o creștere anuală de 35.8%. Numărul utilizatorilor care au cinci sau mai multe dispozitive conectate la platforma AIoT Xiaomi (în afara telefoanelor inteligente și a laptopurilor) a ajuns la 5.6 milioane, reprezentând o creștere anuală de 59.0%. Asistentul AI a avut 78.4 milioane de utilizatori lunari activi în septembrie 2020, reprezentând o creștere anuală de 35.5%. În același timp, utilizatorii activi lunari ai aplicației Mi Home au ajuns la 43.1 milioane, reprezentând o creștere anuală de 34.2%.

Capacitate îmbunătățită de monetizare a serviciilor de Internet

Câștigurile din segmentul serviciilor de Internet au crescut cu 8.7% din al treilea trimestru din 2019, la 5.8 miliarde RMB în al treilea trimestru din 2020. Încasările din serviciile de Internet de pe piețele externe au crescut cu 75.6% față de anul trecut, ajungând la 0.7 miliarde RMB, ceea ce înseamnă 12.0% din încasările totale din servicii de internet.

Creșterea de livrări de telefoane inteligente a dus și la o creștere a numărului de utilizatori lunari MIUI de 26.3%, ajungând la 368.2 milioane de utilizatori în septembrie 2020.

În trimestrul al treilea din 2020, veniturile din advertising au atins valoarea record de 3.3 miliarde RMB, reprezentând o creștere anuală de 13.7%, atribuită în primul rând eficienței de monetizare a Grupului, dar și a creșterii puternice în privința încasărilor din advertising din piețele externe. Încasările din gaming în trimestrul al treilea din 2020 au fost de 800 milioane RMB.

Mai mult de jumătate din încasări
au venit din piețele externe pentru prima dată

În trimestrul al treilea din 2020, veniturile Xiaomi din piețele externe au avut o creștere anuală de 52.1%, ajungând la 39.8 miliarde RMB, ceea ce reprezintă 55.1% din veniturile totale, nou record trimestrial în privința veniturilor din piețe externe și al contribuției acestora la venitul total. 

Potrivit Canalys, livrările de smartphone-uri Xiaomi în Europa de Vest au crescut cu 107.3% în acest trimestru, ajungând la o cotă de piață de 13.3% și clasându-se în Top 3 în regiune pentru prima dată. Xiaomi a fost pe primul loc în Spania la livrările de telefoane inteligente pentru al treilea trimestru consecutiv, cu o cotă de piață de

33.9%. Pe lângă asta, Xiaomi a cunoscut creșteri rapide și în alte piețe din lume, cum ar fi cele din America Latină, Orientul Mijlociu și Africa.

Investițiile R&D continuă să crească

Xiaomi înseamnă tehnologie avansată; Grupul a continuat să dezvolte o serie de programe de cercetare și dezvoltare pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor.

Xiaomi a introdus tehnologia revoluționară ultra-wideband (UWB). Cu aceasta, telefoanele utilizatorilor vor putea primi semnale de la dispozitivele inteligente din jur și le vor putea controla pur și simplu arătând spre ele. Pe lângă asta, Xiaomi și-a prezentat a treia generație de cameră under-display și a lansat tehnologia de încărcare Mi Wireless la 80W.

Investiție în refacerea Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova

0

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova va beneficia de o finanțare consistentă pentru refacerea și modernizarea clădirii (arhitect, Alexandru Iotzu), constituind un reper pentru memorandumul cu tema „Acord de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliul Europei, în valoare de până la 216 milioane de euro, în vederea susţinerii proiectului Reabilitarea patrimoniului construit și modernizarea unor clădiri culturale din România”, aprobat de govern la propunerea comună a Ministerului Culturii și a Ministerului Finanțelor Publice.

Obiectivele propuse ca beneficiare sunt Muzeul Naţional de Istorie a României, Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj-Napoca, fosta garnizoană militară a Timișoarei în scopul funcționării Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste, Așezămintele „Ion I.C. Brătianu”din București, vila și domeniul „Florica” de la Ștefănești, județul Argeș, conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni, județul Suceava, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova și construirea unui sediu propriu pentru Opera Națională Română din Iași.

Acordul de principiu al guvernului împuternicește cele două ministere să inițieze dialogul cu creditorul extern pentru stabilirea termenilor financiari, tehnici și legali pentru includerea propunerii de finanțare pe agenda board-ului Băncii din prima jumătate a anului viitor. În acest interval, o serie de detalii urmează a fi agreate între partea română și organsimul bancar, iar proiectul va putea deveni operațional până la începutul anului 2022, numai după ratificarea prin lege, în Parlamentul României.

Proiectul are o valoare estimată de cca. 270 milioane de euro net și o durată anticipată de implementare de 7 ani. Toate aceste aspecte vor face obiectul negocierilor de anul viitor cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, astfel încât până la semnarea Acordului-cadru de împrumut pot apărea modificări de fond și de formă, inclusiv cu privire la sumele propuse pentru fiecare instituție.