Programul România Start-up Nation, în viziunea IMM-urilor
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face o serie de observații şi propuneri pe marginea proiectului hotărârii de guvern care va reglementa aplicarea OUG nr. 10/2017, referitoare la programul România Start-up Nation.
O propunere vizează „eliminarea distincției între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat și beneficiarii din fonduri europene”, cu argumentul că „alocarea între regiunile de dezvoltare și, implicit, între sursa de finanțare (buget de stat/fonduri europene) trebuie făcută de către administrator (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – MMACA), având în vedere criteriile de eligibilitate stabilite prin O.U.G. nr. 10/2017”.
De asemenea, este propusă menţionarea „doar a unor cheltuieli neeligibile în cadrul programului, în vederea creșterii atractivității acestuia pentru viitorii întreprinzători”, nu enumerarea, ca în cazul proiectelor europene, a cheltuielilor eligibile.
O altă solicitare priveşte „definirea clară a conceptului de cerere de plată. Cu alte cuvinte, care este mecanismul de plată de care beneficiază întreprinderile ce urmează a fi înființate (plată/avans, rambursare)?” În context, se cere includerea posibilității de acordare a unor sume în avans, „în temeiul art. 52, alin. 8 din Legea finanțelor publice (500/2002)”. Este solicitată şi evidențierea în textul reglementării a „modalității în care urmează a fi desfășurată evaluarea aplicațiilor depuse în cadrul platformei din site-ul www.aippimm.ro”, odată cu definirea duratei de implementare a proiectelor și cu prezentarea calendarului tuturor fazelor programului. Durata maximă de implementare a proiectelor este propusă a fi de 12 luni.
O propunere referitoare la grila de evaluare tehnică a criteriilor de eligibilitate este eliminarea punctării proiectelor pentru înființarea a două locuri de muncă, precum şi pentru faptul „că administratorul/asociatul nu va urma cursuri pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale/de managemenet de proiect”. În acelaşi timp, este propusă includerea de criterii privind „calitatea planului de afaceri depus (criterii referitoare la nivelul de justificare a cheltuielilor bugetate, caracterul inovativ al afacerii, acreditarea sistemului de management); nivelul previzionat/asumat al cifrei de afaceri nete pentru anul fiscal următor ultimei plăți, raportat la asistența financiară nerambursabilă”.
Târgul Gaudeamus la Craiova
Târgul de carte Gaudeamus îşi desfăşoară prima ediţie din acest an la Craiova, în perioada 1-5 martie, organizată de Radio România prin Centrul Cultural Media şi Radio România Oltenia – Craiova, findi găzduit de foaierul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” (foto de la ediţia precedentă).
Prin acest eveniment, Caravana Gaudeamus porneşte din nou la drum, conform unei tradiţii care împlineşte 16 ani. Vor avea loc lansări editoriale, expoziţii, colectă de cărţi pentru comunităţi subfinanţate la capitolul achiziţii, tombolă, întâlnire cu laureaţi ai concursurilor ştiinţifice internaţionale, faza locală a Concursului Naţional de Lectură „Mircea Nedelciu” etc.
Veniturile bugetare ale lunii ianuarie 2017 au coborât cu 5,7%, comparativ cu aceeași lună din anul trecut
Veniturile la bugetul general au scăzut în luna ianuarie din acest an, potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor. Veniturile bugetului general, cifrate la 19,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2,4% din PIB-ul prognozat , au fost mai mici cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Încasările din TVA au scăzut cu 24,8%, fiind cea mai spectaculoasă reducere.
„În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de ianuarie 2016 cu 24,8%, pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările începând cu luna februarie 2016. De asemenea, rambursările de TVA au fost mai mari cu 75 de milioane de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 1,2 miliarde de lei”, conform Ministerului Finanțelor.
De asemenea, s-au înregistrat creșteri față de anul precedent la încasările din impozitul pe salarii și venit (+24,9%), impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale (+10,1%), venituri din capital (+63,9%) și la contribuțiile sociale (+9,4%).
Potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor, cheltuielile de personal au crescut cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului 2016, fiind cauzate de majorările salariale acordate în cea de a doua parte a anului 2016.
Cheltuielile cu bunuri si servicii s-au redus cu 7,4% față de anul precedent. Pe lângă asta, și cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul trecut cu 9,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, care a ajuns la 917,5 lei, precum și alte măsuri ce au fost luate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: expansiunea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social, precum și alte majorări de ajutoare sociale.
Numărul locuințelor asigurate obligatoriu a crescut la 1,69 milioane, în luna ianuarie
Numărul locuințelor cu asigurare obligatorie a crescut cu 6,13%, ajungând la 1,691 milioane în ianuarie a.c., față de 1,593 milioane de polițe PAD active în ianuarie 2016, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).
La sfârșitul anului trecut, erau active 1.703.047 polițe PAD, în timp ce la 31 decembrie 2015 erau active doar 1.590.954 polițe.
La sfârșitul lunii ianuarie 2017, aproximativ 75,1% dintre polițele active la nivel național figurau în mediul urban și 24,9% în mediul rural. În funcție de tipul de locuință, 92,2% din polițele PAD au în vedere locuințele de tip A (cele cu structura de rezistență din beton, metal sau lemn) și 7,8% locuințele de tip B (cele cu pereții exteriori din cărămidă nearsă sau material netratat termic sau chimic).
În funcție de regiuni, cele mai multe locuințe asigurate obligatoriu sunt prezente în regiunea Transilvania (20% din totalul lor), urmând București, Maramureș și Bucovina (3%).
Începând cu luna iulie, din anul 2010, PAID emite asigurările obligatorii pentru locuințe. Obiectivul principal al PAID este cuprinderea în asigurare în caz de catastrofe naturale, precum cutremure, inundații și alunecări de teren.
Polițele de asigurare obligatorie a locuințelor (PAD) costă 20 euro în cazul locuințelor tip A (suma maximă asigurată 20.000 euro) și 10 euro în cazul locuințelor tip B (suma asigurată fiind de 10.000 euro).
Romsilva păstrează în proprietatea statului încă 166.813 ha de pădure
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a câștigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, 166.813 hectare de fond forestier rămânând astfel în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.
Procesul a fost intentat acum 16 ani de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut recunoașterea dreptului de proprietate pentru cele 166.813 de hectare, aflate în județul Suceava. Litigiul s-a judecat în acești ani la mai multe instanțe din țară, în mai multe cicluri procesuale, la Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Cluj, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție. Acțiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj și irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție acum trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în acest an, prin Decizia 192 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În cursul anului trecut, juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit să păstreze în proprietatea publică a statului român încă 21.387 de hectare de fond forestier, cele mai multe în județele Buzău, 2.754 de hectare, Gorj, 2.622 de hectare și Argeș, 1.276 de hectare.
În urma aplicării legilor pentru restituirea proprietăților, fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a diminuat la 3,14 milioane de hectare, adică aproape 49% din totalul fondului forestier național.
Economişti de top mondial, reuniţi la Universitatea de Vest din Timişoara
La Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), economişti de top din 12 țări au participat la o reuniune de lucru organizată de profesorii Departamentului Contabilitate din Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor, în proiectul Erasmus+ „International Learning Platform for Accountancy”. Au fost reprezentate universități prestigioase la nivel mondial: University of Innsbruck, Austria; Friedrich Alexander University Erlangen Nürnberg, Germania; Vytauto Didziojo University Kaunas, Lituania; University of Kavala, Institute of Technology, Grecia; Bournemouth University, Marea Britanie; Politechnic of Porto, Portugalia; Corvinius University Budapesta, Ungaria; University of Vigo, Spania; University Bretagne-Sud Vannes, Franța; Southern Connecticut State University New Haven, SUA; University of Urbino, Italia; University of Luxemburg.
După cum îl caracterizează organizatorii, „proiectul este un demers realizat, pe o perioadă de trei ani, de universități membre ale Association des Formations Européennes à la Comptabilité et à l’Audit și implică dezvoltarea unor studii de caz integrate în domeniul standardelor internaționale de raportare financiară, analizei financiar-contabile, auditului financiar, eticii în contabilitate, responsabilității sociale a companiilor”.
În calitate de responsabil de proiect din partea UVT, prof. univ. dr. Ovidiu Constantin Bunget precizează: „Ulterior testării în cadrul a trei programe de studiu intensiv, cu participarea internațională a peste 200 studenți din cele 10 țări participante, plus Italia, Luxemburg și Statele Unite ale Americii (Budapesta-2015, Vannes-2016, Kavala-2017), studiile de caz vor fi disponibile pe o platformă online, a Universității din Innsbruck, pentru utilizare în cadrul actului de predare, în universități implicate. În toate cele patru arii dezvoltate prin proiect, cadrele didactice din Departamentul Contabilitate și Audit al UVT au avut contribuții atât în ceea ce privește construcția studiilor, dar și predarea în grupele internaționale de studenți”.
Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea (foto), conchide: „Universitatea depune eforturi constante de internaționalizare a activității sale, ceea ce presupune atât crearea de oferte de studiu competitive la nivel european, cât și intrarea în parteneriate din care noi și colegii noștri de peste graniță avem de învățat. Au fost prezenți la Timișoara specialiști din 12 universități, o șansă importantă pentru a obține noi perspective asupra domeniului contabilității, care apoi să se regăsească în programele noastre și în modalitatea de predare”.
Liderii Europei Centrale vor cere UE luarea unor măsuri contra companiilor care au standarde duble pentru produsele alimentare
Liderii politici din Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia se vor întâlni în săptămână aceasta la Bratislava pentru a cere Uniunii Europene să acţioneze împotriva companiilor care produc alimente și includ ingrediente de calitate inferioară pentru produsele destinate statelor membre mai sărace, transmite Reuters.
Comisarul european Vytenis Andriukaitis a declarat recent că producătorii de produse alimentare nu pot fi obligați să nu-și adapteze produsele după gustul și puterea de cumpărare de pe diversele piețe. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă plângere la organizațiile de protecție a consumatorilor și să ceară o calitate uniformă, indiferent de țara în care sunt puse spre consum aceste produse.
În acest sens, companiile ar putea decide să utilizeze ingrediente diferite în state diferite, dar consumatorii trebuie să fie la curent cu această schimbare a compoziției fiecărui produs, a explicat comisarul.
Declarația acestuia vine după ce, marți, ministrul Agriculturii din Cehia, Marian Jurecka, a anunțat că țara sa va cere Uniunii Europene să interzică comercializarea produselor alimentare de calitate inferioară în Europa de Est de către aceleași companii care comercializează produse mai bune în Occident. „Pentru unele produse suntem de fapt coșul de gunoi al Europei”, a spus Marian Jurecka.
Asociaţiile pentru protecția consumatorilor şi guvernele s-au plâns că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în produsele destinate Europei Centrale şi de Est decât cele incluse în produsele comercializate sub aceleaşi branduri în Germania şi Austria.
Ministrul ceh al agriculturii, a precizat că a cerut efectuarea unui studiu privind calitatea alimentelor, care va fi gata până în luna iunie, urmând ca rezultatele acestui studiu să fie folosite ulterior pentru a cere schimbarea reglementărilor la nivelul UE. Este posibil să fie incluse și alte categorii de produse, precum detergenții.
„Obiectivul nostru principal este să schimbăm legislația UE, astfel încât dacă un produs are același producător și același ambalaj, astfel că la prima vedere este același produs, să conțină aceleași ingrediente”, a spus Jurecka.
Pe ansamblu, prețul produselor alimentare este cu 25% mai mic în Cehia decât în țara vecină, Germania. Această situație se datorează, printre altele, costurilor și standardele de viață locale mai mici, potrivit Eurostat.
Alimentele sunt în mare parte mai ieftine în Europa de Est decât în cea de Vest, dar mulţi cumpărători merg în Occident pentru a cumpăra produse de calitate mai bună.
Cumpărătorii de grâu își extind producția proprie
În ciuda faptului că la nivel mondial există deja o supraabundență de grâu, o mare parte din cumpărătorii de grâu ar putea să-și reducă achizițiile din străinătate, ceea ce va agrava și mai mult problema stocurilor care se află deja la un nivel record, conform Bloomberg.
Consiliul Internațional al Cerealelor (IGC) consideră că o serie de țări din Africa de Nord, precum Egiptul și Algeria, sunt dependente de importurile de grâu din străinătate pentru a hrăni populația.
„Comerțul mondial cu grâu stagnează și dacă vom avea recolte mai mari în Africa de Nord, aceasta va face și mai dificilă creșterea livrărilor țărilor producătoare. Prețurile vor trebui să mai scadă pentru a stimula cererea”, a declarat președintele AgResource, Dan Basse.
În funcție de prognozele meteo, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că perspectivele pentru recoltele de grâu din Africa de Nord sunt „bune spre excelente”. De asemenea, Departamentul american al Agriculturii este de părere că vremea umedă este favorabilă în Maroc, Algeria și Tunisia.
Se mai estimează și că majorarea randamentului la hectar va determina creșterea producției în perioada 2017-2018 până la 19,6 milioane tone. Această creștere ar putea afecta importurile, care vor scădea până la 27,6 milioane tone, de la un nivel record de 28,1 milioane tone anul trecut, estimează AgResource.
Cu toate acestea, Africa de Nord va rămâne dependentă de grâul importat. În medie, importurile asigură peste 40% din necesarul de grâu al Egiptului, cel mai mare importator mondial, și ale Marocului, în timp ce în cazul Tunisiei și Algeriei (al treilea importator mondial), dependența de importuri este de peste 60%, potrivit FAO.
„Importurile vor fi în continuare semnificative, iar impactul pentru aceste țări depinde nu doar de necesitățile interne, ci și de prețurile de pe piețele mondiale”, a declarat economistul FAO, Monika Tothova.
O mare parte a importatorilor de grâu a profitat de creșterea producției mondiale în ultimii ani, ceea ce va determina o creștere la un nivel record de 263 milioane tone în acest sezon, susține IGC. Cotațiile futures la grâu la bursa de la Chicago au scăzut la jumătate, de la un vârf de 9,47 dolari per bushel în 2012 la un minim de 3,86 dolari per bushel în luna august 2016.
Jean-Claude Junker susține teza unei Uniuni Europene cu mai multe viteze
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a pledat joi pentru existența unei Europe cu mai multe viteze, urmare a crizei care s-a produs după votul britanicilor de a părăsi UE, transmite France Presse.
„Vrem ca UE să avanseze? Și nu ar trebui ca aceia care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe ceilalți, instituind o construcție mai structurată, deschisă întregii lumi?”, a întrebat retoric Juncker în cursul unei conferințe la Universitatea catolică francofonă din Louvain-la-Neuve (UCL), în apropiere de Bruxelles.
De asemenea, Juncker a vorbit în fața studenților de la facultatea de drept de la UCL, exprimându-și opinia despre faptul că trebuie să ne deosebim unii de alții: „Nu mai suntem la ora la care să ne imaginăm că vom putea face toți același lucru împreună”, a mai spus președintele CE în intervenția sa „Europa: o viziune a viitorului”.
Juncker nu i-a descurajat pe tineri să lucreze în echipă, dar este de părere că un număr mare de oameni nu este indicat să gândească la fel asupra aceluiași subiect de discuție: „Cei care sunt de acord să facă cele mai multe lucruri împreună, care se pun de acord asupra a ceea ce este esențial să facă, pot fi 15 sau 28″, a afirmat el, adăugând:”Și acest număr poate varia în funcție de un subiect sau altul”, apărare, politică economică, sau alte domenii.
„Cred că trebuie să ne imaginăm continentul în cercuri concentrice”, a explicat șeful Comisiei, exprimându-și dorința să existe „în jurul centrului Europei o orbită pe care să poată lua loc țările cărora nu le place să împărtășească toate ambițiile celorlalte”. „Văd acolo Regatul Unit, de exemplu, Turcia și alte țări”, a concluzionat el.
Barometrul industrial IRSOP & SNSPA Facultatea de Management, ianuarie 2017
În ianuarie, activitatea din industrie a continuat să scadă – este ideea majoră a barometrului privind situaţia industriei în ianuarie 2017, realizat de IRSOP & SNSPA – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Management (coordonatori, dr. Petre Datculescu – director general al IRSOP Market Research & Consulting SRL, conf. univ. dr. Florina Pînzaru – decan, conf. univ. dr. Lucian Anghel), pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
Barometru arată că „indicatorul pentru volumul producţiei a coborât la 35 de puncte faţă de 55 în noiembrie şi 42 în decembrie 2016. De două luni, activitatea se află sub 50 de puncte, în plină zonă de contracţie. Indicatorul pentru stocuri a scăzut şi el, de la 43 în decembrie la 39 în ianuarie, semn că vânzările din stocuri sunt mai mari decât rata de reumplere a stocurilor”.
Concomitent, semnalează aceeaşi cercetare, „din noiembrie până în ianuarie, indicatorul costurilor de producţie a crescut de la 58 la 65 de puncte, probabil datorită cheltuielilor cu energia. Acum indicatorul se află la nivelul cel mai ridicat din ultimele 27 de luni, iar procentul firmelor care raportează creşterea costului este de peste 5 ori mai mare decât procentul celor care semnalează scăderi. De obicei, creşterea costurilor timp de 3 luni consecutiv reprezintă un semnal timpuriu de inflaţie şi de transferare a costurilor asupra distribuţiei şi a cumpărătorilor. Cauza principală a declinului activităţii este scăderea continuă a cererii în ultimele 5 luni. Indicatorul pentru comenzi noi a coborât de la 60 de puncte în septembrie, la 35 în ianuarie. De două luni, cererea a scăzut sub pragul de 50 de puncte care desparte creşterea de contracţie”.
Totuşi, potrivit barometrului, „se observă o uşoară înviorare în segmentul exportatorilor. Indicatorul pentru comenzi la export a crescut de la 48 în decembrie la 53 în ianuarie. Importurile de materii prime şi materiale s-au mişcat şi ele puţin în sus, de la 50 la 51, pe fondul necesităţilor de producţie ale firmelor exportatoare”. Ca apreciere, subliniază autorii barometrului, „probabil că şi datorită exportatorilor, indicatorul pentru comenzi neexecutate a crescut de la 41 în decembrie la 53 în ianuarie. Dar când cererea în ansamblu scade persistent, o creştere temporară a comenzilor neexecutate poate semnala şi un deficit de capacitate, eventual din cauze sezoniere”.
Constatarea de ansamblu este că „procentul indicatorilor cu valori negative în totalul indicatorilor măsuraţi de barometru a scăzut de la 90% în decembrie la 65% în ianuarie. În pofida semnelor pozitive, un declin prelungit al activităţii, de două-trei luni, nu poate rămâne fără urmări. Ca efect direct, indicatorul pentru numărul de angajaţi a scăzut de la 51 în noiembrie, la 45 în decembrie şi la 43 în ianuarie. Firmele renunţă la o parte din salariaţi, deşi ritmul de disponibilizare a fost mai mic în ianuarie decât în decembrie. Scăderea ritmului de disponibilizare în condiţii de reducere a cererii semnalează că managerii ori se aşteaptă la repornirea activităţii, ori au posibilităţi mici să ajusteze forţa de muncă la circumstanţele economice.
Un alt efect al declinului ar putea fi resimţit la nivelul economiei. Este destul de probabil că reducerea activităţii ar putea afecta creşterea economică în 2017, dacă nu intervine o recuperare majoră în perioada următoare. În orice caz, managerii rămân încrezători. Indicatorul de optimism, calculat ca medie a speranţelor cumulate privind comenzile, producţia şi preţurile peste 6 luni a mai crescut puţin, de la 64 în decembrie la 67 în ianuarie. Aşteptările contează în economie. Încrederea poate să fie ea însăşi un factor de propulsare a redresării”.
