Bucureştiul și marile centre universitare din ţară, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov sau Craiova, sunt bine poziționate pentru a atrage business nou în zona serviciilor, în ciuda pandemiei Covid-19 care a frânat activitatea tranzacțională și a determinat companiile să recurgă „în masă” la munca de acasă, consideră consultanții firmei Cushman & Wakefield Echinox.

Contextul actual a scos și mai mult în evidenţă flexibilitatea și ușurința de adaptare la situații noi a angajaților români, precum și infrastructura IT dezvoltată din marile orașe, elemente care au făcut tranziția de la biroul tradițional către cel de acasă mult mai ușoară, reducând astfel impactul asupra operațiunilor.

De altfel, un studiu realizat de platforma Broadband Deals din Marea Britanie plasează Bucurestiul pe prima poziție într-un clasament al celor mai bune 50 de orașe din lume pentru desfășurarea activității de acasă, ierarhie care a ținut cont de elemente precum viteza internetului, disponibilitatea job-urilor care pot fi realizate de acasă, costurile de locuire și existenţa platformelor de livrări la domiciliu. Pe următoarele trei poziții se află orașele Houston, Las Vegas și Atlanta din Statele Unite, în timp ce în clasamentul european Bucureştiul este urmat de Budapesta, Kiev și Varșovia.

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox (foto): „Continuitatea operațiunilor reprezintă un element esențial pentru companiile din toate domeniile. Am observat acest lucru de-a lungul timpului prin felul în care companiile își securizau accesul la electricitate, servere și Internet pentru a face faţă oricărei situații. Pandemia Covid-19 a pus aceste companii în faţa unui nou test, și anume de a deveni operaționale de acasă de pe o zi pe alta, iar felul în care au reușit să realizeze aceasta tranziție marea majoritate a companiilor reprezintă un argument suplimentar care recomandă România drept unul dintre cele mai atractive hub-uri de IT și servicii conexe din Europa și nu numai.”

Pe termen scurt, este preconizată o atitudine mai conservatoare a unor companii, care vor fi nevoite să analizeze impactul acestei situații asupra întregului portofoliu de clienți, dar pe termen mediu și lung piața locală va fi recompensată datorită capacității și flexibilității de a lucra de acasă, în caz de necesitate. Pe de altă parte, majoritatea companiilor analizează în prezent oportunitatea de a oferi angajaților o mai mare flexibilitate cu privire la locul de desfășurare a activității și după relaxarea măsurilor de distanțare socială, dar în același timp se lucrează la planuri pentru reducerea densității din spaţiile de birouri, ca măsură de siguranță sanitară.

În primul trimestru al anului, în București au fost livrate spaţii noi de birouri cu o suprafață de 81.000 de metri pătrați, cele mai importante livrări fiind Ana Tower și cea de-a treia clădire a proiectului Globalworth Campus din Pipera. Până la finalul anului, este preconizată livrarea unor spaţii noi cu o suprafață cumulată de circa 145.000 de metri pătrați. Astfel, volumul total de spaţii de birouri noi este preconizat la circa 226.000 de metri pătrați, în scădere cu circa 21% faţă de livrările din 2019.

În ceea ce privește cererea, în timp ce volumul tranzacționat în București a scăzut în primul trimestru cu 50% faţă de perioada similară a anului precedent, până la 52.000 de metri pătrați, în ţară nivelul a rămas stabil, la circa 21.000 de metri pătrați, activitate importantă fiind înregistrată în Timișoara, Cluj și Iași, dar și în Craiova, oraș care începe să atragă tot mai des ocupanți de birouri.

Stocul de birouri din București se ridică la aproape 3,2 milioane de metri pătrați, având o rată de neocupare de 9,8%, în ușoară creștere, în timp ce suprafața birourilor moderne din marile orașe regionale – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov – se apropie de pragul de 1 milion de metri pătrați.

Detalii aici.

***

Cushman & Wakefield Echinox este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent, cu o echipă de peste 60 de profesioniști și colaboratori ce oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

Gigantul Apple nu este ferit de impactul pandemiei de coronavirus – veniturile companiei sunt așteptate să scadă atât în primul trimestru, cât și la nivelul întregului an, pe fondul cererii reduse și al problemelor legate de lanțul de aprovizionare, explică analiștii Tradeville. Pe de altă parte, Apple poate profita de contextul actual pentru a face achiziții strategice, având la dispoziție o rezervă enormă de lichidități.

Majoritatea produselor Apple tind să aibă o cerere mai scăzută în perioadele dificile economic, fiind incluse în categoria «bunuri superioare». Iar situația din China afectează în mod deosebit cererea lor. Compania a vândut 494.000 de unități iPhone în China în luna februarie, o scădere de 61% față de aceeași lună a anului precedent, însă în martie vânzările au revenit puternic, fiind vândute 2,5 milioane de unități. „Vânzările pentru iPhone sunt un proxy pentru celelalte produse vândute de Apple, iar China reprezintă 15% din veniturile companiei, ceea ce i-ar putea reduce cifra de afaceri cu câteva miliarde USD. Probabil că de aceea analiștii de pe Wall-Street se așteaptă ca veniturile companiei să se reducă cu aproximativ 15% în 2020.”, explică analiștii Tradeville.

În același timp, o bună parte dintre cei mai importanți furnizori ai companiei au facilități de producție în regiunea chinezească Hubei. Cu toate că situația din China s-a îmbunătățit, lanțul de aprovizionare nu și-a revenit complet, deoarece gigantul se bazează și pe furnizori din Israel, Malaezia, Statele Unite și țări din Europa, afectate la rândul lor de corona-criză.

Totuși, Tradeville subliniază că Apple poate face în această perioadă achiziții strategice, pentru a recupera pe termen lung pierderile preconizate. De altfel, compania a anunțat un nou iPhone (New iPhone SE) care vizează segmentul mediu și care ar putea aduce un salt de vânzări de pe urma milioanelor de deținători de modele mai vechi de 4-5 ani aflate încă în operare.

Rezultatele companiei pe anul 2019 sunt mixte, arată analiza Tradeville. În timp ce vânzările (-2%) și marja netă de profit (-1,2%) au scăzut la nivelul întregului an, trimestrul 4 a adus companiei rezultate îmbunătățite: cifra de afaceri a ajuns la 91,82 mld. USD (+9% comparativ cu T4 2018), vânzările pentru iPhone au totalizat 55,96 mld. USD (+8%), cele pentru dispozitive purtabile și accesorii au atins suma de 10 mld. USD (+37%), în timp ce serviciile au crescut cu 17%. Pe de altă parte, vânzările de Mac și iPad au scăzut cu 3%, respectiv 11%. Incepând cu T4 2019, compania a început să distribuie AirPods Pro, noul MacBook Pro de 16 inch și a lansat serviciul Apple TV+.

Vă invităm să consultaţi concluziile detaliate ale analizei Tradeville despre rezultatele din 2019 ale Apple în documentul ataşat.

The European banking sector has been affected by a declining trend over the last decade, with a noticeable fall in the number of banks, credit institutions, and the number of people working for them. According to data gathered by Finanso.se, the number of European banks fell to 5,963 as of January 2020, or 30% less compared to 2008 figures. Statistics show that around 2,600 banks, and credit institutions in Europe were closed in the last twelve years.

The Number of Bank Branches Fell by 27%

In 2008, there were 8,525 credit institutions in the EU, revealed the European Banking Federation survey. The 2008 financial crisis triggered the downsizing trend, which has continued relentlessly ever since. In the next four years, the number of credit institutions in the EU plunged to 7,862.

By the end of 2016, the decreasing trend cut down the number of European credit institutions to 6,596, or nearly 2,000 less compared to 2008 figures.

The 2020 figures revealed that one in four credit institutions disappeared since the financial crisis. Moreover, statistics show that in the last twelve years the number of bank branches fell by almost 65,000, or 27% less compared to 2008 figures, reflecting the growing use of online and mobile banking services across EU countries.

Germany Holds 25% of All European Banks in 2020

The downsizing trend in the number of European banks continued in 2019, revealed the Statista survey. Last year’s 2.7% decline was smaller than in recent years and was most notable in Germany, Italy, Austria, and Ireland. However, the 2020 data show that Germany still holds 25% of all credit institutions in Europe.

The German banking system is made up of private banks, publicly owned banks, and member-owned credit unions. As of January 2020, Germany had 1,531 operating banks or nearly one thousand more than any other European country. The largest one among them is Deutsche Bank, with around €1.3trn in total assets.

Poland ranked second on the list with 627 banks operating as of January this year. Austria, Italy, France, and the United Kingdom follow, with 522, 485, 406, and 401 banks, respectively. Statistics show that almost 65% of all European banks operate in one of the six leading markets.

The full story can be read here: https://finanso.se/one-third-of-european-banks-closed-since-2008/

Material de opinie de Vlad Boeriu (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

Scăderea veniturilor la bugetul de stat, raportată de Ministerul Finanțelor Publice prin execuția bugetară la trei luni, confirmă așteptările, având în vedere că firmele au putut opta, în martie, pentru amânarea plății taxelor. Situația s-ar putea ameliora ușor în aprilie, datorită bonificațiilor acordate pentru plata în termen a impozitului pe profit. Autoritățile au nevoie, însă, de un plan de creștere a încasărilor la buget pe termen mai îndelungat, având în vedere solicitările tot mai presante din partea mediului de afaceri și perspectivele sumbre privind evoluția economiei.

În luna martie, încasările bugetare au scăzut cu aproximativ 25% față de cele din aceeași lună a anului trecut, doar ca urmare a amânării plății obligațiilor fiscale de către firme în baza OUG 29/2020, în sumă de 7,7 miliarde de lei, a anunțat Ministerul Finanțelor. Per total, în primele trei luni ale anului, veniturile bugetare au scăzut cu 3,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au crescut cu 12,7% în același interval.

Estimările indică doar creșteri de cheltuieli și scăderi de venituri

Începând cu luna aprilie, este posibil ca încasările să fie influențate pozitiv de bonificațiile acordate societăților pentru plata la timp a impozitului pe profit aferent primului trimestru din 2020, dar pe partea de cheltuieli situația se agravează cel puțin cu plata șomajului tehnic pentru contractele de muncă suspendate. Pe termen mai îndelungat, având în vedere estimările autorităților naționale și ale instituțiilor financiare internaționale, în condițiile unei scăderi economice de proporții, este greu de presupus că încasările bugetare vor face față presiunilor în actualul ritm de colectare.

Mai mult, nu este de neglijat faptul că România a intrat în această criză cu un deficit bugetar deja cu mult peste limita admisă la nivelul UE (de 4,3% din PIB în 2019), cu o structură a cheltuielilor extrem de rigidă (ponderea cheltuielilor de personal și asistență socială depășește 60% din total) și cu un sistem ineficient de colectare a veniturilor.

În paralel, mediul de business reclamă faptul că statul nu se implică suficient în sprijinirea companiilor pentru a limita efectele pandemiei și pe cele ale restricțiilor impuse de autorități în acest context.

În această situație, în care mare parte din veniturile statului merg pe cheltuieli cu salariile și pensiile, economia scade, iar necesarul de finanțare din partea firmelor crește, revine, inevitabil, în discuție necesitatea creșterii colectării la bugetul de stat și, implicit, informatizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), esențială în limitarea evaziunii fiscale, în special în zona de TVA.

Proiectul informatizării ANAF cu Banca Mondială a fost abandonat după mai mulți ani de încercări nereușite, dar actuala administrație își asumase reluarea procesului cu finanțare din fonduri europene. Însă, exact în perioada în care nevoia de comunicare la distanță în toate structurile societății românești este mai acută, proiectul informatizării ANAF pare abandonat din nou sau cel puțin amânat.

Măsurile luate de Guvern de la începutul pandemiei în această direcție sunt binevenite – implementarea obligațiilor de plată în platforma ghișeul.ro pentru companii, posibilitatea depunerii electronice a unor noi formulare, soluționare la distanță a unor solicitări din partea contribuabililor (certificate de atestare fiscală, rambursări de TVA și altele) etc. Dar mai este loc de dezvoltare în această zonă.

Nu se mai vorbește, însă, de implementarea Standard Audit File for Tax (SAF-T), un format electronic standard se raportare a tranzacțiilor în timp real, utilizat de administrațiile fiscale moderne în comunicarea cu firmele și care ajută la depistarea tranzacțiilor cu potențial fraudulos. Potrivit angajamentelor anterioare, sistemul ar trebui să se afle în faza de implementare la nivel de pilot.

Cât costă lipsa informatizării ANAF?

În lipsa unei administrații moderne, dotate cu o infrastructură informatică performantă, România pierde anual miliarde de euro din frauda pe TVA (decalajul de încasare la TVA este în jur de 36% aproape constant de câțiva ani, potrivit datelor Comisiei Europene).

Autoritățile române au pierdut, însă, mulți ani cu măsuri care, dincolo de faptul că s-au dovedit a fi ineficiente, au creat foarte multe probleme firmelor obligate să le implementeze. Poate că în aceste momente, în care distanțarea socială scoate la iveală beneficiile indubitabile ale digitalizării, factorii de decizie vor realiza că aceasta ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.