CEC Bank,  instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, continuă să-și îmbunătățească serviciile bancare digitale prin lansarea unei noi platforme de Internet Banking.

„Serviciile bancare digitale reprezintă un pilon important al strategiei de dezvoltare a CEC Bank. CEC Bank este instituția bancară cu cea mai lungă tradiție din România, dar ținem pasul cu vremurile și avem planuri ambițioase de modernizare. Nu întâmplător, azi, în ziua în care CEC Bank aniversează 156 de ani, relansăm platforma de Internet Banking. Acest proiect vine în completarea inițiativelor de digitalizare care au fost deja lansate pe piață: platforma CEC_In care permite deschiderea conturilor online, fără deplasări la bancă, lansarea Apple Pay și Google Pay, autorizarea biometrică pentru ecommerce, plăți instant și integrarea cu ghiseul.ro. Lansarea noii platforme de Internet Banking este un pas necesar în direcția îmbunătățirii prezenței digitale a CEC Bank, în condițiile în care cererea pentru servicii bancare online a crescut în contextul pandemiei COVID-19”, a declarat Mugur Podaru, directorul Direcției Operatiuni la Distanță din cadrul CEC Bank.

Noua platformă de Internet Banking CEC-Online este disponibilă pentru toți clienții persoane fizice la adresa https://home.ceconline.ro/ și va funcționa în paralel cu vechea platformă în următoarele luni. Pentru autentificare, clienții persoane fizice vor utiliza același nume de utilizator și codurile generate de token-ul fizic si/sau eToken. Noua platformă are un design prietenos, în linie cu standardele momentului la nivel internațional, oferind acces rapid și sigur la serviciile bancare de zi cu zi. Clienții pot vizualiza non-stop situația financiară, detaliile conturilor, depozitelor și creditelor, pot seta limitele cardurilor, pot iniția transferuri și plăți, pot face schimburi valutare și pot constitui depozite și conturi de economii.

Pentru a încuraja utilizarea serviciilor online, CEC Bank oferă o serie de facilități pentru operațiunile realizate prin Internet și Mobile Banking: cursuri valutare mai avantajoase față de cele din unitățile teritoriale, dobânzi cu 0,10 puncte procentuale mai mari – până la 3,35% la cele pe 12 luni și comisioane reduse cu 60% față de cele de la ghișeu la plăți și transferuri.

Dezvoltarea noii platforme de Internet Banking s-a realizat pe parcursul a 12 luni, necesitând atât eforturi interne, din partea unei echipe multi-departamentale CEC Bank, cât și serviciile unor prestatori externi specializați.

În prezent, CEC Bank are circa 200.000 de utilizatori de servicii online, iar valoarea tranzacțiilor prin aceste canale s-a dublat față de anul trecut.

NEW YORK – Ungaria și Polonia au dat un vot de veto propunerii de buget pe șapte ani a Uniunii Europene, în valoare de 1,15 trilioane de euro (1,4 trilioane de dolari), și fondului de redresare europeană de 750 de miliarde de euro. Deși aceste două țări sunt cei mai mari beneficiari ai bugetului, guvernele lor se opun cu înverșunare condiționalității statului de drept pe care UE a adoptat-o la cererea Parlamentului European. Ele știu că încalcă statul de drept în moduri flagrante și nu vor să suporte consecințele.

Nu este vorba de un concept abstract al statului de drept la care se opun prim-ministrul maghiar Viktor Orbán și, într-o măsură mai mică, adevăratul conducător al Poloniei, Jarosław Kaczyński. Pentru aceștia, statul de drept reprezintă o limită practică asupra corupției personale și politice. Votul de veto este o încercare disperată a doi contravenienți în serie.

A fost, de asemenea, un pas fără precedent care a venit la un moment în care Europa suferă de pe urma creșterii periculoase a cazurilor COVID-19 și care a creat confuzie în rândul reprezentanților celorlalte țări europene. Însă atunci când șocul a trecut, o analiză mai atentă a arătat că există un mod de a ocoli votul de veto.

Reglementările statului de drept au fost într-adevăr adoptate. În cazul în care nu se ajunge la o înțelegere asupra noului buget, bugetul vechi care expira la finalul anului 2020 va fi extins anual. Ungaria și Polonia nu vor primi niciun fel de plăți potrivit acestui buget deoarece guvernele lor încalcă statul de drept.

În mod similar, fondul de redresare, denumit Noua Generație UE, ar putea fi implementat prin utilizarea unei proceduri consolidate de cooperare, așa cum a propus Guy Verhofstadt. Dacă UE ar lua-o pe acest drum, votul de veto Orbán-Kaczyński ar putea fi eludat. Întrebarea este dacă UE, eventual cu cancelarul german Angela Merkel deschizând calea, poate să genereze voința politică necesară.

Eu sunt un susținător dedicat al Uniunii Europene ca model al unei societăți deschise, construite pe baza statului de drept. Fiind de origine maghiară și evreiască, sunt extrem de îngrijorat de situația din Ungaria, acolo unde am fost activ ca filantrop timp de peste 30 de ani.

Orbán a construit în Ungaria un sistem cleptocratic complex pentru a devaliza țara. Suma cu care și-a îmbogățit familia și prietenii este dificil de estimat, însă mulți dintre aceștia au devenit extrem de bogați. Orbán se folosește acum de noul val COVID-19 pentru a schimba Constituția Ungariei și legea electorală (din nou), dar și pentru a-și consolida poziția de prim-ministru pe viață prin mijloace constituționale. Aceasta este o tragedie pentru poporul maghiar.

Permiteți-mi să vă ofer câteva exemple despre cum Orbán a jefuit poporul maghiar. Acesta a transferat sume importante din banii publici către mai multe fundații private pe care le controlează în mod indirect. Printr-un tertip constituțional ingenios, Orbán scoate acum în mod permanent aceste active din domeniul public; ar fi nevoie de o majoritate parlamentară de două treimi pentru ca acestea să fie înapoiate poporului maghiar. Sumele în discuție ar totaliza aproximativ 2,8 miliarde de dolari.

Într-o serie de tranzacții fraudulente, companiile apropiate lui Orbán au achiziționat peste 16.000 de ventilatoare în numele Ungariei, în valoare de aproape 1 miliard de dolari, depășind cu mult numărul de paturi de terapie intensivă și personalul medical capabil să le utilizeze. O analiză a datelor referitoare la comerțul internațional arată că Ungaria a plătit cel mai mult din UE pentru ventilatoarele din China, la un moment dat plătind de 50 de ori mai mult decât Germania.

Una dintre aceste companii a primit și o comandă din Slovenia, al cărui prim-ministru, Janez Janša, este un aliat politic al lui Orbán. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) trebuie să investigheze dacă UE a fost fraudată. Contractul recent pentru vaccinul rusesc, care va face ca Ungaria să fie prima țară europeană care îl va folosi, merită să fie investigat.

În același timp, Orbán încearcă să evite asumarea răspunderii pentru aceste acțiuni și ia măsuri pentru a preveni repetarea situației alegerilor locale din 2019, atunci când partidul său, Fidesz, a pierdut controlul asupra administrației municipale din Budapesta și din alte orașe importante. El face tot posibilul pentru a priva Budapesta de resurse financiare, respingând solicitarea orașului de a împrumuta bani de la Banca Europeană de Investiții pentru cumpărarea unui nou echipament de transport public, adaptat distanțării sociale. Budapesta se confruntă acum cu un deficit de 290 de milioane de dolari în bugetul pe anul 2021. Condiții similare se înregistrează și în alte orașe în care administrațiile locale nu sunt controlate de Fidesz.

Partidele de opoziție ale Ungariei încearcă cu temeritate să-l contracareze pe Orbán, formând o listă comună de candidați pentru alegerile generale din 2022. Însă șansele lor de succes sunt limitate deoarece Orbán poate schimba regulile într-un timp foarte scurt, așa cum a făcut-o deja de mai multe ori până acum. În mod convenabil, Orbán plănuiește să introducă cele mai recente modificări la legea electorală în timp ce pandemia face ravagii, Budapesta este în carantină și soldații patrulează pe străzi.

În plus, Orbán exercită un control aproape total asupra regiunilor rurale, acolo unde locuiește majoritatea populației. El controlează informațiile pe care aceasta o primește, iar procesul de vot din multe sate nu este secret. Practic, nu există nicio modalitate prin care opoziția să poată învinge.

Doar UE poate interveni. De exemplu, fondurile UE ar trebui direcționate spre autoritățile locale, acolo unde încă mai există o democrație funcțională, spre deosebire de ceea ce se întâmplă la nivel național în Ungaria.

UE nu își permite să facă compromisuri asupra prevederilor statului de drept. Felul în care va răspunde la provocarea prezentată de Orbán și Kaczyński va determina dacă va supraviețui ca o societate deschisă care respectă valorile pe baza cărora a fost fondată.

George Soros is Chairman of Soros Fund Management and the Open Society Foundations. A pioneer of the hedge-fund industry, he is the author of The Alchemy of Finance, The New Paradigm for Financial Markets: The Credit Crisis of 2008 and What it Means, and, most recently, In Defense of Open Society.

Copyright: Project Syndicate, 2020.
www.project-syndicate.org

BCR a fost selectată de Comisia Europeană în cadrul unui consorțiu ce a aplicat la inițiativa „INNOSUP-10-2020 – Closing the finance gap for IPR-driven start-ups and SMEs” pentru a primi un grant în valoare totală de 1 milion de euro. Fondurile vor fi utilizate pentru a susține 15 start-up-uri și 15 IMM-uri inovatoare din Uniunea Europeană, inclusiv România, în valorificarea activelor de proprietate intelectuală.

BCR a aplicat la program, ca parte a unui consorțiu cu experiență extinsă în inovare, atât pe plan local, cât și internațional. Din acesta mai fac parte: bwcon GmbH (Germania), Iceberg Consulting SRL (România), Innova  (Italia), Aster Capital Partners (Franța), BUGNION S.p.A. (Italia), CNRS Innovation (Franța) și KMU FORSCHUNG (Austria). 

Programul Leadership4SMEs, parte din inițiativa INNOSUP-10-2020, a fost lansat de Comisia Europeană în 2019. Obiectivul general este de a dezvolta un program complet, care să permită IMM-urilor si startup-urilor inovatoare să-și valorifice în mod eficient activele de proprietate intelectuală, crescând accesibilitatea la oportunități de finanțare corelate cu strategia de afaceri și potențialul pieței. Acesta va fi susținut de o platformă dedicată, autosustenabilă, iar firmele ce vor primi finanțare trebuie să fie stabilite în cel puțin 10 state membre ale UE sau țări asociate programului Horizon 2020.

„Suntem prima banca din România interesată să finanțeze echitabil și activ companiile de tehnologie și de aceea am aplicat la acest grant, pentru că ne va ajuta să găsim instrumente funcționale în vederea evaluării și dezvoltării activelor intangibile pentru startup-uri și IMM-uri, fiind foarte valoroase pentru drepturile de proprietate intelectuală. Aplicarea la acest program de granturi este rezultatul experienței acumulate în programul BCR- InnovX, acceleratorul lansat anul trecut pentru a sprijini antreprenorii români activi în tehnologie. În urma feedback-ului primit de la participanți, ne-am dat seama că firmele care activează în această zonă au nevoie de îndrumare și resurse atunci când vine vorba de finanțarea și conceperea dreptului de proprietate intelectuală”, a declarat Ana-Maria Crețu, Șef Departament Social Banking BCR.

Programul va contribui la:

• protejarea și îmbunătățirea valorii inovațiilor și atractivității companiilor participante pentru investitori;
• reducerea riscului accesului la finanțarea dreptului de proprietate intelectuală;
• creșterea efectului de pârghie a activelor de proprietate intelectuală ale IMM-urilor și startup-urilor sprijinite.

Durata proiectului este de doi ani, iar coordonatorul va fi bwcon GmbH, urmând ca BCR să ofere sprijin membrilor consorțiului, prin alocarea unei echipe specializată în managementul drepturilor de proprietate intelectuală, accelerare de afaceri și finanțare. Proiectul implică realizarea a unei platforme de asistență de tipul one-stop-shop pentru IMM-uri și startup-uri bazată pe drepturi de proprietate intelectuală, accesul la capital privat de creștere și promovarea start-up-urilor selectate prin program. 

Acest proiect a primit finanțare prin programul de cercetare și inovare Horizon 2020 al Uniunii Europene, prin cadrul acordului de subvenționare nr. 951164.

• Jucători TOP 500 ECE: cifra de afaceri totală a crescut cu 5,5%, la 740 miliarde EUR în 2019

• Companiile din Polonia generează cele mai mari câștiguri din Europa Centrală și de Est, cu o creștere agregată a cifrei de afaceri de la an la an

• Cele mai bune 500 de companii din Europa Centrală și de Est au beneficiat de un mediu economic favorabil

• Sectoarele care au condus în clasamentele anterioare sunt din nou printre primele trei în 2019: auto și transporturi pe primul loc, urmat de petrol și gaze, și comerț nespecializat

A douăsprezecea ediție a studiului Top 500 ECE oferă o perspectivă asupra viitorului și rezumă activitatea economică a regiunii de anul trecut, prezentând Europa Centrală și de Est ca o zonă prosperă. De asemenea, analiza descrie situația celor mai mari 500 de companii din regiune în funcție de cifra de afaceri. Declan Daly, CEO Coface Europa Centrală și de Est, explică faptul că „în 2019, majoritatea companiilor din regiunea ECE au beneficiat de un mediu economic favorabil continuu, aspect predominant în cazul economiilor mai mici orientate spre export”. Cifra de afaceri agregată a celor mai mari 500 de companii a crescut cu 5,5%, la 740 miliarde EUR. Din companiile listate, 373 (care reprezintă 74,6% din totalul companiilor, comparativ cu 79% în 2018 și 80% în 2017) au înregistrat o creștere a veniturilor. Astfel, doar 25,4% au înregistrat o stagnare sau o scădere. Cifra de afaceri medie a celor mai mari 500 de companii a crescut la 1.5 miliarde EUR, comparativ cu 1.4 miliarde EUR în 2018.

Polonia conduce în continuare clasamentul

Polonia ocupă prima poziție atât la numărul de companii prezente în top, cât și după cifra de afaceri generată, veniturile agregate ale companiilor poloneze crescând cu 6,6%, ajungând la 283,7 miliarde EUR. Chiar dacă numărul companiilor poloneze incluse în clasamentul Top 500 ECE a scăzut cu 12 (adică de la 175 la 163 companii), structura sa industrială rămâne cea mai diversificată, în ciuda faptului că niciuna dintre cele mai mari industrii nu predomină. Locul doi revine Cehiei, cu un total de 78 de companii, și o cifră de afaceri agregată de 115,4 miliarde EUR, în creștere cu 2,3%. Ungaria a coborât pe locul trei. Cu toate acestea, cifra de afaceri totală a crescut mult mai mult decât media regională, accelerând cu 6,3%.

Sectoare: poziții de top pentru automotive și transporturi, urmat de sectorul petrolului și gazelor

60% dintre veniturile generate în ECE sunt atribuite celor mai mari companii, reprezentate de trei sectoare cheie: automotive și transporturi, petrol și gaze, și comerțul nespecializat. Cea mai mare creștere a cifrei de afaceri a fost înregistrată în sectorul textile, piele și îmbrăcăminte (+23,2%) și în construcții (+ 3,6%). Potrivit lui Declan Daly, „creștere pozitivă a fost înregistrată doar în

sectoarele construcțiilor, electronicii, informației și telecomunicațiilor și în comerțul nespecializat. Metalele, mecanica și precizia, precum și sectorul lemn și mobilier au generat o cifră de afaceri mai mică comparativ cu anul anterior. Pe de altă parte, profiturile nete au scăzut în toate sectoarele, cu excepția celor 4 mai sus menționate.”

Primele trei companii din Top 500 ECE, bine cunoscute din clasamentele anterioare, sunt compania poloneza PKN Orlen (locul 1), Skoda Auto din Cehia (locul 2) și compania multinațională de petrol și gaze MOL din Ungaria (locul 3). Alte companii au făcut un salt uriaș în clasament: Totalizator Sportowy din Polonia (locul 53) a urcat114 locuri cu venituri care au crescut cu 80%. Strabag Poland (197) a generat venituri cu 40% mai mari comparativ cu anul precedent și a câștigat 86 de locuri. Compania bulgară Astra Bioplant Ltd (219), producător de combustibil biodiesel, a crescut cu 155 de locuri în clasament, cifra de afaceri crescând cu 61%. Cel mai mare avans în clasament aparține operatorului slovac de transporturi, Eustream (locul 286), după ce a câștigat 255 de locuri, pe fondul unei creșteri a veniturilor de 76%.

Bazat exclusiv pe numărul de companii, sectorul auto și transporturi este din nou cel mai important (locul 1). În 2019, vânzările de vehicule noi au fost mai slabe decât în anii precedenți, dar au înregistrat totuși o dinamică pozitivă. Potrivit lui Grzegorz Sielewicz, economist regional, Coface Europa Centrală și de Est, „schimbarea preferințelor consumatorilor, încetinirea economică și întârzierile în adaptarea la noile standarde de emisii ale mai multor mărci europene au dus la o ușoară creștere, cu 1,2%, a vânzărilor de autoturisme noi în 2019 în Uniunea Europeană.”

Locul al doilea în clasamentul Top 500 al CEE cu 89 de companii (17,8%), aparține mineralelor, produselor chimice, petrolului, materialelor plastice și produselor farmaceutice. Cifra sa de afaceri rămâne cea mai mare în 2019 – cu un total 172,1 miliarde EUR. Companiile din acest sector operează în principal în segmentul din aval, adică rafinarea și prelucrarea petrolului și gazului. Comerțul nespecializat este reprezentat de 73 de companii în clasamentul actual (+2), ceea ce plasează acest sector pe poziția a treia, cu o cifră de afaceri de 113 miliarde EUR (+ 9,8%). Scorul mediu de rating este de 6,2, cele mai slabe companii având sediul în Letonia, Polonia și Republica Cehă, în timp ce cele mai puternice sunt în Croația și Bulgaria.

Una din patru companii se confruntă cu complicații neașteptate atunci când migrează în cloud

În ciuda eforturilor concentrate de ani de zile, doar 37% dintre companii reușesc să realizeze valoarea maximă așteptată din investițiile lor în cloud, o creștere de doar 2%, față de acum doi ani, conform celui mai recent studiu Accenture.

Raportul, intitulat „Sky High Hopes: Navigating the Barriers to Maximize Cloud Value”, are la bază un sondaj efectuat printre 750 de profesioniști în afaceri și IT din 11 industrii și 17 țări.

Deși realizarea valorii nu a fost niciodată mai importantă, doar 45% dintre liderii de business și IT au declarat că sunt „foarte mulțumiți” de rezultatele lor în cloud, cu 1% în plus față de 2018. Mai mult, doar 29% sunt complet încrezători că inițiativele organizației lor în materie de migrare în cloud vor oferi valoarea așteptată la momentul preconizat.

Raportul Accenture subliniază că, atunci când companiile au folosit mai mult tehnologiile cloud, au obținut rezultate semnificativ mai bune. 46% dintre cei care au adoptat serviciile cloud la un nivel ridicat au declarat că și-au atins pe deplin obiectivele în materie de cloud, comparativ cu 36% dintre cei care au adoptat serviciile cloud la un nivel mediu și 28% dintre cei care au adoptat serviciile cloud la un nivel scăzut.

Companiile recunosc că au nevoie de tehnologii cloud care să contribuie la atenuarea provocărilor majore cu care se confruntă. Conform raportului, 80% dintre directori consideră acum cloud-ul ca un mijloc de atenuare a incertitudinii și de reducere a riscului. În plus, 87% consideră cloud-ul ca fiind o componentă critică a strategiei lor pentru atingerea obiectivelor lor de sustenabilitate corporativă.

„Transformarea bazată pe cloud oferă companiilor cel mai puternic mod de a-și reinventa afacerile, de a valorifica expertiza și creativitatea oamenilor lor, de a-și spori eforturile de sustenabilitate și de a genera valoare pentru părțile interesate”, a declarat Karthik Narain, lider global, Accenture Cloud First. „Dar realitatea este că nu fiecare companie deblochează întreaga valoare potențială a cloud-ului. De fapt, cel mai nou raport al nostru arată o îmbunătățire surprinzător de mică, în doi ani, a rentabilității inițiativelor cloud ale companiilor, sugerând că este necesară o abordare mai atentă și mai holistică. Concurența în epoca COVID-19 și nu numai necesită ca firmele să implementeze o strategie cloud-first, în care fiecare element al afacerii lor să valorifice puterea cloud-ului chiar acum.”

Raportul identifică, de asemenea, potențialele obstacole pentru companii atunci când vine vorba de planurile lor în domeniul cloud și de atingerea obiectivelor. „Lipsa competențelor” a fost inclusă cel mai frecvent în primele trei obstacole percepute de directorii executivi (54%). „Riscul de securitate și conformitate” a fost predominant în rândul tuturor respondenților (46%), urmat de „infrastructura învechită și extinderea aplicațiilor” și „nealinierea între IT și companie” (ambele la 40%).

Studiul arată, de asemenea, că directorii executivi au așteptări semnificativ diferite asupra rezultatelor investițiilor în cloud față de colegii lor din management: 54% dintre directorii executivi sunt complet încrezători în capacitatea organizațiilor lor de a furniza inițiative cloud cu valoarea așteptată la momentul așteptat, față de 34% dintre directorii IT (CIO) și doar 28% dintre directorii financiari (CFO).

„Rezultatele studiului nostru relevă aspectele complexe ale unei migrări de succes către cloud, migrare care să genereze și valoarea anticipată. Vestea bună este că, adoptând o abordare riguroasă, centrată pe rezultate, pentru conceperea unei strategii cloud personalizate, parteneriatul cu experții potriviți și abordarea provocărilor din afara tehnologiei în sine, cum ar fi managementul schimbării forței de muncă, companiile pot obține rezultatele și rentabilitatea investiției pe care le caută”, a adăugat Narain.

Pentru a extrage întreaga valoare comercială a tehnologiilor cloud, Accenture recomandă organizațiilor să adopte moduri fundamental noi de lucru, trecând la noi modele de operare și dezvoltând noi roluri și abilități. Patru domenii cheie pe care companiile trebuie să le abordeze includ:

1. Focus pe valoarea de business: dezvoltați o strategie optimă de cloud ancorată în nevoi de business pentru a identifica oportunitățile de optimizare a costurilor.

2. Managementul schimbării forței de muncă și a culturii: implementați programe de pregătire a talentelor și noi modele de operare pentru a dezvolta cultura, transformând modul în care oamenii lucrează și activitatea pe care o desfășoară pentru a răspunde nevoilor în schimbare rapidă.

3. Date și AI: deblocați date și informații blocate în sisteme învechite cu puterea modelelor de date cloud.

4. Parteneriate de succes: valorificați abilitățile și experiența partenerilor corespunzători pentru a vă spori propriile capacități. Serviciile gestionate în cloud reprezintă adesea o opțiune pentru companiile care doresc să acceseze competențele potrivite, menținând în același timp eficiența din punctul de vedere al costurilor.

Noua cercetare Accenture vine la scurt timp după formarea diviziei Accenture Cloud First, care oferă întreaga gamă de servicii cloud pentru a ajuta clienții din fiecare industrie să devină companii „cloud-first”, astfel încât să își poată accelera transformarea digitală, să inoveze mai repede și să creeze o valoare diferențiată, durabilă. Cu ajutorul a 70.000 de profesioniști în cloud și o investiție de 3 miliarde de dolari în următorii trei ani, reunim o profunzime și o lățime de neegalat de experiență și abilități în cloud, soluții cloud din industrie, capacități ale partenerilor ecosistemici și active care îi ajută pe clienți să realizeze o valoare mai mare din cloud la viteză și scară. Mai multe detalii pe www.accenture.com/cloud