Societatea Națională de Cruce Roșie din România (SNCRR) derulează o campanie națională de informare și conștientizare a populației în vederea limitării infectării cu virusul SARS-CoV-2 printr-un proiect finanțat de United States Agency for International Development (USAID), prin intermediul apelului global al Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC). Beneficiari sunt 23.500 de elevi din 40 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, care vor participa timp de 4 luni la sesiuni de educație pentru sănătate și suport emoțional susținute de voluntari instruiți ai Crucii Roșii Române, 188.000 de adulți, în special din mediul rural și comunități în risc de infectare, care vor primi informații despre prevenția îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2 și sfaturi despre efectele psihologice ale pandemiei, despre reducerea stigmatizării asociate cu boala Covid-19 și despre modalitățile de reducere a stresului provocat de aceasta, precum și 8122 de familii nevoiașe, care vor primi pachete cu produse de igienă.  

Ambasada SUA în România: „Statele Unite sunt alături de România ca parte a eforturilor comune de a gestiona pandemia cauzată de Covid-19 și de a merge mai departe împreună. Ca răspuns la pandemia actuală, am acordat 800.000 de dolari finanțare directă către Crucea Roșie Română pentru a sprijini lupta României cu Covid-19 și pentru a spori rezistența instituțională în comunitățile rurale vulnerabile, iar companiile americane au sprijinit și ele instituțiile publice și organizațiile non guvernamentale care au depus eforturi pentru a gestiona și limita efectele pandemiei. Această inițiativă este o dovadă a generozității poporului american și al angajamentului ferm al SUA de a sprijini România în această perioadă dificilă. Lupta împotriva acestui virus este departe de a fi terminată, dar poporul american rămâne dedicat colaborării cu România în lupta împotriva Covid-19”.

Ioan Silviu Lefter, director general, Crucea Roșie Română:„Crucea Roșie Română rămâne în continuarea în prima linie a ajutorului umanitar alături de cei aflați în nevoie. Conform misiunii noastre, avem în vedere sprijinul acestora cu produse de igienă. Suntem conștienți, totodată, că un rol foarte important  în limitarea transmiterii noului coronavirus este informarea corectă și completă. Cu sprijinul voluntarilor noștri, vom ajunge acolo unde informația este greu de obținut, unde oamenii nu au acces la materiale de informare și de protecție sau unde există un grad înalt de scepticism privind urgența situației în care ne aflăm”.

Structura investițiilor fondurilor de pensii private la 30 septembrie 2020

Volatilitatea ridicată generată de criza sanitară și, implicit,  de cea economico-financiară din trimestrul I al anului 2020 a determinat o atenție sporită față de evoluțiile pe termen scurt ale pieței de capital și o echilibrare fină a portofoliilor fondurilor de pensii private, în sensul creșterii procentului deținerii în titluri de stat. 

Astfel, dacă la nivelul lui decembrie 2019, expunerea pe conturi curente, depozite și titluri era de 74,64%, aceasta a crescut la 79,24% la nivelul lunii martie 2020.

Pe măsură ce piața de capital a consemnat reveniri, având în vedere sentimentul pozitiv cu privire la economiile sprijinite puternic prin programe de relaxare fiscală și monetară, expunerea pe  titluri de stat și depozite s-a diminuat la nivelul de 76,98% (septembrie 2020), fără modificări notabile. Această situație de fapt are în vedere atât performanțele bune ale bursei, realizate în perioada iunie – septembrie, cât și revenirea activelor la valori apropiate de cele înregistrate înainte de izbucnirea pandemiei. 

*titluri de stat, obligațiuni municipale, obligațiuni corporative, obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale (include obligațiuni BERD, BEI, BM și alte obligațiuni emise de organisme străine neguvernamentale)

**titluri de participare – OPCVM, alte organisme de plasament colectiv AOPC, fonduri de mărfuri și metale prețioase

În ceea ce privește Pilonul III de pensii private, structura investițiilor este dominată de conturi curente, depozite și titluri cu venit fix în proporție de 72,42% la septembrie 2020 (ușoară creștere față de nivelul de 71,06% raportat la decembrie 2019). Cea mai mare alocare către această expunere s-a înregistrat în martie 2020, respectiv 74,38%, rebalansare generată de turbulențele și volatilităţile ridicate de pe piața acțiunilor și mărfurilor.

*titluri de stat, obligațiuni municipale, obligațiuni corporative, obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale (include obligațiuni BERD, BEI, BM și alte obligațiuni emise de organisme străine neguvernamentale)

**titluri de participare – OPCVM, alte organisme de plasament colectiv AOPC, fonduri de mărfuri și metale prețioase, private equity

La nivelul întregului sistem de pensii private, din graficul de mai jos se observă că există o preferință pentru investiții în monedă locală (89,5%), urmată de EUR (9,07%) și USD (1,39%).

În concluzie, se poate observa că fondurile de pensii private nu și-au modificat semnificativ expunerile pe diferite instrumente financiare, cu toate rebalansările între instrumente cu venit fix și instrumente de capital, ceea ce le-a permis o volatilitate mai scăzută a valorii unitare a activelor nete (VUAN), precum și un impact redus asupra ratei de rentabilitate.

Despre Autoritatea de Supraveghere Financiară

Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Mai multe informaţii puteţi găsi pe www.asfromania.ro.

• Consumatorii vor fi mai bine protejați de prejudiciile colective de la nivel național sau transfrontalier
• Se introduc garanții pentru a evita abuzul de procedură prin aplicarea principiului „partea care pierde plătește”
• Asociațiile pentru protecția consumatorului pot fi desemnate să lanseze acțiuni în numele consumatorilor

Parlamentul a aprobat azi o nouă lege care va permite grupurilor de consumatori să lanseze împreună acțiuni colective în UE.

Noile norme introduc un model armonizat pentru acțiunea de reprezentare în toate statele membre. Acesta garantează protecția consumatorilor împotriva prejudiciilor colective și introduce garanții adecvate pentru a evita procesele abuzive.

Toate statele membre trebuie să instituie cel puțin un mecanism procedural eficace care să permită entităților calificate (de exemplu, organizații ale consumatorilor sau organisme publice) să introducă acțiuni în instanță pentru acțiuni în încetare (pentru a stopa sau interzice încălcările) sau măsuri reparatorii (compensații). Legislația dorește să îmbunătățească funcționarea pieței interne oprind practicile ilegale și facilitând accesul consumatorilor la justiție.

Mai multe drepturi pentru consumatori și garanții pentru comercianți

Modelul european de acțiune colectivă va permite numai entităților calificate, cum ar fi organizațiile consumatorilor, să reprezinte grupuri de consumatori și să intenteze acțiuni în justiție, în locul cabinetelor de avocatură.

Pentru a introduce acțiuni transfrontaliere în instanță, entitățile calificate vor trebui să respecte aceleași criterii în întreaga Uniune. Ele vor trebui să demonstreze că dispun de un anumit grad de stabilitate. În plus, trebuie să și demonstreze că au activitate publică și că sunt o organizație non-profit. Pentru a sesiza instanțele naționale, entitățile vor trebui să îndeplinească criteriile prevăzute în legislația națională.

Normele mai introduc garanții puternice pentru a evita abuzul de procedură. În acest scop, se folosește principiul „partea care pierde plătește”, care garantează că partea care nu a obținut câștig de cauză suportă cheltuielile de judecată ale părții care are câștig de cauză.

Pentru a preveni și mai mult utilizarea abuzivă a acțiunilor de reprezentare, ar trebui evitate daunele-interese cu caracter punitiv. Entitățile calificate trebuie, de asemenea, să stabilească proceduri pentru a evita conflictele de interese și influența externă, și anume dacă sunt finanțate de o terță parte.

Pot fi introduse acțiuni colective împotriva unor comercianți dacă se presupune că aceștia au încălcat legislația Uniunii într-o gamă largă de domenii, cum ar fi protecția datelor, călătoriile și turismul, serviciile financiare, energia și telecomunicațiile.

În fine, directiva se referă și la încălcările care au încetat înainte de a se iniția sau încheia o acțiune de reprezentare, întrucât ar putea fi necesar să se interzică practica în sine pentru a împiedica repetarea ei.

Raportorul Geoffroy Didier (PPE, Franța) a declarat: „Prin această nouă directivă, am găsit un echilibru între o mai bună protecție a consumatorilor și asigurarea securității juridice de care au nevoie întreprinderile. Într-un moment în care Europa este puternic testată, UE a demonstrat că poate oferi rezultate și se poate adapta la noile realități, își poate proteja mai bine cetățenii și le poate oferi noi drepturi concrete ca răspuns la globalizare și la excesele acesteia.”

Etapele următoare

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor dispune apoi de 24 de luni pentru a transpune directiva în legislația națională și de șase luni suplimentare pentru a o aplica. Noile norme se vor aplica acțiunilor de reprezentare introduse la data aplicării sau după această dată.

Context

Directiva privind acțiunile de reprezentare, propusă în aprilie 2018 de Comisia Europeană, a fost aprobată de negociatorii Parlamentului și de miniștrii Uniunii în iunie 2020. Actul legislativ face parte din Noile avantaje pentru consumatori. El vine ca răspuns la o serie de scandaluri recente legate de încălcarea drepturilor consumatorilor de către unele companii multinaționale. În unele state membre, consumatorii pot deja să lanseze acțiuni colective în fața instanței. De acum înainte, însă, opțiunea va fi disponibilă în toate țările Uniunii.

Coaliția pentru Dezvoltarea României se adresează partidelor politice în perspectiva alegerilor parlamentar și le semnalează un număr de 9 priorități pe care le consideră necesare pentru însănătoșirea economică a României. Sunt principia care vizează creșterea transparenței între cetățeni și administrație și între mediul de afaceri și administrație, stabilitatea fiscal, armonizarea investițiilor publice și private, alocări de fonduri pentru depășirea crizei actuale, negocierile pentru fonduri europene dedicate dezvoltării economice, reforma administrației central și a celi locale, depășirea blocajelor din transporturi, sprijinirea forței de muncă în condițiile actuale, reforma educației.

★

#1 Prima prioritate este creșterea calității dialogului și a transparenței între cetățeni și administrație, și între mediul de afaceri și administrație, prin simplificarea legislației și digitalizare, care să elimine cât de mult se poate interacțiunea fizică dintre contribuabili și administrație. “Cerințele legale pentru firme au ajuns la niveluri care frizează absurdul. Fie că ești o prăvălie cu doi angajați, fie că ești o corporație cu mii de angajați, trebuie azi să ai responsabil cu securitatea muncii, responsabil pentru spălare de bani, responsabil cu protecția datelor, responsabil cu securitatea fizică, care trebuie să producă analize de risc, responsabil cu arhiva, contracte anuale obligatorii de medicina muncii și mai toate astea în dosar cu șină, mai nimic digitalizat. Și cu amenzi usturătoare dacă nu te conformezi. Acestea sunt cerințele generale, cele speciale, pe domenii de activitate specifice, vin deasupra și sunt mult mai multe. Costurile pe care societățile comerciale le au anual ajung uriașe. Mediul de afaceri are nevoie de simplificare și digitalizare administrativă. Aceste obligații ale companiilor au devenit o povară uriașă.”, a declarat Dragoș Petrescu, coordonatorul CDR.

#2 Pe plan fiscal, mediului de afaceri are nevoie stabilitate, digitalizare, consolidare și operaționalizare a facilităților fiscale pentru cercetare și dezvoltare. Cota unică de impozitare reprezintă de mulți ani unul dintre pilonii de bază ai sistemului de impozitare din România, un sistem simplu, ușor de înțeles și de aplicat și care încurajează conformarea voluntară a contribuabililor onești. Solicitarea unanimă a mediului de afaceri către puterea politică ce va urma după alegeri, indiferent care e aceea, este să mențină cota unică. “După un an atât de greu, pentru a restabili echilibrul bugetar în 2021, soluția nu trebuie să fie introducerea de taxe și impozite noi, sau creșterea celor existente, ci creșterea gradului de colectare concomitent cu reducerea și eliminarea economiei informale”, a arătat Ramona Jurubiță, membru în consiliul de conducere CDR.

#3 În planul investițiilor, CDR susține încurajarea, îmbinarea și armonizarea dintre investițiile publice și private, mai ales în sectoare cheie – educație, sănătate, infrastructură – și proiectarea unui cadru legal care să acomodeze investiții de anvergură, investiții strategice, transformative pentru economia digitală și verde de mâine a României.

#4 În privința pachetelor de susținere economică acordate în contextul crizei pandemice, CDR consideră necesară concentrarea alocării fondurilor de 80 miliarde euro spre acțiuni de remediere a consecințelor crizei cu efect multiplicator imediat. Trebuie început prin acoperirea cheltuielilor sistemului de sănătate pentru combaterea efectelor pandemiei și continuat cu remedierea consecințelor crizei asupra pieței forței de muncă și furnizarea de capital pentru companii (de lucru, pentru investiții, recapitalizare) pentru menținerea lanțurilor și a circuitului economic.

#5 În privința fondurilor europene, CDR consideră necesar ca România să negocieze un procent mai mare către dezvoltarea economică, investiții cu efect direct în economia reală și acceptarea la finanțare a proiectelor private, acestea putând  genera lichiditate mai rapid. CDR susține prioritizarea finanțării proiectelor de investiții publice mature – în consultare cu mediul de afaceri, dar pe baza determinării decalajelor -, alocarea unui procent cât mai mare spre proiecte generatoare de venituri, care să susțină lichiditatea (inclusiv pentru municipalități), înființarea de urgență a unei bănci promoționale a României

• pentru a ține cont de specificul României și a orienta fondurile preponderent spre dezvoltare economică
• și crearea unei structuri dedicate de coordonare, în subordinea directă a Primului Ministru, pentru generarea și monitorizarea implementării de proiecte.

#6 Prioritatea șase este reforma administrației centrale și locale. „România are nevoie de un aparat administrativ mai suplu și mai flexibil, depolitizat, dar și de digitalizare și de indicatori de perfomanță a personalului” a spus Florin Jianu, membru în Consiliul de Conducere CDR. CDR consideră necesare modernizarea organigramelor din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și stabilirea de indicatori de performanță pe baza indicatorilor din țările europene cu cele mai eficiente administrații locale, precum număr de angajați / număr de locuitori, pondere maximă a bugetului de salarii în total buget al UAT, pondere minimă a bugetului de investiții în total buget UAT.

#7 A șaptea prioritate este infrastructura de transport, unde CDR cere rezolvarea cauzelor majore ale blocajelor, respectiv contestațiile abuzive pe care legea achizițiilor publice le-a permis, licitarea pe loturi mari cu mulți subcontractanți (de exemplu, Polonia separă licitațiile pe tipuri de lucrări, iar în licitațiile de infrastructură feroviară, construcțiile civile sunt separate de sistemele de semnalizare inteligente) și exproprierile de interes public întârziate. La toate acestea, se adaugă lipsa capacității instituționale de a gestiona aceste proiecte strategice.

#8 Pentru piața muncii, în contextul prelungirii crizei generate de pandemie, CDR consideră că este necesară continuarea măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (șomaj tehnic, kurzarbeit, sprijin pentru relansarea activității). Criza forței de muncă dinainte de pandemie a fost pusă în paranteză de criza economică actuală, dar problema forței de muncă nu va dispărea. “E nevoie să transformăm România într-o țară atractivă, în care să vrei să înveți, o țară în care să vrei să trăiești. Avem nevoie de un plan pentru reducerea emigrării și de încurajare a diasporei de revenire în țară. Avem nevoie să simplificăm imigrarea și avem nevoie să importăm forță de muncă”, a declarat Dragoș Anastasiu, membru în consiliul de conducere CDR.

#9 A noua prioritate este reforma educației, care nu se face doar pe hârtie, ci vine cu schimbarea de atitudine, de perspectivă și de mentalități și cu recunoașterea școlilor particulare ca parte integrată și recunoscută a sistemului național de învățământ. CDR susține sincronizarea educației cu nevoile mediului de afaceri, pe toate palierele. Avem nevoie de promovarea educației vocaționale, duale și tehnologice, dar și de educație superioară adaptată. În contextul în care criza pandemică a arătat cât de în urmă suntem cu digitalizarea în educație, CDR consideră necesară accelerarea formării cadrelor didactice în literație și pedagogie digitală, atât formarea inițială cât și pe parcursul vieții profesionale, pentru a evita să avem o generație de elevi ratată, adică un dezastru pentru România.

Aici lista extinsă cu prioritățile CDR pentru ca România să traverseze actuala criză economică.

CEC Bank continuă să raporteze rezultate solide în ciuda contextului economic actual. Astfel, după primele nouă luni ale anului, CEC Bank înregistrează un profit net de 274,2 milioane de lei.

Profitul la nouă luni, conform rezultatelor preliminare neauditate, este peste nivelul bugetat și contribuie la consolidarea băncii: rata fondurilor proprii totale este de 24,91%, semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR), în timp ce lichiditatea imediată este la un nivel confortabil, de 44,31%, situându-se cu mult peste limita minimă de 35% stabilita conform reglementarilor interne, asociata unui profil de risc scăzut.

”Evoluția rezultatelor CEC Bank este încurajatoare, în contextul unui mediu caracterizat de incertitudine și un nivel redus al dobânzilor. Am reușit să creștem în toate zonele de activitate și continuăm să implementăm strategia de modernizare a băncii. CEC Bank își adaptează modelul de business, urmărind digitalizarea serviciilor și diversificarea surselor de venit, prin creșterea ponderii veniturilor din comisioane și operațiuni”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank.

De la începutul anului, CEC Bank a implementat o serie de proiecte în direcția digitalizării serviciilor bancare: a demarat un amplu program de investiții pentru înlocuirea flotei de bancomate cu echipamente de ultimă generație, a lansat CEC_IN, un flux care permite deschiderea online de conturi, a lansat Apple Pay și Google Pay și a adus îmbunătățiri serviciilor de mobile și internet banking. De asemenea, în contextul pandemiei COVID-19, banca a implementat măsurile necesare pentru a proteja sănătatea clienților și salariaților săi, dar și măsuri de sprijinire a mediului de afaceri și a economiei reale.

Profitul net raportat de CEC Bank în primele nouă luni din 2020 a fost de 274,2 milioane de lei. Rezultatul a fost afectat în principal de majorarea cheltuielilor  nete cu provizioanele  aferente creditelor, până la nivelul de 221,4 mil. lei la sfârșitul lunii septembrie 2020 (cu 110 milioane lei peste nivelul din perioada similară din 2019), precum  și de ajustările  nete negative,  în valoare de circa 43 de milioane de lei, generate de modificările clauzelor contractuale în vigoare, în special ca urmare a modificării condițiilor contractuale prin amânarea la plata a ratelor de credit. În contextul economic actual, Banca estimează că și în ultima parte a anului va înregistra o majorare a  provizioanelor aferente creditelor.

CEC Bank a înregistrat venituri nete din dobânzi în valoare de 832,3 milioane de lei, nivel apropiat de cel din perioada similară a anului trecut, într-un context caracterizat de reducerea dobânzilor. Pe piața interbancară, media ratelor ROBOR la 3 luni a scăzut de la 3,16% în primele nouă luni din 2019, la 2,49% în perioada ianuarie-septembrie 2020. Veniturile nete din comisioane au crescut cu circa 6%, ajungând la 190,9 milioane de lei, pe fondul creșterii volumului de operațiuni.

Activele totale ale CEC Bank au urcat la 37,5 miliarde de lei, cu un plus de peste 14% de la începutul anului. Portofoliul de credite acordate clientelei, la valoare brută s-a majorat cu circa 9%, cu ritmuri de creștere aproximativ egale pe segmentele persoane fizice și companii. În cazul companiilor, împrumuturile acordate în cadrul programelor guvernamentale au înregistrat cea mai mare creștere (+762,6 milioane de lei), programul IMM Invest jucând un rol esențial. CEC Bank a primit până în prezent peste 4.600 de solicitări în cadrul acestui program, din care peste 1.200 au fost aprobate, iar alte 1.500 sunt în diferite etape de analiză. Pe segmentul persoanelor fizice, cea mai mare creștere s-a înregistrat pe segmentul creditelor pentru locuințe  (23%), soldul acestora crescând cu circa 420 de milioane de lei de la începutul anului.

Depozitele atrase de la clienți au crescut cu circa 12% de la începutul anului, la 31,1 miliarde de lei. Pe segmentul persoanelor fizice, creșterea a fost de 8,3%, iar pe segmentul segmentul persoanelor juridice, de peste 23%.