Primul centru de transformare integrativă din România, Centrul Fericirii Bucureşti, vinde majoritatea părților sociale către rețeaua de centre de estetică & wellness FIT4YOU.

Anunţând vânzarea, Florina Oneţiu, fondatorul (în 2015) şi acţionarul majoritar al Centrului Fericirii, subliniază: „Centrul Fericirii a adus starea de bine promisă pentru mii de oaspeți în acești ani. Pentru a duce visul mai departe și a excela în servisarea a cât mai multor consumatori de stare de bine, am decis să vând majoritatea părților sociale ale business-ului către FIT4YOU pentru a dezvolta un loc de excelență în România prin unirea a două entități puternice în industrie, care vor aduce, în final, cea mai mare valoare adăugată consumatorului de estetică & wellness din România. Brandul Centrul Fericirii va trece printr-o perioadă de rebranding. Zona de B2C (business to consumer) se va trasnforma în câteva luni în FIT4YOU. Brandul Centrul Fericirii va rămâne pentru a deservi clienții de programe online și pentru B2B (programele de corporate)”.

Fondatorul FIT4YOU, Mircea Brânzei, spune la rândul său: „Activez în industria de estetică & wellness de peste 6 ani. Fit4You reprezintă o rețea de centre de estetică & wellness dotate cu cele mai noi tehnologii, întotdeauna orientate spre a aduce clienților cele mai eficiente variante de tratamente pentru a obține rezultatele dorite. Întotdeauna am apreciat conceptul și performanțele Centrului Fericirii și, împreună cu tot ce au creat ei ca sisteme de lucru și management, sunt convins că vom construi cea mai performantă rețea de estetică & wellness din România. Impactul pe care îl urmărim va susține atât consumatorul final, dar și evoluția și profesionalizarea industriei de wellness din România”.

Centrul Fericirii este caracterizat prin aceea că „a adus pe piața de wellbeing din România un concept nou, unic, care a generat o cifră de afaceri care l-a plasat în top companii din industrie. În patru ani de zile, Centrul Fericirii a înregistrat o creștere constantă a cifrei de afaceri, ajungând să finalizeze anul 2019 cu o cifră de afaceri de peste 2 milioane de lei”. Centrul Fericirii lucrează cu sisteme de lucru la standarde internaționale, bazate pe manuale de proceduri operaționale, procese automatizate, softuri informatice. În momentul actualei tranzacţii, Centrul Fericirii însumează în anii de activitate de până acum 10.000 de clienți și o profitabilitate netă de 20%.

Noul acționariat anunţă că „va păstra aceleași zone de servicii integrate în cadrul Centrului Fericirii, care se va transforma în câteva luni în FIT4YOU: Zona Wellness, cu remodelare corporală și estetică facială, ca slăbire localizată, eliminare celuită, tonifiere, detoxifiere, epilare definitivă, estompare vergeturi, relaxare, tratamente faciale lifting &amp, antiage; Zona Specialiști, cu kinetoterapie, psihoterapie, nutriție, estetică medicală, biorezonanță, coaching; Zona de antrenamente specifice, cu antrenor personal; Zona de lounge, cu sucuri și produse de îngrijire. Centrul cu noul acționariat va fi îmbunătățit cu aparatură de ultimă generație, cu servicii de estetică precum epilare definitivă, tuneluri detox, aparat performant de hidrocolonoterapie, aparate pentru estetică facială. În plus, centrul aduce un concept inovativ prin servisarea clienților cu meniuri complete pentru întreaga zi, sănătoase și gustoase, realizate de nutriționiști, livrate direct acasă sau la birou. Astfel clienții câștigă timp, manâncă sănătos, echilibrat și se simt bine. Cu acest suflu nou și unind două echipe performante, noul centru promite sa aibă soluția completă pentru starea de bine a oricărui bucureștean, și nu numai”.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunţă că agenţii economici din judeţ au în acest moment 142 de locuri de muncă vacante: 8 – pentru studii superioare, 67 – pentru studii medii, 17 – pentru muncitori calificaţi, 50 – pentru muncitori necalificaţi. Oferta este pentru profesii, meserii, ocupaţii precum specialist marketing, lucrător, pizzar, ospătar, vopsitor auto etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Euler Hermes, definit ca „liderul global în asigurarea de credit comercial şi recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor”, analizează riscul de țară al României pentru anul în curs. Aprecierea este că, în ansamblu, creșterea economică va fi moderată. În acest sens, argumentele sintetizate sunt următoarele: „Creșterea reală a PIB-ului României a încetinit semnificativ de la + 7% în 2017 la + 4,1% în 2018, deoarece economia de supraîncălzire se răcise. Creșterea s-a văzut din nou până la + 5% an/an în primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus până la + 4,4% în trimestrul II. Media + 4,7% an/an în primul semestru al anului 2019 s-a datorat în principal unei recuperări puternice a creșterii investițiilor (+ 11,4% an/an) după ce s-a contractat cu -3,2% în 2018, în parte datorită stimulului fiscal. Cu toate acestea, stocurile au scăzut -1,1 pp de la creșterea semestrului I 2019, în principal din cauza eliminării stocurilor din T2. Atât cheltuielile consumatorilor, cât și cele publice au fost puternice în primul semestru (ambele + 6% an/an). Creșterea exporturilor a încetinit la + 4,1% an/an în primul semestru (+ 4,7% în 2018), deoarece cererea din Europa de Vest a scăzut. Întrucât importurile s-au extins cu + 7,3%, cererea externă netă a scăzut -1,4 pp de la creșterea PIB în primul semestru al anului 2019”. Studiul duce la previziunea că, „pe fondul scăderii cererii globale, al tensiunilor comerciale continue și al creșterii mult mai reduse în Zona euro – principala destinație de export a României – experții Euler Hermes prognozează o creștere a PIB-ului care va ajunge la + 4,2% în 2019 și va încetini la + 2,8% în 2020”.

De asemenea, Studiul arată că „inflația prețurilor de consum a sărit de la o medie anuală de 1,3% în 2017 la 4,6% în 2018, determinată de creșterea salariilor, de stimularea fiscală pro-ciclică și de politicile monetare prea libere. De fapt, combinația acestor factori și o inflație intensă au fost semne clare ale unei supraîncălziri a economiei care a început în 2017. Chiar dacă creșterea s-a răcit oarecum după 2017, indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu adevărat. Între timp, după ce inflația prețurilor de consum a moderat la 3,3% la sfârșitul anului 2018, aceasta a crescut din nou la o medie de 3,9% an/an în primele trei trimestre ale anului 2019, iar în șapte din nouă luni a fost peste obiectivul de inflație de 2,5% ± 1pp. al Băncii Naționale a României (BNR, banca centrală). Cu toate acestea, BNR și-a menținut rata dobânzii cheie de politică stabilă la 2,5% din mai 2018. Prin urmare, ratele dobânzii reale sunt negative, ceea ce, în principiu, necesită o înăsprire monetară. Asta înseamnă că politica monetară este încă prea liberă. Finanțele publice au continuat să se deterioreze. Din cauza stimulului fiscal pro-ciclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la doar -0,7% din PIB în 2015 la -3% în 2018. Deficitul este foarte probabil să crească în continuare la aproximativ -4% în 2019, ca rezultat al restituirii TVA întârziate din 2018 și, în special, a creșterilor substanțiale ale pensiilor (+ 15% în 2019, + 40% în 2020 au fost anunțate de guvernul anterior care s-a prăbușit în octombrie 2019). FMI a calculat că aceste creșteri ale pensiilor, cu excepția cazului în care guvernul pune în aplicare măsuri de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitele fiscale și ale contului curent ale României la aproximativ -8% din PIB și ar face ca datoria publică să crească cu 20 pp din PIB (de la aproximativ 36%) până în 2022”.

Referitor la activitatea de guvernare, studiul observă că „prim-ministrul Orban a anunțat intenția de a restrânge unele dintre măsurile fiscale puse în aplicare de predecesorul său, pentru care România a fost criticată de UE și de investitori. Cu toate acestea, stăpânirea acestor politici fiscale în expansiune nu va fi ușoară decât la următoarele alegeri parlamentare, programate pentru sfârșitul anului 2020, întrucât guvernul minorității lui Orban va avea nevoie de sprijin din partea parlamentarilor din opoziție pentru a promova proiectele de lege. Și anularea creșterilor de pensie anunțate se poate dovedi dificilă într-un an electoral. Prin urmare, situația actuală indică un anumit risc de modificări bugetare ad-hoc pe tot parcursul anului 2020 și un domeniu de aplicare redus pentru planificarea bugetului pe termen lung înainte de alegeri. În consecință, deficitul fiscal poate ajunge și la aproximativ -4% din PIB în 2020. Deficitul anual de cont curent s-a extins de la -0,7% din PIB în 2014 la -4,6% în 2018 și mai mult de -5% în primul trimestru al anului 2019. În mod crucial, doar 45% din deficiența din primul semestru 2019 a fost finanțată prin investiții directe străine nete (IED), cu mult sub un nivel confortabil de 75% și în scădere față de un nivel recent recent de 146% în 2016. Ne așteptăm ca deficitul de cont curent să rămână mare în următorii ani. În combinație cu creșterea prognozată a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finanțare externă la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa rata de scădere a raportului datorii externe-PIB de la 75% din PIB în 2012 la 49% în 2018 – prognozăm un raport de 51% în 2020. Rata de schimb a leului (RON) a fost relativ stabilă în ultimii ani, în ciuda supraîncălzirii economiei. RON s-a depreciat între -1% și -2% în medie p.a. fata de EURO. Aceasta este o performanță adecvată pentru o piață emergentă. Cu toate acestea, BNR a aplicat o serie de instrumente pentru a interveni pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei. Între timp, rezervele valutare ale BNR s-au schimbat în mare parte din 2016, în intervalul de 31-36 miliarde EUR (35,6 miliarde EUR în august 2019).  Însă asta înseamnă că acoperirea valutară a importurilor a scăzut de la 5,7 luni sănătoase la sfârșitul anului 2015 la patru luni la jumătatea anului 2019. O scădere suplimentară a acestui raport ar putea ridica îngrijorarea investitorilor, în special pe fondul creșterii deficitelor gemene, a politicii fiscale în expansiune, a inflației ridicate și a slăbirii perspectivei economice globale. Nu este scenariul nostru central, dar nu se poate exclude în totalitate că o schimbare a sentimentului de investitor, o scădere considerabilă a cererii de export, precum și șocurile politicii interne, ar putea duce la un moment dat la ieșiri de capital și să provoace o oprire bruscă a creșterii economice. Rămâne de văzut dacă noul guvern român ia măsuri suficient de îndrăznețe pentru a îmbunătăți încrederea investitorilor”.

Referitor la colectarea datoriilor, studiul observă că, „deși reglementările României cu privire la plățile întârziate sunt mai exigente decât normele UE în materie, comportamentul de plată al companiilor autohtone rămâne problematic. Procedurile legale sunt lungi și costisitoare, prin urmare, ar trebui să se ia în considerare utilizarea arbitrajului sau a unui forum european străin, deoarece atât hotărârile arbitrale, cât și deciziile pronunțate în țările UE sunt destul de executorii. Înainte de începerea acțiunilor legale de orice fel, este esențial să se efectueze acțiuni prealabile. Într-adevăr, pe măsură ce trece timpul, șansele sunt ca rău-platnicii să devină insolvenți. În astfel de cazuri, recuperarea datoriei devine practic imposibilă”.

Țara noastră are câteva puncte forte, cum ar fi: „calitatea de membru al UE și relații internaționale destul de bune, datoria publică scăzută, sector industrial competitiv, sediu de afaceri adecvat”. Ca puncte slabe, sunt identificate „instabilitatea guvernului, arierate ale întreprinderilor de stat, stimulent fiscal excesiv, pro-ciclic începând din anul 2015, vulnerabilitățile sectorului bancar, datorii din sectorul privat ridicat (în special în valută), creșterea rapidă a deficitului de cont curent, în timp ce intrările nete de investiții străine directe sunt în scădere, sarcina datoriei externe ridicate.

Dr. Aurel Vainer, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), membru al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (AGER), a fost distins cu Crucea de merit în rang de ofiţer a Ordinului de merit al Republicii Federale Germania de către preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, la recomandarea ministrului federal al afacerilor externe, Heiko Maas.

Înalta distincție a statului german i-a fost înmânată dr. Aurel Vainer de către ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt (foto gov.ro). La ceremonie a participat prim-ministrul Guvernului României, Ludovic Orban.

Primind înalta distincţie, dr. Aurel Vainer a subliniat: „În viaţa de zi cu zi treci prin multe (…), dar am rămas cu aceeaşi stimă şi consideraţie pentru munca prestată, pentru demnitate. (…) Sunt extrem de bucuros în legătură cu evenimentul de astă-seară. Am primit în viaţă diferite medalii, decoraţii, diplome, dar mie mi se pare această decoraţie a statului german democrat un mare semn de bine pentru lume. (…) Am cele mai bune sentimente faţă de germani”.

În contextul ceremoniei, dr. ing. Costică T. Mustață, președintele CCIB, a spus: „Această distincție reprezintă încă o recunoaştere a caracterului remarcabil al OMULUI Aurel Vainer, o recunoaștere a onestității și eleganței desăvârșite, în discurs și fapte, dovedite zi după zi, de-a lungul întregii sale vieți, puse în slujba oamenilor și în slujba comunităților din care face parte. Numele dr. Aurel Vainer este indisolubil legat de evolutia sistemului cameral și a Camerei bucureștene, pe care le-a susținut fără rezerve, le-a apărat cu tenacitate și cu argumente și a fost întotdeauna mândru să fie asociat cu instituția camerală. Noi, la rândul nostru, suntem onorați și mândri să îl avem alături de noi! Suntem onorați și mândri pentru că meritele sale incontestabile și vocația de om al dialogului i-au fost recunoscute la acest înalt nivel!”