Retailerul german Lidl va inaugura în data de 19 decembrie, la Sf Gheorghe, ultimul magazin din acest an, după un tur de forță în urma căruia au apărut pe hartă 23 supermarketuri noi, scrie  ECONOMICA.NET.

De asemenea, anul 2019 a fost astfel pentru retailerul german, al treilea după cifra de afaceri, unul de excepție din punct de vedere al expansiunii.Investițiile sunt și ele pe măsură, de aproximativ 9,8 milioane de euro.

Discounterul german Lidl a investit anul acesta cel puțin 9,8 milioane de euro în construcția de noi magazine, rețeaua urmând să ajungă la final de an la un număr de 261 de supermarketuri, cu 23 mai multe decât anul trecut, arată informațiile ECONOMICA.NET.

În medie, construcția unui magazin Lidl presupune o investiție de aproximativ 2 milioane de lei ( 430.000 de euro), din informațiile ECONOMICA.NET, ceea ce înseamnă că anul acesta retailerul a investiit în jur de 9,8 milioane de euro în expansiune (doar partea de construcție).

Lidl are aproximativ 287.000 de angajați, dintre care peste 6.500 în România, unde retailer-ul german are deschise peste 260 de magazine și 5 centre logistice.

Preţurile petrolului au crescut miercuri cu peste 4%, în urma unei scăderi peste aşteptări a stocurilor din Statele Unite şi a speranţelor privind o reducere mai mare a producţiei de către OPEC, la o reuniune care începe joi, la Viena, potrivit News.ro.

Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a crescut cu 3,8%, la 63,14 dolari pe baril.

De asemenea, stocurile de petrol din Statele Unite au scăzut cu 4,9 miliarde de barili în săptămâna încheiată pe 29 noiembrie, a anunţat miercuri Administraţia pentru Informaţii în Domeniul Energiei din SUA. Declinul este de trei ori mai mare comparativ cu cel de 1,4 milioane de barili anticipat de analiştii intervievaţi de FactSet, conform sursei amintite.

Înaintea reuniunii de joi, ministrul irakian al Petrolului, Thamer Ghadhban, a sugerat că statele membre ar putea să se îndrepte către o reducere mai accentuată a producţiei, cu încă 400.000 de barili pe zi.

România a avut, în octombrie, a doua mare creștere a prețurilor producției industriale din Uniunea Europeană, comparativ cu anul anterior, arată datele publicate de biroul european de statistică, Eurostat.

De asemenea, ritmul de creștere al prețurilor producției industriale a fost de aproape 2 ori mai rapid decât cel înregistrat la nivelull Uniunii Europene în ansamblu, conform Profit.ro. Deși ritmul de creștere al acestor prețuri a continuat să încetinească, România a fost depășită în funcție de scumpirile înregistrate la producătorii de industrie, ca și în luna anterioară, doar de Bugaria.

Astfel, prețurile producției industriale au crescut, în România, cu 2,9% față de octombrie 2018, în timp ce, la nivelul UE, a fost înregistrată o scădere de 1,6%.  

În același timp, majorarea prețurilor la producători poate anticipa majorarea prețurilor de consum (măsurată prin evoluția indicelui prețurilor de consum – IPC), inflația de la producător putând fi transmisă către consumatorul final. La nivelul UE și al zonei euro au fost înregistrate creșteri lunare de 0,1%.

Un litru de benzină ar urma să coste, de la 1 ianuarie, între 5,13 și 5,26 lei, iar unul de motorină, între 5,29 și 5,41 lei, în urma deciziei Parlamentului de eliminare a supraaccizei, relevă calcule Profit.ro, însă acest calcul este valabil doar în situația în care celelalte elemente care influențează prețul rămân constante.

De asemenea, impactul deciziei Parlamentului, care încalcă însă legislația europeană, este de aproximativ 45 de bani/l, iar în cazul în care, de teama Comisiei Europene, guvernanții vor corecta accizele la nivelul minim impus de UE, acest impact se va reduce cu 6 bani/l, la 39 de bani/l, potrivit sursei citate.

Astfel, de la 1 ianuarie 2020, dacă legea prin care se elimină supraacciza nu ar fi fost adoptată, nivelul accizelor la benzină și motorină ar fi trebui, potrivit prevederilor Codului Fiscal, să fie actualizate cu rata inflației anunțată de INS în octombrie, de aproximativ 3,4%.

Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (FII3M) a pornit un ciclu de prezentări itinerante către mediul investițional din statele afiliate. Primul eveniment de acest fel s-a derulat la București: conferința „Region’s needs and the role of the Three Seas Initiative Investment Fund”.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică formată din 12 state situate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră: Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia. În total, la nivelul Uniunii Europene, ele reprezintă 28% din teritoriu și 22% din populație (114 milioane de locuitori). Inițiativa celor Trei Mări are ca obiective creșterea puternică a dezvoltării economice, întărirea coeziunii Uniunii Europene, amplificarea legăturilor transatlantice.

FII3M, înființat în mai 2019 de Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK) – banca de dezvoltare a Poloniei și de Guvernul României – prin EximBank, este definit „ca expresie economică a deciziei șefilor de state și guverne din regiunea Mării Baltice, Mării Adriatice și Mării Negre de a stimula activitatea investițională în proiecte de anvergură în această zonă”. Fondul îşi propune să susţină implementarea de proiecte din domenii prioritare ale regiunii celor Trei Mări: infrastructura de transport (căi ferate, navigație internă, porturi, autostrăzi etc.), energia, infrastructura digitală. Sursele de finanțare sunt asigurate de BGK și EximBank România. Contribuția totală este de peste 500 milioane de euro. Totodată, „fondul este deschis investitorilor naționali sau supranaționali din țările regiunii, celor instituționali din întreaga lume, precum și colaborării și susținerii internaționale prin Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare”.

În contextul reuniunii inaugurale, Beata Daszyńska-Muzyczka, președintele Consiliului de Supraveghere al FII3M, a subliniat: „Conferința de la București marchează începutul procesului de creștere a notorietății Fondului celor Trei Mări – un nou instrument financiar, complementar fondurilor structurale ale Uniunii Europene, dar bazat pe reguli comerciale. Fondul celor Trei Mări este dedicat susținerii investițiilor care vor reduce decalajele de infrastructură încă existente între Vestul și Estul Europei. Împreună cu România am înființat acest vehicul la care alte 10 state se află în proces de aderare. România este un partener foarte important pentru noi în regiunea celor Trei Mări, iar dezvoltarea sa rapidă este în interesul întregii Uniuni Europene”.

La rândul său, Pawel Nierada, membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului din partea BGK, a precizată că „necesarul de investiţii în ţările din această regiune e uriaş. E vorba de aproape 600 de miliarde de euro în ţările I3M, şi asta doar ca să le aducem la nivelul actual al ţărilor din vestul Europei. Totalul bugetului alocat de UE pentru această regiune în următorul exerciţiu bugetar este de 42 de miliarde de euro, sumă care pare foarte mare, dar împarţită la cei 7 ani ai exerciţiului bugetar, revin 6 miliarde pe an. Deci, dacă necesarul de finanţare este de aproape 600 miliarde de euro, ne-ar trebui 100 de ani ca să ajungem din urmă nivelul occidental”.

În calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al FII3M a spus: „Datorită eforturilor excepționale din ultimele luni ale fondatorilor săi, BGK din Polonia și EximBank din România, FII3M este pe punctul de a deveni operațional în totalitate, demonstrând angajamentul nostru ferm pentru un instrument investițional care poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică și socială a regiunii. În acest moment, ne aflăm în diferite stadii de negociere cu alte state din regiunea celor Trei Mări care doresc să se alăture fondului, context în care am inițiat această serie de evenimente de promovare a cadrului, scopului și a obiectivelor FII3M. Dincolo de promovare, aceste evenimente se constituie într-o invitație adresată decidenților din statele regiunii de a concepe și promova proiecte majore, bancabile, în infrastructură. FII3M își propune să reducă decalajele de dezvoltare dintre diferite zone ale Europei și, astfel, având această misiune ambițioasă, să aducă beneficii nu numai țărilor din regiunea celor Trei Mări, ci și întregii Uniuni Europene”.  

Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK) se caracterizează prin aceea că „este o bancă de dezvoltare de stat care inițiază și implementează proiecte care susțin creșterea economică a Poloniei și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. BGK implementează scheme de garantare și asigurare care contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri. O caracteristică definitorie a activității BGK este și susținerea companiilor poloneze în afara țării. BGK implementează programe europene și distribuie fonduri europene la nivel regional și național, fiind de asemenea implicată în programe de susținere a accesului la locuințe pe piața rezidențială”.

Caracteristica EximBank România este că „se implică activ în susţinerea şi promovarea mediului de afaceri românesc, sprijinind proiectele companiilor locale. Înființată ca agenție de export, EximBank a urmat un parcurs ce i-a permis să depășească acest statut, păstrându-și în același timp unicitatea. Pentru că acționează ca agent al statului pe piața românească de garanții și asigurări, EximBank este unul dintre canalele prin care fondurile publice, puse la dispoziție de statul român, se infuzează în economia reală, contribuind la creșterea competitivității companiilor locale”.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,03%, cel mai mare nivel din ultima lună, potrivit datelor publicate, luni, de Banca Naţională a României (BNR).

Luni, acest indice a urcat la 3,03%, cel mai mare nivel din 29 octombrie, când a fost tot 3,03%, scrie News.ro

ROBOR la 6 luni a urcat de la 3,09% la 3,12%, cel mai mare nivel din 25 octombrie, când a fost tot 3,12%, potrivit sursei amintite.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Rata șomajului înregistrată la nivel național s-a situat, în octombrie, la 2,98%, în scădere cu 0,35 puncte procentuale față de aceeași lună din 2018 și cu 0,02 puncte procentuale față de luna septembrie, arată datele publicate, luni, de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

De asemenea, din totalul șomerilor înregistrați, 51.267 au fost indemnizați (+2.362 în comparație cu luna se septembrie) și 207.470 neindemnizați (-4.261), conform Profit.ro. Pe medii de rezidență, numărul șomerilor se prezintă astfel: 80.357 șomeri provin din mediul urban și 178.380 șomeri din mediul rural. Potrivit sursei citate, cei mai mulți șomeri aveau între 40 și 49 de ani (68.433), urmați de cei din grupa de vârstă de peste 55 de ani (49.173), la polul opus aflându-se persoanele între 25 și 29 de ani (12.615).

Termoenergetica este, de la 1 decembrie, noul operator de termie din Capitală. Primarul General, Gabriela Firea, a semnat contractul de delegare a gestiunii directe a serviciului de termoficare, scrie Investenergy.

Contractul intră in vigoare la data de 01.12.2019 și a fost încheiat între Primaria Municipiul Bucuresti – prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov – și Compania Municipală Termoenergetica București S.A., condusa de Alexandru Burghiu. De asemenea, compania a preluat, în integralitate, activitatea RADET și angajații fostei regii, pentru a asigura continuitatea furnizării agentului termic în București. Compania va continua și va dezvolta investițiile începute de fosta regie pentru modernizarea sistemului de termoficare, necesare pentru reducerea avariilor în rețea.