Campania „1 Centimetru de Fapte – Cu Toții în Linia Întâi” aduce primele ajutoare la Spitalul din Suceava

0

SUCEAVA, 12 APRILIE: Parteneriatul între antreprenorul Ștefan Mandachi și Crucea Roșie Suceava aduce primele echipamente la Spitalul Județean de Urgențe din Suceava.

Primele achizitii de materiale de protecție pentru personalul medical și de echipamente pentru secția de terapie intensivă a Spitalului din Suceava au fost realizate la doar două săptămâni de la începutul campaniei „1 Centimetru de Fapte – Cu Totii în Linia Întâi”. Campania, inițiată de omul de afaceri sucevean Ștefan Mandachi, are ca partener Crucea Roșie Suceava și a reușit să  strângă până acum donații în valoare de 900.000 euro.

Până în prezent, din donații au fost achiziționate un ventilator noninvaziv, 15 concentratoare de oxigen, combinezoane, cizme și căști de protecție și gel dezinfectant, materiale care au fost predate spitalului din Suceava. De asemenea, un transport constând în combinezoane, cizme și căști de protecție a fost trimis către Spitalul Municipal Rădăuți. Totodată, a fost semnat contractul și s-a achitat avansul pentru 20 de ventilatoare care urmează să ajungă la Suceava la sfârșitul lunii mai, valoarea totală a echipamentelor și plăților efectuate până în acest moment de către Crucea Roșie Suceava depășind 250.000 euro.

Campania de strângere de fonduri „Cu Toții În Linia Întâi” continuă. În această campanie, antreprenorul Ștefan Mandachi vinde simbolic fiecare centimetru din metrul de autostradă construit în Suceava, iar banii astfel obținuți sunt donați către Crucea Roșie Suceava, pentru achiziția de ventilatoare și de echipamente medicale necesare spitalului din municipiul Suceava sau altor spitale din județ.

Puteți dona în continuare pe site-ul campaniei 1cm.ro, în următoarele conturi ale Crucii Roșii Suceava: 

RO76RNCB0244020411980004       EUR          BCR

RO43RNCB0244020411980016       RON          BCR

RO64RNCB0244020411980026       GBP           BCR

Mulțumim tuturor donatorilor și celor implicați în derularea acestei campanii.

CONAF: România a pierdut într-o lună mai multe locuri de muncă decât în perioada de criză economică

0
  • România a pierdut într-o lună mai multe locuri de muncă decât în perioada de criză economică.
  • Închiderea intermitentă a activităților economice poate asigura o opțiune viabilă pentru diminuarea efectelor negative din economie.

De la declanșarea stării de urgență și până în prezent, conform raportărilor oficiale, România a pierdut peste 1.000.000 de locuri de muncă, mai multe decât cele 700.000 de locuri de muncă pierdute în 4 ani, între 2008-2012.

Ultima raportare a Ministerului Muncii cifra numărul contractelor suspendate la 1.005.552, din care peste 292 mii în industria prelucrătoare, peste 196 mii în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehicolelor și motocicletelor, restul de peste 100 mii în hoteluri și restaurante. Dacă la acest număr adăugăm cele 209.851 contracte de muncă încetate în comerț, industrie prelucrătoare și construcții, avem tabloul complet al situatiei șomerilor din România.

În SUA, aproximativ unul din zece angajați, reprezentând 16,8 milioane de oameni, și-au pierdut locul de muncă în ultimele trei săptămâni, pe fondul crizei economice generate de coronavirus. Datele reprezintă cele mai multe locuri de muncă pierdute în cea mai scurtă perioadă, din 1948 încoace.

Cristina Chiriac, președinte CONAF, a declarat: “Aceste date cu spectru larg poate nu reușesc să exprime cu forță convingătoare disparitățile din prezent însă ilustrează începutul unei noi ordini sociale. Previziunile economice au fost date peste cap, adoptarea scenariului optimist creând o relaxare a realității economice și o lipsă de anticipare a impactului coronavirus asupra pieței forței de muncă din cea mai puternică țară a lumii. De aceea, dacă ne uităm la datele din România, păstrând proporțiile, impactul coronavirus este unul extrem de amplu. În țara noastră s-au înregistrat în ultimele trei săptămâni tot atâtea persoane care și-au pierdut locul de muncă ca în perioada 2008-2012. Rămâne întrebarea, dacă după terminarea pandemiei toți aceștia vor reveni în câmpul muncii sau măcar o parte din ei, mai ales că probabil vom asista la o nouă așezare a claselor sociale, o realitate economică indubitabilă.”

Cu atât mai grav este că pandemia nu s-a încheiat iar previziunile nu sunt favorabile. Efectele economice ale pandemiei de coronavirus estimează că, în următoarele trei luni circa 195 milioane de locuri de muncă full-time se vor pierde la nivel global, conform unei analize a Agenției pentru Muncă din cadrul Națiunilor Unite. Avertismentul vine la distranță de trei săptămâni de când Organizația Internțională a Muncii estima o pierdere de locuri de muncă de circa 25 de milioane. Conform agenției, restricțiile impuse de către autorități pentru stoparea răspândirii pandemiei afectează 2,7 miliarde de muncitori, echivalentul a patru cincimi din forța de muncă de la nivel mondial.

Președintele CONAF este de părere că, trebuie luate măsuri din timp pentru diminuarea pierderilor pe care economia le va suferi în viitor.

“CONAF a propus o serie de măsuri cu scopul de a oferi o gură de oxigen antreprenorilor, respectiv acordarea unui pachet de stimulare în cuantumul valorii salariului mediu brut pentru fiecare angajat păstrat pe o perioadă de cel puțin 6 luni și posibilitatea de închidere intermitentă a activităților economice. Acest model pe de o parte suprimă parțial efectele coronavirus și în același timp, permite o activitate economică susținută, deși redusă. Trebuie pe cât posibil să reducem impactul negativ asupra economiei și să ne asigurăm că după terminarea pandemiei ne putem continua activitatea. Cred că închiderea intermitentă poate asigura o opțiune viabilă pentru diminuarea efectelor negative din economie”, a concluzionat Cristina Chiriac.

Președintele CONAF admite că pandemia COVID-19 va schimba profund vieţile noastre. Chiar dacă fiecare generaţie va fi afectată în proporţii diferite, toţi vor fi nevoiţi să se adapteze la “o noua normalitate” în care economia mondială și implicit cea a României nu va mai fi la fel după pandemie.

“Mulţi se vor vedea cu locurile de muncă sau economiile pierdute şi mulţi vor trebui să se adapteze la lucruri noi, vorbim de reacții în lanț care vor afecta nu doar viețile indivizilor în cauză, ci și societățile ca întreg. Cu siguranță economia mondială în general și implicit economia României nu va mai arăta la fel, însă important este să fim pregătiți să facem față noilor provocări. Lumea se schimbă și o dată cu ea trebuie să ne schimbăm și noi, economia ca sistem din care facem cu toții parte și trebuie să conștientizăm și să vedem dincolo de azi, viitorul de mâine”, a adaugat Cristina Chiriac.

România se află printre primele 10 țări europene cu un procent de 39 la sută al numărului de companii deținute de femei.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin este singura confederație din România ce reuneşte interesele femeilor antreprenor într-o structură închegată. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile și trendurile în materie de business și asta nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu antreprenorial. 

CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent și care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF are în componența sa, 2 federații, 6 patronate, 5 asociații și 6 sucursale.  

Analiză Frames & ACDA: România economică riscă să se prăbușească precum un castel de nisip

0

România economică riscă să se prăbușească precum un castel de nisip, în condițiile în care autoritățile întârzie să ofere soluții concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de coronavirus, arată o analiză realizată de Frames și Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor (ACDA). În ritmul în care efectele economice se amplifică, ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fără joburi și cu o recesiune severă din care ne va fi greu să ieșim. România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în fața țărilor din regiune, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, care vin cu măsuri concrete de susținere a economiei, menite să asigure continuarea business-ului dincolo de perioada stării de urgență.

România economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, cu multiple traumatisme, căruia medicii, în loc să îl ducă în sala de operație, îi administrează o aspirină și îi pun pansamente, pentru a-i acoperi rănile grave.

Fără tratamente medicale de specialitate, pacientul România riscă să moară, iar dacă va fi totuși salvat printr-o minune, va rămâne cu dizabilități care nu îi vor mai permite să ducă o viață normală.

Așa arată, potrivit analiștilor, radiografia economiei românești după o lună de ,,coronacriză economică’’.

Estimările Frames, anunțate la începutul crizei, privind numărul de peste 1 milion de persoane ce vor ajunge în șomaj tehnic, considerate la vremea respectivă de politicieni ca fiind hazardate, au fost confirmate de realitate, iar perspectivele sunt, în continuare, din ce în ce mai sumbre.

,,Din mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii își suspendă activitatea și că blocajul financiar se accentuează. Creditul furnizor, cel care alimenta mare parte din business-ul din România, a înghețat, iar multe companii au ajuns în prag de faliment, astfel că își vor trimite angajații în șomaj sau îi vor disponibiliza în această lună. În acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajați fără joburi la finalul stării de urgență’’, afirmă analiștii de la Frames.

,,25% dintre IMM-uri sau închis sau se vor închide în următoarea perioadă. Sunt peste 1 milion  de oameni trimiși în șomaj tehnic. S-au mai întors minim 1 milion de români în țară. Cum vor fi absorbiți aceștia în campul muncii? Cum vor deveni aceștia contribuabili nu asistați social?  Este nevoie de un plan de susținere a IMM-urilor’’, afirmă Cristian Lungu, managerul Agenției de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor.

POLITICA PAȘILOR MĂRUNȚI, PĂGUBOASĂ

Potrivit analizei, România are nevoie de măsuri concrete de susținere a business-ului, pe termen mediu și lung, de un adevărat ,,Plan Marshall’’, dincolo de cele care vizează starea de urgență.

,,În timp ce la noi se vorbește doar de măsurile pe termen scurt, pentru perioada de restricții, în alte țări se pun în aplicare planuri pe termen mediu și lung.  Politica pașilor mărunți, pas cu pas, anunțată de Guvernul Orban, generează deja temeri în ochii investitorilor, afectează credibilitatea economică a României. România are nevoie de un plan concret, cu obiective, termene și finanțări asumate, care să creeze încredere pentru cei care vor să investească în România, mai ales pentru cei care vor să își mute facilitățile de producție din China, un fenomen economic pe care autoritățile par să il ignore în prezent’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.

În timp ce în România, planurile de combatere a crizei vizează doar 2% din PIB și acoperă doar perioada de stare de urgență, în Ungaria, o țară care are o economie cu 40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă 30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care și un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură.

Cehia a anunțat un plan de stimulare a economiei de 18% din PIB (50 mld.euro), Polonia alocă 47 de miliarde de Euro (10% din PIB) pentru susținerea economiei, din care 30 mld. de zloți pentru investiții în infrastructură, iar Bulgaria accelerează planurile pentru trecerea la euro.

,,În timp ce alte țări profită de relaxarea restricțiilor Pactului de Stabilitate și se împrumută din piețele externe, își rezervă zeci de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, în susținerea mediului de afaceri intern, în România, autoritățile abia reușesc să adune bani de la băncile locale și trag de urechi firmele care n-au completat cum trebuie cererile de șomaj tehnic. Dincolo de vânătoarea de produse medicale (măști, combinezoane, aparatură specială), ne aflăm într-o cursă acerbă pentru finanțare la care România pare să fi pierdut startul’’, afirmă analiștii.

,,Am fi vrut să vedem, precum în Japonia, un program de obligațiuni pentru construcții, emise de stat. Ne asiguram astfel finanțarea pentru lucrările de infrastructură publică’’, mai spun aceștia.

Până în prezent, Guvernul a promis și încă nu a plătit niciun leu din cei 10 mld. lei pentru șomajul tehnic și 15 mld. lei garanții pentru susținerea creditării IMM-urilor. În rest, după o adevărată bâlbâială privind plata taxelor, a oferit o bonificație pentru cei care își plătesc taxele la timp și a anunțat un proiect de tăiere a reducere a salariilor în sectorul public.

Potrivit experților, tăierea salariilor bugetarilor este, cel puțin așa cum se prezintă acum, doar o măsură de imagine.

,,Din cei 1,24 milioane de bugetari, sunt aproape 700.000 care nu vor fi afectați sub nicio formă, pentru că activează în domenii esențiale. În conditiile in care statul aloca 102 mld.lei ca fond de salarii pentru bugetari (s-a dublat în ultimii 5 ani), economia estimată de Orban, de 1,5 mld lei, este ridicolă. Tăierea salariilor bugetarilor se dovedeste doar o măsura de imagine, care va avea efecte negative (scăderea consumului, tensiuni sociale etc). Era mai degrabă nevoie de măsuri de restrictii pentru cheltuielile publice. Restructurarea aparatului public este necesară, trebuie pusă în practică imediat după criză, însă nu prin manevre heirupiste care nu fac altceva decat sa amplifice tensiunile dintre angajați (public/privat)’’, arată analiza Frames & ACDA.

,,Statul poate funcționa cu 50% din angajați, dacă este să ne luăm după planurile de tăieri salariale anunțat de Guvern. Este nevoie doar de voință politică, de dorința de a face, în sfârșit, reformele de care economia românească, sistemul public, au nevoie’’, a declarant Cristian Lungu.

Potrivit experților de la ACDA, digitalizarea ANAF – măsură care va duce la creșterea colectării din sectoarele cu evaziune ridicată și impozitarea progresivă în sectorul public trebuie să se afle în prim-plan.

DE CE EXPORTĂM FORȚĂ DE MUNCĂ?

În timp ce alte țări încearcă să își protejeze forța de muncă, să le ofere joburi și să îi țină în țară,  România exportă muncitori pe bandă rulantă către Germania și, posibil în lunile următoare, către Italia și Franța, țări care au anunțat, la rândul lor, că vor muncitori români.

 Potrivit analiștilor, dincolo de încălcarea flagrantă a regulilor privind starea de urgență, această situație arată lipsa de viziune a autorităților române în privința forței de muncă.

,,Continuăm, din păcate, o politică păguboasă, care a afectat economia românească în ultimii 30 de ani. În loc să luăm măsuri pentru a ne conserva forța de muncă, le facilităm plecarea în străinătate. Să nu uităm că, acum câțiva ani, un politician cunoscut spunea că nu avem nevoie de medici. Acum, în această situație incertă, este nevoie, mai mult ca oricând, de un mesaj clar către românii care vor să rămână în țară, un plan concret prin care acești oameni să fie păstrați în țară, nu să-i îngrămădim în avioane charter cu destinația Occident. Să îi implicăm în agricultura românească, în refacerea sistemelor de irigații, în construcțiile de infrastructură (drumuri, cale ferată, spitale, școli etc.)’’, a declarat Negrescu.

NEVOIA DE LEADERSHIP

România are nevoie, mai mult ca oricând, de leadership, de politicieni care să uite de interesele electorale și care să ia măsuri drastice, chiar dacă nepopulare.

,,De ce nu s-a apelat încă la banii de la Fondul Monetar Internațional? Pentru că un program de finanțare va veni cu condiționalități clare, precum reducerea aparatului de stat – concedierea a sute de mii de bugetari, privatizarea directă sau pe bursă a companiilor de stat căpușate politic, precum Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, TAROM, SNCFR, SNLO, renunțarea la pseudo-programul de dezvoltare locală PNDL. Astfel de măsuri vor afecta capitalul electoral al guvernanților. Din păcate, sacrificăm potențialul de revenire al economiei pe altarul intereselor electorale’’, afirmă analiștii.

Fără măsuri concrete, România va fi condamnată la sărăcie în următorii ani.

,,Factura intereselor electorale o vom plăti în următorii ani cu vârf și îndesat. În timp ce alte țări din regiune vor crește economic, noi vom spera, în continuare, că ne vor salva multinaționalele, că mediul de afaceri va plăti taxele și impozitele majorate pe care autoritățile le vor institui, mai mult ca sigur, după examenul electoral din toamnă. Vom avea din ce în ce mai puține șanse să construim drumuri, spitale, școli, pentru că PIB-ul va continua să fie sufocat de clienții de partid, de interesele politice, de programe fără noimă economică precum PNDL’’, arată analiza Frames & ACDA.

Potirivit analiștilor, de vină pentru această situație este întregul spectru politic.

,,Niciunul dintre partide nu a venit până acum cu o viziune legată de depășirea acestei crize. Niciuna dintre formațiuni nu a pus pe masă un plan concret de măsuri, dincolo de critici, de atacuri politice, de mesajele cu caracter electoral. Între timp, mediul de afaceri a înaintat zeci de propuneri, de soluții, de măsuri menite să ofere o relansare rapidă a economiei, după perioada de urgență. Niciuna dintre aceste măsuri nu a fost asumată’’, spun experții.

Între timp, în absența unor măsuri concrete de aplanare a efectelor crizei, situația bugetară a României se înrăutățește pe zi ce trece. Încasările au scăzut cu 12-13 miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut cu 20 de miliarde de lei. În esență, în numai o lună, deficitul bugetar s-a adâncit cu 3 procente.

,,Sperăm ca rectificarea bugetară să vină cu altă viziune. Nu mai poți funcționa, ca stat, cu aceleași repere ca în anii dezmățului bugetar. Trebuie măsuri concrete, asumate, legate de cheltuielile statului cu aparatul public, trebuie anunțată decizia anulării creșterii pensiilor cu 40% din septembrie și impozitarea pensiilor speciale. Trebuie renunțat la PNDL, programul politic de finanțare pentru baronii locali și trebuie investit masiv în dezvoltarea infrastructurii, de la autostrăzi (Pitești-Sibiu, Comarnic-Brașov, Iași-București, Craiova-Pitești  la cale ferată de mare viteză (București-Cluj Napoca, București-Craiova, București-Timișoara, București-Iași etc) și aeroporturi (al doilea aeroport internaținal al capitalei, aeroporturi extinse la Brașov, Craiova, Cluj, Iași, Constanța, Sibiu, Timișoara etc.)  ’’, a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit experților Frames & ACDA, este nevoie, totodată, de dezvoltarea unui program național solid și predictibil de susținere a inițiativei antreprenoriale care să includă toate programele naționale și europene pentru IMM-uri, cu bugete extinse provenite atât din sumele primite de la Uniunea Europeană cât și din redirecționarea sumelor obtinute din reducerea salariilor si pensiilor publice, anularea pensiilor speciale plus mecanisme de minimis care să cuprindă credite fiscale.

,,IMM-urile trebuie să reprezinte coloana vertebrală a unei economii moderne. Noi, din păcate, ne aflăm pe ultimul loc în UE ca număr de IMM-uri la 1000 de locuitori, iar peste 80% dintre ele sunt slab capitalizate și activează într-un mediu în care creditarea este inaccesibilă, iar blocajul financiar se amplifică. Exact acestea vor fi viitoarele victime ale crizei’’, a declarat Cristian Lungu, managerul ACDA.

În domeniul IMM-urilor, este necesar ca statul să adopte un pachet de digitalizare oferit sub forma de voucher de 500 de Euro/primele 12 luni care să include o licență CLOUD, site, instrumente de gestionare a unei afaceri – CRM, ERP, etc.

Statul ar trebui, de asemenea, să subvenționeze finanţarea costurilor cu achiziționarea unei semnături electronice pentru primii 3 ani de la înfiinţare și să încurajeze angajărilor, prin reducerea cu 50% a taxelor salariale.

De asemenea, este nevoie de o regândire a urmatoarelor programe naţionale pentru IMM-uri pentru ieșirea din criză, de la extinderea codurilor CAEN compatibile la dublarea sumei maxime alocate/proiect. 

,,Creșterea numărului de finanțări anuale de la 10.000 la 30.000 de proiecte, însoțit de o focusare pe proiectele care vizează producția, industriile creative si IT-ul trebuie să se afle în prim-plan’’, afirmă Cristian Lungu.

Experții spun totodată că, fără împrumuri masive care să finanțeze programe naționale de dezvoltare, România va fi condamnată la sărăcie. ,,România, o țară cu un potențial agricol imens, importă alimente. Importăm electricitate deși avem capacități de producție suficiente, importăm gaze deși avem resurse uriașe în Marea Neagră. Importăm bulion deși cultivăm roșii care putrezesc pe câmp. Timpul nu iartă. Cum nu ne-a iertat când ne jucam de-a mineriadele, când alungam medicii din țară, când ,,nu ne vindeam țara’’, a mai declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutoare a României în valoare de 3,3 miliarde de euro ce vizează susținerea IMM-urilor în contextul pandemiei de COVID-19

0

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.11/04/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe și de garanții publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluții fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.

Schema de ajutor de stat a României

România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.

În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:

  • granturi directe și
  • garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru.

Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.

Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special:

  • în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
  • în ceea ce privește garanțiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanție este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanțiile sunt limitate la maximum șase ani și (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.

Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Comisia a adoptat un cadru temporar pentru a le permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020, prevede că statele membre pot acorda următoarele tipuri de ajutoare:

(i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată de până la 100 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 120 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 800 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în orice alt sector, pentru a răspunde nevoilor urgente de lichidități ale acestora. De asemenea, statele membre pot acorda, până la o valoare nominală de 800 000 EUR per întreprindere, împrumuturi cu dobândă zero sau garanții pentru împrumuturi care acoperă 100 % din riscuri, cu excepția sectorului agricol primar și a sectorului pescuitului și acvaculturii, unde se aplică limitele de 100 000 EUR și, respectiv, 120 000 EUR per întreprindere;

(ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi pentru a se asigura faptul că băncile acordă în continuare împrumuturi clienților care au nevoie de ele. Aceste garanții de stat pot acoperi până la 90 % din riscurile aferente împrumuturilor pentru a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru și de investiții;

(iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi ce comportă rate ale dobânzii favorabile pentru acestea. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate atât de capital de lucru, cât și de investiții;

(iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală, conform cărora aceste ajutoare sunt considerate ajutoare directe pentru clienții băncilor, nu pentru băncile însele, și prin care se oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a denaturării concurenței între bănci;

(v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată;

(vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul pentru a depăși criza sanitară actuală, sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale. Se poate acorda un bonus pentru proiectele de cooperare transfrontalieră între statele membre;

(vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora pentru proiectarea și testarea produselor (inclusiv a vaccinurilor, a aparatelor pentru respirație artificială și a îmbrăcămintei de protecție) utile pentru combaterea pandemiei de COVID-19, până la prima utilizare industrială. Acesta poate lua forma granturilor directe, a avantajelor fiscale, a avansurilor rambursabile și a garanțiilor de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale pentru sectoarele, regiunile sau tipurile de întreprinderi care sunt afectate cel mai grav de pandemie;

(x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul temporar le permite statelor membre să combine între ele toate măsurile de sprijin, cu excepția împrumuturilor și a garanțiilor care sunt acordate pentru același împrumut, cu condiția să nu se depășească pragurile prevăzute de cadrul temporar. Cadrul temporar le permite, de asemenea, statelor membre să combine toate măsurile de sprijin acordate în temeiul cadrului temporar cu posibilitățile existente de acordare pentru întreprinderi a unui ajutor de minimis de până la 25 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 30 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 200 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în orice alt sector. În același timp, statele membre trebuie să se angajeze să evite cumularea nejustificată de măsuri de sprijin pentru aceleași întreprinderi, în vederea limitării sprijinului la ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor reale ale acestora.

În plus, cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care stabilește aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânări la plata impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 și provocate în mod direct de aceasta.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata sa trebuie prelungită.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.56895 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurențaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista noilor decizii referitoare la ajutoare de stat publicate pe internet și în Jurnalul Oficial.

Puteți găsi aici mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19.

Webinarii de ghidaj profesional pentru companii

0

Compania internațională independentă de consultanță în managementHorváth & Partners derulează în această perioadă o serie de webinarii gratuite adresate clienților și oricăror companii care au nevoie de cunoștințe și consultanță de specialitate în contextul actual. După cum informează inițiatorii, webinariile au loc „de două sau trei ori pe săptămână, până la finalul lunii, cu posibilitate de prelungire în funcție de cerere. Fiecare seminar online durează aproximativ 40 de minute și este susținut de unul dintre consultanții Horváth & Partners. Webinariile sunt destinate tuturor companiilor care au nevoie de ghidaj profesional, indiferent de industria în care activează. Printre tematicile care vor fi abordate se numără: (1) Planificarea lichidității în perioada de criză Covid-19; (2) Excelență în achiziții: Reducerea costurilor pe termen scurt și îmbunătățirea lichidităților în perioada COVID-19 sau (3) Strategii de adaptare a prețurilor în perioada de criza economică. Puteți afla mai multe detalii și vă puteți înscrie, accesând https://www.horvath-partners.com/ro/evenimente/”.

O analiză internă făcută de Horváth & Partners pe baza evoluției firmelor active pe piața locală în perioada 2008-2017 duce la estimarea că aproximativ 150.000 de firme din România s-ar putea să intre în faliment în următorul an din cauza crizei actuale. Argumentele reliefate sunt că „numărul companiilor intrate în faliment s-a dublat între 2008 și 2009, crescând de la 57.500 în 2008 la 114.500 în 2009. Potrivit Horváth & Partners, impactul semnificativ negativ al crizei Covid-19, care ar putea fi similar cu cel generat de criza din 2008, poate fi diminuat. Modificările structurale ale modalităților de colaborare și revoluția responsabilității corporative, aspecte care au cunoscut cele mai ample schimbari în ultimii 10 ani, susțin companiile și persoanele aflate în dificultate”. 

Kurt Weber (foto), director general al Horváth & Partners România: „Am făcut această analiză pentru că în domeniul nostru, al consultanței în management, contextul economic joacă un rol primordial. Ultimul moment critic din punct de vedere economic, resimțit la nivel global și urmat de o depresiune de aproximativ cinci ani, a fost cel din 2008. Așadar, am folosit acea criză ca punct de plecare pentru comparație și pentru analiza noastră. De atunci, în foarte multe aspecte, lumea s-a schimbat considerabil. Astfel, am observat câțiva factori care ar putea diminua impactul negativ al crizei în care ne aflăm: multe companii joacă un rol credibil de cetățean responsabil, susținând activ lupta împotriva pandemiei. De asemenea, colaborarea digitală dintre oameni a devenit foarte firească, creând experiențe similare cooperării de dinainte de pandemie. Sunt niște concluzii interesante, pe care ni le asumăm și noi prin modul de lucru și prin felul în care înțelegem să ajutăm mediul de afaceri românesc.

Dacă ținem cont de numărul de falimente pe care l-am estimat pentru 2020, am putea asista la intrarea în diferite forme de șomaj a circa 180.000 de persoane, adică în jur de 4% din populația care lucrează în mediul privat în România. Companiile trebuie să fie foarte atente în perioada următoare și să-și creioneze un plan de acțiune care să înglobeze managementul continuității afacerii în vremuri incerte, strategii de adaptare a prețurilor și de reducere a costurilor și nu numai. Este necesar ca toate aceste acțiuni să fie analizate și implementate rațional, cu toate că impulsurile emoționale sunt greu de evitat acum”.

Sondaj BestJobs: Un sfert dintre angajații români și-au pierdut locul de muncă sau au fost trimiși în șomaj tehnic pe fondul crizei coronavirusului

0

Unul din zece angajați care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs spun că și-au pierdut locul de muncă și aproximativ 15% au fost trimiși în șomaj tehnic, în timp ce 16% au acum un salariu mai mic. Doar pentru 32% dintre angajați situația profesională a rămas neschimbată, iar în contextul actual, cu riscuri mari pentru economie cauzate de epidemia de Covid-19, peste 90% din angajați apreciază că e greu sau chiar foarte greu să găsești un nou loc de muncă.

O treime dintre angajați sunt îngrijorați în ceea ce privește perspectivele lor profesionale și, indiferent de situația actuală, se tem că ar putea să-și piardă locul de muncă în perioada următoare, arată sondajul BestJobs, iar aproape 35% se așteaptă să-și găsească greu un nou loc de muncă dacă vor ajunge în această situație.

Perspectiva unui salariu mai mic îngrijorează alți 28% dintre angajați, iar aproape 17% se tem că ar putea fi nevoiți să se reprofileze în perioada următoare. Doar aproximativ 15% dintre respondenți sunt convinși că situația lor profesională va rămâne în continuare neschimbată în acest an. 

Dintre cei care și-au păstrat locul de muncă, chiar dacă nu în aceleași condiții ca înainte de criză, mai mult de un sfert lucrează acum de acasă și tot atâția spun că lucrează cel puțin la fel sau chiar mai mult decât înainte. Totuși, în cazul a 14% dintre angajații intervievați activitatea companiei s-a restrâns vizibil și lucrează mult mai puțin în această perioadă.

Pierderea locului de muncă implică presiuni financiare importante asupra bugetului de familie, în contextul în care mai bine de 36% dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs au recunoscut că nu au deloc economii, iar 42% spun că au bani cât să le ajungă pentru cheltuielile de trai cel mult trei luni.

Doar 8% dintre respondenți au afirmat că dacă își vor pierde locul de muncă din cauza acestei epidemii au bani în cont cât să trăiască liniștiți cel mult un an. Sondajul a fost efectuat în perioada 1-8 aprilie 2020, pe un eșantion de 922 de utilizatori de internet din România.

EximBank lansează un produs de asigurare pentru exportatori

0

În contextul actual, EximBank lansează un produs de asigurare pe termen scurt pentru exportatori în numele și în contul statului roman, „care permite continuarea afacerilor şi păstrarea locurilor de muncă prin preluarea riscurilor comerciale şi politice aferente debitorilor din ţările Uniunii Europene şi OECD”. EximBank poate prelua riscurile pe termen scurt la care sunt expuse întreprinderile mici, mijlocii şi mari, indiferent de volumul cifrei de afaceri la export, numărul de parteneri externi pe care doreşte să îi asigure, pe o perioadă a riscului (care include durata de fabricație și durata de rambursare) de până la doi ani. Exportatorii trebuie să aibă schimburi comerciale și/sau un istoric al plăților favorabil (în cazul în care există deja o relație comercială), iar cumpărătorii trebuie să aibă un istoric pozitiv în ceea ce privește despăgubirile, probabilitatea de neplată trebuie să fie acceptabilă, iar ratingul financiar intern și/sau extern al trebuie, de asemenea, să fie acceptabil. Perioada de așteptare, respectiv perioada cuprinsă între data producerii riscului asigurat şi data la care exportatorul este îndreptăţit să solicite plata despăgubirii, este de 90 de zile. Noua schemă de asigurare este valabilă până la 31 decembrie 2020.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank, subliniază: „Noua facilitate se adresează tuturor categoriilor de exportatori – întreprinderi mici, mijlocii şi mari – pentru care EximBank poate acoperi până la 85% din pierderile înregistrate ca urmare a producerii unor riscuri comerciale și politice aferente partenerilor comerciali din ţările Uniunii Europene şi OECD. Este o măsură suplimentară de sprijin pe care EximBank o implementează în noul context economic local și global, menit să asigure exportatorilor români un grad ridicat de protecție în derularea afacerilor cu parteneri externi”.

EximBank precizează că „fiind o facilitate care se încadrează în categoria ajutoarelor de stat, în mod uzual, aceasta ar fi trebuit să fie aprobată de Comisia Europeană, însă, în urma eforturilor care se fac la nivel european pentru reducerea efectelor economice negative ale pandemiei Covid-19, autoritatea europeană a decis să considere toate riscurile comerciale și politice asociate exporturilor către toate țările Uniunii Europene şi toate ţările OECD ca fiind temporar neasigurabile pe piața privată până la 31 decembrie 2020. În aceste condiții, exportatorii pot beneficia imediat de această facilitate nemaifiind necesară furnizarea de dovezi că asigurătorii privaţi de credite la export au refuzat să subscrie riscurile aferente operațiunii subadiacente. În calitate de Export Credit Agency (ECA) în România,  EximBank a dezvoltat și oferă în numele și în contul statului român produse de asigurare – care protejează încasările exportatorilor împotriva riscurilor asociate partenerilor externi şi a riscurilor asociate ţării de destinaţie și facilitează accesul la produsele de finanțare, putând fi cesionate în favoarea băncilor finanțatoare, pentru completarea mix-lui de garanții”.

FSLI: Șomajul tehnic nu poate fi aplicat sistemului de educație

0

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ analizează implicațiile măsurilor economice ale Executivului asupra sistemului educațional și apreciază că „șomajul tehnic în educație pune în pericol siguranța angajaților, a elevilor și chiar a unităților de învățământ!”

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ atrage atenția Guvernului României că șomajul tehnic nu poate fi aplicat în cazul angajaților din sistemul de învățământ. Indiferent că vorbim despre personalul de predare sau de personalul didactic auxiliar ori nedidactic, aplicarea acestei măsuri înseamnă îngreunarea activității, stoparea acțiunilor de igienizare și dezinfectare a unităților de învățământ, care este obligatorie și, ceea ce este foarte îngrijorător în această perioadă – școlile devin ținta spărgătorilor.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că aplicarea șomajului tehnic în sistemul de educație din România este o măsură radicală, care nu a fost bine analizată și care va aduce grave prejudicii de care Guvernul se va face direct responsabil. În această perioadă toate școlile din România trebuie să fie dezinfectate cu mare atenție, așa cum poate nu s-a făcut niciodată în istoria învățământului. În momentul în care se va lua decizia revenirii în sălile de clasă, atât elevii, cât și cadrele didactice au nevoie de spații igienizate complet, care să nu reprezinte un pericol pentru sănătatea sau chiar viața lor, în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Această activitate nu poate fi desfășurată dacă personalul nedidactic este trimis în șomaj tehnic. În cele mai multe unități de învățământ,  o școală are una sau două femei de serviciu, în urma reducerii numărului de posturi din învățământ. Cine pregătește școala, dacă acestea  sunt trimise în șomaj tehnic?

O altă consecință a acestei măsuri, extrem de gravă, este cea privind paza unităților de învățământ. Dacă portarii sau paznicii, acolo unde sunt, sunt trimiși în șomaj tehnic, școlile devin țintă pentru hoți, așa cum s-a întâmplat, de curând, la o unitate de învățământ din Sectorul 4 al Capitalei, după ce portarul a fost trimis acasă în concediu de odihnă forțat.

Măsura nu poate fi aplicată, de asemenea, contabilelor și secretarelor din școală sau informaticienilor. Hotărârea Guvernului nr. 225/2020 pentru modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, înseamnă activitate realizată de secretare și informaticieni. Apropo de informaticieni, aceștia sunt cei care, în foarte multe unități de învățământ, asigură funcționarea platformelor cu ajutorul cărora se face învățarea online. Dacă aceștia sunt în șomaj tehnic, elevii nu vor avea documentația necesară pentru acordarea ajutorului financiar de 200 de euro pentru achiziționarea tabletelor. În consecință, nu se poate asigura acces egal la educație tuturor elevilor, dacă cei care nu au suport tehnic nu pot participa la învățare online.

În concluzie, măsura șomajului tehnic în educație are implicații majore, iar în lanț, după cum putem observa, victime vor ajunge chiar elevii. Precizăm, de asemenea, că economiștii nu susțin această variantă a șomajului tehnic și implicit a tăierilor de venituri, întrucât pentru funcționarea economiei, este nevoie de bani în piață. Avem ca argument și experiența tristă a tăierilor salariale nesăbuite din anul 2010. Au condus aceste tăieri la binefaceri pentru economie? Nicicum! Dacă acești angajați nu vor mai avea cum să își plătească utilitățile sau cum să își cumpere cele necesare traiului, unde este îmbunătățirea economiei? Efectul va fi devastator, pe de o parte la nivelul familiilor care vor fi afectate crunt, pe de altă parte, la nivel global, în sistemul economic. Iar argumentul că «această măsură a introducerii șomajului tehnic și în sectorul bugetar nu vizează economisirea de fonduri, ci trebuie aplicată din solidaritate cu sectorul privat», este stupid. Nemulțumirile justificate ale oamenilor pleacă și de la nedreptățile actuale legate de pensiile speciale, care rămân intacte. Cum vor fi solidari aceștia cu cei cărora le scad veniturile în perioada următoare? Guvernul ar putea face un calcul foarte simplu, de exemplu: dacă s-ar impozita 300 de pensii speciale consistente, cu 50% într-o lună, suma adusă la bugetul de stat ar fi egală cu cea obținută prin șomajul tehnic aplicat secretarelor și contabililor din educație.

Prof. Simion Hancescu, președintele FSLI (foto): „Șomajul tehnic nu poate fi aplicat sistemului de învățământ și poți să îți dai seama de acest lucru, imediat după ce faci o analiză atentă a modului în care funcționează sistemul. Guvernul ar putea să facă rost de acești bani de la categoriile favorizate. Nu poți să mergi pe varianta de solidaritate în acest moment dacă cei cu salarii uriașe din sectorul bugetar sau cei cu pensii speciale nu participă. Consider că în această perioadă trebuie să tratăm lucrurile cu maximă seriozitate, atât în modul în care este gestionată criza provocată de pandemie, dar și modul în care este susținut procesul educațional prin învățarea online, cât și prin modul în care nu lovim în oamenii care nu au venituri mari și pe care îi putem aduce în situație de risc”.

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutoare a României în valoare de 3,3 miliarde de euro ce vizează susținerea IMM-urilor în contextul pandemiei de COVID-19

0

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.11/04/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe și de garanții publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluții fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.

Schema de ajutor de stat a României

România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.

În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:

  • granturi directe și
  • garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru.

Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.

Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special:

  • în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
  • în ceea ce privește garanțiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanție este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanțiile sunt limitate la maximum șase ani și (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.

Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Comisia a adoptat un cadru temporar pentru a le permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020, prevede că statele membre pot acorda următoarele tipuri de ajutoare:

(i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată de până la 100 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 120 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 800 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în orice alt sector, pentru a răspunde nevoilor urgente de lichidități ale acestora. De asemenea, statele membre pot acorda, până la o valoare nominală de 800 000 EUR per întreprindere, împrumuturi cu dobândă zero sau garanții pentru împrumuturi care acoperă 100 % din riscuri, cu excepția sectorului agricol primar și a sectorului pescuitului și acvaculturii, unde se aplică limitele de 100 000 EUR și, respectiv, 120 000 EUR per întreprindere;

(ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi pentru a se asigura faptul că băncile acordă în continuare împrumuturi clienților care au nevoie de ele. Aceste garanții de stat pot acoperi până la 90 % din riscurile aferente împrumuturilor pentru a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru și de investiții;

(iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi ce comportă rate ale dobânzii favorabile pentru acestea. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate atât de capital de lucru, cât și de investiții;

(iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală, conform cărora aceste ajutoare sunt considerate ajutoare directe pentru clienții băncilor, nu pentru băncile însele, și prin care se oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a denaturării concurenței între bănci;

(v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată;

(vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul pentru a depăși criza sanitară actuală, sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale. Se poate acorda un bonus pentru proiectele de cooperare transfrontalieră între statele membre;

(vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora pentru proiectarea și testarea produselor (inclusiv a vaccinurilor, a aparatelor pentru respirație artificială și a îmbrăcămintei de protecție) utile pentru combaterea pandemiei de COVID-19, până la prima utilizare industrială. Acesta poate lua forma granturilor directe, a avantajelor fiscale, a avansurilor rambursabile și a garanțiilor de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale pentru sectoarele, regiunile sau tipurile de întreprinderi care sunt afectate cel mai grav de pandemie;

(x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul temporar le permite statelor membre să combine între ele toate măsurile de sprijin, cu excepția împrumuturilor și a garanțiilor care sunt acordate pentru același împrumut, cu condiția să nu se depășească pragurile prevăzute de cadrul temporar. Cadrul temporar le permite, de asemenea, statelor membre să combine toate măsurile de sprijin acordate în temeiul cadrului temporar cu posibilitățile existente de acordare pentru întreprinderi a unui ajutor de minimis de până la 25 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 30 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 200 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în orice alt sector. În același timp, statele membre trebuie să se angajeze să evite cumularea nejustificată de măsuri de sprijin pentru aceleași întreprinderi, în vederea limitării sprijinului la ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor reale ale acestora.

În plus, cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care stabilește aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânări la plata impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 și provocate în mod direct de aceasta.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata sa trebuie prelungită.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.56895 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista noilor decizii referitoare la ajutoare de stat publicate pe internet și în Jurnalul Oficial.

Puteți găsi aici mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19.

REDRESAREA SECTORULUI DE PETROL ȘI GAZE: EFORT COMUN AL STATULUI ȘI AL INDUSTRIEI

0

În contextul crizei generate de COVID-19 și a impactului profund pe care măsurile adopate recent de autorități le au asupra economiei, FPPG solicită guvernului consultări permanente în vederea prioritizării proiectelor menite să sprijine în mod real redresarea economică, recuperarea  pe termen mediu și lung și stimularea investițiilor  private prin condiții fiscale competitive.

Recunoaștem unanim că primoridială este protejarea oamenilor atât pe durata stării de urgență decretate, cât și după ridicarea acesteia. Totodată, diminuarea impactului negativ al pandemiei Covid-19 asupra competitivității economice a României pe termen lung poate fi realizată prin restabilirea echilibrului între stat și societate.

Industria de petrol si gaze se confruntă cu cea mai dificilă perioadă din ultimul secol. În același timp, industria de petrol și gaze poate deveni un motor pentru redresarea economică a României, având în vedere ponderea sa în economie prin investițiile realizate, contribuțiile anuale aduse la bugetul de stat și numărul de angajați. In acest context, membrii federației propun următoarele măsuri:

  1. Recuperare economică prin proiecte la scară largă – Marea Neagră și nevoia urgentă de a modifica legea offshore în vederea clarificării clauzei de stabilitate, definirea unor termeni fiscali competitivi și crearea condițiilor de piață liberă.
  • Liberalizarea pieței de gaze și eliminarea impozitării suplimentare începând cu 1 iulie – corelată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecție a consumatorilor vulnerabili.
  • Modernizarea legii energiei (123/2012):
  1. astfel încât modificările aduse să permită noi investiții în capacități de producție a energiei electrice (contracte bilaterale).
  • Liberalizarea trebuie să permită formarea autonomă a prețurilor, eliminarea obligației de tranzacționare pe piețele centralizate (CMO) și înlocuirea acesteia cu un program de ofertare a gazelor – Gas Release Program, care să fie discutat în prealabil cu întreaga industrie.
  • Deblocarea proiectelor din fonduri europene – pentru a facilita noi soluții tehnologice care permit colaborarea între industrii în procesul de tranziție energetică.
  • Digitalizarea industriei de petrol și gaze în vederea debirocratizării și promovarea noilor tehnologii care să vină în sprjinul companiilor și autorităților deopotrivă.
  • Promovarea proiectelor de eficiența energetică – acestea ar permite investiții considerabile în eficiența energetică a clădirilor și totodată ar contribui la scăderea facturilor la utilități.
  • Modificarea urgentă a Codului Muncii și corelarea prevederilor cu nevoile angajatorilor.

Analiza situației curente și propunerile FPPG de redresare economică urmează să fie transmise autorităților și publicate pe site-ul asociației.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, autonomă, independentă faţă de autorităţile publice, fără caracter politic; este reprezentativă la nivelului sectorului de activitate ”Energie, Petrol și Gaze și Minerit Energetic”. FPPG a susținut constant principiile stabilității, predictibilității și competitivității cadrului legislativ aplicabil domeniului energetic din România, precum și responsabilitatea companiilor din sector în ceea ce privește siguranța, sănătatea și securitatea operațiunilor și a personalului. FPPG este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederație patronală românească afiliată la IOE (International Organization of Employers).