România
economică riscă să se prăbușească precum un castel de nisip, în condițiile în
care autoritățile întârzie să ofere soluții concrete la criza fără precedent
care se instalează odată cu pandemia de coronavirus, arată o analiză realizată
de Frames și Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor (ACDA). În
ritmul în care efectele economice se amplifică, ne vom trezi rapid cu peste 2
milioane de oameni fără joburi și cu o recesiune severă din care ne va fi greu
să ieșim. România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în fața țărilor
din regiune, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, care vin cu măsuri concrete
de susținere a economiei, menite să asigure continuarea business-ului dincolo
de perioada stării de urgență.
România
economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, cu multiple
traumatisme, căruia medicii, în loc să îl ducă în sala de operație, îi
administrează o aspirină și îi pun pansamente, pentru a-i acoperi rănile grave.
Fără
tratamente medicale de specialitate, pacientul România riscă să moară,
iar dacă va fi totuși salvat printr-o minune, va rămâne cu dizabilități care nu
îi vor mai permite să ducă o viață normală.
Așa arată,
potrivit analiștilor, radiografia economiei românești după o lună de
,,coronacriză economică’’.
Estimările
Frames, anunțate la începutul crizei, privind numărul de peste 1 milion de
persoane ce vor ajunge în șomaj tehnic, considerate la vremea respectivă de
politicieni ca fiind hazardate, au fost confirmate de realitate, iar
perspectivele sunt, în continuare, din ce în ce mai sumbre.
,,Din
mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii își suspendă
activitatea și că blocajul financiar se accentuează. Creditul furnizor, cel
care alimenta mare parte din business-ul din România, a înghețat, iar multe
companii au ajuns în prag de faliment, astfel că își vor trimite angajații în
șomaj sau îi vor disponibiliza în această lună. În acest ritm, vom ajunge
rapid la 2 milioane de angajați fără joburi la finalul stării de urgență’’,
afirmă analiștii de la
Frames.
,,25% dintre
IMM-uri sau închis sau se vor închide în următoarea perioadă. Sunt peste 1
milion de oameni trimiși în șomaj tehnic.
S-au mai întors minim 1 milion de români în țară. Cum vor fi absorbiți aceștia
în campul muncii? Cum vor deveni aceștia contribuabili nu asistați social? Este nevoie de un plan de susținere a
IMM-urilor’’, afirmă Cristian Lungu, managerul Agenției de Consultanță pentru
Dezvoltarea Afacerilor.
POLITICA
PAȘILOR MĂRUNȚI, PĂGUBOASĂ
Potrivit
analizei, România are nevoie de măsuri concrete de susținere a business-ului,
pe termen mediu și lung, de un adevărat ,,Plan Marshall’’, dincolo de
cele care vizează starea de urgență.
,,În timp ce la
noi se vorbește doar de măsurile pe termen scurt, pentru perioada de
restricții, în alte țări se pun în aplicare planuri pe termen mediu și
lung. Politica pașilor mărunți, pas
cu pas, anunțată de Guvernul Orban, generează deja temeri în ochii
investitorilor, afectează credibilitatea economică a României. România
are nevoie de un plan concret, cu obiective, termene și finanțări asumate, care
să creeze încredere pentru cei care vor să investească în România, mai ales pentru
cei care vor să își mute facilitățile de producție din China, un fenomen
economic pe care autoritățile par să il ignore în prezent’’, afirmă Adrian
Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.
În timp ce în
România, planurile de combatere a crizei vizează doar 2% din PIB și acoperă
doar perioada de stare de urgență, în Ungaria, o țară care are o economie cu
40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă 30 de miliarde de euro (20%
din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care și un fond strategic
de 1,3 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură.
Cehia a anunțat
un plan de stimulare a economiei de 18% din PIB (50 mld.euro), Polonia alocă 47
de miliarde de Euro (10% din PIB) pentru susținerea economiei, din care 30 mld.
de zloți pentru investiții în infrastructură, iar Bulgaria accelerează
planurile pentru trecerea la euro.
,,În timp ce alte
țări profită de relaxarea restricțiilor Pactului de Stabilitate și se
împrumută din piețele externe, își rezervă zeci de miliarde de euro pentru
investiții în infrastructură, în susținerea mediului de afaceri intern, în
România, autoritățile abia reușesc să adune bani de la băncile locale și
trag de urechi firmele care n-au completat cum trebuie cererile de șomaj tehnic.
Dincolo de vânătoarea de produse medicale (măști, combinezoane, aparatură
specială), ne aflăm într-o cursă acerbă pentru finanțare la care România pare
să fi pierdut startul’’, afirmă analiștii.
,,Am fi vrut să
vedem, precum în Japonia, un program de obligațiuni pentru construcții, emise
de stat. Ne asiguram astfel finanțarea pentru lucrările de infrastructură
publică’’, mai spun aceștia.
Până în prezent, Guvernul
a promis și încă nu a plătit niciun leu din cei 10 mld. lei pentru șomajul
tehnic și 15 mld. lei garanții pentru susținerea creditării IMM-urilor. În
rest, după o adevărată bâlbâială privind plata taxelor, a oferit o bonificație
pentru cei care își plătesc taxele la timp și a anunțat un proiect de tăiere a
reducere a salariilor în sectorul public.
Potrivit
experților, tăierea salariilor bugetarilor este, cel puțin așa cum se prezintă
acum, doar o măsură de imagine.
,,Din cei
1,24 milioane de bugetari, sunt aproape 700.000 care nu vor fi afectați sub
nicio formă, pentru că activează în domenii esențiale. În conditiile in care
statul aloca 102 mld.lei ca fond de salarii pentru bugetari (s-a dublat în
ultimii 5 ani), economia estimată de Orban, de 1,5 mld lei, este ridicolă.
Tăierea salariilor bugetarilor se dovedeste doar o măsura de imagine, care
va avea efecte negative (scăderea consumului, tensiuni sociale etc). Era
mai degrabă nevoie de măsuri de restrictii pentru cheltuielile publice.
Restructurarea aparatului public este necesară, trebuie pusă în practică
imediat după criză, însă nu prin manevre heirupiste care nu fac altceva decat
sa amplifice tensiunile dintre angajați (public/privat)’’, arată analiza Frames & ACDA.
,,Statul poate
funcționa cu 50% din angajați, dacă este să ne luăm după planurile de tăieri
salariale anunțat de Guvern. Este nevoie doar de voință politică, de dorința de a face, în sfârșit,
reformele de care economia românească, sistemul public, au nevoie’’, a declarant
Cristian Lungu.
Potrivit
experților de la ACDA, digitalizarea ANAF – măsură care va duce la creșterea
colectării din sectoarele cu evaziune ridicată și impozitarea progresivă în
sectorul public trebuie să se afle în prim-plan.
DE CE EXPORTĂM
FORȚĂ DE MUNCĂ?
În timp ce alte
țări încearcă să își protejeze forța de muncă, să le ofere joburi și să îi țină
în țară, România exportă muncitori pe
bandă rulantă către Germania și, posibil în lunile următoare, către Italia și
Franța, țări care au anunțat, la rândul lor, că vor muncitori români.
Potrivit analiștilor, dincolo de încălcarea
flagrantă a regulilor privind starea de urgență, această situație arată lipsa
de viziune a autorităților române în privința forței de muncă.
,,Continuăm, din
păcate, o politică păguboasă, care a afectat economia românească în ultimii 30
de ani. În loc să luăm măsuri pentru a ne conserva forța de muncă, le facilităm
plecarea în străinătate. Să nu uităm că, acum câțiva ani, un politician
cunoscut spunea că nu avem nevoie de medici. Acum, în această situație
incertă, este nevoie, mai mult ca oricând, de un mesaj clar către românii care
vor să rămână în țară, un plan concret prin care acești oameni să fie păstrați
în țară, nu să-i îngrămădim în avioane charter cu destinația Occident. Să îi
implicăm în agricultura românească, în refacerea sistemelor de irigații, în
construcțiile de infrastructură (drumuri, cale ferată, spitale, școli etc.)’’,
a declarat Negrescu.
NEVOIA DE
LEADERSHIP
România are
nevoie, mai mult ca oricând, de leadership, de politicieni care să uite de
interesele electorale și care să ia măsuri drastice, chiar dacă nepopulare.
,,De ce nu s-a
apelat încă la banii de la Fondul Monetar Internațional? Pentru că un
program de finanțare va veni cu condiționalități clare, precum reducerea
aparatului de stat – concedierea a sute de mii de bugetari, privatizarea directă
sau pe bursă a companiilor de stat căpușate politic, precum Aeroportul Otopeni,
Hidroelectrica, TAROM, SNCFR, SNLO, renunțarea la pseudo-programul de
dezvoltare locală PNDL. Astfel de măsuri vor afecta capitalul electoral al
guvernanților. Din păcate, sacrificăm potențialul de revenire al economiei
pe altarul intereselor electorale’’, afirmă analiștii.
Fără măsuri
concrete, România va fi condamnată la sărăcie în următorii ani.
,,Factura
intereselor electorale o vom plăti în următorii ani cu vârf și îndesat. În timp
ce alte țări din regiune vor crește economic, noi vom spera, în continuare,
că ne vor salva multinaționalele, că mediul de afaceri va plăti taxele și
impozitele majorate pe care autoritățile le vor institui, mai mult ca sigur,
după examenul electoral din toamnă. Vom avea din ce în ce mai puține șanse să
construim drumuri, spitale, școli, pentru că PIB-ul va continua să fie sufocat
de clienții de partid, de interesele politice, de programe fără noimă economică
precum PNDL’’, arată analiza Frames & ACDA.
Potirivit
analiștilor, de vină pentru această situație este întregul spectru politic.
,,Niciunul
dintre partide nu a venit până acum cu o viziune legată de depășirea acestei
crize. Niciuna dintre formațiuni nu a pus pe masă un plan concret de
măsuri, dincolo de critici, de atacuri politice, de mesajele cu caracter
electoral. Între timp, mediul de afaceri a înaintat zeci de propuneri, de
soluții, de măsuri menite să ofere o relansare rapidă a economiei, după
perioada de urgență. Niciuna dintre aceste măsuri nu a fost asumată’’, spun
experții.
Între timp, în
absența unor măsuri concrete de aplanare a efectelor crizei, situația bugetară
a României se înrăutățește pe zi ce trece. Încasările au scăzut cu 12-13
miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut cu 20 de miliarde de lei. În
esență, în numai o lună, deficitul bugetar s-a adâncit cu 3 procente.
,,Sperăm ca
rectificarea bugetară să vină cu altă viziune. Nu mai poți funcționa, ca
stat, cu aceleași repere ca în anii dezmățului bugetar. Trebuie măsuri
concrete, asumate, legate de cheltuielile statului cu aparatul public, trebuie
anunțată decizia anulării creșterii pensiilor cu 40% din septembrie și
impozitarea pensiilor speciale. Trebuie renunțat la PNDL, programul politic de
finanțare pentru baronii locali și trebuie investit masiv în dezvoltarea
infrastructurii, de la autostrăzi (Pitești-Sibiu, Comarnic-Brașov,
Iași-București, Craiova-Pitești la cale
ferată de mare viteză (București-Cluj Napoca, București-Craiova,
București-Timișoara, București-Iași etc) și aeroporturi (al doilea aeroport
internaținal al capitalei, aeroporturi extinse la Brașov, Craiova, Cluj, Iași,
Constanța, Sibiu, Timișoara etc.) ’’, a
declarat Adrian Negrescu.
Potrivit
experților Frames & ACDA, este nevoie, totodată, de dezvoltarea unui
program național solid și predictibil de susținere a inițiativei
antreprenoriale care să includă toate programele naționale și europene pentru
IMM-uri, cu bugete extinse provenite atât din sumele primite de la Uniunea
Europeană cât și din redirecționarea sumelor obtinute din reducerea salariilor
si pensiilor publice, anularea pensiilor speciale plus mecanisme de minimis
care să cuprindă credite fiscale.
,,IMM-urile trebuie să reprezinte coloana vertebrală a unei
economii moderne. Noi, din păcate, ne aflăm pe ultimul loc în UE ca număr de
IMM-uri la 1000 de locuitori, iar peste 80% dintre ele sunt slab capitalizate
și activează într-un mediu în care creditarea este inaccesibilă, iar blocajul
financiar se amplifică. Exact acestea vor fi viitoarele victime ale crizei’’, a
declarat Cristian Lungu, managerul ACDA.
În domeniul
IMM-urilor, este necesar ca statul să adopte un pachet de digitalizare
oferit sub forma de voucher de 500 de Euro/primele 12 luni care să include o
licență CLOUD, site, instrumente de gestionare a unei afaceri – CRM, ERP, etc.
Statul ar trebui,
de asemenea, să subvenționeze finanţarea costurilor cu achiziționarea unei
semnături electronice pentru primii 3 ani de la înfiinţare și să încurajeze
angajărilor, prin reducerea cu 50% a taxelor salariale.
De asemenea, este
nevoie de o regândire a urmatoarelor programe naţionale pentru IMM-uri pentru
ieșirea din criză, de la extinderea codurilor CAEN compatibile la dublarea
sumei maxime alocate/proiect.
,,Creșterea
numărului de finanțări anuale de la 10.000 la 30.000 de proiecte, însoțit de o
focusare pe proiectele care vizează producția, industriile creative si IT-ul trebuie
să se afle în prim-plan’’, afirmă Cristian Lungu.
Experții spun
totodată că, fără împrumuri masive care să finanțeze programe naționale de
dezvoltare, România va fi condamnată la sărăcie. ,,România, o țară cu un
potențial agricol imens, importă alimente. Importăm electricitate deși avem
capacități de producție suficiente, importăm gaze deși avem resurse uriașe în
Marea Neagră. Importăm bulion deși cultivăm roșii care putrezesc pe câmp. Timpul
nu iartă. Cum nu ne-a iertat când ne jucam de-a mineriadele, când alungam
medicii din țară, când ,,nu ne vindeam țara’’, a mai declarat Adrian Negrescu,
managerul Frames.