Dată fiind legătura strânsă dintre dobândă și deprecierea cursului, Banca Națională a României cântărește cu mare atenție orice decizie de reducere a dobânzii, a explicat Cristian Popa, CFA, Membru al Consiliului de Administrație, Banca Națională a României în cadrul celei de-a treia ediții a dezbaterilor „Pulsul Pieței Financiare” organizate de Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România.

Cristian Popa, Membru al Consiliului de Administrație, Banca Națională a României:

„Banca Națională a României acționează pentru asigurarea stabilității prețurilor și a stabilității financiare, iar cursul valutar este perceput de către români ca un indicator de stabilitate financiară, de aici, atenția specială pe care i-o acordăm. În opinia mea, scenariul de bază la care ne uităm este reducerea graduală, treptată, a dobânzilor, fără a destabiliza cursul. De regulă, o reducere a dobânzii este urmată aproape imediat de o depreciere a monedei, alte state, în care euro este mai puțin folosit, nu au probleme în a-și deprecia moneda, la noi însă chiar și o depreciere de 1 ban constituie „breaking news”, astfel că banca centrală este nevoită să cântărească cu mare atenție orice decizie de reducere a dobânzii.

Importantă este de asemenea și economisirea internă, în moneda locală, nu vrem să o descurajăm, economia reală dar și Guvernul își bazează finanţarea pe depozitele bancare constituite de populaţie şi companii. Cântărim bine orice decizie luam, nu vrem sa luam decizii pripite, de aici și gradualitatea măsurilor.

Cu toate acestea, și fără implicații negative asupra cursului sau economisirii, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât reducerea în două rânduri a dobânzilor, scăzând rata dobânzii de politică monetară de la 2.5% la 1.75% și îngustând coridorul, pe cale de consecință rata ROBOR a coborât de la 2.8% la 1.9%, deci costul de finanțare pentru economia reală s-a redus destul de consistent.

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„Pentru a păstra încrederea investitorilor și a încuraja investițiile inclusiv în piața de capital este importantă păstrarea echilibrelor macroeconomice. Cele trei mari agenții se uită la România atent, cu probabilitate de a reduce rating-ul, ceea ce ar însemna că o parte dintre investitori nu vor mai putea investi în datorii suverane românești. Totul va depinde de planurile fiscale de viitor și temperarea cheltuielilor de pensii și salarii. Orientarea programului de guvernare lansat recent către investiții va permite relansarea economică. Este important să punem accent pe stimularea și dezvoltarea capitalului și a competitivității companiilor românești și pe investiții în domenii-cheie de infrastructură.”

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIR este o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania și Transgaz s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting și ENVISIA ca Membri Afiliați.

Comisia a decis să trimită avize motivate Bulgariei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Poloniei și României pentru faptul că aceste țări nu au adoptat un program național de gestionare a deșeurilor radioactive care să respecte cerințele din Directiva privind combustibilul uzat și deșeurile radioactive (Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului) și, de asemenea, a trimis un alt aviz motivat României pentru faptul că nu a transpus în mod corect anumite cerințe din aceeași directivă.

Deșeurile radioactive sunt generate de producerea energiei electrice în centralele nucleare sau de utilizarea materialelor radioactive fără a apela la energia electrică în scopuri medicale, industriale, agricole și de cercetare. Aceasta înseamnă că toate statele membre generează deșeuri radioactive. Directiva instituie un cadru comunitar pentru asigurarea gestionării responsabile și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de siguranță și de a evita impunerea unor sarcini inutile asupra generațiilor viitoare. În special, directiva prevede obligația statelor membre de a elabora și de a pune în aplicare programe naționale de gestionare a întregului volum de combustibil uzat și a tuturor deșeurilor radioactive generate pe teritoriul lor, de la generare până la eliminare. Obiectivul este de a proteja lucrătorii și publicul larg de pericolele asociate radiațiilor ionizante. Statele membre aveau obligația de a transpune directiva până la 23 august 2013 și de a notifica pentru prima dată programele lor naționale Comisiei până la 23 august 2015. Statele membre vizate au la dispoziție trei luni pentru a lua măsuri. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Context

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

1.Comisia Europeană solicită României să combată exploatarea forestieră ilegală și să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său (aviz motivat).

2. Comisia Europeană solicită României și Spaniei să ia măsurile necesare pentru a-și proteja și a-și gestiona rețelele Natura 2000 (scrisoare de punere în întârziere).

3. Comisia Europeană solicită României să pună în aplicare integral normele UE privind autorizațiile pentru instalațiile industriale (aviz motivat).

1.Comisia îndeamnă insistent România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (Regulamentul (UE) nr. 995/2010), care interzice producerea și introducerea pe piața UE a produselor obținute din bușteni recoltați în mod ilegal. Autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva privind habitatele și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei privind habitatele și a Directivei privind păsările. După ce a analizat în detaliu argumentele prezentate de România în urma unei scrisori de punere în întârziere trimise în februarie 2020, Comisia a ajuns la concluzia că problemele de la fața locului nu au fost soluționate. Prin urmare, Comisia emite în prezent un aviz motivat. Dacă România nu ia măsuri în termen de o lună, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu acest caz.

2. Comisia solicită României și Spaniei să ia măsuri pentru a-și proteja și a-și gestiona rețelele Natura 2000, respectând astfel obligațiile care le revin în temeiul Directivei privind habitatele (Directiva 92/43/CEE a Consiliului). În temeiul acestei directive, statele membre au obligația de a propune situri UE de importanță comunitară (SIC), care să fie apoi adăugate pe listele biogeografice ale UE. În termen de șase ani de la includerea pe listă, statele membre trebuie să stabilească obiective și măsuri de conservare pentru a menține sau a readuce speciile și habitatele protejate la un stadiu corespunzător de conservare, desemnând respectivele SIC drept arii speciale de conservare (ASC). Aceste cerințe sunt esențiale pentru protecția biodiversității în întreaga UE. România nu a desemnat până în prezent arii speciale de conservare și nu a stabilit, în general și în mod sistematic, obiective și măsuri de conservare detaliate specifice fiecărui sit. În cazul Spaniei, Comisia solicită finalizarea desemnării ca arii speciale de conservare (ASC) a tuturor siturilor de importanță comunitară (SIC) din regiunile alpine, atlantice și mediteraneene, precum și adoptarea de obiective și măsuri de conservare detaliate specifice fiecărui sit pentru o parte a acestor arii speciale de conservare pentru care nu s-au stabilit încă astfel de obiective și măsuri. Termenul-limită pentru finalizarea acestor etape în cazul a 1 278 de situri din regiunile alpine, atlantice și mediteraneene din Spania a expirat de mult. Prin urmare, Comisia a emis o scrisoare de punere în întârziere în 2015. Până în prezent, Spania nu a desemnat încă drept arii speciale de conservare 345 de situri, adică peste un sfert din cele 1 278 de situri de interes comunitar. În plus, Comisia este de părere că, în 12 comunități autonome și la nivel central, a existat o practică generală și persistentă de a nu stabili obiective de conservare suficient de detaliate și cuantificate și nici măsurile de conservare necesare. Prin urmare, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere României, acordându-i un termen de trei luni pentru a remedia situația, și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere Spaniei, care are, la rândul său, două luni la dispoziție pentru a remedia situația. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

3.Comisia solicită României să îmbunătățească punerea în aplicare, pe teritoriul său, a normelor UE privind autorizațiile pentru instalațiile industriale. România permite instalațiilor industriale să funcționeze fără autorizațiile necesare care stabilesc condițiile de funcționare în conformitate cu legislația UE. Activitățile industriale au un impact semnificativ asupra mediului în care se desfășoară. Directiva 2010/75/CE privind emisiile industriale are ca scop să prevină și să reducă emisiile industriale nocive de pe teritoriul UE, promovând în același timp utilizarea unor tehnici care reduc emisiile poluante și care sunt eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor. Deși s-au înregistrat unele progrese după trimiterea de către Comisie a unei scrisori de punere în întârziere, trei instalații continuă să funcționeze fără să respecte cerințele din directivă. În plus, două instalații mari de ardere care au făcut inițial parte din planul național de tranziție al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot și praf. Prin urmare, Comisia trimite în prezent un aviz motivat. România are la dispoziție trei luni pentru a adopta și a comunica toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea deplină și corectă a directivei; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Context

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

Piața locală de energie electrică (producție, transport, comerț și distribuție de energie electrică) însuma peste 40 miliarde lei în 2018, urmând ca în 2019 aceasta să depășească 41 miliarde de lei, iar în 2020 să se apropie de 42 de miliarde de lei, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

Analiștii KeysFin punctează însă rezultatul negativ al sectorului din 2018 (anul liberalizării), respectiv pierderea netă de aproape 430 de milioane de lei, de la un profit de peste 1 miliard de lei în 2017, estimând că în 2019 piața s-a apropiat de de break-even pe rezultatul net. 

Totodată, analiștii KeysFin consideră că această industrie are șanse să se maturizeze mai repede decât cea a gazelor, având în vedere că a parcus deja un proces amplu de transformare și dezvoltare. Astfel, piaţa energiei electrice pentru consumatorii casnici s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2018, cu toate că prețul final este în continuare avizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, iar Ordonanţa 114/2018 a reglementat din nou piaţa.

„Piața de energie din România este încă în faza de dezvoltare, statul este încă prezent în acționariatul marilor jucători, iar clasamentul se schimbă greu de la un an la altul. Cu toate acestea, odată cu liberalizarea de pe piața de energie electrică de acum 2 ani, am văzut companii care au crescut ca cifră de afaceri, precum și profitabilitate, ceea ce arată că, spre deosebire de piața gazelor naturale unde multe aspecte încă se află în discuție și în curs de reglementare, în cazul de față deja avem exemple de bune practici. Bineînțeles, pentru ca piața locală de energie electrica să ajungă la maturizarea deplină e nevoie de de o viziune pe termen lung, care să includă investiții masive în digitalizare, precum și de exploatarea la scală mai mare a surselor de energie regenerabilă” a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business inteligence de pe piața locală.

2.128 de companii, totalizând peste 46.200 de angajați, activau în 2018 pe segmentul energie electrică  (producție, transport, comerț și distribuție de energie electrică), potrivit analizei KeysFin.

Cifra de afaceri a segmentului a  înregistrat o creștere cu 3,9% în comparație cu anul 2017 și a depășit cu 10,3% nivelul din 2009, însumând 40,7 miliarde de lei în 2018.

Pentru 2019 analiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 41 miliarde de lei.

CINE NE DĂ ENERGIE?

Producția locală  de energie electrică (CAEN 3511) este condusă de HIDROELECTRICA S.A., cu afaceri de 4,3 miliarde lei în 2018, pe locul doi în clasament aflându-se COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. (2,8 miliarde lei) și NUCLEARELECTRICA S.A. (2,1 miliarde lei).

Cifra de afaceri însumată a celor mai mari 3 producători din plan local a depășit 9,2 miliarde de lei în 2018 și reprezintă peste 62% din totalul cifrei de afaceri din acel an a producătorilor de energie electrică locali.

În ceea ce privește clasamentul comercianților și distribuitorilor de energie electrică (CAEN 3512, 3513 și 3514), în funcție de cifra de afaceri din 2018, pe primul loc se află ELECTRICA FURNIZARE S.A., cu afaceri de 4,2 miliarde lei (16,2% din total), fiind urmată de TRANSELECTRICA SA, cu 2,7 miliarde lei în 2018 (10,4% din total) și TINMAR ENERGY S.A., cu 2,5 milioane de lei (9,6% din total). Următoarele clasate sunt MET ROMÂNIA ENERGY S.A., cu 2,4 miliarde lei (9,3% din total) și CEZ VÂNZARE SA, cu 1,7 miliarde lei (6,4% din total).

Analiștii KeysFin remarcă creșterile TINMAR ENERGY S.A. și MET ROMÂNIA ENERGY S.A. care au avansat pe piața dedicată consumatorilor casnici, câștigând cotă de piață și volume de business. Prima din cele două companii menționate a avansat cu 2,2 puncte procentuale de la un an la altul ( de la 7,4% în 2017 în comparație la 9,6% în 2018). MET ROMÂNIA ENERGY S.A. are la rândul său un parcurs ascendent, preluând Repower România în 2017 și RWE Energie România în 2018.

Primele 5 companii din top au raportat afaceri de aproape 13,4 miliarde lei în 2018, concentrând 52% din totalul sub-segmentului de transport, distribuție și comerț energie electrică.

Cât despre profitul comercianților și distribuitorilor de energie electrică, pe primul loc în acest top se află tot ELECTRICA FURNIZARE S.A., cu un profit de 140,7 milioane lei în 2018 (21,7% din total), urmată de TINMAR ENERGY S.A., care a înregistrat un profit de 75 milioane lei (11,6% din total) și MET ROMÂNIA ENERGY S.A, cu un profit de 27,3 milioane lei (4,2% din total).

Cele mai profitabile 5 companii din acest sub-segment au înregistrat  cumulat un profit net de peste  289 milioane lei, care înseamnă 44,6% din total, în 2018.

CE VA CONTRIBUI LA MATURIZAREA PIEȚEI?

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, piața de energie electrică se va liberaliza complet, furnizarea energiei electrice urmând a se realiza în regim concurențial inclusiv pentru categoria clienților casnici care beneficiază în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020 de tarife reglementate.

Astfel, consumatorii vor putea alege între furnizorii deja existenți, în funcție de ofertele acestora, dar și de alte beneficii oferite, precum ușurința cu care pot deveni prosumatori, respectiv ușurința cu care pot da energie electrică, obținută din instalații proprii de producere a energiei electrice, cu o putere mai mică de 27kW, precum panourile fotovoltaice, înapoi în rețea și de a o lua atunci când au nevoie.

Totodată, o influență importantă asupra maturizării pieței locale de energie electrică o va avea și listarea la bursă a Hidroelectrica, cel mai important producător local. Compania a selectat recent consultantul pentru piața de capital de tip Equity Advisor și se pregătește să facă acest pas în perioada următoare.

Mai mult, printre planurile companiei se numără și preluarea CEZ România ( în cadrul unui consorțiu de firme), precum și realizarea de parcuri eoline și solare, dezvoltarea unei rețele de încărcare a automobilelor electrice și alte inițiative, pentru a respecta direcțiile europene de decarbonizare stabilite prin Green Deal.

Cât despre exploatarea surselor locale de energie regenerabilă,  România stă suprinzător bine la acest capitol, tocmai datorită hidroenergiei. Astfel, energia eoliană și cea hidro au acoperit 42% din consumul de energie al României în 2018, cu 10 puncte procentuale peste media europeană de 32%, potrivit Eurostat. Țara noastră se află pe locul 7 în UE luând în considerare topul ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final.

În ceea ce privește parcurile eoliene, unul din cei mai importanți jucători pe acest segment este ENEL GREEN POWER ROMANIA SRL, divizia Enel responsabilă pentru toate activităţile grupului în materie de energie eoliană și solară, în regiunile Banat și Dobrogea. Enel deține o capacitate instalată de 534 MW în cele 12 parcuri eoliene și fotovoltaice, ceea ce înseamnă 2% din producția de energie electrică a României.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 3511 – producția de energie electrică (PRODUCȚIE ENERGIE ELECTRICĂ), 3512 – comercializarea energiei electrice, 3513 – distribuția energiei electrice,  3514 – comercializarea energiei electrice (DISTRIBUȚIE ȘI COMERȚ ENERGIE ELECTRICĂ). Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase în iunie 2020.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă solutii de reducere a riscului comercial utilizând date despre companiile din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa usor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România.

Inițiativa RePatriot de recunoaștere și promovare a românii de pretutindeni cu rezultate profesionale remarcabile continuă anul acesta cu a treia ediție, care va fi încununată de gala „Top 100 Români de Pretutindeni”. În vederea evenimentului și a selectării laureaților, RePatriot comunică: „Foarte mulți dintre frații noștri români trăiesc în străinătate. Au emigrat și s-au reorientat către noi oportunități și idealuri, luând cu ei un pachet de cunoștințe și valori solide pe care le-au dezvoltat acolo. Dorim să vi-i prezentăm pe românii remarcabili și să le recunoastem meritele, premiindu-i la RePatriot Summit –  București 2020, 1-4 octombrie. În mod special, pe aceia care au excelat în 10 domenii cheie, dar și persoane din Diaspora care doresc și aleg să se implice în dezvoltarea economică, culturală și socială a României. Prima ediție Top 100 Români de Pretutindeni a fost lansată în 2018 la Summitul Repatriot de la Alba Iulia, ca supliment al Revistei Newsweek România, în peste 6.000 de exemplare. A fost dorința noastră să arătăm că îi stimăm pe cei care fac cinste României oriunde s-ar afla. Apoi a urmat ediția a doua în 2019 în care am premiat încă 100 de români remarcabili. Am căutat să nominalizăm persoane care au reușit să se afirme prin rezultate, proiecte și acțiuni admirabile, care locuiesc și profesează în afara țării, de cel puțin trei ani. Persoane care cred în viitorul României, în ideea de încurajare a românilor din străinătate de a menține legătura cu țara și de a se implica în dezvoltarea ei. Suntem conștienți că mai sunt zeci de mii de români care merită să fie în această listă și de aceea continuăm demersul nostru pentru ca în fiecare an să adăugăm oameni care merită să fie cunoscuți, recunoscuți și apreciați. Sigur ați remarcat o mulțime de români din Diaspora care fac lucruri extraordinare în această perioadă și vă invităm să-i recomandați pe www.repatriot.ro/top100-romani-de-pretutindeni pentru Topul RePatriot, până la 25 iulie 2020. Cine știe, poate premiem anul acesta 1000 de români remarcabili. :)”

Doar prin intervenția promptă și susținută a Guvernului și prin conformarea voluntară a românilor la măsurile adoptate de autorități, răspândirea infecțiilor cu noul coronavirus a fost limitată și controlată eficient, astfel încât viața și sănătatea unui număr mare de români au fost salvate în fața acestui pericol. În același timp, măsurile de sprijin adoptate imediat de Guvern pentru angajații și companiile afectate de criză au salvat economia românească de la colaps prin asigurarea resurselor financiare necesare companiilor pentru continuarea activităților economice și pentru plata angajaților a căror activitate a fost întreruptă temporar. De asemenea, în pofida dificultăților economice și sanitare determinate de creșterea cheltuielilor bugetare pentru limitarea efectelor pandemiei COVID-19, investițiile publice au contrabalansat în această perioadă reducerile de activitate din anumite sectoare economice și au permis continuarea creșterii economice în primul trimestru al anului la unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.