EUNIC România,
filială a reţelei EUNIC – European Union National Institutes for Culture/„Reţeaua
Institutelor Culturale Naţionale ale ţărilor membre ale Uniunii Europene”, a organizat
prin British Council, Centrul Ceh, Forumul Cultural Austriac, Fundaţia
Culturală Greacă, Goethe-Institut Bucureşti, Institutul Cultural Român,
Institutul Francez din România, Institutul Polonez o serie de cinci discuții
live online privind problemele financiare, managementul, soluțiile de adaptare
și reactivare ale sectorului cultural, sub genericul „EUNIC Mixers – Culture
cannot be stopped/Cultura nu poate fi oprită”. Au participat experţi din țările
europene reprezentate de institutele membre ale EUNIC România şi actori
culturali români marcanţi.
Proiectul a fost apreciat
de membrii fondatori ai EUNIC drept un model de bună practică la nivel
continental. Cele cinci dezbateri sunt accesibile astfel:
https://bit.ly/EUNICMixers1 – Soluțiile artiştilor independenţi de monetizare a
activităţilor culturale. Participanţi – Lukáš Jandač, unul dintre inițiatorii
proiectului Festival of Nothing în Republica Cehă; Daniel Auner, unul dintre
cei mai importanţi violonişti austrieci ai generaţiei sale și creatorul
platformei digitale www.konzertsaal.at; Liviu Romanescu, membru al echipei
unteatru pentru dezvoltarea direcțiilor viitoare (www.unteatru.ro); Moderatoare
– Miki Braniște, manager cultural și curator pentru proiecte interdisciplinare
(Colectiv A Cluj).
https://bit.ly/EUNICMixers2– Noi practici artistice ale sectorului cultural
independent european. Participanţi – Mihaela Michailov, dramaturgă, jurnalistă,
co-fondatoarea Centrul de Teatru Educațional Replika, lector la Universitatea
Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București;
Julien Daillère, autor dramatic, actor și regizor francez; Moderatoare – Ioana
Costaş, directoarea delegată a Institutului Francez din Cluj-Napoca.
https://bit.ly/EUNICMixers3– Schimbări în industria clubbing-ului şi a artelor
electronice.Participanţi – Lutz
Leichsenring, inițiatorul platformei United We Stream (Germania); Andrei
Crăciun, fondatorul Kran/Krănuț (România); Moderator – Dragoș Rusu, redactor
coordonator la Telekom Electronic Beats România.
https://bit.ly/EUNICMixers4 – Protecţia legală pentru artiştii independenţi. Participanţi
– Carmen Croitoru, directoarea Institutului Național de Cercetare și Formare
Culturală din România; Isabelle Lévy, directoarea Oficiului de Ocupare a Forței
de Muncă pentru Arte Scenice în cadrul Ministerului Culturii din Franța; Marta
Miłoszewska, regizoare, profesoară universitară, activistă socială, co-fondatoarea
Breslei Regizoarelor și Regizorilor de Teatru din Polonia; Moderator – Matei
Martin, jurnalist la Radio România Cutural şi Dilema Veche.
https://bit.ly/EUNICMixers5 – Soluții şi practici ale instituțiilor pentru
conservarea patrimoniului cultural pe timp de criză. Participanţi – dr.
Evangelos Kyriakidis, director al The Heritage Management Organization; Xavier
Leroux, director delegat al Institutului Francez din Bucureşti; Joshua
Mwankunda, director al Cultural Heritage Department, Ngorongoro Conservation
Area Authority, Tanzania; Moderatoare – Katerina Balamoti, International
Programs Senior Manager şi Project Coordinator la The Heritage Management
Organization.
Junior Achievement
România, organizaţie de educație antreprenorială, economică, financiară,
orientare profesională, sănătate şi viaţă activă şi dezvoltarea abilităţilor
pentru viaţă, a derulat proiectul „Eu și viitorul meu!”, susținut financiar de OMV
Petrom prin programul „RO Smart în Țara lui Andrei”. Proiectul a cuprins
activități de educație antreprenorială,
financiară și pentru orientare profesională desfășurate pe parcursul
anului școlar 2019-2020, în peste 100 de unități de învățământ din 13 județele Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău,
Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Prahova, Sălaj, Teleorman, Vrancea (mediu
urban, mic urban, rural). Au participat peste
200 de profesori și 13.000 de elevi de gimnaziu și de liceu, care au
parcurs trei module Junior Achievement practice,
referitoare la inițierea și conducerea unei afaceri, economisirea și
cheltuirea inteligentă a banilor, alegerea unei profesii în funcție de
interesele, valorile și abilitățile personale. Activitățile s-au desfășurat în
clasă și online, cu materiale în format tipărit și resurse digitale. Cele mai
active școli vor fi premiate cu echipamente pentru învățarea online în valoare
totală de 72.000 lei, pentru modernizarea spațiilor de învățare.
Profesorii apreciază
că activitățile din proiect i-au ajutat pe elevi „să înțeleagă mai bine
legătura dintre rolul școlii și pregătirea pentru provocările vieții reale,
conștientizând valoarea educației pentru viitor; să identifice modalitățile
prin care își pot dezvolta anumite cunoștințe și abilități necesare pentru o
viitoare meserie/profesie; să exerseze abilitățile necesare dezvoltării
personale şi profesionale, inclusiv pe cele digitale, prin diferite exerciții,
aplicații, studii de caz, teste de autoevaluare”.
JTI
susține întreaga secțiune de dans a Festivalului Internațional de Teatru de la
Sibiu (FITS), care se desfășoară în perioada 12-21 iunie, într-o ediție
specială online.
De
asemenea, JTI prezintă în cadrul Festivalului trei spectacole.
TragiComedy,
primul spectacol prezentat de JTI în programul FITS va putea fi vizionat pe 16
iunie, ora 17:50, pe https://www.sibfest.ro/fits-online, accesul fiind gratuit. TragiComedy
este un spectacol de balet pus în scenă de Gigi Căciuleanu la Opera Națională
din București, iar montajul pentru FITS este o coproducție a Fundației Art
Production și Artseven. Un spectacol amintire despre Maya Plisețkaya pe
muzica specială compusă de Rodion Șcedrin, soțul marii dansatoare.
„Prin noua
mea creație, TragiComedy, îmi propun să explorez coregrafic atât o serie
de situații și conflicte care se pot ivi între personaje, cât și o gamă de
trăiri sau frământări intime, la care mă „duce” muzica lui Rodion Șcedrin. Pe
de altă parte, dansul inegalatei Maya Plisețkaya, în afară de academismul
mondialmente cunoscut al artistei purtând titlul de „ballerina assoluta”,
a fost întotdeauna impregnat de un dramatism, de o teatralitate, ieșite din
comun. De unde ideea de a dedica TragiComedy acestei figuri excepționale
a culturii universale.”, declară Gigi Căciuleanu despre TragiComedy.
„Spectacolele lui Gigi Căciuleanu se
află sub semnul iubirii. E o magie care îl înconjoară, are o energie extraordinară,
nu cred că mai există un coregraf care să dăruiască atât de mult,
necondiționat, să pună în scenă atâtea spectacole, cu atâtea echipe diferite.
În preajma lui Gigi sunt întotdeauna oameni tineri și artiști formidabili.”,
declară Gilda Lazăr, director JTI.
BERLIN: Pandemia COVID-19 este, probabil, prima criză cu adevărat globală a secolului XXI. Singurele paralele istorice moderne cu perturbarea economică de astăzi declanșată de un agent patogen microscopic sunt războaiele mondiale din secolul trecut.
Începutul
Primului Război Mondial, în august 1914, nu numai că a pus capăt unei lungi
perioade de pace, dar a suspendat și
o epocă anterioară de
integrare economică și globalizare. Pe măsură ce guvernele din întreaga lume au urmat noi agende protecționiste, creșterea economică s-a prăbușit
peste tot. O generație mai târziu, a urmat un alt război mondial, după care a
început imediat Războiul Rece.
Lumea și politica globală arătau foarte
diferit la sfârșitul acestei perioade de constantă stare de conflict și de manifestare a puterii,
din 1914 până în 1989, decât la început.
Înainte de Primul Război Mondial, Imperiul Britanic era puterea economică și
militară dominantă. După cel
de-al doilea război mondial, a fost înlocuit de Statele Unite, a căror poziție hegemonică a fost consolidată și
mai mult în urma prăbușirii Uniunii Sovietice.
Astăzi,
întrebarea este cum se va schimba distribuția puterii globale ca urmare a crizei
COVID-19. Rămâne de văzut
dacă impactul pandemiei va fi comparabil cu cel al oricărui război mondial. În mod clar, o criză
economică globală la această scară
va aduce grave șocuri geopolitice. America, superputerea actuală, poate să se
agațe de poziția sa în vârful ordinii globale, dar majoritatea semnelor
sugerează că superputerea emergentă, China va predomina, inaugurând un secol de putere din Asia de Est. Rivalitatea sino-americană
s-a transformat în conflictul hegemonic definitoriu al secolului XXI cu mult
înainte de criza COVID-19. Cu toate acestea, pandemia, împreună cu politica din
anul electoral din SUA, par să amplifice și să accelereze confruntarea.
Pentru
președintele SUA, Donald Trump, totul este în joc la alegerile din noiembrie.
După ce a gestionat greșit pandemia și a prezidat o criză
economică internă fără precedent, el are nevoie de un țap ispășitor, iar China
este alegerea evidentă. Până la urmă, în timp ce majoritatea politicilor lui
Trump produc, de regulă, o
diviziune a societății americane, abordarea sa în China este o excepție
majoră. În a continua
ofensiva împotriva Chinei, Trump poate conta pe un sprijin larg
bipartinic. Atitudinile americane față
de China s-au manifestat substanțial
în ultimii ani, chiar și în
profunzime în rândurile democratice liberale.
Multe obiecții
din SUA sunt greu de respins. Republica Populară este într-adevăr un stat
autoritar – chiar totalitar – sub controlul exclusiv al unui partid leninist.
S-a angajat în spionaj economic și tehnologic împotriva SUA pe scară largă, a recurs la practici comerciale neloiale
și a afirmat violent revendicări teritoriale față de India, Taiwan și în Marea Chinei de Sud. De
la persecuția minorităților
etnice și religioase din Xinjiang și a încercării recente de a consolida controlul
asupra Hong Kongului, până la manipularea inițială a focarului COVID-19 de la
Wuhan, guvernul Chinei a făcut prea puțin pentru a inspira încredere.
Cu toate
acestea, eforturile persistente ale administrației Trump
pentru repudierea rolului de lider global al Americii ridică o întrebare
fundamentală cu privire la abordarea ei: ce dorește SUA sub Trump? Să conduci
fără să-ți asumi responsabilitatea? Este puțin probabil să
funcționeze. În timp ce SUA rămân încurcate în gândirea pe termen
scurt, China se ridică și se promovează drept o sursă alternativă
de leadership global și de investiții, urmând cu răbdare o strategie pe termen
lung de exploatare a vidului geopolitic creat de turnura politicii Americii.
În orice caz, lovitura
adusă imaginii internaționale a Americii, în special în urma eșecului
dezastruos al administrației Trump în fața COVID-19, va fi greu de reparat.
Pandemia consolidează impresia
generală că SUA este o
superputere decadentă, care va fi în curând înlocuită de o China dinamică din punct de vedere strategic
și economică. Vechea poveste
a ascensiunii și decăderii marilor puteri este acum scrisă de un virus. Nu
putem decât să sperăm că
acest capitol se joacă pașnic.
Pe fundalul
confruntării sino-americane, Europa se află prinsă inconfortabil între două forțe geopolitice opuse –
și este lăsată în ceață cu privire la adevăratele intenții ale Americii față de
China. Doresc SUA să urmărească calea pașnică ori confruntarea totală –
inclusiv conflictul militar – pentru a bloca sau chiar inversa ascensiunea
Chinei? A doua strategie, reprezentând abordarea Occidentului în China de la
sfârșitul secolului XIX, ar fi cel puțin extrem de periculoasă, să spunem așa.
Alternativa
pentru Occident este de a păstra situația nemodificată pe termen lung pe baza
rivalității strategice. Europa ar fi bine sfătuită să aleagă această opțiune.
Europa, situată la capătul
vestic al supercontinentului eurasiatic, ar fi adevăratul perdant într-o ordine
mondială condusă de China,. Fiind un stat totalitar cu un singur partid, China
nu poate fi niciodată un partener autentic pentru Europa, vorbind în termeni
normali. Chiar și după trei ani de Trump, relația Europei cu SUA rămâne mult
mai strânsă decât relația pe care s-ar putea aștepta vreodată să o aibă cu
China.
Dar China este deja prea mare, prea reușită și prea importantă de ignorat. Faptele „de la firul ierbii” solicită cooperare. Cheia problemei este să distingem între implicarea strategică într-o relație cu China și supunerea în fața acesteia. Și menținerea acestei distanțări cruciale va impune Europei să evite dependența economică sau tehnologică de rivalul Occidentului.
_________________
Joschka Fischer, ministrul de externe al Germaniei și vice-cancelarul din 1998 până în 2005, a fost liderul Partidului Verde German de aproape 20 de ani.
De
câteva luni, în multe țări se face vârtos biopolitică, în unele profesional și cultivat,
în altele mai puțin. Uneori primitiv.
Lupta cu noul coronavirus pare a fi absorbit orice altă preocupare, mai ales sub starea de urgență – în România, de „demență”, cum spunea nu fără justificări un parlamentar al guvernării actuale. Lipsindu-le priceperea, decidenții de la noi vor și acum să țină oamenii în alertă, deși nici „urgența” și nici „alerta” nu au rezolvat mai nimic. Reglementări chibzuite, făcute de concetățeni cu cap, ar fi fost și sunt mult mai eficace.
Înțeleasă ca politică față de viață, corp și natură –
biopolitica a sprijinit în istorie decizii care au afectat oameni. Așadar, există
rațiuni să reflectăm asupra ei. Mai ales astăzi, când pandemia covid-19 obligă
la reconsiderări.
Importanța biopoliticii a fost și este mai mare decât se
acceptă. În definitiv, oamenii dispun, fiecare, de un corp ce le susține viața,
iar viața lor este pe seama naturii, fiind dependentă de decizii, începând cu
cele politice. Și atunci, ce biopolitică se justifică?
Fapt este că, odată cu dezvoltarea biologiei, în ultimele
două secole s-a făcut uz și abuz de cunoștințe biologice pentru a se interveni
în organizarea socială. Pe acest fundal s-a format biopolitica ca politică a abordării
corpului uman și a naturii înconjurătoare.
Primele întrebări ce țin de biopolitica actuală s-au pus cu Nietzsche. Acesta a lansat maxima „a trăi conform vieții”(Dincolo de bine și rău, 1876). El scria că „viața înseamnă a fi crud și nemilos contra a tot ceea ce devine slab și vechi în noi, și nu numai în noi”, dar amintea porunca lui Moise: „să nu ucizi!” (Știința veselă, 1882). În Despre genealogia moralei (1887), Nietzsche lansa tema „valorii” sau „nonvalorii” vieții indivizilor.
Astăzi este clar că lectura din Eugen Dühring (Valoarea vieții, 1865) l-a făcut pe Nietzsche sensibil la aspecte „biologico-fiziologice”. Într-un asemenea context, el a ajuns la teza „viața este un accident” (Sämtliche Werke, Kritische Ausgabe, Band 14, p.82) și a privit ființa umană din punctul de vedere al „accidentalității” ei.
România Durabilă și EM360 organizează loc luni, 15 iunie 2020, ora 11.00, webinarul „Economistul în Noua Economie” Evenimentul este dedicat aniversarii a 30 de ani de la apariția Revistei Economistul pe piața românească.
Vă așteptăm alături de invitatul special
al webinarului, domnul Constantin Boștină, Director General al Revistei
Economistul și Președinte ASPES, la o dezbatere despre:
• Modelul Economic Românesc
și Noua Economie
• Adaptarea businessului la
noua economie
• Analiza impactului
economic al pandemiei covid-19 asupra mediului de afaceri
• Condiții de repornire și
reconstrucție a economiei reale
• Măsuri guvernamentale de
suport a afacerilor și de finanțare a redresării economice
• Adaptarea producției la
noile condiții și cerințe de piață
• Priorități în relansarea
economică
• Investiții și
reconstrucție în timp de criză
Economistul, cel mai longeviv brand de presă economică românească, a adus de-a lungul timpului în atenția cititorilor cele mai relevante subiecte economice naționale și internaționale, influențând prin analize, sinteze și modelele autentice prezentate, dezvoltarea mentalității mediului de afaceri românesc. „Modelul Economic Romanesc în Uniunea Europeană. România – orizont 2040”, un demers al ASPES conturează direcții prioritare de dezvoltare în Noua Economie prin analizele și gândirile cuprinzătoare cu privire la oportunitățile de dezvoltate economică și socială pe termen lung în Noua Economie post criza covid-19.
Pozitionare: „ECONOMISTUL în Noua
economie” implică acceptarea unei noi realități, dar și optimism, entuziasm și
curiozitate. Este un demers care invită la construcție, acțiune, vitalitate –
lucruri de care avem mare nevoie într-o energie de muncă precum cea a unui
lockdown. În același timp, oferă flexibilitate suficient de largă pentru a
atinge diverse teme în ediția aniversară.
Companiile Tremend – cu experiență în servicii de software engineering
și consultanță și certSIGN – principalul producător și dezvoltator de soluții criptografice
și servicii de încredere din România au încheiat un parteneriat strategic „pentru
digitalizarea interacțiunii dintre clienți și companii prin integrarea în
platforma de digital onboarding TORP a fluxului de identificare și a semnăturii
electronice calificate la distanță”. Parteneriatul „propune un ecosistem care rezolvă și asigură conformitatea
cu legislația națională și europeană în ceea ce privește identificarea
electronică și serviciile de încredere. Totodată, contribuie major la
digitalizarea completă a tuturor proceselor dintr-o companie prin eliminarea
metodelor convenționale de identificare, autentificare și semnare a
documentelor. Astfel, nu mai este necesară deplasarea în spațiile fizice
ale furnizorului pentru încheierea de contracte, aprobarea unor proceduri
interne, a cererilor de concediu sau pentru solicitarea altor produse ori
servicii digitale. Întregul flux este în conformitate cu Regulamentul eIDAS,
ceea ce înseamnă că respectă reglementarea Uniunii Europene referitoare la
identificare electronică şi servicii de încredere pentru tranzacţii electronice”.
Realizând
parteneriatul, Ștefan Pătra, Vice President Financial Services, Tremend
Software Consulting, subliniază: „Expertiza
extinsă în tehnologie a echipei Tremend, combinată cu maturitatea și siguranța
serviciilor certSIGN, ne întărește rolul de inovator în transformarea digitală,
atât de necesară oricărui client. Împreună vom oferi companiilor cea mai bună
experiență în digital onboarding, printr-o soluție sigură, modulară și
flexibilă de Customer Experience, care va sprijini organizațiile să atragă
clientul modern, să îl cunoască mai bine, să-i ofere mobilitate, rapiditate și
economie de timp în solicitarea și gestionarea serviciilor și produselor
digitale”.
Ștefan Pătra, Vice President Financial Services, Tremend Software Consulting
Aurel Meiroșu, manager
dezvoltarea afacerii, Business Unit Semnătură electronică, certSIGN, accentuează:
„Digitalizarea este din ce în ce mai
prezentă în toate domeniile, iar adoptarea unei soluții de semnătură
electronică la distanță face tranziția către digital mai facilă cu costuri mai
mici, eficiență crescută și posibilitatea de a semna documente electronice cu
valoare legală oricând, oriunde, de pe orice dispozitiv. Ne bucură
parteneriatul cu Tremend la care, pe lângă o soluție tehnică certificată și
recunoscută la nivel european, certSIGN contribuie cu experiența demonstrată în
digitalizarea proceselor cheie ale unei organizații, precum și cu o echipă de
specialiști pregătită tot timpul să asigure cea mai bună soluție tehnică și
conformitatea acesteia cu cerințele legale”.
Aurel Meiroșu, manager dezvoltarea afacerii, Business Unit Semnătură electronică, certSIGN
TORP este definită
ca „prima soluție din România care a implementat un flux de identificare video
asistată a clientului la distanță – eKYC (Electronic Know Your Customer),
proces auditat și certificat de compania LSTI din Franța în contextul emiterii
certificatelor calificate. În acest fel, este garantată respectarea
reglementărilor naționale şi a legislației europene privind identificarea
electronică și a serviciilor de încredere pentru tranzacțiile electronice. Identificarea
utilizatorului se face prin intermediul unui flux video în timp real, cu
același nivel de securitate tehnică și conformitate legală ca recunoașterea
față în față, în acord cu toate directivele globale: AML5 (Anti-Money
Laundering), GDPR, SCA (Strong Customer Authentication) și Regulamentul eIDAS
910/2014. TORP integrează soluția de semnătură electronică la distanță
Paperless, dezvoltată de CertSIGN. Prin aceasta, utilizatorii identificați
video au acces digital 100% la procesele de afaceri dintr-o organizație.
Paperless este auditată și certificată ca dispozitiv de creare a semnăturilor
electronice calificat, conform Regulamentului eIDAS. În acest fel, se pot realiza
semnături electronice la distanță cu valoare legală fără token și fără
instalarea unor drivere speciale, de pe orice dispozitiv, de oriunde şi
oricând, garantând procesarea și stocarea sigură a datelor şi un grad ridicat
de protecție împotriva atacurilor cibernetice”.
Ramona Jurubiță (foto), Country Managing
Partner KPMG România, a fost realeasă în funcția de președinte al Consiliul
Investitorilor Străini – FIC. Din echipa de conducere mai fac parte
vicepreședinții Eric Stab, președinte & CEO al ENGIE România, director executiv
al ENGIE Europa de Est și Cristian Secoșan, CEO al Siemens România, precum și trezorierul
Daniel Anghel, membru în boardul PwC și Tax and Legal Services Leader.
FIC reafirmă în context că obiectivul
asumat „de a contribui prin activitățile sale la îmbunătățirea mediului de
afaceri prin dialog și consultări publice constante cu autoritățile publice și
cu toți actorii relevanți, rămâne parte centrală a tuturor proiectelor
desfășurate de FIC și a tuturor acțiunilor sale. FIC va continua să susțină și
să promoveze dezvoltarea economică durabilă a României prin investiții, în
special într-o perioadă caracterizată de noi provocări de ordin economic la
nivel global”.
Ramona Jurubiță: „Mulțumesc colegilor
din Comitetul Director al FIC pentru încrederea pe care mi-au acordato. Vom
continua să ne aducem contribuția la construirea unei economii reziliente,
diversificate și cu valoare adăugată ridicată pentru România. Reconfigurarea
investițiilor la nivel global și regional reprezintă o platformă pe baza căreia
FIC poate îndeplini două roluri cruciale pentru a ne asigura că țara noastră
este percepută ca fiind o destinație atractivă investițiilor. În primul rând,
ca investitori deja prezenți în România, suntem foarte buni ambasadori pentru a
contribui la promovarea țării ca fiind o destinație atractivă pentru
investiții. Trebuie să fim conștienți că România este și va continua să fie în
competiție cu țările din jur pentru atragerea acestor investiții și prin
urmare, o abordare proactivă, atât din partea autorităților, cât și a mediului
de afaceri este mai mult decât necesară. În al doilea rând, experiența, dorința
și implicarea noastră în construirea unor relații bazate pe dialog și
transparență cu autoritățile, reprezintă un punct de pornire important pentru a
fi folosit în elaborarea unor politici publice solide ce ar stimula atât
continuarea investițiilor companiilor deja prezente în România, dar și
atragerea potențialelor investiții străine directe în România. Astfel, în
următoarea perioadă, prioritatea FIC va fi înspre rolul investițiilor ca sursă
importantă pentru o relansare economică sustenabilă, punând în același timp în
balanță și nevoile de finanțare ale României pe termen scurt și mediu”.
Euler Hermes și Allianz prezintă evoluția riscului de țară la nivelul anului 2020 pentru 102 țări. În cuprinsul analizei, Mihai Chipirliu (foto), CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România, subliniază: „În prezent,România se poziționează în a doua parte a clasamentului, pe poziția 55, înregistrând o scădere de patru locuri față de anul 2015. Privind retrospectiv la acel moment, România ar fi ocupat ultima poziție a clasamentului, respectiv locul 51 al primei secțiuni, loc ocupat acum de Ucraina. Protestele de stradă din 2017-2018, instabilitatea politică din ultimii ani și aria largă a factorilor incluși în calcularea indicatorilor, dar și tendința de deteriorare a acestora, au contribuit la atribuirea unor calificative defavorabile pentru factorii cu tentă politică și socială. În contextual pandemiei actuale, clasamentul poate suferi schimbări majore. Totul depinde de felul în care va răspunde atât economia locală cât și societatea în ansamblul ei la noile încercări generate de actuala criză”.
Euler Hermes și Allianz prezintă evoluția riscului de țară pentru anul 2020, pentru 102 țări
Despre Indicatorul de Risc Social (IRS)
În fiecare
trimestru, Euler Hermes evaluează evoluția riscului de țară. Pentru a avea o
viziune mai precisă și completă, liderul mondial în domeniul asigurărilor de
credit a adăugat anul acesta riscuri de mediu, societate și guvernanță (ESG) la
analizele sale. Această decizie are sens în contextul de astăzi, deoarece pandemia
Covid-19 are un impact negativ major asupra economiilor din întreaga lume.
Îngrijorările de redresare cresc și sugerează o posibilă reapariție a riscului
social în multe țări.
În acest context, Euler Hermes și Allianz a creat Indicatorul de Risc Social (IRS). Acest indicator identifică ce țări sunt mai vulnerabile la riscurile sociale sistemice (incluzând nemulțumirea socială și proteste anti-guvernamentale), care pot schimba strategiile și elaborarea politicilor unei țări, precum pot influența si deciziile de afaceri si investiții. IRS măsoară punctele forte și punctele slabe cât și percepțiile asupra mediului politic, instituțional și social clasificând țările pe o scară de la 0 (cel mai mare risc ) la 100 (cel mai mic risc ). Întrucât pandemia Covid-19 a împins economia mondială în cea mai adâncă recesiune de la al doilea război mondial, am identificat care țări ar avea cel mai mare grad de risc de escaladare al nemulțumirii sociale.
Clasamentul IRS 2020
Danemarca, Finlanda și Suedia sunt primele trei țări în clasmentul IRS 2020 și prezintă cele mai mici niveluri de risc social. Germania se află pe locul 5, iar Franța pe locul 9. România se află la mijlocul clasamentului, pe poziția 55, scăzând cu patru locuri din 2015. Nigeria, Venezuela și Angola sunt cele mai expuse riscului de tulburări sociale. Venezuela și Angola au cunoscut, de asemenea, unele dintre cele mai mari deteriorări din ultimii cinci ani.
Economiile avansate
sunt, în general, mai puțin vulnerabile la tulburările sociale decât piețele
emergente, cu Grecia (rangul 35) și Italia (30) pe locurile cele mai scăzute în
rândul tuturor economiilor avansate. Slovenia (rangul 15), Estonia (17) și
Qatar (21) sunt piețe emergente cel mai bine clasate.
Dacă privim în funcție de regiuni pentru a analiza piețele emergente, economiile din Europa Emergentă sunt plasate cel mai bine cam în mijlocul clasamentului , în timp ce Africa și America Latină prezintă cel mai mare risc de tulburări sociale în viitorul apropiat.
Noi dimensiuni ale Riscului Social
Riscurile sociale și politice erau deja în creștere într-un număr de țări și regiuni cu ceva timp înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19. În anumite cazuri, acest lucru nu era surprinzător. În Venezuela, spre exemplu, gestionarea politică și economică defectuoasă pe termen lung degenerase în proteste anti-guvernamentale de masă de ani de zile. Iran experimentase de asemenea proteste anti-regim. Iar în Argentina, o criză clasică pentru o țară emergentă (EM) a condus rapid la o accelerare dureroasă a dezechilibrelor macroeconomice, agravând deja dificilul context social. Cu toate acestea, valul puternic și de durată al demonstrațiilor anti-guvernamentale din Hong Kong, Liban și de-a lungul Americii Latine (mai ales în Ecuador, Chile, Bolivia și Columbia) în a doua parte a lui 2019 a fost rapid și neașteptat. În special intensitatea tulburărilor din țări emergente cu un nivel ridicat al veniturilor precum Chile și Hong Kong a surprins piețele. Mai mult, protestele anti-guvernamentale par să fi crescut ca intensitate în țările avansate. În special mișcarea Vestelor Galbene orientată împotriva austerității fiscale în Franța și începută spre sfârșitul anului 2018 a atras multă atenție și a generat copii și în multe alte țări. Per ansamblu, aceasta demonstrează că nu doar nivelul general de dezvoltare economică a unei țări dar și distribuția veniturilor, schimbarile în nivelul de protecție socială, cât și percepțiile subiective asupra guvernelor și instituțiilor locale joacă un rol în legatură cu riscul social. Mare parte din mișcările de protest au continuat la începutul anului 2020 până la apariția pandemiei de Covid-19, ce au rezultat în special în măsuri stricte de izolare care în mare parte au pus capăt protestelor. Dar, pe măsură ce a început etapa a doua a crizei Covid-19 – deschiderea graduală a economiilor naționale- există o probabilitate semnificativă ca protestele atât din țările emergente (EM) cât și în țările avansate (AE) să apară din nou. Mai mult, nemulțumirile și tulburările sociale ar putea să se agraveze și ar putea de asemenea să se răspândească spre alte țări care de altfel au fost caracterizate de un calm politic în ultimii ani, ca rezultat al impactului crizei Covid-19. Persoane care în prima fază a crizei au acordat guvernelor un vot de încredere (în instituirea carantinei totale sau partiale pentru a încetini curba infectărilor) ar putea acum deveni nesatisfăcuți de răspunsul autorităților sau de ritmul ieșirii din izolare pe măsură ce dificultățile economice cresc. O stare generală slabă a sistemului de sănătate, creșterea șomajului și a sărăciei, creșterea prețurilor (mai ales pentru produsele alimentare) ca și un răspuns guvernamental anemic în fața crizei datorat unor greșeli de administrare sau de lipsa resurselor fiscale ar putea să se adauge la riscurile sociale deja existente.
În cursul lunii mai
au avut deja loc proteste și demonstrații în diverse țări împotriva
răspunsurilor date de guverne față de pandemie, aceste proteste atrăgând de
asemenea opoziția celor care consideră măsurile de carantină ca fiind
justificate. Pentru moment, aceste proteste par în mare parte să reprezinte
„zgomot social” mai degrabă decât frământări sociale severe. Totuși, nu poate
fi ignorată posibilitatea ca acest zgomot să se dezvolte în proteste mai serioase
și mai de durată sau să apară în țări caracterizate de calm până acum.
În acest studiu vom
identifica acele țări care sunt cele mai vulnerabile la mișcări sociale
sistemice ca urmare a pandemiei de Covid-19 pentru următoarele aproximativ 18
luni.
Analiza se va
concentra pe cele 102 țări selectate, incluzând toate țările avansate și cele
mai mari țări emergente. Am calculat de asemenea Indicatorul de Risc Social
înapoi până în anul 2015 pentru a analiza modificarea pentru ultimii cinci ani
pe fiecare țară și identificat potențialul de creștere a nemulțumirilor sociale
ce ar putea atrage proteste chiar și în țări mai dezvoltate.
Pentru detalii referitoare la metodologia Indicatorului de Risc Social, observați tabelul 1.
Tabelul 1: Indicatori și metodologia Indicatorului de
Risc Social Allianz (IRS)
Folosim doisprezece indicatori pentru IRS, care sunt ușor disponibili pentru majoritatea țărilor: 1. Tendința de creștere a PIB-ului în termeni reali pe cap de locuitor: comparăm creșterea medie anuală din ultimii trei ani cu creșterea medie anterioară acelei perioade începând din anul 2000. Această abordare reflectă faptul că potențialul de tulburări sociale poate crește și în pietele emergente cu venituri mari (cum ar fi Chile sau din grupul CCG al țărilor din Golf) și în pietele cu economii avansate în cazul în care nivelul de bunăstare economică (relativ ridicat) se deteriorează sau este perceput ca deteriorându-se. 2. Gradul de participare a forței de muncă: cu cât ponderea forței de muncă este mai mare în randul populației apte de muncă, cu atât este mai mic potențialul de nemulțumire. Acest indicator este mai relevant decât rata șomajului, care se măsoară foarte diferit de la țară la țară. 3. Inegalitate de venit măsurată de indicele GINI. 4. Nivelul cheltuielilor publice pentru educație, sănătate și protecție socială, care reflectă importanța politicilor și rețelelor sociale într-o țară. 5. Stabilitatea politică și absența / prezența violenței se reflectă împreună cu 6. Eficiența guvernului și 7. Percepția corupției care arată cât de eficient este perceput un guvern în îndeplinirea sarcinilor sale. 8. Încrederea în guvern indică ponderea oamenilor care au încredere în guvernul lor național. 9. Locurile de muncă vulnerabile sunt formate din lucrători pe cont propriu și din lucrători caznici care au mai puține șanse de a beneficia de asigurări sociale și de alte forme de protecție socială. 10. Importurile de bunuri ca procent din PIB se reflectă împreună cu 11. Deprecierea monedei – efect al inflației importate, în special pentru produsele alimentare, ceea ce este un declanșator tipic pentru nemulțumirea socială. 12. Veniturile fiscale ca % din PIB surprind capacitatea unui guvern de a răspunde cu stimulent fiscal la crize.
Metodologie
Pentru ca datele să fie comparabile pentru toti indicatorii, fiecare dintre ei a fost redimensionat de la 0 la 100, cu 0 reprezentând cel mai mare risc și 100 cel mai mic. Apoi indicatorul a fost calculat ca media sub-indicatorilor, si acestia variind între 0 și 100.
Economiile
avansate: Riscul social sistemic rămâne scăzut
Toate piețele cu economii avansate sunt clasate printre cele mai bune 35 din cele 102 economii selectate în analiza noastră (a se vedea Figura 1 pentru scorurile și clasamentele generale). Danemarca conduce grupul cu un scor IRS de 82,5 din maxim 100, urmată de vecinii nordici, Finlanda și Suedia. Germania este pe locul cinci (cu un IRS de 76,5) și Franța a noua (74,2). Cea din urmă ar putea surprinde pe unii cititori în contextul mișcării Vestelor Galbene din perioada 2018-2019. Dar, în timp ce aceste proteste par a fi acoperite în analiza noastră de sub-indicatorul „Încredere în guvern”, pentru care Franța punctează doar 45.9, ele nu par să fi schimbat semnificativ direcția strategica sau deciziile de investiții ale companiilor pe teritoriul țarii. În general, riscul social sistemic continuă să fie scăzut în Franța, conform evaluării noastre, deoarece majoritatea subindicatorilor IRS au rămas robuști sau chiar s-au îmbunătățit în ultimii cinci ani.
La polul opus al
grupului de piețe cu economii avansate, Grecia este plasată pe locul 35,
prezentând astfel cea mai mare vulnerabilitate la tulburările sociale în rândul
piețelor cu economii avansate. Cu toate acestea, scorul său IRS de 61,4
reflectă o îmbunătățire de +6,2 puncte față de acum cinci ani, când țara se
afla încă în toiul crizei datoriei suverane, care a provocat o mare nemulțumire
socială la acea vreme. În mod similar, IRS-ul Italiei, unde nemulțumirea
publică a predominat de asemenea la
apogeul crizei zonei euro, s-a îmbunătățit cu +2,0 puncte ajungâd la 63,9 în
prezent, situând țara pe locul 30. În ambele țări, îmbunătățirea s-a datorat în
parte creșterii mai pronuntate a PIB-ului real pe cap de locuitor din ultimii
trei ani și condițiilor de muncă mai bune. Întrucât acești factori se vor
deteriora în urma Covid-19, IRS pentru ambele state este posibil să scadă
oarecum în anul următor, dar nu ar trebui să scadă sub nivelurile din 2015,
deoarece stimulentele fiscale locale și ale Uniunii Europene ar trebui să
diminueze efectele adverse asupra economiilor .
Statele Unite se află pe locul 23 cu un IRS de 66,4. Evaluarea noastră relevă unele puncte slabe ale participării forței de muncă (62% din populația activa), inegalitatea veniturilor, cheltuielile sociale publice și încrederea în guvern. Prin contrast, țara are rezultate bune în ceea ce privește stabilitatea politică, eficacitatea guvernului, percepția asupra corupției, creșterea PIB pe cap de locuitor și ponderea scăzută a importurilor de mărfuri în PIB (15%), ceea ce împreună cu o monedă puternică asigură un risc scăzut de inflație importată.
„Odată cu măsurile de izolare, mișcările sociale s-au diminuat, în ciuda faptului că am observat „zgomot social” în mai multe țări. Dar, în opinia noastră, epidemia Covid-19 a sporit inegalitatea socială. Impactul financiar este negativ pentru multe gospodării și întreprinderi din întreaga lume, ceea ce ar putea duce la un nou val de nemulțumire socială. Prin urmare, ne putem teme de o consolidare semnificativă a riscului social în multe țări în acest an.”, analizează Ana Boata, Head of Macroeconomic Research Euler Hermes
Piețele emergente: disparitate regională a riscului social
După cum ne-am fi așteptat, piețele emergente sunt, în general, mai vulnerabile la tulburările sociale sistemice decât economiile avansate. Cu toate acestea, există unele țări din Europa de Est și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), unde riscul este comparativ mai scăzut față de media statelor cu economii avansate. În ceea ce privește pietele emergente, există o mare disparitate regională de risc social sistemic, așa cum este prezentat în detaliu mai jos.
Europa emergentă
Pe plan regional,
riscul social este în general relativ scăzut în Europa emergentă. 12 din 18
țări din eșantionul nostru au un IRS peste 50, iar nouă dintre ele sunt chiar
peste 60, plasându-le la niveluri similare
cu multe piețe cu economii avansate. Aceste nouă țări sunt toate state
membre UE (Slovenia, Estonia, Cehia, Croația, Slovacia, Polonia, Lituania,
Letonia, Ungaria), ceea ce reflectă faptul că aderarea la UE necesită o
îmbunătățire substanțială a cadrelor politice și instituționale. Cu toate
acestea, evaluarea noastră indică și faptul că Ungaria și Polonia au cunoscut o
ușoară creștere a riscului social în ultimii cinci ani. Acest lucru confirmă
faptul că instituțiile democratice au fost cumva slăbite în aceste două țări în
ultimul deceniu, existând de asemenea și proteste publice împotriva acestor
evoluții. Totuși, deși sunt vizibile, aceste proteste nu sunt susținute de
majoritatea populației și astfel, este puțin probabil să aibă un impact
semnificativ pe termen mediu.
O țară UE, România, are un IRS ușor sub 50, împreună cu Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Kazahstan și Rusia. Țara cea mai vulnerabilă la tulburările sociale din regiune este Turcia, cu un IRS de doar 38,8 și pozitia 87 în 2020, prezentând o deteriorare accentuată cu -5,2 puncte din 2015 și indicând acum o distanță clară de restul regiunii. Factorii cei mai slabi care contribuie la IRS-ul Turciei sunt deprecierea valutară continuă, care crește costurile bunurilor de consum importate, o participare scăzută a forței de muncă (53% din populația activă), instabilitatea politică și inegalitatea veniturilor.
Revenind la
România, poziționarea în a doua parte a clasamentului – chiar dacă la începutul
secțiunii – nu este măgulitoare. Într-adevar, dacă am fi privit retrospectiv, la
momentul 2015 ar fi prins ultima poziție – locul 51 al primei secțiuni – loc
ocupat acum de Ucraina.
Desigur, ultima
observație ridică anumite semne de întrebare având în vedere conflictul armat
de uzură în care a fost angrenată țara vecină cu Rusia și care este încă destul
de departe de a se fi încheiat. De asemenea, vecinătatea în clasament doar cu
țări din afara Uniunii, fie din Europa fie din Asia poate fi discutabilă. Cu
toate acestea, la o analiză mai atentă remarcăm aria largă a factorilor incluși
în calcularea indicatorilor și mai ales tendința de deteriorare a multora
dintre aceștia (cu notabila excepție a creșterii PIB/cap de locuitor față de o
serie de descreșteri la nivelul indicatorilor macroeconomici).
Protestele de
stradă frecvente din anii 2017-2018 culminând cu momentul 10 august cât și
motivele din spatele lor dar și relativa instabilitate politică din ultimii ani
au contribuit și aceștia la atribuirea unor calificative defavorabile pentru
factorii cu tentă mai mult politică și socială din mijlocul tabelului 1.
În contextul
pandemiei Covid-19, clasamentul poate totuși suferi schimbări abrupte dacă
nemulțumirile sociale se vor manifesta cu intensități foarte diferite între
țări sau dacă vor apărea noi evenimente cu impact major. Felul în care va
răspunde atât economia locală cât și societatea în ansamblul ei la noile
încercări generate de actuala criză va influența semnificativ locul în
clasament pentru anii care vor urma.
„În prezent, România se poziționează în a doua parte a clasamentului, pe poziția 55, înregistrând o scădere de patru locuri față de anul 2015.Privind retrospectiv la acel moment, România ar fi ocupat ultima poziție a clasamentului, respectiv locul 51 al primei secțiuni, loc ocupat acum de Ucraina. Protestele de stradă din 2017-2018, instabilitatea politică din ultimii ani și aria largă a factorilor incluși în calcularea indicatorilor, dar și tendința de deteriorare a acestora, au contribuit la atribuirea unor calificative defavorabile pentru factorii cu tentă politică și socială. În contextual pandemiei actuale, clasamentul poate suferi schimbări majore. Totul depinde de felul în care va răspunde atât economia locală cât și societatea în ansamblul ei la noile încercări generate de actuala criză”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.
Asia emergentă
În regiunea Asia
Emergentă, există șapte țări cu o populație relativ numeroasă din cele 14 din
eșantionul nostru care au un IRS cu mult sub 50, ceea ce sugerează o
vulnerabilitate semnificativă la tulburările sociale sistemice în viitor.
Aceste șapte țări care au în comun condiții de angajare și de venituri în
general defavorabile, precum și percepții slabe asupra instituțiilor publice
sunt (de la cea cu nivelul cel mai redus până la cel mai ridicat de risc)
Filipine, Vietnam, Bangladesh, India, Indonezia, Sri Lanka și Pakistan. De
asemenea, ultimele două au înregistrat o deteriorare accentuată a IRS în
ultimii cinci ani.
China și Thailanda au un punctaj ceva mai bun, dar IRS-urile lor de puțin sub 50 combinat cu cheltuieli relativ reduse pentru sănătate și dependența de turism în cazul Thailandei, sugerează o anumită vulnerabilitate la tulburările sociale în urma Covid-19. Cei patru tigri asiatici (Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan), toate find țări cu venituri mari, au un IRS relativ bun, beneficiind de cadre instituționale destul de puternice și condiții de angajare favorabile. Cu toate acestea, Hong Kong a avut o deteriorare a IRS-ului său cu -1,4 puncte ajungând la 53,6 în 2020, care reflectă aproape în totalitate scăderea sub-indicatorului „Încredere în guvern” – doar 27% dintre oameni au avut încredere în guvernul lor național în 2019, procent ce a scăzut de la 51% în anul precedent – reflectând astfel demonstrațiile anti-guvernamentale de durată de anul trecut din Hong Kong. Tulburările sociale au reînceput deja, cu sute de persoane demonstrând pentru a-și exprima nemulțumirea față de planurile Chinei continentale de a aplica prevederile de securitate națională în Hong Kong fără a fi nevoie de aprobarea autorităților locale. O modificare legislativă similară a fost propusă în mai 2003, contextul epidemiei SARS de atunci neîmpiedicand 500.000 de oameni să iasă în stradă în semn de protest.
Orientul Mijlociu
Orientul Mijlociu însuși prezintă o disparitate considerabilă de risc social sistemic. Riscul social este foarte ridicat în Iran și Liban – scorurile foarte scazute de IRS pentru ambele tari fiind în conformitate cu protestele de masă de anul trecut – și ridicate în Iordania și Bahrain. În schimb, indicatorul nostru IRS indică un risc relativ mai scăzut de tulburări sociale sistemice în celelalte state membre CCG.
Africa
În Africa, aproape
toate cele 17 țări selectate în eșantionul nostru au o notă slabă pentru IRS,
Mauritius (rangul 52) fiind singura țară cu un scor usor peste 50.
America Latină
În America Latină,
riscul social sistemic este de asemenea ridicat în întreaga regiune. Doar
Uruguay, Costa Rica și Trinidad și Tobago din eșantionul nostru regional de 18
țări au un scor peste 50. Mai mult, riscul social a crescut în ultimii cinci
ani în majoritatea țărilor. Deprecierea accentuată a monedei care crește prețul
importurilor este o slăbiciune esențială în timpul crizelor pentru țările din regiune care au un
regim de schimb flexibil. Venezuela are cel mai slab IRS (24,7, -8,1
puncte în ultimii cinci ani) din regiune
și este penultima din 102 țări. De asemenea, Mexic (IRS 32,9; locul 96) și
Brazilia (IRS 36,5; locul 94) au scoruri foarte mici – cele mai importante
puncte slabe sunt inegalitatea accentuată a veniturilor, deprecierea monedei,
cheltuielile sociale publice scăzute sau ineficiente și o încredere în general
scăzută în guvern și în capacitatea sa de a-și indeplini sarcinile. Răspunsurile
discutabile ale politicilor guvernamentale din aceste două țări la pandemia
COVID-19, cu un număr tot mai mare de noi infecții vor intensifica nemulțumirea
socială și tensiunile în viitorul apropiat. În general, în ceea ce privește
criza Covid-19, multe țări par să fi fost prost pregătite. Acest lucru combinat
cu riscul social general sistemic din America Latină sugerează că ar trebui să
ne așteptăm la mai multe proteste publice în regiune în următoarele 18 luni.
Figura 1 : Indicatorul de Risc Social pentru 102 de țări selectate
Lista de urmărit pentru tensiuni sociale în 2020-2021
Analiza noastră sugerează că lista statelor cele mai vulnerabile la risc social sistemic în viitorul apropiat cuprinde acele țări care au deja un IRS sub 50 și în scădere în ultimii cinci ani. În figura 2, acestea se găsesc în colțul din stânga jos al graficului. Grupul este dominat de 11 țări din America Latină și mai include trei din Africa și cate două din Asia emergentă, Europa emergentă și Orientul Mijlociu. Colțul din dreapta jos al figurii 2 arată acele țări cu un IRS slab, dar fără deteriorare în ultimii ani. Acest grup este format din 13 țări africane, completate de șapte din Asia Emergentă, câte patru din America Latină și Europa Emergentă și una din Orientul Mijlociu. Țările din jumătatea superioară a figurii 2 prezintă un risc social sistemic în general mai scăzut. Cu toate acestea, țările la graniță ar trebui să fie și ele monitorizate îndeaproape, mai ales dacă IRS a scăzut în ultimii ani (de exemplu Hong Kong, Trinidad și Tobago, Costa Rica și Arabia Saudită).
Figura 2: Indicatorul de Risc Social versus schimbarea sa în ultimii 5 ani pentru 102 țări selectate – Economii avansate, Asia emergentă, Europa emergentă, Orientul Mijlociu, Africa, America Latină
Surse: Statistici naționale, FMI , Banca Mondială, ILO, OECD, IHS Markit, Wellcome Trust Global Monitor, RAND Corporation, Allianz Research
Figura 3: Lista de urmărire a tensiunilor sociale potențiale din 2020-2021
***
Previzionarea
riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei
de mâine.
Euler Hermes este
liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un
specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o
experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii
de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de
supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a
marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea
cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de
angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din
partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri
consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în
valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai
multe informații: eulerhermes.com
Notă de avertizare
privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest
document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de
viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și
ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute
și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi
substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă.
Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i)
modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind
competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale
ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special
volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii)
frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate,
incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru
acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și
morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea
bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii,
(viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix)
modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor
fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și
măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea,
în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre
acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi
mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor
acestora.
Institutul Francez din România îşi reia treptat activitățile în toată
ţara, respectând toate reglementările în vigoare.
Cinema în aer liber – curtea clădirii istorice a Institutului Francez din Bucureşti, Bulevardul Dacia 77, de sâmbăta, 13 iunie, după ora 21:00 (publicul încurajat să vină începând cu ora 20:00), câte un film în fiecare seară, primul, „Les parapluies de Cherbourg”, de Jacques Demy, cu Catherine Deneuve, Palme d’Or, Cannes 1964; programul săptămânal și biletele disponibile pe Eventbook, în caz de vreme nefavorabilă, proiecția se reprogramează în altă seară.
Terasa „Le Bistrot Social” – cu un meniu special
„cinema”.
Mediatecile – din 15 iunie, împrumut şi restituire de documente prin serviciul biblio drive din toate mediatecile Institutului Francez la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara:
1.Căutaţi documentele pe care doriţi să le împrumutaţi în catalogul online, www.carthame.ro.
3. Mergeţi să vă recuperaţi documentele sau să le restituiţi pe cele împrumutate prin biblio drive la intrarea Institutului Francez, pe baza permisului de mediatecă. Angajaţii mediatecilor sunt bucuroşi să-şi regăsească cititorii, chiar dacă zâmbetul lor riscă să nu fie vizibil în spatele măştii; pentru moment, deschis de luni până joi, orele 10.00-13.00, 14.00-18.00; este obligatorie purtarea măștii atunci când mergeți să restituiți sau să împrumutați documente; din motive de securitate, documentele restituite sunt păstrate într-un spațiu de depozitare timp de 10 zile înainte de a fi împrumutate din nou, pentru a preveni o posibilă contaminare; (re)înscrierile posibile începând cu 15 iunie, plata exclusiv prin virament bancar; sunați sau scrieți la mediateca respectivă pentru a obține coordonatele bancare.
