Câștigul salarial
mediu nominal net a fost în luna septembrie de 3.082 lei, în urcare față de
luna precedentă cu 38 lei (+1,2%), arată datele transmise joi de Institutul
Național de Statistică (INS). Comparativ cu luna septembrie a anului precedent,
câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%, scrie News.ro. În luna
septembrie 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5041 lei, cu 60
lei (1,2%) mai mare decât în luna august 2019, scrie News.ro.
De asemenea, indicele câștigului salarial real a fost 110,8%
pentru luna septembrie 2019 față de aceeași perioadă a anului precedent.
În același timp,
creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție
ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), cât și a
disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie,
din unele activități economice. Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial
mediu net au fost de 21,8% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale,
respectiv 17,6% în fabricarea produselor din tutun, potrivit sursei citate.
Câștigul salarial mediu net
a înregistrat o ușoară scădere față de luna precedentă în sănătate și asistență
socială (-0,9%).
Valorificarea superioară a resurselor naturale ale României reprezintă o șansă reală pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei naționale.
Aceasta a fost concluzia conferintei Modelul economic românesc: România – orizont 2040- rolul resurselor naturale, dedicată pieței de gaze naturale autohtone și rolului pe care această piață îl joacă în dezvoltarea economiei naționale, organizata de ASPES si Romania Durabila si gazduita de Banca Nationala a Romaniei.
Proiecte importante de infrastructură de gaze naturale, interconectările cu țările învecinate, dar și producția semnificativă de gaze naturale susțin ambiția României de a deveni un hub regional de gaze naturale, oferindu-i avantajul sursei interne de alimentare. Iar un hub regional de gaze ar face România și mai atractivă pentru investiții pe tot parcursul lanțului valoric, în producție, în infrastructură, în consum. Nevoia de stabilitate în reglementările fiscale, de piaţă liberă, precum şi de definirea şi protejarea consumatorilor vulnerabili rămân aspecte cheie în vederea demarării investițiilor offshore la Marea Neagră.
Discuțiile purtate în cadrul Băncii Naționale Române au reunit mediul de afaceri cu cel academic reprezentata de Academia de Studii Economice București si Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești.
Printre cei care s-au așezat la masa dezbaterii s-au numărat: Radu Dudău, Director Executiv Energy Policy Group, prof. univ. Cristian Păun, profesor în cadrul ASE, Gabriel Biriș, avocat, Franck Neel, Președinte FPPG, Daniel Apostol, Director Relații Externe FPPG, Mircea Coșea, Președintele Consiliului de Supraveghere al CNTEE Transelectrica SA, Adrian Badea, Președinte Organizația Patronală “Petrogaz”, Septimiu Stoica, Președinte BRM, Constantin Boștină, Președinte ASPES precum și Mihail Minescu, prorectorul Universității de Petrol și Gaze din Ploiești.
Evenimentul a fost susținut de OMV Petrom și Romgaz și a avut ca partener instituțional Federația Patronală Petrol și Gaze. Parteneri media ai evenimentului au fost EM360, Economistul, Energy Center, Club Economic, Financial Intelligence, Money.ro, Invest Energy, G4Media, Energynomics, Agerpres si Radio România Actualități.
România Durabilă este un proiect inițiat de Daniel Apostol, jurnalist economic cu o experiență în domeniu de peste 25 de ani, care are ca misiune sprijinirea creșterii economice a companiilor.
Fondată în 2003, Asociația pentru Prognoze și Studii Economico-Sociale este o organizație profesională privată, non-profit, ne-partizană, dedicată înțelegerii mai bune a economiei și problemelor ei.
Demersul de analiză, dezbateri și sinteză „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, inițiat și organizat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) sub egida Academiei Române – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu, a abordat într-o nouă reuniune tema „Zona montană – segment strategic major în ansamblul economico-social-cultural al României”. Cadrul dialogului a fost oferit de Banca Națională a României. Punctul de pornire a dezbaterii l-a constituit sublinierea de către dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a realității că „unul dintre aspectele majore de care trebuie ținut seama în fundamentarea dezvoltării românești pentru următoarele decenii este reprezentat de activitatea economică, socială, culturală a zonei montane. Aceasta oferă un potențial determinant, având în vedere că acoperă 30% din suprafața României, cuprinde câteva milioane de locuitori și deține mari bogății ale solului și subsolului”.
„Muntele nu l-am păzit noi, s-a păzit el”
Petre Daea
În calitate de fondator și membru de onoare al Forumului Montan din România, ing. Petre Daea a făcut observația că, prin timp, „muntele nu l-am păzit noi, s-a păzit el” și s-a referit la necesitatea unui cadru legislativ dedicat conservării și dezvoltării valorilor pe care le poartă muntele: „Oamenii la munte sunt din ce în ce mai puțini și din cauza deciziilor luate de-a lungul vremurilor. Nu s-a creat un ansamblu juridic adecvat pentru a perpetua ce poate da muntele – resurse, obiceiuri, tradiții. Muntele transmite acel sentiment al respectului față de valorile naționale”. Abia în ultima vreme, a continuat Petre Daea, „au fost puse în mișcare șapte acte normative care formează un pachet de legi obligatorii în demersul pe care trebuie să-l facem pentru munte. Dacă ai lege, ai drum deschis. Viitorul muntelui este viitorul țării românești”.
„Munții au fost și rămân un rezervor regenerativ economic și biologic pentru viitoarele generații”
Radu Rey
Radu Rey
Prof. univ. dr. H.C. Radu Rey, membru de onoare al Academiei Române, directorul Centrului de Economie Montană CE-MONT al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a susținut expunerea „Carpații României. Realități, elemente specifice, riscuri și așteptări. O viziune de dezvoltare sustenabilă bazată pe calitatea produselor montane, în acord cu regulamentele și orientările UE/CE, prin soluții asociativ-cooperatiste. Nevoia de cultură montană la nivel instituțional și în societatea românească”.
Au fost prezentate date de ansamblu și repere istorice asupra munților României, riscurile majore actuale, „realități incomode” argumentate, „noi eforturi și oportunități”, bune practici din economia montană. Dr. Radu Rey a enumerat factorii fundamentali ai politicii montane, „aflați în legătură directă și dependentă reciprocă: omul (agricultorul de munte, producătorul direct, ca factor esențial, de neînlocuit); animalele rumegătoare (bovine, ovine, caprine/ rase de tip montan); îngrășămintele organice (bălegar, urină) strict necesare; flora naturală polimorfă furajeră (iarba cu biodiversitate valoroasă)” și a atras atenția că „dacă România rămâne fără oameni în munți (producătorii agricoli activi, crescătorii de animale), ceilalți trei factori se prăbușesc. Consecința depopulării montane este periclitarea securității alimentare a unui mare segment de populație, element de natură strategică, ce vizează inclusiv securitatea națională, fiind totodată o mare pierdere pentru Uniunea Europeană și chiar pentru umanitate”.
O formă de revitalizare economică, a subliniat dr. Radu Rey, este asocierea cooperativelor montane în „asociații intercooperatiste agricole montane (în bazinele montane tradiționale), axate pe valorificarea produselor montane, fără ingerințe în proprietatea fermierilor, cu deschidere largă spre export și cu prețuri avantajoase, care ar putea deveni chiar soluția relativ ideală pentru ieșirea din impas, cu perspective de sustenabilitate. Munții au fost și rămân un rezervor regenerativ economic și biologic și pentru viitoarele generații ale întregii țări”.
„Dezvoltarea montană să devină politică de stat și să se adreseze întregii populații montane prin măsuri adecvate de susținere”
Lazăr Latu
Despre „Politici montane în România. Prezent și perspective” a vorbit dr. ec. Lazăr Latu, director general al Agenției Naționale a Zonei Montane din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Referirile sale, cu argumente și explicații, au fost bazate pe Legea muntelui nr. 197/ 2018, cu aprecierea de ansamblu că „dezvoltarea montană trebuie să devină politică de stat și să se adreseze întregii populații montane prin măsuri adecvate de susținere, dar și de constrângere, care să optimizeze managementul montan, să-l orienteze spre crearea de bunăstare și competitivitate, și nu spre specularea unor conjuncturi financiare care numai durabilitate nu asigură. Trebuie să căutăm un model de creștere care să fie orientat spre viitor, să fie previzibil și stabil, dar mai presus de toate durabil. Fără o creștere durabilă și fără utilizarea eficientă a resurselor nu putem asigura competitivitate. Trebuie să facem mai multe cu mai puțin, acesta fiind de fapt și principiul de bază al Uniunii Europene pentru eficiența utilizării resurselor”.
„Stabilitatea forței de muncă în zonele montane poate fi suport pentru dezvoltare durabilă”
Ionel Popa:
Din perspectiva silviculturii, dr. ing. Ionel Popa, de la Centrul de Economie Montană Vatra Dornei și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, a adus în atenție „Pădurea – factor de stabilitate în dezvoltarea durabilă a spațiului montan. Provocări actuale și soluții sustenabile”, precizând că fondul forestier din zona montană reprezintă „57% (4,3 mil. ha) din total suprafață vegetație forestieră, din care 40% proprietate privată persoane fizice; 68% din volumul total de lemn; 38% din zona montană acoperită cu păduri”. Ca riscuri aflate în fața pădurii românești, dr. ing. Ionel Popa le-a enumerat pe cele induse de factorii naturali – „doborâturi produse de vânt; doborâturi și rupturi produse de zăpadă; atacuri de insecte și alți patogeni; incendii; schimbări climatice (secete, inundații etc.) și riscurile induse antropic – tăieri ilegale și defrișări necontrolate; modificări pe piața lemnului”. Între soluțiile sustenabile pentru viitorul sectorului forestier a menționat „adoptarea unei strategii forestiere naționale realiste, bazată pe specificul forestier al României și ancorată în cadrul european și global; operaționalizarea cât mai urgentă a noului sistem informațional din silvicultură, suport pentru adoptarea deciziei la nivel central și regional; creșterea semnificativă a măsurilor și fondurilor destinate sectorului forestier în cadrul FEADR 2021-2027; creșterea sprijinului financiar pentru tehnologizare în domeniul forestier și stimularea întreprinderilor mici din sectorul de exploatare și industrializare a lemnului, mai ales din zonele rurale; asigurarea unui cadru administrativ și legislativ stabil în timp; asigurarea unei stabilități a forței de muncă în zonele montane, suport pentru dezvoltare durabilă”.
„Munții Apuseni formează un spațiu geografic de slabă populare, cu așezări mici și acoperire urbană redusă”
Alexandru Sabin Nicula
O cercetare privind „Profilul economico-social al Munților Apuseni” a supus atenției cercetătorul doctorand Alexandru Sabin Nicula de la Centrul de Economie Montană CE-MONT al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române și Centrul de Cercetare a Așezărilor și Urbanism de la Facultatea de Geografie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Munții Apuseni, a subliniat cercetătorul, cu date demografice, geografice, administrative, se definesc drept un „spațiu geografic de slabă populare, cu așezări mici și grad redus de acoperire urbană, ce caracterizează o unitate montană, la modul general”. Rezultatele de cercetare pe care le-a prezentat au vizat ponderea populației ocupate, sustenabilitatea financiară, starea arealurilor miniere, dotările pentru sănătate, educație, sport, cultură și accesul la acestea.
„În satul de munte, motorul dezvoltării economico-sociale este gospodăria montană”
Emil Iugan
„Rezultate practice de dezvoltare agro-rurală montană în comuna Lunca Ilvei și alte comune montane, cu efecte de multiplicare posibile” a adus ing. Emil Iugan, antreprenor la SC Silvania Internațional Lunca Ilvei, vicepreședinte al Forumului Montan din România, președintele filialei Bistrița-Năsăud. Însoțit de colegi din mediul investițional și administrativ al zonei, el a afirmat ferm: „În satul de munte, motorul dezvoltării economico-sociale este gospodăria montnă”. Marea problemă, pe care o anunță ca semnal de alarmă, este depopularea muntelui. Mecanismul pe care-l descrie este tragic: „Cineva părăsește unitatea de bază a comunității montane – gospodăria. E cineva bun de muncă, pentru că ăia pot și sunt interesați să plece. Rămân bătrânii și copiii, pământ fără familii, familii fără pământ, pentru că pământul se distruge. Bunicul, calul, nepotul rămân”. Pădurea, iarba, piatra și apa, spun Emil Iugan și tovarășii lui, sunt elementele care pot să revitalizeze muntele. În perspectiva viitorului, li se asociază tot mai mult știința. De fapt, e vorba de prezent: un centru privat de cercetare, inovare, proiectare și formare în Lunca Ilvei. În jurul lui, un sat părăsit renaște. „Încă avem resurse”, spun oamenii locului veniți acum în Capitală să contribuie cu o vorbă, o idee la o posibilă Românie a anului 2040. Spun și repetă: „Încă avem resurse. Putem aduce bunăstare”.
Parteneri ai ASPES în realizarea proiectului „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040” sunt Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).
„Educația tinerei generații din perspectiva anilor 2040. Resurse de cercetare, creativitate și inovare” a reprezentat tema dezbaterii organizate de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), ca etapă a proiectului inițiativă proprie „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, pe care îl derulează sub egida Academiei Române – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu. Partener în organizarea dezbaterii și gazdă a fost Academia de Studii Economice din București.
„Educația tinerei generații, condiție esențială a evoluției în toate domeniile”
Constantin Boștină
Nevoia de educație, de formare profesională, s-a regăsit constant în dezbaterea fiecărei teme abordate în perspectiva modelului economic românesc în Europa anului 2040 – industriile viitorului, cercetare-dezvoltare-inovare, agricultură, resursele țării, finanțare, organizarea statului, relații economice internaționale – a subliniat dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES: „Evoluția în toate aceste direcții este posibilă cu condiția esențială să așezăm educația tinerei generații în concordanță cu ce se întâmplă în lume. Educația este un factor de bază, care determină o activitate cât mai eficientă în toate domeniile. Realitatea arată că este necesară inclusiv o educație a clasei politice”.
„Alocările bugetare să pornească de la costurile reale, cu reducerea numărului de studenți bugetați și creșterea finanțării pe student”
Nicolae Istudor
Nicolae Istudor
În expunerea introductivă, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, a enunțat două aspecte majore pentru încadrarea educației tinerei generații în modelul economic românesc 2020: „1) Pregătirea după principii moderne, cu unități de învățământ adaptate noilor cerințe de pe piața muncii, beneficiind de o legislație coerentă și sustenabilă. 2) Menținerea absolvenților în țară pentru a implementa cu succes modelul pe care noi vrem să-l construim acum”. Politicile educaționale, a subliniat rectorul ASE, trebuie legate de politici care „să stimuleze natalitatea, pentru a opri reducerea numărului de absolvenți de liceu”. În același context al prefigurărilor, profesorul Nicolae Istudor a exprimat rezerve față de preconizata coexistență a unor legi separate pentru învățământul preuniversitar, universitar și statutul cadrelor didactice și a două ministere, al educației și al cercetării. Ca măsuri în orizontul următorilor ani, a enumerat: „Alocarea locurilor bugetate pe domenii prioritare promovată treptat; accent deosebit pe antreprenoriat și pe rolul consiliilor consultative în îmbunătățirea planurilor de învățământ; finanțare pornind de la costurile reale și, de ce nu, reducerea numărului de studenți bugetați și creșterea finanțării pe student; introducerea în toate universitățile publice și private a examenului de admitere; internaționalizarea studiilor; teme de doctorat în concordanță cu cerințele economiei; pentru absolvenți, soluții de menținere în țară nu cu forța, nici cu sume de transfer ca la fotbaliști, ci prin asigurarea de locuri de muncă bine plătite și prin programarea politicilor de personal; politici pentru întoarcerea tinerilor plecați la studii sau la muncă în străinătate, experiența lor fiind benefică în armonizarea modelului românesc cu cel european”.
„Revigorarea învățământului profesional trebuie realizată prin crearea unor școli profesionale separat de liceele economice, în care să fie școlarizați în special elevii care nu promovează evaluarea națională”
Nicoleta Singureanu
Din perspectivă preuniversitară, prof. dr. Nicoleta Singureanu, directorul Colegiului Economic Hermes, a prezentat o analiză privind starea actuală a educației, în perspectiva contribuției la dezvoltarea țării în următoarele decenii. Analiza pornește de la „Contextul economico-social și politic care a influențat educația tinerei generații în ultimii 30 de ani”, sugerează „Repere pentru învățământul economic preuniversitar din perspectiva anilor 2040” cu elemente ale unui „studiu efectuat de echipa Colegiului Economic Hermes privind posibilitățile de îmbunătățire a învățământului preuniversitar economic” și „Îmbunătățirea calității managementului educațional – principala resursă în realizarea reformelor educaționale, din perspectiva anilor 2040”. Considerând că „în următorii 20 de ani, 2020-2040, învățământul românesc trebuie restructurat din temelii” și oferind câteva coordonate de care ar trebui să se țină seama, prof. dr. Nicoleta Singureanu a enunțat o serie de propuneri pentru îmbunătățirea învățământului preuniversitar economic, rezultate din studiul efectuat de profesorii Colegiului Economic Hermes: „1) Separarea învățământului economic de învățământul tehnic și organizarea unui program liceal economic cu durata de 4 ani, program de studii economice; 2) Înființarea unui bacalaureat de tip E pentru învățământul economic, ca finalitate a programului de studii economice; 3) Restructurarea formei actuale a examenului de bacalaureat pentru învățământul economic prin introducerea la acest examen și a unor discipline economice, ca o finalitate firească a procesului de învățământ, în care mai mult de 60% din disciplinele studiate sunt discipline economice. Aplicarea acestei propuneri ar avea ca efect creșterea procentului de promovare la bacalaureat al absolvenților de liceu și implicit scăderea rândurilor șomerilor; 4) La liceele economice ar fi bine ca matematica să nu mai fie probă obligatorie a profilului la bacalaureat; 5) Bacalaureatul în forma actuală, în opinia unor colegi, părinți și elevi, nu permite flexibilitatea parcursului educațional, îngrădește posibilitatea de a urma programe de formare diferite și, prin urmare, reconversia profesională pe parcursul întregii vieți; 6) Revigorarea învățământului profesional trebuie realizată prin crearea unor școli profesionale separat de liceele economice, în care să fie școlarizați în special elevii care nu promovează examenul de evaluare națională. Aceștia pot fi calificați în meserii cerute pe piața muncii, cum ar fi comerciant vânzător, bucătar, ospătar, barman etc. În acest moment, piața forței de muncă din România se confruntă cu un mare deficit de personal calificat; 7) Revizuirea modulelor de specialitate în ceea ce privește denumirea, conținutul, competențele formate elevilor și în special ancorarea teoriei în practica economică”.
„Educația viitorului este definită de valorile pe care le clădește: încrederea, echitatea, solidaritatea, eficacitatea, autonomia”
Petru Andea
Petru Andea
Un tablou al învățământului actual și al investițiilor în programe destinate evoluției acestuia a fost prezentat de prof. univ. dr. ing. Petru Andea, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale. Reperele majore ale cadrului strategic în care evoluează sistemul educațional sunt: „Promovarea bunei guvernanțe; asigurarea calității educației; asigurarea de șanse egale de acces și participare școlară și universitară; promovarea unui curriculum, a unor programe de studii și a unor sisteme de evaluare care să permită dobândirea de competențe relevante pe piața muncii; utilizarea noilor tehnologii; dezvoltarea învățământului profesional și tehnic (inclusiv multiplicarea parteneriatelor cu mediul economic); recunoașterea calificărilor și competențelor dobândite în toate contextele de învățare și formare; încurajarea mobilității educaționale și a cooperărilor europene și internaționale”.
Un capitol relevant în fundamentarea educației următoarelor decenii a fost rezervat în expunerea profesorului Petru Andea investițiilor în digitalizare prin programele: „Sistem Informatic de Management al Școlarității (SIMS), buget 49 milioane euro; platformă digitală cu resurse educaționale deschise (biblioteca virtuală EDULIB), buget 50 milioane euro; Wi-Fi Campus, buget 45 milioane euro; Romanian Secondary Education (ROSE), finanțat de BIRD cu 200 de milioane euro, grupul țintă fiind reprezentat de elevi din 1.000 de licee și studenți din 313 facultăți”.
Până în 2030, a spus profesorul Petru Andea, „educația din România are nevoie de: respectarea strategiilor de dezvoltare a educației indiferent de natura politică a mandatului guvernamental; alocarea unui procent din PIB către educație comparabil cu media statelor Uniunii Europene; profesionalizarea managementului educațional și promovarea unei guvernanțe orientate spre calitate și echitate; dezvoltarea instituțiilor și instrumentelor cu rol în oferirea de sprijin social elevilor din familii dezavantajate, inclusiv prin existența a suficienți asistenți sociali, consilieri, logopezi etc.; crearea unui sistem de salarizare a cadrelor didactice bazat pe merit și centrat pe atragerea de tineri talentați; implicarea părinților, a asociațiilor de elevi/studenți și a sectorului privat în guvernanța școlilor și universităților (…) Educația viitorului este definită de valorile pe care le clădește: încrederea, echitatea, solidaritatea, eficacitatea, autonomia”.
„În cazul în care educația formală nu este înlocuită imediat de formarea bazată pe competențe transversale, atunci va apărea o problemă de competitivitate a capitalului uman pe o piață unică, dar împărțită într-un nucleu și periferie”
Eugen Dijmărescu
Semnalând că la nivelul Uniunii Europene „România este țara care înregistrează cea mai mare rată a lucrătorilor (ca procent din populația activă) aflați la muncă într-un alt stat membru”, dr. ec. Eugen Dijmărescu, vicepreședinte al ASPES, a sintetizat o viziune economică „bazată pe o cercetare a decalajelor dintre România și alte state membre ale UE în domeniile educației și cercetării și pe o explorare a unor scenarii care să le reducă, prin prisma dinamicii observate a schimbării profesiilor, corelate cu avansul tehnologic”. În esență, dr. ec. Eugen Dijmărescu a subliniat: „Perspectiva aceasta este îndreptată spre înțelegerea educației ca mijloc pentru creșterea productivității capitalului uman, socotind că economia românească nu va putea fi, la orizontul proiectului ASPES, competitivă doar cu factorii naturali sau cu importul de tehnologie.
Politica publică în domeniul educației și cercetării (având în vedere decalajul dintre România și media UE) poate fi abordată din punctul de vedere al timpului de care dispunem pentru recuperarea decalajelor, respectiv a ceea ce se poate face în prezent pentru acest scop. Ciclul de educație obligatorie va dura, conform modificării legii educației, 16 ani.
Dacă această perioadă este considerată din momentul anului 2023, când cei 16 ani de școală devin obligatorii, orizontul de timp ajunge la anul 2039, adică în apropierea țintei prevăzute de demersul ASPES. În cazul în care educația formală nu este înlocuită imediat de formarea bazată pe competențe transversale, atunci va apărea o problemă de competitivitate a capitalului uman pe o piață unică, dar împărțită într-un nucleu și periferie. România va avea în continuare campioni ai olimpiadelor școlare, dar competitivitatea muncii este o problemă supusă legii numerelor mari.
Intervalul de timp ar trebui să fie grija celor care folosesc aptitudinile/calificările (angajatori) sau a celor care doresc să își însușească aptitudini/calificări (elevi/studenți/părinți). Pentru asta, este nevoie ca autonomia instituțiilor de învățământ superior să fie considerabil lărgită și deschisă și învățământului secundar, general și vocațional. Ceea ce se poate face acum se referă în principal la faptul că dezbaterea nu trebuie să cadă în capcana dificultăților în prognozarea viitoarelor calificări/aptitudini, ci trebuie să discute despre crearea cadrului necesar pregătirii profesionale pe tot parcursul vieții. Pregătirea viitorului educației și cercetării nu poate ignora că modelul economic românesc în UE nu înseamnă neapărat capital românesc, lucrători români, ci doar că activitățile se desfășoară pe teritoriul României, iar domeniile educației și cercetării vor evolua într-o societate în care inteligența artificială este deja o certitudine. Globalizarea a amplificat răspândirea transfrontalieră a tehnologiilor și a permis tuturor un acces mult mai facil la cunoștințe. Potrivit FMI, fluxul de cunoștințe dinspre liderii inovației tehnologice către economiile emergente a făcut ca în deceniul 2004-2014 productivitatea acestora să crească cu 40 la sută”.
„Noul curriculum pentru învățământul liceal este în curs de elaborare, în relație de coerență cu ciclurile primar și gimnazial”
Petre Feodorian Botnariuc
Petre Feodorian Botnariuc
Dr. Petre Feodorian Botnariuc, director adjunct al Institutului de Științe ale Educației, s-a referit la etapele reformei actuale a educației românești. Momentul declanșării acesteia este considerat anul 1995. Un aspect științific de referință în evoluția reformei l-a constituit implementarea noului curriculum pentru învățământul primar, în 2013. Au urmat elaborarea și aplicarea curriculumului pentru ciclul gimnazial. Cu deschiderea spre viitorul educației naționale, armonizate cu prognozele și direcțiile de evoluție economic în plan național și la nivel european, a anunțat dr. Petre Botnariuc, „este în curs de elaborare curriculumul pentru învățământul liceal, în relație de coerență cu ciclurile primar și gimnazial. Ulterior, planurile cadru de învățământ pentru liceu urmează să fie agreate de Ministerul Educației Naționale”.
Experiențe, perspective și posibile discrepanțe
În cursul dialogului care a urmat, specialiști în educație și beneficiari ai resursei umane formate prin școală la diferite niveluri au adus în discuție aspecte care țin de stringența pregătirii viitoarelor generații. Prof. univ. dr. Constantin Anghelache a atras atenția asupra prefigurării unor decalaje între cererea și oferta de locuri la nivelul învățământului superior, în sensul că, fără o corelare a acestora, perspectiva este ca numărul de locuri în universități să depășească numărul de absolvenți dintr-o promoție. Avocatul Gabriel Biriș s-a pronunțat pentru o atenție deosebită acordată educației timpurii, ca bază a creșterii generațiilor care vin. Prof. Toma Mareș a vorbit despre experiența organizației pe care o conduce, Federația Internațională a Comunităților Educative Secțiunea România (FICE România), în implementarea de programe extracurriculare cu impact economico-social. Prof. ec. Valentina Capotă, inspector la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, a semnalat elaborarea de către ISMB a unei lucrări asupra perspectivei până în 2025 a învățământul tehnic-profesional la nivelul Capitalei.
Toma Mareș și Constantin AnghelacheMaria Lidia Șorop și Otilia MantaValentina Capotă
Pentru a beneficia de un venit adecvat și sustenabil la pensie, în condițiile declinului demografic și creșterii speranței de viață, pe lângă contribuția la fondurile de pensii Pilon II, ar trebui încurajată participarea la un fond de pensii facultative pentru a suplimenta sursele de venit la pensie și pentru a crește valoarea pensiei private, consideră Dan Armeanu, vicepreşedintele ASF pe Sectorul de Pensii Private.
Domnia sa a declarat: “Având în vedere faptul că, depozitele populației la bănci au crescut cu 8,8% în ultimele 12 luni, respectiv 5,2% în termeni reali, ar fi benefic ca o parte din sumele economisite să se îndrepte și spre investiții în fondurile de pensii facultative, care asigură un venit suplimentar la pensie, în condițiile unui randament ridicat pe termen lung și o dispersie prudentă a riscului. Concomitent, ar trebui avut în vedere și un calendar de creștere graduală a contribuțiilor, ceea ce ar genera pe termen lung majorarea cuantumului pensiei private”.
Rata de rentabilitate a fondurilor de pensii private Pilon II a depășit rata inflației în luna septembrie și este mai ridicată decât dobânda pe un an la depozitele la termen.
Vicepreședintele ASF a precizat: “În luna septembrie rata de rentabilitatea a fondurilor de pensii Pilon II a depășit rata inflației (4,3%), cu un procent ce variază între 0,43% și 1,52% și este, totodată, mai ridicată decât dobânda pe un an la depozitele la termen. Rata anuală de creștere a activelor a fost de 26,15%, demonstrând că sistemul de pensii administrat privat a atins un nivel sustenabil de dezvoltare și se află într-o perioadă de consolidare și de stabilitate, în condițiile în care activele nete au depășit 13 miliarde euro în luna septembrie”.
Potrivit domniei sale, contribuțiile brute lunare au consemnat o creștere de aproximativ 13% în septembrie 2019 față de decembrie 2017, aceasta fiind determinată în principal de creșterea câștigului mediu salarial net de aproximativ 35% în ultimii 3 ani și de creșterea semnificativă a numărului de salariați.
Totodată, domnia sa a mai spus că în calitate de investitori, fondurile de pensii private au contribuit la dezvoltarea pieței de capital autohtone și la creșterea segmentului investitorilor instituționali pe termen lung și indirect la creșterea economică, prin redirecționarea eficientă a resurselor financiare disponibile.
“Ponderea investițiilor în acțiuni tranzacționate pe piața de capital din România este în jur de 20% din activul total și se ridica la o valoare de aproximativ 2,5 miliarde euro, asigurând un anumit grad de reziliență a pieței și contribuind la atingerea statutului de piață emergentă. Din perspectiva duratei obligațiilor, fondurile de pensii au de regulă un comportament investițional contraciclic, care atenuează șocurile în perioade cu volatilitate ridicată a piețelor de capital, conducând la echilibrarea pieței și asigurarea stabilității financiare”, a mai afirmat vicepreşedintele ASF.
Importanța fondurilor de pensii private în economie, este evidențiată și de mărimea activelor fondurilor de pensii private, care a fost de 5,8% din PIB, nivel atins în luna iunie 2019, potrivit domnului Dan Armeanu.
Grupul LafargeHolcim, reper mondial în industria materialelor de construcții, a preluat în proporţie de 100% acțiunile companiei Somaco Grup Prefabricate, unul dintre cei mai mari producători de elemente prefabricate din beton și BCA din România. Achiziția, autorizată de Consiliul Concurenței în septembrie 2019, a beneficiat de asistenţa asigurată de Casa de Avocatură Filip & Company, cu expertiză în domeniul afacerilor. La derularea tranzacţiei au conlucrat: echipa Filip & Company coordonată de Alina Stancu Bîrsan (partener, Fuziuni și Achiziții) și Cristina Filip (partener, Fuziuni și Achiziții), echipele coordonate de Cătălin Suliman (partener, Dreptul Concurenței) și Ioana Roman (partener, Drept Imobiliar), echipa de proiect Olga Niță (counsel, negocieri și coordonarea echipei de due diligence), Georgeta Gavriloiu (counsel, supervizare și procedura de autorizare la Consiliul Concurenței a operațiunii), Andreea Bănică (associate).
Alina Stancu Bîrsan (foto), partener Filip & Company, subliniază referitor la reuşita tranzacţiei: „Suntem încântați că am putut să fim din nou alături de Holcim România, de această dată într-o achiziție importantă pentru grup și suntem convinși că această tranzacție va reprezenta unul din elementele cheie ale succesului susținut de care se bucură businessul lor în România. Îi suntem foarte recunoscători clientului nostru pentru încrederea acordată. De asemenea, suntem încă odată mândri de reușita echipei noastre”.
Lider pe piaţa internă de amenajări interioare, compania Delta Studio a
primit o recunoaştere internaţională solidă prin succesul pe linie repurtat în
concursul international Property Awards, regiunea Europa, competiţie de
referinţă în domeniu, care premiază excelenţa în arhitectură, design și dezvoltare imobiliară: cinci premii la toate
cele cinci secțiuni la care a participat,
trei distincții de cinci stele, două calificări la nivel
european.
Proiectele
câștigătoare pe secţiuni sunt: Showroom Răzoare – premiul
Best Retail Interior Romania 5 Stars Award; Moss Island – premiul Kitchen
Design Award Winner; Italian Vibes – premiul Best Bathroom Design Romania 5
Stars Award; Hilton Garden Inn – premiul Best Hotel Interior Romania 5 Stars
Award; Casa Moltenia – Architecture Single Residence Award Winners.
Proiectele calificate pentru competiția la nivelul Europei sunt: Best Hotel Interior Europe
Nominee – Hilton Garden Inn; Best Bathroom Design Europe Nominee – Italian
Vibes.
Gala
International Property Awards 2019 s-a desfăşurat la Royal Lancaster Hotel, din
Londra. În imaginea de la eveniment, Tudor Cartianu, CEO şi Alex Bonea,
director de marketing, prezintă distincţiile obţinute (foto Delta Studio).
Primăria Municipiului Bucureşti i-a desemnat
câştigători ai licitaţiei pentru tramvaie pe turcii de la Durmazlar, potrivit
clubferoviar.ro.
„Oferta declarată
câștigătoare în urma aplicării criteriului de atribuire, cel mai bun raport
calitate-preț și a algoritmului de calcul asociat așa cum a fost publicat în
anunțul de participare, este oferta prezentată de DURMAZLAR MAKINE SANAYI VE
TICARET A.S. care s-a clasat pe primul loc și a obținut un punctaj de 99,61
puncte”, se arată în documentul „Comunicare privind rezultatul
procedurii de atribuire, citat de clubferoviar.ro.
De asemenea, Primăria
Municipiului Bucureşti (PMB) i-a anunţat în luna august pe cei doi participanţi
la licitaţia pentru 100 de tramvaie că perioada de evaluare a ofertelor se
prelungeşte cu patru luni, până pe 15 decembrie, după ce a stat blocată mai
multe luni în etapa de evaluare tehnică, potrivit Economica.net.
Tramvaiele trebuie să aibă
36 de metri, podeaua coborâtă integral şi cinci uşi duble. Contractul include,
de asemenea, piesele de schimb, consumabilele, serviciile de punere în
funcţiune, servicii de întreţinere, service şi remedierea defecţiunilor pe
perioada garanţiei. Totodată, câştigătorul va asigura şi şcolarizarea
personalului care va opera tramvaiele.
Facebook a decis să-și schimbe logo-ul și
acum acesta este cu majuscule, compania spunând că ar vrea ca oamenii să știe
că o mulțime dintre produsele pe care le folosesc, inclusiv Instagram și
WhatsApp, sunt ale grupului condus de Mark Zuckerberg, potrivit HotNews.ro.
Facebook a ajuns să aibă 35.000 de angajați
și și-a extins enorm activitățile: are aplicațiile de chat Messenger și
WhatsApp, are aplicația de photo-sharing Instagram, compania de gadget-uri de
VR Oculus, display-urile conectate Portal, rețeaua profesională Workplace și
noul proiect de criptomonede Calibra.
Facebook a cumpărat Instagram în 2012 cu un
miliard de dolai și WhatsApp în 2014, pentru 19 miliarde dolari, permițând până
de curând independența acestor aplicații. Lucrul acesta s-a schimbat însă și
cele două aplicații sunt într-un proces de integrare cu Facebook, proces
contestat de mulți.
Nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de
locuitor reprezintă cea mai mare problemă privind convergenţa reală a României
în vederea aderării la Zona Euro, cu toate că acesta nu este un criteriu formal
pentru aderare, consideră specialiştii Băncii Centrale Europene (BCE), citaţi
de Agerpres, precizând că unul dintre motive este legat de scumpirile
accentuate din ultimii 10 ani.
„Cea mai mare
problemă (a României, n.r.) cu privire la convergenţa economică este nivelul
scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor, dar acesta nu este un criteriu
formal pentru aderarea la euro”, precizează sursa citată de Agerpres.
În același timp, reprezentanţii instituţiei
financiare internaţionale au declarat, pentru AGERPRES, că Raportul de
convergenţă pe 2018 arată că România se confruntă în continuare cu mai multe
probleme economice şi structurale atunci când vine vorba de problema
convergenţei, scrie Adevărul.ro.
Potrivit acestora, pentru a spori încrederea
în sistemul financiar, autorităţile competente naţionale ar trebui să continue
să îşi îmbunătăţească practicile de supraveghere, printre altele, prin
respectarea recomandărilor aplicabile de organismele internaţionale şi europene
relevante şi prin colaborarea strânsă cu alţi supraveghetori naţionali ai
Statele membre UE din cadrul colegiilor de supraveghere.
