Comisia Europeană a aprobat un pachet de investiții în valoare de peste 280 de milioane EUR din bugetul UE pentru peste 120 de noi proiecte în cadrul programului LIFE. Această finanțare din partea UE va atrage investiții totale de aproape 590 de milioane EUR pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale acestor proiecte în materie de mediu, natură și politici climatice. Această sumă reprezintă o creștere cu 37 % față de anul trecut.16/11/2020
Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, a declarat: „Pactul verde european este foaia noastră de parcurs către o Europă verde, favorabilă incluziunii și rezilientă. Proiectele LIFE întruchipează aceste valori deoarece reunesc statele membre în scopul protejării mediului, refacerii cadrului natural și sprijinirii biodiversității. Aștept cu interes rezultatele acestor noi proiecte.”
Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, a adăugat: „Proiectele LIFE pot cu adevărat conduce la o schimbare concretă pe teren. Ele oferă soluții pentru unele dintre cele mai grave provocări ale epocii noastre, cum ar fi schimbările climatice, distrugerea naturii și utilizarea nesustenabilă a resurselor. Dacă sunt reproduse rapid și pe scară largă la nivelul întregii UE, ele pot ajuta UE să își atingă obiectivele ambițioase cuprinse în Pactul verde european și pot contribui la construirea unei Europe mai ecologice și mai reziliente pentru noi toți, dar și pentru generațiile viitoare.”
Aproximativ 220 de milioane EUR sunt alocate unei game largi de proiecte ce vizează mediul si eficiența utilizării resurselor, natura și biodiversitatea, guvernanța și informarea în domeniul mediului. Peste 60 de milioane EUR sunt destinate sprijinirii unor proiecte ce vizează combaterea efectelor schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, precum și guvernanța și informarea în domeniu.
Sunt incluse aici investiții majore menite să protejeze și să consolideze biodiversitatea Europei. Proiecte precum restaurarea turbăriilor – ecosisteme unice care adăpostesc multe specii foarte adaptate, rare și amenințate – vor contribui la punerea în aplicare a Strategiei UE în domeniul biodiversității. Turbăriile sunt, totodată, și un important absorbant de carbon și pot ajuta Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050.
Proiectele LIFE sprijină, de asemenea, reducerea consumului de energie în clădirile noi, în conformitate cu recent lansata Strategie a UE privind valul de renovări ale clădirilor. Fondurile vor fi utilizate pentru elaborarea unei soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon universale și la un preț accesibil, care ar putea reduce consumul de energie în toate clădirile noi cu până la 40 %.
Fondurile vor fi direcționate, de asemenea, către proiecte care să împiedice risipa de alimente și să conducă la îmbunătățirea gestionării deșeurilor în conformitate cu noul Plan de acțiune al UE pentru economia circulară.
De asemenea, se alocă resurse financiare pentru numeroase proiecte care vor ajuta industriile mari consumatoare de energie să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră, în conformitate cu ambițiosul Plan al Comisiei pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima și cu obiectivul nostru privind neutralitatea climatică.
Cele 47 de proiecte LIFE din domeniul mediului și al utilizării eficiente a resurselor vor mobiliza 208 milioane EUR, din care UE va furniza 76 de milioane EUR. Aceste proiecte vizează întreprinderea de acțiuni în cinci domenii: aer, mediu și sănătate, utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară, deșeuri și apă.
Cele 8 proiecte LIFE în materie de guvernanță și informare în domeniul mediului, în valoare de aproape 17 milioane EUR, din care contribuția UE este cu puțin peste 9 milioane EUR, vor crește gradul de sensibilizare a publicului larg cu privire la problemele de mediu și vor ajuta autoritățile să promoveze, să monitorizeze și să asigure respectarea legislației UE în materie de mediu.
Cele 16 proiecte LIFE din domeniul atenuării schimbărilor climatice vor avea un buget total de aproximativ 86 de milioane EUR, din care cu puțin sub 32 de milioane EUR sunt furnizate de UE.
Cele 15 proiecte LIFE din domeniul adaptării la schimbările climatice vor mobiliza 50 de milioane EUR, din care 26 de milioane EUR vor proveni din fonduri UE.
Cele 3 proiecte LIFE în materie de guvernanță și de informare în domeniul climei, care vor îmbunătăți guvernanța și vor crește gradul de sensibilizare cu privire la schimbările climatice, au un buget total de 7 milioane EUR, la care UE contribuie cu puțin sub 4 milioane EUR.
Pentru descrierile acestor proiecte și detalii suplimentare, puteți consulta anexa la prezentul comunicat de presă.
Se află în plină
desfășurare International Fraud Awareness Week (15-21 noiembrie), definită ca „mișcare prin care profesioniștii
antifraudă din întreaga lume vor să atragă atenția asupra fenomenului fraudelor
în domeniul de business și a impactului negativ pe care acestea le generează la
nivel de economie mondială, dacă nu sunt luate măsuri la timp”, inițiată de Asociația
Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE).
În România, liderul
noii generații de investigatori privați este SPIA – Secret Private
Investigations Agency,cu „experiență
în investigații antifraudă și supraveghere privată, atât în plan preventiv,
prin identificarea imediată a factorilor generatori de risc, cât și în plan
ofensiv, prin intervenția efectivă și destructurarea grupurilor ilicite
identificate”.
Marius Porceanu
Marius Porceanu (foto), fondator și CEO al SPIA – Secret Private Investigations
Agency, subliniază: „Ne alăturăm acestei mișcări internaționale pentru că știm
cât de importantă este educarea și creșterea capacității de apărare a
organizaților și a companiilor împotriva fraudelor, mai ales în noul context
economic. Datoria noastră, a investigatorilor privați, este nu doar să lucrăm,
alături de companii, pentru a identifica și documenta frauda ci și de a
convinge mediul de business că prevenția antifraudă există și este mult mai
puțin costisitoare decât pagubele provocate de fraudă. Chiar dacă România este
o piață tânără, în formare, în ceea ce
privește industria serviciilor de investigații private, experiența spețelor
investigate până acum și probarea unor fraude de până la 2 milioane de euro ne
oferă o radiografie complexă atât asupra riscurilor cu care se confruntă cât și
asupra instrumentelor și procedurilor pe care companiile le au la dispoziție
pentru a anticipa sau limita pierderile suferite”.
Între sectoare cele mai vizate de fraude la noi se află asigurările,
retailul și energia, industria bancară fiind mult mai puțin expusă riscurilor,
cel mai probabil datorită măsurilor luate în timp.
Pe plan mondial, raportul
privind frauda și abuzul ocupațional, realizat de Asociația Examinatorilor de
Fraudă Certificați (ACFE) arată că anual companiile, instituțiile statului și
asociațiile non-profit pierd în medie 5% din venituri din cauza fraudelor
comise de propriii angajați sau chiar de către acționari, prejudiciul creat la
nivel global, în 2019, de către aceștia fiind estimat la peste 4.400 miliarde
USD. Experții antifraudă au luat în considerare pentru raportul din acest an
2.504 cazuri din 125 de țări care au generat companiilor afectate pierderi de
3,6 miliarde de dolari, pierderea medie cauzată depășind 1,5 milioane de
dolari. Conform raportului, deși în topul celor mai vizate sectoare la nivel
mondial s-au aflat anul trecut industria financiară, administrația publică și
industria producătoare, cele mai mari prejudicii au fost generate de fraudele
din sectorul minier, energie și telecomunicații, cu pierderi care depășesc 20000
de dolari pe fiecare caz.
Marius Porceanu
spune că „o investigație pentru
depistarea unei fraude poate dura de la câteva luni la câțiva ani și implică
folosirea unei echipe dedicate și cu expertiză în acel domeniu. O companie nu
poate dizloca ani de zile o singură echipă pentru un singur caz, de aceea
șansele de a soluționa intern cazuri complexe sunt mult mai mici în cazul
folosirii exclusive a resurselor interne”. Acesta ar putea fi și unul
dintre motivele pentru care raportul întocmit de ACFE pentru anul 2019 arată că
Europa Centrală și de Est, alături de Asia Centrală și de Vest, sunt printre
regiunile cu cea mai mare rată de nerezolvare a prejudiciilor. În timp ce
Europa Occidentală înregistrează cele mai bune rezultate în materie de
recuperare a prejudiciului, în Europa Centrală și de Est și Asia Centrală și de
Vest, 61% dintre firme nu reușesc să obțină nimic de la autorii infracțiunilor,
indică ”Raportul privind frauda și abuzul ocupațional”.
Activitatea
desfășurată de SPIA se caracterizează prin profesionalism, integritate,
încredere și discreție totală, compania fiind „percepută drept un partener de
nădejde ce oferă calitate de neegalat, conform auditului extern de marketing și
percepție desfășurat în prima jumătate a anului 2020. Fondată în 2012 cu
capital integral românesc, compania a evoluat constant și s-a dezvoltat nu doar
din punct de vedere al numărului de angajați sau al spețelor soluționate cu
succes, ci și în ceea ce privește specializările și certificările obținute. Metodele
de lucru și echipamentele utilizate respectă cu strictețe standarde
internaționale de calitate, compania având implementate norme privind
managementul calității (ISO 9001), securitatea informațiilor (ISO 27001) și
managementul sănătății și al securității în muncă (ISO 45001). Aflată pe un
trend ascendent încă de la înființare, SPIA a obținut locul I și II în Topul
Național al Firmelor la categoria Servicii, Activități de Investigație, oferit
de Topul Național al Firmelor în 2016, 2019 și 2020, și locul IIla în Topul Firmelor la categoria
Servicii, Activități de Investigație, oferit de Camera de Comerț și Industrie a
Municipiului București”.
Pandemia de
COVID-19 a determinat jumătate dintre șoferii români (50,7%) să își modifice
planurile de achiziție a unei mașini și să aleagă o mașină mai ieftină sau să
amâne achiziția. Astfel, 20% dintre cei
afectați au ales să amâne cumpărarea unei mașini pentru o perioadă de 6-24 de
luni sau până când achiziția va fi absolut necesară (15%). Alți 10% au optat pentru
o mașina nouă, dar dintr-o clasă inferioară și mai ieftină, în timp ce 5% s-au
reorientat către o mașină rulată, conform sondajului EY privind obiceiurile de
cumpărare a autovehiculelor, derulat în
rândul șoferilor din România, Cehia, Ungaria, Turcia și Rusia.
La nivelul celorlalte țări analizate, pandemia a
generat o modificare semnificativă a intențiilor de achiziție în rândul
șoferilor din Turcia (71%) și din Ungaria (44%), în timp ce două treimi dintre
șoferii din Cehia au declarat că nu le-au fost afectate planurile inițiale de
achiziție a unei mașini.
În România, deși 70% dintre șoferii
intervievați au cumpărat ultima oară o mașină rulată, crește intenția de
cumpărare a unui autovehicul nou, aproape 60% dintre șoferi preferând ca următoarea
mașină achiziționată să fie una nouă. Siguranța, prețul și consumul de
combustibil reprezintă principalii factori de care țin cont șoferii români când
își aleg viitorul autovehicul.
Mașinile hibride
devin mai atractive pentru români
În ceea
ce privește preferința pentru noile tipuri de mașini, 30% dintre respondenții
români își doresc ca următoarea achiziție să fie o mașină hibridă (24%) sau
electrică (6%). Mai populare în rândul segmentului de vârstă 45 – 60 ani, 41%
dintre acești respondenți au declarat că preferă autovehicule hibride sau
electrice, comparativ cu 21% și 20% dintre cei situați în segmentele 30 – 44,
respectiv 20 – 29 ani. Deși România oferă printre cele mai mari stimulente
pentru achiziția unei mașini electrice din Uniunea Europeană, prețul acestora
rămâne obstacolul principal.
„În România, interesul pentru mașini electrice și hibride este în continuă creștere. Acest lucru se poate vedea atât în preferințele populației, dar și din investițiile companiilor în servicii pentru autovehiculele cu motor electric, precum stațiile de încărcare. De asemenea, stimulentul acordat de stat pentru achiziție a contribuit la creșterea popularității, iar în țări în care acesta nu există, precum Cehia, modelele electrice și hibride nu sunt luate în considerare în cazul unei achiziții noi”, a declarat Cristian Cârstoiu, partener Consultanță în Afaceri EY România, responsabil de sectorul Automotive, Transformare Digitală și Inovație.
Mașinile
pe benzină rămân însă în topul opțiunilor românilor, cumulând un procent de 35%
al preferințelor exprimate de respondenți, iar cele diesel înregistrând o
scădere și 19% din opțiuni.
Dintre
țările analizate, românii prezintă cel mai mare interes pentru combustibilii
alternativi. În Ungaria, intenția de cumpărare este de 24%, 16% în Turcia și 8%
în Cehia. În Rusia, unde normele Uniunii Europene în privința emisiilor de gaze
de seră nu se aplică, până la 65% dintre șoferi sunt interesați de motoarele
clasice, pe benzină sau motorină, iar mașinile hibride sau electrice sunt mult
mai puțin populare (8%).
Întrebați
dacă vor achiziționa o mașină electrică sau hibridă în viitor, majoritatea
respondenților români (60%) au răspuns că ar lua în considerare această opțiune
în cazul unei oferte bune, iar 25% sunt siguri că își vor cumpăra aceste tipuri
de mașini. Prețul este considerat principalul impediment (36%), urmat de lipsa
stațiilor de încărcare (27%). Faptul că au emisii reduse sau inexistente și
costuri mai reduse de întreținere reprezintă principalele avantajele apreciate
de 41%, respectiv 27% dintre respondenți.
Românii
se bazează pe propriile experiențe când își aleg dealerul auto
În
alegerea dealerului auto, 47% dintre șoferii români se bazează pe experiența
personală, acesta fiind principalul criteriu indiferent de vârstă, sex sau
educație, iar 38% aleg dealerii care oferă o gamă mai diversificată de modele.
Și în cazul mașinilor rulate, principalul factor îl reprezintă varietatea de
modele disponibile, 56% dintre șoferi ghidându-se după această opțiune.
Șoferii
români din categoria de vârstă 45 – 50 de ani sunt mai sensibili la campaniile
de marketing, cu 34% dintre aceștia care admit că le iau în considerare în
alegerile lor, față 29% și 28 % pentru categoriile de vârstă 20 – 29, respectiv
30 – 44 ani.
Comparativ,
cea mai mare parte a șoferilor din Cehia (62%) și Ungaria (46%) se bazează tot
pe experiența personală în achiziția unei mașini, în timp ce pentru cei din
Turcia cel mai important factor care le influențează alegerile e reprezentat de
campaniile de marketing (62%).
Dintre
șoferii români, 68% ar alege să viziteze un dealer auto, în comparație cu doar
9% care ar prefera ca totul să fie online. În Cehia și Ungaria, șoferii par și
mai determinați să continue demersul de cumpărare prin dealeri auto, cu 86% și
respectiv 79% dintre aceștia, care indică această variantă.
În
privința numărului de vizite pe care îl vor face la dealerul auto înainte de
achiziția unui autovehicul, 37% dintre toți respondenții din România ar opta,
în medie, pentru 2 vizite și 22% pentru 3 vizite.
Românii
preferă să prospecteze piața și să ia în considerare mai multe oferte, 41%
menționând că vor vizita mai mulți dealeri auto ai diferitelor branduri de
mașini. La fel vor acționa și cei din Turcia (45%) și Rusia (55%), cehii și
ungurii par însă mai fideli mărcii preferate, intenționând să viziteze mai
mulți dealeri ai aceluiași brand de mașină (41% Cehia, 52% Ungaria).
Românii,
dar și rușii, sunt dispuși să aștepte mai mult pentru a primi o mașină
configurată conform cerințelor lor. De cealaltă parte, cehii și ungurii preferă
un timp de livrare mai scăzut, chiar dacă au mai puține opțiuni disponibile.
În
achiziția unei mașini rulate, cei mai mulți dintre români (30%) preferă să
apeleze la serviciile unui dealer autorizat, iar 25% ar cumpăra mașini
importate. Dacă în România opțiunea de a cumpăra o mașină second-hand online a
fost menționată doar de 5% dintre respondenți, în Rusia este preferată de 25%
dintre șoferi.
Principalele
servicii care contează în alegerea unui anumit vânzător de mașini rulate sunt
garanția kilometrajului și a originii mașinii, conform răspunsurilor a 71%
dintre respondenții români, urmate de garanții suplimentare (34%) și o gamă
variată de modele (34%).
Fondurile
proprii, preferate pentru achiziția unei mașini
Pentru
achiziția unui autovehicul, 45% dintre șoferii români preferă să își folosească
propriile fonduri, mai ales în cazul în care aleg să cumpere o mașină rulată.
Pentru mașini noi, majoritatea respondenților aleg să folosească atât fonduri
proprii, cât și fonduri din alte surse. Doar 23% au optat pentru surse de
finanțare externe, principala opțiune fiind un împrumut bancar.
Brandul
mașinii contează pentru români
Cele mai
importante aspecte de care țin cont șoferii din România când își aleg marca
mașinii sunt siguranța (70%), prețul (68%) și consumul de combustibil (62%),
indiferent de sex, vârstă sau educație. Brandul mașinii este foarte important
mai ales pentru cei cuprinși în segmentul de vârstă 20 – 29 de ani, și o percep
ca fiind o extensie a propriei personalități. În schimb, în Cehia, șoferii sunt
mai indiferenți și nu percep marca mașinii ca un factor important.
Pentru
întreținerea mașinii, sunt alese service-urile independente
Pentru
întreținerea mașinii, un service independent este preferința principală a
românilor (54%), mai ales de către cei ce aleg mașini second-hand, urmată apoi
de reprezentanța de unde a fost cumpărată mașina (40%). Românii ar alege un
service autorizat pentru serviciile orientate către client și pentru un timp
mai scăzut de așteptare. Întrebați cum ar arăta atelierul auto preferat,
românii menționează un service care să le ofere servicii rapide pentru
operațiuni simple (ex: schimbul de ulei), care să se încadreze într-un maxim de
două ore.
În
contextul pandemiei, șoferii ar prefera ca mașina să le fie dezinfectată
înainte de a le fi predată (53%), iar comunicarea să fie realizată cu un
tehnician ce poartă mască (41%).
Achiziția
unei mașini online, departe de preferințele românilor
Faptul
că nu ar putea vedea personal mașina și realiza un test drive îi determină pe
români să nu cumpere o mașină online, preferând în continuare contactul cu
reprezentanța auto (84%). Totuși, nu ezită să folosească instrumente online,
preferatele fiind de departe configuratorul mașinii, calculatorul de preț și
rezervarea test drive-ului, iar site-urile preferate sunt cele ale dealerului
și ale mărcii auto. În Cehia (20%), Rusia (27%) și Turcia (30%) în schimb,
modalitatea de a cumpăra mașina online este mult mai utilizată.
Șoferii români vor să primească
informații despre trafic și sunt dispuși să transmită informații personale
asigurătorului
Românii
și-ar conecta mașina la internet pentru a primi informații despre trafic (66%),
dar și pentru a putea monitoriza și localiza vehiculul (64%). În schimb, ar fi
dispuși să furnizeze date despre ei și mașina lor către asigurător pentru a
determina valoarea poliței pe baza stilului de condus și a kilometrajului (50%)
și pentru managementul traficului de către municipalitate.
Mașina
rămâne mijlocul de transport preferat în interiorul orașului
Majoritatea
românilor intervievați (85%) preferă mașina personală pentru a se deplasa în
interiorul orașului sau în preajma acestuia. Printre celelalte preferințe se
mai numără transportul în comun și taxiul. În cazul metodelor alternative de
transport (biciclete, trotinete, car sharing), cele mai importante aspecte de
care țin cont sunt legate de preț și de disponibilitate acestora.
.
Despre
EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de
servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de
birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul
fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la
nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim
clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga
lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor
profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova
furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, strategi și
tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri
în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat
în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY
Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în
finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În
finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai
multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com
Despre
studiu
Sondajul a fost realizat de
EY în cooperare cu InsightLab în septembrie și octombrie 2020 pentru a afla
tendințele actuale în achiziționarea de vehicule noi și second hand și opinia
clienților cu privire la posibile soluții inovatoare din industria auto.
Sondajul principal a inclus 513 respondenți din Republica Cehă, 513 respondenți
din Ungaria, 507 respondenți din România, 613 respondenți din Turcia și 1.589
respondenți din Rusia. Condițiile pentru includerea în
sondaj au fost deținerea unui
permis de conducere, utilizarea regulată a unei mașini și o vârstă cuprinsă
între 20 și 60 de ani.
Rezultatele demonstrează în
principal diferitele opinii ale grupurilor individuale de părți interesate nu
numai pe piețele naționale, ci și într-o comparație internațională.
Material de opinie de Monica Țariuc, Senior Manager,
Global Employer Services, Deloitte România, și Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații
| Deloitte Legal
Accesul facil la piața muncii și dreptul de a
circula fără restricții în orice stat membru al Uniunii Europene (UE)
reprezintă două dintre cele mai importante avantaje ale apartenenței la UE
pentru cetățeni. Britanicii însă riscă să le piardă începând cu 1 ianuarie
2021, ca urmare a deciziei Marii Britanii de a părăsi UE. Cele două părți încă negociază
intens, în această perioadă, un acord post-Brexit care să stabilească noile
condiții de relaționare, inclusiv pe piața muncii și în domeniul asigurărilor
sociale, după expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020. Timpul
rămas este însă foarte scurt, așadar cei direct implicați ar trebui să se
pregătească pentru oricare dintre scenariile posibile.
Primul scenariu, și cel de preferat, este
acela în care se ajunge la un acord în timp util, în care să fie prevăzute
toate aspectele esențiale. În cazul în care nu se decide un acord la nivelul UE,
atunci mai există posibilitatea încheierii de acorduri bilaterale între Marea Britanie
și fiecare stat membru. A treia variantă este cea în care nu se ajunge la
niciun fel de acord și atunci Marea Britanie va fi tratată de statele membre ca
un stat terț din toate punctele de vedere. Acest ultim scenariu pare totuși mai
puțin probabil.
Determinarea legislației aplicabile relațiilor de muncă,
marea provocare a anului viitor
Atât companiile românești care trimit
angajați în Marea Britanie, cât și cele britanice care trimit angajați în
România trebuie să se pregătească pentru trecerea în 2021. Majoritatea
structurilor de mobilitate curente urmează prevederile Directivei Comisiei Europene
(CE) pentru detașarea de personal, ce nu va mai fi aplicabilă post-Brexit în
relațiile menționate. Astfel, o mare provocare va consta în determinarea corectă
a legislației aplicabile unei relații de muncă transfrontaliere în afara
reglementărilor europene actuale privind detașarea în cadrul UE. În cazul
României, vor deveni aplicabile exclusiv structurile de mobilitate prevăzute de
Codul Muncii: delegare, detașare și/sau clauze de mobilitate. Toate aceste
alternative au însă particularități proprii distincte de instituția juridică a
detașării în baza directivei CE. Cel mai comun exemplu este cel al obligației
de a suspenda contractul individual de muncă, în țara de origine, pe perioada
detașării clasice, reglementată de Codul Muncii (spre deosebire de cazul
detașării în baza directivei, când contractul de muncă rămâne activ). Astfel,
angajatorii vor trebui să își regândească politicile de mobilitate în relația
cu Regatul Unit, poate chiar să le alinieze într-o mare măsură celor aplicabile
până acum în relația cu state terțe. Determinarea corectă a legislației
aplicabile unei relații de muncă nu este doar încă un punct pe listă care
trebuie bifat. Nu este vorba doar de un act birocratic, ci despre drepturile pe
care le are fiecare angajat în raporturile sale de muncă cu angajatorul,
drepturi care pot ține de nivelul de salarizare, sănătate și securitate în
muncă, zile de concediu, ore suplimentare, condiții de repatriere, dar și
drepturi de asigurări sociale.
Similar, apartenența la un sistem de asigurări sociale pentru contractele de muncă
valabile în piața comună este reglementată, în prezent, de legislația europeană
(Regulamentul CE 883/2004). În cazul în care se ajunge la un acord, fie comun,
fie bilateral, cel mai probabil se va menține, ca regulă, plata contribuțiilor
într-un singur stat și se vor detalia criteriile în funcție de care se alege
statul beneficiar. Este de așteptat ca aceste reguli să fie oarecum similare în
ambele situații (acord comun sau bilateral) și să permită obținerea unor
certificate de acoperire sociale (similare celor actuale de tipul A1, care să
ofere angajatului posibilitatea să rămână asigurat în statul membru de origine
și să fie exceptat de plata contribuțiilor obligatorii în statul gazdă).
Dar, dacă la finalul perioadei de tranziție,
aceste aspecte nu sunt clar stabilite, se poate ajunge în situația în care,
spre exemplu, angajații britanici care activează în România să fie obligați să
se înregistreze aici în scop de asigurări sociale și vice-versa.
Acest aspect are mai multe implicații. În primul rând, în lipsa unui acord, dubla
impunere a veniturilor în scop de asigurări sociale nu poate fi evitată și
acest lucru va aduce cu sine costuri suplimentare pentru angajați și
angajatori. Apoi, activitățile temporare, cum sunt cele de mobilitate, nu
îndeplinesc de cele mai multe ori condițiile minime de stagiu de cotizare (mai
puțin în cazurile în care sunt urmate de un transfer permanent). Astfel, deși
se vor achita contribuții de asigurări sociale în România, în lipsa unui stagiu
minim de 15 ani, angajatul nu va primi pensie de la statul român. Pentru a
rămâne asigurat la un cost cât mai mic, angajatul din Marea Britanie trebuie să
găsească soluții în legislația locală. Și pentru angajații români care
desfășoară activități în Marea Britanie există soluții, însă acestea presupun
costuri suplimentare, fie că vorbim despre asigurare obligatorie sau voluntară.
Este telemunca o soluție? Cât de mult se pot complica
lucrurile?
Fenomenul care a luat amploare pe fondul
pandemiei de COVD-19 rămâne, cu siguranță, aplicabil în continuare și nu doar
pentru structurile afectate de Brexit. Din păcate, însă, majoritatea
angajaților și chiar și a angajatorilor încă nu au o privire de ansamblu a
tuturor implicațiilor telemuncii, mai ales în condițiile în care aceasta este
transfrontalieră. Conceptul de „detașare virtuală” prinde din ce în ce mai mult contur la nivel global, însă,
faptic, până nu va fi legiferat, acesta va fi cel mai probabil asimilat unei
situații de telemuncă transfrontalieră.
Din multe puncte de vedere, poate părea o
structură ușor de implementat: nu mai este nevoie de vize/avize de muncă, nu
mai există costuri de relocare și călătorie etc. Apar, însă, varii implicații
ale telemuncii în sine: de la securitate IT și securitate în muncă, la costuri
fiscale ce pot cuprinde nu doar impozit pe venit și contribuții de asigurări
sociale, ci și impozit pe profit asociat riscului de sediu permanent sau
probleme de prețuri de transfer.
În concluzie, în contextul pandemiei actuale,
Brexit-ul poate fi un (alt) bun motiv pentru a reanaliza politicile de
mobilitate internă și a regândi modul de operare din perspectiva forței de
muncă. Lucrurile s-au schimbat peste noapte, oamenii s-au adaptat poate mai
rapid decât ar fi crezut că o pot face, iar companiile trebuie să țină pasul cu
această nouă realitate a relațiilor de muncă.
Pandemia de SARS-COV-2 a afectat economia la nivel internațional, iar România nu face o excepție de la această realitate. Încă de la începutul pandemiei statul român a căutat soluții pentru stoparea efectelor negative a crizei care se profila, prin acordarea de facilități și a pregătit strategii pentru relansarea economică. Până în momentul în care nu vor fi însă adoptate o serie de măsuri coerente și aplicabile, în acord cu situația economică actuală, nu vom putea vorbi despre redresarea și dirijarea economiei naționale către un trend ascendent.
Până
în acest moment mediul de afaceri a păstrat un ton optimist – au fost refăcute
strategiile de dezvoltare și de finanțare a afacerilor și în special s-a pus
accent găsirea de soluții de protejarea a angajaților, de crearea unui mediu
cât mai sigur de muncă pentru a putea asigura continuitatea business-ului. Este
evident că statul român, ca și întreg mediul de afaceri trebuie să fie foarte
deschis la semnalele din piața, să se adapteze din mers, să adopte măsuri de
sprijin atât pe termen scurt pentru ieșirea din criză, dar și pe termen lung
pentru relansare economică.
Este
esențial ca în aceste momente Executivul să se consulte în permanență cu mediul
de afaceri, dar și cu specialiștii din principalele domenii de activitate,
pentru a lua cele mai bune măsuri care să asigure continuitatea, în orice
situație, a serviciilor strategice pentru populație și identificarea celor mai
profitabile domenii de relansare economică, cum ar fi sectorul de petrol și
gaze.
România Durabilă și EM360 vă provoacă marți, 17 noiembrie 2020, orele 10.00 – 13.00 la dezbaterea ”Petrolul în Noua Economie” prin care ne propunem ca, împreună, să realizăm o radiografie a domeniului la momentul actual, să găsim soluții de atenuare a efectelor negative ale pandemiei astfel încât să poată fi asigurată continuu funcționarea sectorului energetic autohton, ca domeniu strategic și totodată să generăm planuri de creștere economică în care producția petrol și gaze să fie un puternic motor pentru relansarea economiei. Webinarul va fi transmis live pe paginile de Facebook ale organizatorilor:
Printre
vorbitorii invitați să se alăture dezbaterii ”Petrolul în Noua Economie” se
numără Niculae Havrileț, Ministru Secretar de Stat, MEEMA (TBC), Sebastian Burduja, Ministru Secretar de Stat,
Ministerul de finanțe (TBC), Adrian Badea, Vicepreședinte
FPPG, Mihaela Toader, Director Directia
Strategie, Relatii Internationale, Fonduri Europene, CEO
Romgaz, Ionut Purica, Expert Energie, Corneliu
Bodea, Președinte, Centrul Român al Energiei, Radu Dudău, Director General EPG, Sorin Elisei, Director în cadrul practicii specializate în industria
de energie și resurse naturale, Deloitte
Central Europe, Dumitru Chisăliță, Președinte, Asociația Energia
Inteligentă, Cristian Păun, Cercetător ASE-ASPES.
Evenimentul va aborda teme
de dezbatere precum:
Analiza impactului
economic al pandemiei Covid-19 asupra activității sectorului Oil & Gas
Decizii care
asigură continuitatea producției Oil & Gas
Vine iarna: ce măsuri vor
ajuta producția autohtonă și piața internă
Care sunt prioritățile
Statului pentru a asigura continuitatea sectorului energetic
Importanța deciziilor
politice de susținere a proiectelor de investiții din sectorul energetic
clarificarea
legislației care reglementează metodologia de evaluare a terenurilor ce urmează
a fi incluse în capitalul social al companiilor producătoare de petrol și gaze.
operatorii
depun eforturi pentru a obține certificatele de atestare a dreptului de
proprietate.
majorările
de capital cu terenuri este o problemă comună mai multor companii care au
participații ale statului.
clarificarea
metodei de evaluare are un rol foarte important în continuarea și finalizarea
procesului de majorare de capital cu terenuri.
Rolul major al unor industrii
cheie în dezvoltarea economiei naționale: studiu de caz prezentat de
cercetători ASE-ASPES.
Noua Economie este un demers inițiat de România
Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de
afaceri și evidențiază importanța implementării de către Guvern a sugestiilor
elaborate în urma unui proces transparent de consultare la care participă
specialiștii din mediul privat. Noua Economie invită la construcție, acțiune,
vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.
Evenimentul se bucură de sprijinul partenerilor
media: Agerpres, Economistul, Club Economic, Money.ro, Financial Intelligence,
The Diplomat, G4Media, Profit.ro, Profit TV, Focus Energetic, Invest Energy,
E-nergia, Energy Industry Review.
Înpreajma alegerilor Parlamentare, Asociația Energia Inteligentă a inițiat proiectul „Energia în alegeri” ce reunește cinci specialiști de marcă ai principalelor sectoare energetice, care vor analiza Capitolele pe energie din Programele de Guvernare, pe care diversele formațiuni politice le propun românilor în vederea alegerilor din anul 2020.
Proiectul se desfășoară sub forma unei
dezbateri online în care Călin Vilt– expert în energie, Alexandru
Pătruți– expert în resurse minerale, Ioan Iordache – expert în
hidrogen și resurse energetice noi, Andrei Ceclan– expert în eficiența
energetică și Dumitru Chisăliță– expert gaze naturale, vor analiza
strategiile și politicile publice propuse românilor pentru alegerile din anul
2020.
Dezbaterea va avea loc online, miercuri, 18
noiembrie 2020, începând cu ora 11.00 și va fi transmisă pe pagina de Facebook
a Asociației Energia Inteligentă.
Dezbaterea este una fără nuanță politică,
invitații vor analiza în mod obiectiv componenta pe energie a programele de
guvernare doar prin prisma calității de expert. Ne dorim să fim parteneri de
dialog, cu scopul de a facilita accesul la informație a tuturor celor implicați
în sectorul energetic – factori de decizie, manageri, consultanți, specialiști,
reprezentanți ai autorităților de stat, mass media și alții, astfel încât să
își poată exprima votul în mod conștient, informat și în acord cu interesele lor economice.
Proiectul se bucură de sprijinul partenerilor media: Agerpres, Economistul, Club Economic, România Durabilă, The Diplomat, Financial Intelligence, Em360 Group, Spotmedia, Invest Energy, Energy Center, Energy Industry Review, Energynomics și Focus Energetic.
Despre Asociația Energia Inteligentă
Asociația Energia Inteligentă (AEI) reunește
profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei electrice
și eficienței energetice. Membrii săi militează pentru un preț corect al
gazelor și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România.
AEI este o organizație non-profit al cărui scop principal
este acela de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și
non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți
pentru negocierea contractelor de achiziție și pentru a putea înțelege corect
facturile pe care le plătesc.
AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți
participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori,
proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni,
angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.
Cea mai mare banca din Romania conduce topul companiilor care au atras
cel mai mare interes in randul investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti,
intr-un clasament realizat in luna noiembrie 2020 de site-ul bvbescu.ro, cu
ocazia evenimentului The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe
Trimestrul III si cum investim, care va avea loc pe data de 19 noiembrie 2020.
Banca Transilvania ocupa prima pozitie in
topul BVBescu Retail Pulse Chart, care
reflecta interesul investitorilor de retail pentru rezultatele financiare
publicate de cele mai importante companii listate la Bucuresti, atragand atentia
a 8 din 10 investitori. Institutia financiara ramane pe primul loc, pe care il
ocupa si in sondajul similar, realizat in luna august 2020, respectandu-si
statutul de cea mai tranzactionata companie de la Bursa de Valori Bucuresti,
conform statisticilor furnizate de site-ul bvb.ro, atat ca numar de
tranzactii, cat si ca valoare.
Pe
locul 8, ca valoare totala a tranzactiilor la BVB in ultimul an, Nuclearelectrica S.A. se afla pe locul doi dupa
interesul generat in randul investitorilor de retail, loc pe care si-l
pastreaza fata de clasamentul anterior, rezultatele financiare ale SNN atragand
atentia a 73% dintre investitorii de retail care au participat la alcatuirea
ierarhiei.
Cu
un procent de 61%, pe locul 3 se afla Romgaz S.A.,
care reuseste sa urce de pe pozitia a 4-a, pe fondul scaderii din ultimele 3
luni a interesului investitorilor de retail pentru BRD
Societe-Generale care, cu 52%, a coborat pe 7. In luna august, BRD se
afla pe locul 3, atragand interesul a 64% dintre investitorii de retail de la
BVB.
Top
5 este completat de OMV Petrom S.A. si Teraplast S.A.
Clasamentul
reflecta interesul crescut din partea investitorilor de retail pentru
companiile din domeniul energetic. Nu mai putin de 5 dintre societatile din
indicele BET-NG se regasesc in primele 10 pozitii.
Teraplast S.A., si Bitnett Systems S.A. confirma atentia de care se
bucura in ultima perioada in randul retailului, ocupand locurile 5 si 6. IHunt si Life is Hard
– 2 companii listate pe Piata AeRO – au reusit cele mai mari cresteri in topul
interesului investitorilor de la BVB. Astfel, in ultimele 3 luni s-a dublat
numarul investitorilor care privesc cu atentie rezultatele financiare ale IHunt
(de la 19% la 40%), propulsand in Top 10 producatorul de telefoane mobile si
echipamente electronice. Campania recenta de achizitii a Life Is Hard nu a
trecut neobservata in randul investitorilor de la BVB, compania de tehnologie
uracand 12 pozitii in clasament, pana pe locul 14.
De
partea cealalta, a companiilor pentru care interesul investitorilor a scazut
fata de luna august, se remarca societatile de investitii financiare. Pe locul
2, dupa valoarea tranzactiilor efectuate in ultimul an la BVB, Fondul Proprietatea a coborat 3 pozitii pana pe 11,
in luna noiembrie, parasind Top 10-ul. Interesul investitorilor de retail a
scazut pentru FP, doar 40% dintre acestia fiind interesati de rezultatele
financiare publicate de companie, fata de 56% – in urma cu 3 luni.
Chiar
si asa, FP este societatea de investitii financiare cel mai bine situata in
top, dintre cele incluse in indicele BET-FI. Cele 5 SIF-uri par sa fi iesit din
zona de interes a retail-ului, doar aproximativ 10% dintre respondenti optand
pentru SIF 1, SIF
2, SIF 4 sau SIF 5. Putin peste rezultatul celor 4 societati se
situeaza SIF 3, dar si aceasta este intr-o
pierdere importanta de viteza, fiind votata de doar 14% dintre cei chestionati
– cu 10% mai putin fata de acum 3 luni.
Transgaz S.A., societate plasata pe
locul 9 dupa valoarea tranzactiilor din ultimul an la Bursa de Valori
Bucuresti, paraseste Top 10-ul, coborand 3 pozitii pana pe locul 11. Purcari Wineries, Alro
S.A., Turbomecanica S.A., IAR Brasov S.A. si SSIF
Broker Cluj S.A. sunt alte societati pentru care interesul
investitorilor de retail s-a diminuat semnificativ in ultimele 3 luni.
Iata
care sunt companiile care ocupa primele 10 pozitii din punctul de vedere al
interesului investitorilor de retail, in luna noiembrie:
Poz
Ant.
Ev.
Societate
Domeniu
Interes
1
1
=
TLV – Banca Transilvania
Banci/Financiar
78.43%
2
2
=
SNN – Nucleareletrica S.A.
Energie
73.53%
3
4
^
SNG – Romgaz S.A.
Energie
60.78%
4
6
^
SNP – OMV Petrom S.A.
Energie
56.86%
5
5
=
TRP – Teraplast S.A.
Industrie
56.86%
6
7
^
BNET – Bittnet S.A.
Servicii / IT
51.96%
7
3
v
BRD – BRD Societe Generale
Banci/Financiar
51.96%
8
9
^
EL – Electrica S.A.
Energie
50.00%
9
11
^
TEL – Transelectrica S.A.
Energie
42.16%
10
25
^
HUNT – IHunt Technologies Import – Export
S.A.
Energie
40.20%
BVBescu Retail Pulse Chart este un indicator care
arata interesul investitorilor de retail fata de companiile listate la Bursa de
Valori Bucuresti si este realizat pe baza unui chestionar completat de catre
investitorii din comunitatea BVBescu.ro.
La cinci anu de la înființare, Centrul de Soluționare Alternativă a
Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) face o analiză privind constatările
asupra relațiilor dintre instituțiile financiare nebancare (IFN) și clienți,
observând că sub aspectul concilierii, aceste relații sunt slabe:
CSALB trage un
semnal de alarmă: IFN-urile se împacă greu cu consumatorii
Concilierile dintre
Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) şi clienţii acestora au rezultate
slabe, chiar și după cinci ani de la înființarea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar
(CSALB). Deși cererile adresate IFN-urilor sunt cu aproape 60% mai multe
decât anul trecut, Instituțiile Financiare Nebancare au acceptat spre negociere
doar 22 de solicitări ale consumatorilor. Dintre acestea, doar în cinci cazuri
negocierile s-au încheiat cu împăcarea părților, de peste 55 de ori mai puțin
decât în cazul băncilor.
Doar două IFN-uri
au intrat în concilieri cu consumatorii
Cele aproximativ
500 de cereri au vizat peste 25 de IFN-uri și CAR-uri. Cele mai multe cereri au
fost trimise către: Cetelem, Eassy Asset Management, Unicredit Consumer
Financing, Provident, BT Direct IFN, Credit Europe Ipotecar IFN.
Din păcate, doar
două IFN-uri au acceptat anul acesta să intre în negocieri cu consumatorii în
cadrul CSALB: Credit Europe Ipotecar IFN și Axi Finance IFN. Până acum, în doar
cinci cazuri negocierile s-au încheiat cu acceptarea soluțiilor propuse de
conciliatorii Centrului.
„Ne îngrijorează
statistica activității de conciliere în cazul IFN-urilor, chiar dacă, față de
anul trecut, în primele zece luni ale acestui an avem o dublare a numărului de
dosare formate sau a cererilor soluționate direct între cele două părți.
Dublarea se aplică la o bază nesemnificativă și, din păcate, un singur IFN a
arătat anul acesta că a înțeles avantajele concilierii și a intrat în mai multe
negocieri cu consumatorii săi, unele încheiate cu succes. Alte IFN-uri și-au
motivat lipsa de implicare și de reacție la cererile consumatorilor prin faptul
că există mai multe inițiative legislative care, odată aplicate, le-ar reduce
semnificativ activitatea ori ar putea avea ca efect negativ chiar închiderea
businessului. O parte dintre aceste inițiative au fost supuse controlului
Curții Constituționale și se află în continuare, în diverse stadii de
legiferare, la nivelul Parlamentului. Chiar și în aceste condiții, nu găsesc
nicio justificare a dezinteresului unor IFN-uri care au primit zeci de cereri
din partea consumatorilor și nu le-au dat curs. Rata de clasare, fără un motiv
justificat, a acestor cereri, depășește 50 de procente. Este o valoare prea
mare pentru o piață care este concurentă cu piața bancară și care are nevoie de
consumatori mulțumiți și de încrederea acestora în aceeași măsură. Anul 2021 va
fi dificil, inclusiv pentru IFN-uri, deoarece estimăm o înmulțire a
dificultăților consumatorilor în ceea ce privește rambursarea împrumuturilor,
iar popririle și alte forme de executare silită ar trebui înlocuite cu
negocieri în care consumatorii să coopereze cu creditorii lor nebancari, nu să
devină adversari în instanțe. Fără un dialog real și fără compromisuri de
ambele părți, nu vom putea depăși perioadele dificile care se întrevăd pe piața
financiar-bancară și nebancară de anul viitor”, spune Alexandru
Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.
Exemple de
negocieri între consumatori și IFN-uri
Negocierile
încheiate cu succes: Într-un dosar,
consumatorul a solicitat repunerea în graficul de rambursare și renegocierea
contractului de credit în CHF. Conciliatorul a propus achitarea de către
consumator a sumei de 3.100 CHF, ce reprezintă 25% din dobânda restantă, IFN-ul
urmând să șteargă diferența de 75% din dobânda restantă, adică 9.250 CHF. În
plus, dobânda la zi a fost diminuată cu 1 punct procentual pentru o perioadă de
36 de luni.
Într-un alt dosar
consumatorul a cerut eliminarea comisionului de administrare a unui credit în
CHF. Conciliatorul a propus eliminarea acestui comision pentru o perioadă de 30
de luni, iar părțile au acceptat soluția.
Negocieri eșuate : Într-un alt caz conciliatorul a propus diminuarea comisionului lunar de administrare la 0.10% și calcularea dobânzii după formula Libor 6M+2.5%. Consumatorul a acceptat soluția, însă comerciantul a refuzat-o.
În cazul unei
cereri în care consumatorul solicita restituirea comisionului de administrare,
precum și ajustarea dobânzii, conciliatorul a propus mai multe măsuri: dobândă
fixă, restituirea comisionului de acordare credit în valoare de 2.500 de CHF,
restituirea comisionului de administrare și eliminarea lui pe viitor.
Consumatorul a acceptat propunerea conciliatorului, dar reprezentanții IFN-ului
au transmis că nu pot face concesiile propuse, deoarece comisioanele aferente
creditului sunt legale și nu se justifică eliminarea lor. Însă, în majoritatea
dosarelor în care nu s-a ajuns la nicio soluție, solicitările consumatorilor și
ceea ce comerciantul era dispus să ofere au fost atât de divergente încât
conciliatorul nici nu a putut propune o soluție de rezolvare a nemulțumirilor.
Dintre cererile
clasate, unele au fost respinse
din motive obiective si nu au mai ajuns la negociere: pentru primele 2
IFN-uri ca pondere în numărul de cereri primite la CSALB, solicitările de
radiere din Biroul de Credit sunt de aproximativ 50% din total, iar alte 9
cereri vizau creanțele cesionate către alte societăți comerciale. În ambele
situații, competența CSALB este limitată, deoarece aceste solicitări vizează
activități reglementate prin legislație specială sau vizează societăți care nu
sunt supravegheate sau reglementate de Banca Națională a României.
Ce spun
reprezentanții IFN-ului care a acceptat cele mai multe cereri de negociere cu
consumatorii:
„Suntem mereu deschiși pentru a discuta și găsi soluții pentru partenerii noștri contractuali, atunci când aceștia întâmpină greutăți în a-și îndeplini obligațiile de plată. Avantajul major al parcurgerii cu succes a procedurii prin intermediul CSALB este acela că părțile identifică împreună un mod de continuare a derulării contractului, având încredere că soluția obținută este una rezonabilă pentru ele. Sistemul clasic de judecată este mult mai îndelungat și costisitor, cu proceduri stricte de soluționare, care nu duc spre obținerea căii de mijloc. Apoi, soluția propusă de conciliatorul CSALB nu este una obligatorie, cum este cazul deciziei în instanță, întrucât aceasta trebuie să fie acceptată de ambele părți în urma concilierii. Astfel, dacă IFN-ul și consumatorul agreează soluția propusă, există certitudinea că s-a ajuns în mod real la o rezolvare care răspunde nevoilor și dorințelor ambilor, permițând continuarea relației, și menținând încrederea acestora unii în ceilalți”, spune Daniel Ilie, General Manager la Credit Europe Ipotecar IFN.
Creșterea numărului de înțelegeri directe între IFN-uri și consumatori (după sesizarea CSALB de către consumatori) arată și faptul că unii comercianți preferă această variantă pentru a nu mai achita costurile concilierii (993 de lei pentru fiecare dosar). Dacă anul trecut au fost doar 24 de soluționări amiabile în primele 10 luni, anul acesta sunt 50 în același interval de timp.
Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei
Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni
negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în
derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB)
completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este
desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai
buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se
rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în
instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la
telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
BRUXELLES – Alegerea lui Joe Biden drept viitor președinte al Statelor Unite ale Americii a făcut ca în Europa să renască speranța ca relația transatlantică să revină pe făgașul ei firesc. Dar nu poate fi vorba despre o simplă întoarcere la situația din trecut. Confruntate cu atât de multe provocări interne și internaționale, Statele Unite vor prețui relația transatlantică numai în măsura în care aceasta se dovedește a fi de o reală valoare. O Europă mai puternică și care își asumă o mai mare parte a responsabilităților internaționale poate garanta acest lucru.
S-a vorbit mult despre dobândirea unei „autonomii strategice europene”, dar ce înseamnă acest lucru în practică? Autonomia nu ar trebui să implice independența totală sau izolarea de restul lumii. Mai degrabă, se referă la capacitatea de a reflecta independent și de a acționa în concordanță cu propriile valori și interese. Uniunea Europeană are nevoie să obțină acest tip de autonomie, consolidându-și în același timp alianțele și respectându-și angajamentele în favoarea multilateralismului și a deschiderii.
Toate statele membre trebuie să devină mai competitive din punct de vedere ecologic și economic
Principiul „nu aduce prejudicii semnificative” ar trebui stea la baza modului în care se fac investițiile
Investițiile publice și private trebuie să se completeze reciproc pentru a depăși decalajul în materie de investiții ecologice
PE și-a finalizat prin votul de vineri propunerile pentru a asigura cel mai bine tranziția verde spre activități economice sustenabile și cu emisii neutre de dioxid de carbon.
Eurodeputații au votat o rezoluție fără caracter obligatoriu referitoare la Planul de investiții pentru o Europă durabilă (SEIP) și la finanțarea Pactului verde. Aceasta a fost adoptată cu 471 voturi pentru, 134 împotrivă și 83 abțineri. Deputații au subliniat că planul de investiții ar trebui să asigure trecerea de la activități economice nesustenabile la activități economice sustenabile. Ei insistă că tranziția verde ar trebui să se concentreze pe reducerea disparităților existente dintre statele membre, care uneori pot fi exacerbate. Ea trebuie să impulsioneze competitivitatea și să genereze locuri de muncă sustenabile și de înaltă calitate.
Principiile în materie de investiții
Eurodeputații doresc ca investițiile publice să respecte principiul „nu aduce prejudicii semnificative”. Acesta se aplică atât obiectivelor sociale, precum reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, cât și celor de mediu. Numai programele naționale și regionale cu cel mai mare potențial de realizare a acestor obiective ar trebui să beneficieze de investiții publice. Prin urmare, în proiectul de rezoluție, Parlamentul insistă asupra unor indicatori de durabilitate armonizați și a unei metodologii de măsurare a impactului. Pentru ca o investiție să respecte criteriile pentru o tranziție verde, ar trebui să se țină seama și de criteriile stabilite de Regulamentul privind taxonomia. În plus, planurile naționale de redresare trebuie aliniate planurilor naționale integrate privind energia și clima.
Eurodeputații salută faptul că Planul de redresare pentru Europa elaborat în contextul COVID-19 și planurile naționale de redresare și de reziliență ulterioare au fost concepute pentru a plasa Uniunea pe traiectoria realizării neutralității climatice până în 2050, așa cum se prevede în Legea europeană a climei, inclusiv a obiectivelor intermediare pentru 2030. Astfel, se asigură tranziția statelor membre către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic.
Deputații solicită să se elimine treptat investițiile publice și private în activități economice poluante și nocive pentru mediu pentru care există alternative fezabile din punct de vedere economic. În același timp, eurodeputații respectă dreptul statelor membre de a-și alege propriul mix energetic. Ei subliniază că tranziția către neutralitatea climatică ar trebui să păstreze condiții de concurență echitabile pentru companiile din Uniune și să le asigure competitivitatea, în special în cazul concurenței neloiale din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii.
Finanțarea SEIP
Parlamentul se îndoiește că SEIP va permite mobilizarea a 1 000 de miliarde de euro până în 2030, având în vedere perspectivele economice negative de după pandemia de COVID-19. PE dorește să știe cum poate contribui noul buget pe termen lung al Uniunii (CFM) la realizarea obiectivelor SEIP. Deputații sunt preocupați de faptul că ar putea apărea un decalaj în materie de investiții ecologice la sfârșitul următoarei perioade a CFM. Ei solicită să se prezinte planuri care să explice cum se va elimina acest decalaj prin investiții atât private, cât și publice. În același timp, eurodeputații solicită Comisiei să se asigure că noul cadru financiar multianual nu va sprijini sau investi în activități nocive pentru mediu pe termen lung.
Eurodeputații subliniază că investițiile publice și cele private trebuie să se completeze reciproc și că investițiile din sectorul privat nu ar trebui să fie excluse. Deputații salută decizia Băncii Europene de Investiții de a dedica 50% dintre operațiunile sale acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și sustenabilității mediului începând cu 2025. Ei sugerează să se aplice o abordare ascendentă. Deputații doresc ca BEI să promoveze dialogul dintre sectorul public și cel privat și să își coordoneze eforturile cu diversele părți interesate.
Siegfried Mureșan (PPE, România), raportor din partea Comisiei pentru bugete, a declarat în cursul dezbaterii înainte de vot: „Avem nevoie de resurse financiare adecvate pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde. Pentru ca aceste obiective să devină permanente, trebuie să știm cum să le finanțăm în contextul actual, colaborând cu economiile și întreprinderile din UE, nu împotriva acestora. Pentru a atinge aceste obiective, trebuie să mobilizăm o mie de miliarde EUR în următorii zece ani. Recunoaștem rolul bugetului UE, al coeziunii, al politicilor regionale și agricole și al Fondului pentru o tranziție justă. În cele din urmă, considerăm că noile resurse proprii reprezintă o sursă viitoare de venituri, precum și un instrument de stimulare a ecologizării la nivelul UE.”
Paul Tang (S&D, Olanda), raportor al Comisiei pentru afaceri economice și monetare, a declarat în timpul aceleiași dezbateri: „Scopul acestui raport este de a face posibilă atingerea obiectivelor noastre în materie de climă. Construim legătura între ambiții și realitate. Există patru piloni. În primul rând, toate cheltuielile UE trebuie să fie supuse principiului „nu aduce prejudicii semnificative”. În al doilea rând, instituțiile financiare și monetare ale UE trebuie să asigure finanțarea obiectivelor. În al treilea rând, investițiile private în activități nocive ar trebui eliminate treptat. Și, în cele din urmă, banii publici trebuie cheltuiți în mod sustenabil. În plus, trebuie să luptăm împotriva evitării obligațiilor fiscale pentru a spori veniturile publice.”
