Comisia Europeană a publicat astăzi, 31 martie, bugetul alocat schemei UE pentru școli, în anul școlar 2020/2021, și anume: 145 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și 105 milioane de euro pentru distribuția de lapte către elevi. Din aceștia, România beneficiază de 7.8 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și de 10.7 milioane de euro pentru distribuția de lapte în școlile participante la program.31/03/2020
În anul școlar 2018/2019, schema UE a garantat faptul că peste 20 de milioane de copii din întreaga Uniune Europeană au primit lapte, fructe și legume în timpul școlii, la aceasta adăugându-se măsuri educaționale referitoare la agricultură și la o dietă echilibrată.
”În contextul actual, este cu atât mai important ca toți copii din întreaga Europă să știe și să înțeleagă de unde vine hrana noastră. Putem fi mândri de mâncarea hrănitoare, sigură și de înaltă calitate produsă de fermierii noștri. Grație schemei UE pentru școli, copiii pot învăța despre nutriție și agricultură, în paralel cu adoptarea unor obiceiuri de alimentație sănătoasă. Am luat măsuri pentru a ne asigura că schema ia în considerare faptul că școlile au trebuit să fie închise pe întreg teritoriul european din cauza pandemiei de coronavirus. Dar este important să continuăm să privim înainte, să pregătim viitorul și să transmitem un semnal important că viața va continua, odată ce am întors, în mod colectiv, această pagină”, a declarat comisarul european pentru agricultură JanuszWojciechowski.
Implementarea schemei în anul școlar curent 2019/2020 este afectată de închiderea școlilor pe întreg teritoriul UE, ca urmare a pandemiei de coronavirus în curs.
Comisia Europeană a oferit clarificări potrivit cărora criza curentă poate fi considerată un caz de ,,forța majoră”. Acest lucru permite statelor membre care recunosc un astfel de caz să ramburseze furnizorii pentru produsele perisabile (fructe, legume, lapte) ce erau prevăzute pentru distribuirea în școlile participante la schemă. Produsele în cauză pot fi, de asemenea, donate spitalelor, organizațiilor caritabile și băncilor de alimente sau altor organizații similare, pentru a ajunge la persoanele nevoiașe.
Cătălin Suliman (partener) și Dragoș Iordache (associate) – Filip & Company oferă răspunsuri pe o temă legislativă de interes (foto)
Modificarea Legii 321/2009 – Revin serviciile în retailul
alimentar?
Vineri, 27 martie,
a fost promulgată de către Președintele României Legea nr. 28/2020 care
modifică o serie de prevederi importante ale Legii nr. 321/2009 privind
comercializarea produselor alimentare. Prin urmare, pentru câteva minute,
încercăm să mutăm atenția de la pandemia Coronavirus la abordarea principalelor
modificări aduse legii 321 și impactul lor asupra unuia dintre cele mai
importante și mai active sectoare economice la acest moment – retailul
alimentar.
O lege nouă, mai multă
claritate? – Nu neapărat.
În iulie 2016, când
Legea 321 a fost ultima oară modificată, s-au creat nemulțumiri și
impredictibilitate cu privire la ce intra sub interdicția facturării/
refacturării taxelor și serviciilor și ce nu. Punctul central al modificării
din 2016, precum și al celei de astăzi, rămâne reglementarea taxelor și
serviciilor care reprezintă o componentă foarte importantă a veniturilor
retailer-ilor, atât în România, cât și în majoritatea statelor UE. Deși aduce
câteva clarificări utile, legea nr. 28/2020 ratează ocazia de a răspunde clar
multor întrebări rămase fără un răspuns clar în ultimii 4 ani. Printre
întrebările deschise numim, cu titlu de exemplu, caracterul permis și/ sau
condițiile în care se pot factura servicii pentru plasarea de gondole sau de
capete de raft, pentru accesarea de raportări financiare sau, mai nou, în
mediul online, pentru asigurarea prezenței permanente la raftul virtual.
Taxe și servicii –
permise sau nu?
Noua reglementare
flexibilizează regimul anterior și realizează trecerea de la o interdicție
absolută a taxelor și serviciilor între retaileri și furnizori, la o permisiune
condiționată. Aceasta stabilește principiul interdicției facturării/
refacturării doar a serviciilor care nu sunt legate de actul comercial.
Fără a detalia
suplimentar, legea se limitează la a menționa că nu sunt legate de actul
comercial serviciile privind extinderea rețelei de distribuție a
retailer-ului, amenajările spațiilor de vânzare ale retailer-ului sau operațiunile
și evenimentele de promovare a activității și imaginii retailer-ului. Chiar
și anterior adoptării legii noi, era destul de clar în retailul alimentar că
taxele percepute pentru deschiderea de magazine noi, cele privind amenajarea
spațiilor interioare și exterioare ale retailer-ului ori cele care vizau
finanțarea anumitor evenimente ale retailer-ilor (de exemplu, evenimente
aniversare ori festivaluri sezoniere) nu sunt permise.
Corelativ
principiului interdicției enunțat anterior, legea nouă stabilește și o
exceptare. Sunt exceptate categoriile de servicii menționate în
paragraful anterior care vizează activități de promovare a produselor
achiziționate de la furnizor, cu condiția să fie stabilite contractual în mod
clar și în prealabil prestării serviciilor. Cu toate acestea, printre
categoriile de taxe/ servicii care nu au legătură cu actul comercial și care nu
pot beneficia de vreo exceptare, ne putem gândi la: taxe pentru renovarea/
repararea magazinelor retailer-ilor, garantarea marjei de profit a
retailer-ului, precum și orice alte modalități de finanțare a activităților ale
căror riscuri, prin natura lor, revin retailer-ilor, iar nu furnizorilor.
Pentru categoriile
de servicii permise de lege, anume acelea care sunt legate de actul
comercial, legea 28/2020, similar reglementărilor UE în materie, stabilește
doar că acestea trebuie să fie agreate contractual (n.n., în mod clar și lipsit
de ambiguitate), în principal pentru a evita facturarea unor servicii prestate,
dar neagreate anterior. Astfel, în spiritul reglementărilor UE, legea
stabilește două categorii de servicii: (1) cele care nu sunt legate de
actul comercial, pe care retailerii nu le pot factura nici măcar dacă agreează
în scris acest lucru cu furnizorul, respectiv (2) cele care sunt legate
de actul comercial, pe care retailerii le pot factura, cu condiția ca acestea
să fie agreate contractual, în mod clar și fără ambiguitate. În legătură cu
acest ultim punct, considerăm util și necesar ca documentul contractual să fie
agreat și semnat anterior începerii prestării efective a serviciilor.
Alte modificări importante – termene de plată, sancțiuni și obligații specifice
Legea nr. 28/2020
aduce și alte câteva modificări importante. În primul rând, aceasta modifică
termenele de plată a bunurilor – pentru produsele alimentare proaspete, acesta
crește la 14 zile lucrătoare de la recepție, iar pentru celelalte categorii de
bunuri alimentare, legea renunță la termenul anterior de 30 de zile
calendaristice, lăsând stabilirea acestuia la latitudinea părților, potrivit
legii. În al doilea rând, noua reglementare modifică regimul sancțiunilor –
pentru prima categorie de contravenții (inclusiv taxe și servicii și vânzare în
pierdere), se elimină măsura suspendării autorizației de funcționare în caz de
abatere repetată, iar pentru celelalte două categorii, legea înăsprește
sancțiunile, care pot ajunge în prezent la 250.000 Lei.
Sesizăm, totodată,
și o posibilă necorelare legislativă a legiuitorului care, deși la articolul 12
stabilește posibilitatea (iar nu obligația!) retailer-ului de a achiziționa
anumite produse prin parteneriate directe, la articolul 16 privind sancțiunile,
stabilește o amendă cuprinsă între 200.000 și 250.000 Lei pentru nerespectarea
articolului 12. Nu în ultimul rând, ca urmare a procedurii de infringement
demarate împotriva României de către Comisia Europeană, se elimină obligațiile
în sarcina retailer-ilor de favorizare a comercializării/ promovării produselor
românești.
Intrare în vigoare
și modificarea contractelor în vigoare
Legea intră în
vigoare în 45 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial.
Contractele în desfășurare trebuie modificate pentru a fi aduse în acord cu
noile prevederi în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii (iar
nu de la data publicării!). De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea
în vigoare a legii, se așteaptă adoptarea de norme metodologice de aplicare a
legii 321. Cu toate acestea, notăm că și forma veche a legii a prevăzut această
obligație, însă fără vreun rezultat.
Așteptări
Credem că după
încetarea stării de urgență vom vedea o revenire către serviciile de promovare
și marketing, existând interes din partea producătorilor să își promoveze
produsele. De asemenea, așteptăm și o promovare susținută a produselor
românești existând campanii de susținere a producătorilor locali în contextul
actual, post pandemie.
Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2020, în contextul cererii crescute de medicamente și echipamente sanitare, generate de pandemia de Coronavirus.
Astfel, potrivit estimărilor analiștilor KeysFin, ritmul de creștere se va dubla în acest an, iar cifra de afaceri generată de întreg lanțul de producție și distribuție va ajunge la aproximativ 68 de miliarde de lei, un maxim istoric pentru piața locală.
„Întreaga
economie a României se resimte în urma pandemiei: potrivit estimărilor noastre
scăderea anuală va avea o între 5 și 7%, fiind influențată atât de durata
stării de urgență cât și de alți factori, precum abordarea autorităților în
privința celor câteva sute de mii de IMM-uri locale afectate direct sau
indirect. Totuși, există și sectoare care înregistrează creșteri, acesta fiind
și cazul industriei farmaceutice, o industrie care a crescut constant în
ultimii 10 ani și care în acest an va ajunge
foarte probabil la un maxim istoric. Putem spune așadar că,în 2020, industria farma, aflată în linia întâi
în lupta cu coronavirusul, va contribui atât la stabilitatea economiei locale,
cât și la sănătatea românilor“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director
al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business
information din România.
Cifra
de afaceri a producătorilor, distribuitorilor și farmaciilor din România a
înregistrat o creștere cu 9% în comparație cu anul 2017 și a depășit cu aproape
90% nivelul din 2009, însumând 56,5 miliarde de lei în 2018.
Mai
mult, specialiștii KeysFin estimează că industria farma va depăși pragul de 60 de miliarde lei în 2019, urmând ca
în 2020 aceasta să atingă un nou nivel record: 68 miliarde de lei.
Totodată,
conform analiștilor KeysFin, industria farma locală va fi unul dintre
segmentele cel mai puțin afectate de pandemie, alături de Retailul alimentar,
Sănătate și asistență socială, IT&C, Agricultură (dependentă însă de
condițiile meteo), distribuitorii de energie și gaze și cei de apă și salubritate.
CREȘTERE
DE PESTE 160% A PROFITULUI NET ÎN ULTIMII 10 ANI
Creșterea
piaței farmaceutice locale a fost însoțită și de o evoluție accentuată a
profitabilității. Astfel, profitul net al companiilor din industria
farmaceutică a ajuns la aproape 3 miliarde
de lei în 2018, cu 20% mai mare
comparativ cu anul 2017 și cu 162%
peste nivelul din 2009. Pentru 2019,
analiștii KeysFin estimează depășirea nivelului de 3,25 miliarde de lei, iar, în ceea ce privește anul în curs, profitul net se va apropia de 4 miliarde de lei, potrivit acelorași
estimări.
Un al
indicator important pentru profitabilitatea industriei farma îl reprezintă și
Marja netă (Rezultat net/ Cifra de afaceri), care s-a îmbunătățit remarcabil în
ultimii 10 ani, de la 2% în 2009, la 4,7% în 2018 (maximul perioadei
analizate). De asemenea, marja EBITDA (EBITDA/ Cifra de afaceri) a înregistrat
un avans de la 6% la 7,3% în aceeași perioadă.
Rentabilitatea
capitalurilor proprii (ROE=Rezultat net/Capitaluri proprii), indicator care
măsoară capacitatea de maximizare a profiturilor obținute de acționari în urma
investițiilor în industria farmaceutică, a înregistrat o creștere
semnificativă, astfel că acesta a ajuns, de la 10% în 2009, la 22% în 2018. Cât
despre rentabilitatea activelor (ROA=Rezultat net/Active totale), aceasta a
avansat de la 2,3% în 2009 la 6,6% în
2018.
Odată
cu evoluția favorabilă a acestei piețe și comportamentul de plată (DPO –
Datorii curente/ Cifra de afaceri *365) s-a îmbunătățit: dacă în 2009 media era
de 215 zile, în 2018 aceasta a ajuns la 162 de zile. În ceea ce privește
perioada medie de încasare a creanțelor (DSO – Creanțe/ Cifra de afaceri *365),
această valoare a coborât de la 173 de zile în 2009, la 128 de zile în 2018.
TOPUL
COMPANIILOR FARMA LOCALE
Producția locală
de farmaceutice (CAEN 2110 și 21020) este condusă de TERAPIA SA, cu afaceri de 730 milioane
de lei în 2018, compania fiind urmată de ZENTIVA
SA (461,4 milioane de lei), ANTIBIOTICE
SA (365 milioane lei), SANDOZ SRL
(357 milioane lei) și BIOFARM SA (184 milioane de lei). Cifra de afaceri însumată a celor mai mari
cinci producători din plan local a depășit 2 miliarde de lei, în 2018 și
reprezintă peste 53% din totalul cifrei de afaceri din acel an a producătorilor
farma locali. Cu toate acestea, reprezentanții producătorilor locali nu sunt
optimiști în legatură cu situația pieței în 2020:
„PRIMER anticipează pentru 2020 o scădere a veniturilor si a cotei de piață a fabricanților de medicamente din România, precum și reducerea profitabilității fabricilor din țară din cauza creșterii taxei clawback, precum și a creșterii prețurilor la materiile prime și echipamentele de protecție în contextul COVID-19. De asemenea, sistarea exporturilor de medicamente și produse farmaceutice în luna martie și posibilitatea de plafonare a prețurilor la medicamente (inclusiv la cele fără prescripție, care au preturi libere) vor duce la o situație greu de administrat pentru producătorii locali.”, a declarat Dragoș Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).
De la
producție și până în farmacii sau spitale mai e doar un pas, iar acesta e făcut
de distribuitorii locali de medicamente
(CAEN 4646), în topul cărora se află MEDIPLUS
EXIM SRL, cu o cifră de afaceri de 3,9
miliarde de lei. Topul este completat de FILDAS TRADING SRL (3,6 miliarde
lei), ALLIANCE HEALTHCARE SRL, FARMEXIM SA și SANOFI ROMÂNIA SRL. Cumulat,
aceste cinci companii au avut afaceri de peste 14 miliarde de lei în 2018,
respectiv 42% din totalul cifrei de afaceri generate de distribuitorii locali.
În
România sunt înregistrați oficial 170 de producători de medicamente și
preparate farmaceutice și aproape 6.500 de comercianți cu ridicata și amănuntul
ale acestor categorii de produse, potrivit datelor furnizate de Ministerul
Finanțelor Publice, aferente anului 2018.
Forța
de muncă a crescut cu 1,5% în comparație cu 2017 și cu 15% față de nivelul din
2009, astfel că, în industria farma locală, în 2018 existau aproximativ 68 de
mii de angajați.
DE UNDE CUMPĂRĂ ROMÂNII MEDICAMENTE? TOPUL LANȚURILOR
DE FARMACII ÎN FUNCȚIE DE CIFRA DE AFACERI
În
clasamentul lanțurilor de farmacii (CAEN 4773), în funcție de cifra de afaceri,
pe primul loc se află SENSIBLU SRL, cu afaceri de 1,7 miliarde lei (9,1% din
total), fiind urmată de DONA (S.I.E.P.C.O.F.A.R. SA), cu 979 milioane lei în
2018 (5,1% din toal) și HELP NET FARMA, cu 665 milioane de lei (3,5% din
total). Următoarele clasate sunt CATENA HYGEIA SRL, cu 620 milioane de lei
(3,2% din total) și FARMACIA TEI SRL, cu 448 milioane de lei (2,3% din total).
Dacă se iau însă în considerare datele la nivel de grup, CATENA, prin cele
peste 100 de entități separate, devine lider de piață.
Cele
5 lanțuri au raportat afaceri de peste 4,4 miliarde de lei în 2018, concentrând
23% din totalul sub-segmentului comerțului cu amănuntul de produse
farmaceutice.
CORONAVIRUS ÎN ROMÂNIA
Coronavirus
a ajuns oficial în România pe 27 februarie, atunci când autoritățile au anunțat
primul pacient depistat pozitiv. De atunci și până acum, numărul românilor depistați
pozitiv a ajuns la 2245, iar 69 pacienți au decedat din cauza acestui virus.
Președintele
României, Klaus Iohannis, a decretat starea de urgență începând de miercuri, 25
martie și circulația cetățenilor a fost
limitată la activitățile esențiale. Mai mult, restaurantele, barurile și
cafenelele au fost nevoie să își restrângă activitatea, iar mall-urile s-au
închis.
Situația
creată de pandemie a dus și la suspendarea a peste 500.000 contracte de muncă,
potrivit unei declarații a Ministrului Muncii, Violeta Alexandru, În plus, din ce în ce mai mulți angajatori
locali, dintre care unii aflându-se chiar în topul celor mai mari angajatori
locali, așa cum este cazul DACIA sau FORD, au trimis deja câteva sute de mii de
români în șomaj tehnic.
Notă:
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 2110 – fabricarea produselor farmaceutice de bază, 2120 – fabricarea preparatelor farmaceutice (PRODUCȚIE), 4646 – comerț cu ridicata al produselor farmaceutice (DISTRIBUȚIE) și 4773 – comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate (FARMACII). Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase în prima parte a lui 2020. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.
În primul trimestru al anului,
tranzacțiile cu gaze naturale au prezentat o intensificare evidență față de
perioada similară a anului precedent, perioada aflată sub nefericită incidența
a OUG 114. Astfel, totalul volumelor tranzacționate în primele trei luni a
atins 10TWh.
Pe piețele spot, cantitățile medii
lunare au variat între 400.000 și 700.000MWh, prezentând o regularitate și
intensitate specifică acestei piețe, suficientă pentru a asigura continuitate
în echilibrarea portofoliilor participanților la piață. Prețurile medii
ponderate pentru lunile ian.-martie au cunoscut o scădere continuă, de la 70,8
lei/MWh în ianuarie, la 66,4 lei/MWh în febr., respectiv 59,6 lei/MWh în luna
martie.
Pe piețele angro, contractele
standardizate de tip forward au cunoscut o evoluție spectaculos crescătoare
spre sfârșitul intervalului, numai în
luna martie tranzactionandu-se un volum de peste 7 TWh. Perioadele vizate au
fost atât lunile trimestrului ÎI a.c., cât și sezonul rece al următorului an
gazier, i.e .trim. IV 2020 și trim. I, 2021. Pentru trim. ÎI a.c., prețul mediu
ponderart a fost de 59,66 lei/MWh, cu cca 15% mai mic față de prețul
reglementat impus de către ANRE. Pentru următorul sezon rece, prețul mediu a
fost de 74,3 lei/MWh, situîndu-se la un nivel de 62-65% din prețurile aceleiași
perioade a anului gazier precedent ( trim. IV 2019-trim I 2020).
Tendința evident descendența a
prețurilor este o dovadă de reintrare în normalitate a pieței, odată cu apropierea
termenului de anulare a prețurilor reglementate impuse prin OUG 114, începând cu luna iulie. O contribuție la
această reducere o au în mod normal și efectele ultimului sezon rece, cu
temperaturi favorabile, și scăderea activității economice determinată de
epidemia cu COVID-19. Având însă în vedere că evoluția descrescătoare a început
din trimestrul IV al anului 2019, anunțată la acel moment prin comunicate BRM, precum și faptul că sezonul
rece următor este mult îndepărtat față de momentul crizei actuale, cauzele
principale derivă din revenirea la liberalizarea pieței și a neingradirii
funcționarii mecanismelor de piață.
Efectele negative ale intervențiilor
brutale ale autorităților asupra pieței au fost astfel demonstrate pentru a
două oară pe parcursul ultimilor ani. Liberalizarea prețurilor la producători
prin emiterea OUG 64 în anul 2016 a fost urmată de o reducere și stabilizare a
prețurilor, sub nivelul celor preconizate prin reglementare de către autorități
anterior apariției ordonanței și cu 10-15% sub nivelul bursei central-europene,
CEGH. Situația favorabilă s-a menținut pe tot parcursul anilor 2017 și 2018,
până la nouă reglementare a pieței impusă de guvern prin apariția OUG 114. Prevederile lipsite de logică economică ale
acesteia, în totală contradicție cu legislația europeană și aplicate și mai eronat de către autoritatea de
reglementare, au bulversat întreagă piață, ridicând prețurile sezonului rece la
peste dublul celorlalte burse europene .
Revenirea în prezent a prețurilor la
normal odată cu anunțul reîntoarcerii la o piață liberalizată, demonstrate prin
rezultatele de mai sus ale primului trimestru al anului, nu lasă nicio îndoială
asupra soluțiilor ce trebuie urmate și asupra efectelor dezastruase ale celor
două ordonanțe. Chiar și în aceste condiții, cei responsabili de gândirea și
implementarea ordonanțelor, nu însă și de consecințele acestora, continuă să
prevadă explozii ale prețurilor imediat după anularea tarifelor reglementate.
Reacția pieței, comportamentul responsabil al marilor jucători (producători,
distribuitori, traderi cu putere financiară) și evoluția prețurilor contrazic
aceste preziceri și dau o notă de optimism unei piețe greu încercate.
Primele două trimestre ale anului
curent sunt și vor fi însă în continuare afectate de efectele OUG 114,
amplificate și de deciziile ANRE rezultate din impunerea depozitării pe
perioada iernii a unor cantități nejustificat de ridicate, pe piață existând
volume semnificative contractate la prețuri extrem de mari. Efectele acestor contracte
sunt resimțite de o bună parte dintre traderi, dar și de consumatorii finali,
dar se poate estima însă dispariția acestora spre jumătatea anului.
Anexăm o sinteză a evoluției pieței pe BRM în primul trimestru.
Ca parte a răspunsului global la pandemia de coronavirus, Comisia Europeană își manifestă solidaritatea față de țările din Parteneriatul estic prin realocarea a 140 de milioane de euro pentru acoperirea nevoilor urgente ale Armeniei, Azerbaijanului, Belarusului, Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei. Mai mult, Comisia va redirecționa utilizarea instrumentelor deja existente, care constau în aproximativ 700 de milioane de euro, pentru sprijinirea gestionării impactului socio-economic al crizei COVID-19.31/03/2020
Comisarul european pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi a declarat: “Sunt vremuri dificile nu doar pentru UE, ci și pentru țările partenere. Depunem toate eforturile necesare pentru a gestiona impactul pandemiei de coronavirus asupra vieții oamenilor și a mijloacelor lor de existență. Răspundem atât nevoilor imediate din sistemele de sănătate, precum și nevoilor pe termen mai lung ale grupurilor cele mai vulnerabile din societate dar și IMM-urilor, coloana vertebrală a economiilor din cele șase țări.”
Răspunsul la nevoile urgente:
La cererea țărilor partenere, Comisia Europeană va oferi un răspuns nevoilor urgente prin sprijinirea furnizării de instrumente medicale și echipament, cum ar fi ventilatoare, truse de laborator, măști, ochelari de protecție, combinezoane și costume de protecție. Comisia conlucrează cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și mobilizează 30 de miliioane de euro pentru a se asigura că aceste materiale necesare sunt achiziționate în comun și distribuite către sistemele de sănătate din cele șase țări în următoarele săptămâni. Mai mult, fondurile vor sprijini administrațiile naționale din domeniul sănatății pentru a forma personal medical și de laborator și pentru a pune în practică măsuri de conștientizare în rândul publicului larg.
Comisia Europeană a pus la dispoziție, de asemenea, peste 11.3 milioane de euro, subvenții pentru societatea civilă. Aceste fonduri răspund deja unor nevoi imediate, prin intermediul “Mecanismului de răspuns rapid” la nivel regional, cum ar fi prin sprijinul acordat școlilor locale pentru învățarea la distanță. Până la vară, ca parte a acestui pachet, Comisia va lansa “Programul de solidaritate al Parteneriatului estic”, care va oferi sprijin grupurilor de populație cele mai afectate prin intermediul asistenței furnizate de organizațiile societății civile și, în mod special, prin sub-granturi acordate organizațiilor locale de mai mică anvergură.
Gestionarea impactului socio-economic al pandemiei:
Comisia lucrează, de asemenea, în strânsă colaborare cu instituțiile financiare internaționale (IFI) și cu instituțiile financiare relevante din statele membre ale UE (cunoscute drept ECHIPA EUROPA) pentru a oferi un răspuns coordonat și dedicat sprijinirii economiei, inclusiv IMM-urilor, în special prin:
– lansarea unui nou program de asistență, în valoare de 100 milioane de euro, pentru sprijinirea IMM-urilor, inclusiv a persoanelor fizice autorizate și a altor persoane juridice, în a obține un acces facil la credite și impulsionarea activității lor în perioada post-criză;
– facilitarea, simplificarea, accelerarea și consolidarea liniilor de credit și granturilor existente pentru IMM-uri, în valoare de 200 milioane de euro, în monedă locală, inclusiv prin inițiativa EU4Business.
– în plus, în contextul crizei curente, UE a mobilizat principalul său instrument de contracarare a riscurilor, Fondul european pentru o dezvoltare durabilă (FEDD), cu o valoare totală de 1.55 miliarde de euro, din care 500 de milioane sunt puse la dispoziția statelor din vecinătatea UE. Acesta va furniza rapid lichidități în regiune, inclusiv prin intermediul capitalului circulant, al finanțării comerțului sau al moratoriului privind serviciul datoriei. Acest sprijin se adaugă la asistența macrofinanciară continuă acordată partenerilor, inclusiv Georgiei, Moldovei și Ucrainei.
De asemenea, Comisia este pregătită să ofere asistență prin intermediul TAIEX, al instrumentului inter pares la nivel de omologi, prin utilizarea expertizei statelor membre ale UE, a experienței și a exemplelor de bune practici privind evaluarea sistemelor de răspuns pentru situații de urgență și a sistemelor de sănătate.
Pandemia de coronavirus a accelerat diseminarea de mituri și dezinformarea pe subiect, din diferite surse, atâ din interiorul, cât și din afara Uniunii Europene. Mai multe informații pe această temă sunt disponibile în raportul privind dezinformarea pe tema coronavirusului(link is external).
Luând în
considerare contextul dificil determinat de riscul de răspândire a infecției cu
Coronavirus SARS-CoV-2 și a măsurilor luate la nivel național, printre care se
numără suspendarea activităților didactice din învățământul superior pe
perioada stării de urgență, este esențial ca dreptul la educație să fie în
continuare respectat.
Considerăm
decisiv ca guvernanții, reprezentanții universităților și noi, reprezentanții
studenților să colaborăm în aceste situații excepționale, să propunem și să
implementăm soluții relevante și actuale spre beneficiul comunității
universitare. Dreptul la educație de calitate reprezintă un drept
fundamental chiar și în situațiile speciale.
Procesul didactic
Chiar dacă
este dificil de trasat evoluția stării actuale, considerăm imperios necesar ca
universitățile să asigure adaptarea procesului didactic la realitățile actuale
și nevoile studenților. Astfel, în primul rând, încurajăm continuarea
realizării unui proces de predare-învățare riguros, cu suportul
instrumentelor online.
Desigur,
suspendarea activităților didactice produce efecte și asupra structurii anului
universitar, îndeosebi asupra activităților practice și asupra sesiunilor de
examinare și finalizarea studiilor. În acest sens propunem o serie de măsuri
care facilitează parcursul academic universitar din acest an:
comasarea
activităților practice (seminarii,
laboratoare, practica de specialitate) ce nu pot fi realizate cu ajutorul
instrumentelor online și recuperarea acestora în timp scurt și într-un mod
eficient; această decizie este obligatoriu a fi îndeplinită doar după o amplă
consultare cu studenții reprezentanți din fiecare universitate, în funcție de
specificul acesteia.
scăderea
numărului minim de credite ECTS pentru promovarea anului universitar, în
concordanță cu tiparul programului de studii; menționăm că nu dorim să diminuăm calitatea învățământului
universitar, ci doar să minimizăm riscurile create de situația neprielnică din
acest semestru, în special în universitățile care au avut o perioadă de
reexaminare programată, dar nu s-a putut desfășura.
uniformizarea
desfășurării examenelor de finalizare a studiilor la nivel național, pentru a asigura studenților posibilitatea de a urma un nou
ciclu de studii în cadrul unei alte universități din țară sau de afară. De
asemenea, procesul de admitere trebuie operaționalizat în strânsă concordanță
cu o eventuală decalare a examenului de Bacalaureat.
menținerea
sesiunilor de reexaminare și/ sau a sesiunilor suplimentare de examinare este esențială pentru a respecta dreptul studenților de a
beneficia de cel puțin două sesiuni de examinare gratuite.
materialele
necesare pentru studiul individual adiționale
adaptării procesului didactic online ar trebui să existe în mod neîngrădit la
dispoziția studenților. Pe durata acestei situații neprielnice,
încurajăm bibliotecile existente în cadrul universităților, cât și Bibliotecile
Centrale Universitare să pună la dispoziția studenților fondul de carte
digitalizat până în prezent, să ofere acces nelimitat studenților la
articole științifice din bazele de date internaționale și materiale didactice
online. Este necesar ca informațiile să fie accesibile rapid pe baza unor
criterii, organizate la fel ca în bibliotecile fizice (utilizându-se cuvinte
cheie, cataloage, numere de ordine etc.). Mai mult decât atât, constatăm că
există biblioteci digitale care nu se află la îndemâna tuturor. Așadar,
recomandăm realizarea unor tutoriale de mici dimensiuni prin care
studenților le este explicată funcționalitatea platformelor, crearea unui cont,
șamd.
Există o
multitudine de soluții alternative la momentul actual, precum cele menționate
anterior, care permit respectarea planurilor de învățământ, alături de
asigurarea încheierii cu succes a anului universitar. Așadar, avem încredere că
acestea vor fi implementate cu succes prin soluții punctuale și fezabile.
Serviciile auxiliare
Referitor la
serviciile auxiliare printre care amintim eliberarea de adeverințe, a
situației școlare, depunerea dosarelor pentru burse, recomandăm cu strictețe
transferul complet al acestora în mediul online, dar și transparentizarea
și publicarea soluțiilor oferite de universități pe site-urile web, astfel
încât să fie cât mai accesibile studenților.
În același
timp, ținând cont de impactul economic generat, susținem amânarea plății
taxelor și totodată, eliminarea eventualelor penalități pentru plata
taxelor restante până la atenuarea circumstanțelor.
Accesibilitate
În 2017, după
cifrele oferite de Eurostat[1],
aproximativ 50.000 studenți români nu aveau acces constant la internet sau
la dispozitive care să permită procesul didactic online. Așadar, solicităm
MEC și universităților să depună eforturi comune pentru a asigura accesul
studenților la device-uri cu internet. Câteva exemple de soluții care pot fi
puse în practică constau în:
alocarea unor
sume din fondurile proprii ale instituțiilor de învățământ superior studenților pentru achiziționarea de gadget-uri, care oferă
posibilitatea de a lua parte în mod liber la procesul educațional. Menționăm că
programul „Euro 200” reprezintă o măsură necesară și utilă care, din
motivul necorelării cerințelor programului cu realitățile economice, a eșuat în
atingerea obiectivelor de digitalizare. Motivele expuse se regăsesc în poziția noastră pe acest subiect.
împrumutul
dispozitivelor de tipul laptop sau PC din baza materială a universității studenților care au nevoie de
ele;
încheierea de
parteneriate pe termen scurt cu
diferiți operatori de internet. Un exemplu în acest sens îl constituie
Universitatea din Georgia[2]
și multe alte instituții de învățământ superior americane care oferă opțiunea
unor pachete de internet pe termen scurt, fără costuri, studenților în
nevoie.
Mobilități internaționale
Situația
studenților plecați în mobilitate internațională în acest moment este foarte sensibilă. Comisia Europeană a dispus
posibilitatea beneficiarilor programului Erasmus+ de a apela la clauza
de forță majoră din contract. Astfel, solicităm atât universităților, cât
și MEC și MAE să asigure sprijinul necesar și să acționeze în beneficiul
studenților, ajutând la repatrierea acestora, dacă își doresc, și continuarea
studiilor în mediul online la universitatea gazdă sau de pildă, recunoașterea
creditelor de studii transferabile dobândite până în prezent în cadrul
mobilității, de către universitățile de proveniență. Pentru a afla mai multe
despre posibilitățile existente, ANOSR a publicat o serie deinformații și recomandări.
Dimensiunea socială a educației
Criza actuală
nu a ocolit nici dimensiunea socială a educației. Inevitabil criza
epidemiologică va avea efecte puternice asupra bunăstării economice generale și
individuale. Ne așteptăm astfel să crească numărul solicitărilor pentru burse
sociale în primul semestru al anului universitar 2020-2021. Pentru a evita
creșterea ratei abandonului universitar, este esențial ca universitățile și
Guvernul să fie pregătiți pentru aceste urmări și să asigure sprijin financiar
pentru toți studenții eligibili. În concluzie, solicităm Guvernului să aibă în
vedere suplimentarea considerabilă a fondului de burse cu destinația burse
sociale.
În același
timp, facem apel către universități pentru a lua măsuri pentru dezinfectarea
spațiilor de cazare, îndeosebi pentru a proteja studenții care au ales să
rămână în cămine, în lipsa unor alternative. Totuși, atragem atenția ca acest
proces să se desfășoare respectând dreptul la intimitate și evitând expunerea
studenților la orice risc potențial.
În
continuare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării și Guvernului
României menținerea subvenției cămine-cantine la cuantumul actual, atât
pentru a subvenționa în continuare studenții care, în lipsa unor alternative au
rămas în căminele studențești, cât și pentru a susține acțiunile de
dezinfectare a acestor spații.
Măsuri de siguranță și optimizare
Nu în ultimul
rând, după redresarea stării actuale, pentru a fluidiza parcursul educațional, facem
apel la instituțiile de învățământ din România să mențină anumite soluții
oferite în această perioadă studenților. Astfel, solicităm universităților
să ofere suficiente resurse, atât materiale cât și umane pentru asigurarea
dezinfecției și igienizării tuturor spațiilor didactice, de studiu, servire a
mesei și trai înaintea reluării activității uzuale. De asemenea, este
esențial ca măsurile de asigurare a igienizării periodice și a produselor de
igienă esențiale spre utilizarea studențilorsă devină o normalitate (săpun
lichid, apă caldă, uscător/ șervețele uscate și hârtie igienică,
dezinfectant).
Mai mult
decât atât, din moment ce a fost operaționalizat secretariatul online,
acesta ar trebui menținut și pentru viitor pentru a contribui la flexibilizarea
programului și comunicării cu personalul administrativ.
Așadar, chiar
dacă este notabilă și de înțeles necesitatea guvernanților de a prioritiza alte
domenii în deciziile din această perioadă, amintim faptul că educația joacă
în continuare un rol vital în viața societății și că nu ar trebui în
niciun caz neglijate măsurile necesare a fi luate într-un timp cât mai
scurt.
Alianța
Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este federația națională studențească,
non-guvernamentală și non-partizană care, de peste 20 de ani, are ca scop principal reprezentarea
intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea
drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la
actul educațional și la viața socială, economică și culturală.
ANOSR reunește studenți din
19 centre universitare din întreaga țară, din 29 de universități, atingând un
număr de 106 organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în
funcțiune a mecanismului mișcării studențești.
La nivel național, ANOSR este
parte a Alianței pentru o Românie Curată
și membră în Consiliul Tineretului din
România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților
din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU –
European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă
studenții.
Material de opinie de Andreea Artenie, Partener Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei Deloitte Legal
În
confruntarea cu pandemia de coronavirus, țările europene au luat rapid măsuri
pentru a atenua impactul social și economic produs de răspândirea rapidă a
virusului. Având în vedere multitudinea deciziilor adoptate în regim de urgență,
spectrul larg de aplicabilitate, dar și dinamica acestora, specialiștii
Deloitte Central Europe Dispute Resolution (care reunește, sub coordonarea
Deloitte România, toate practicile de litigii din rețeaua regională, precum și
invitați speciali din Germania, Austria și Spania) au sintetizat informația într-un
material dedicat, cu scopul de a simplifica efortul companiilor din România și din
regiunea Europei Centrale de informare și conformare la noile reglementări.
Deloitte COVID-19 European measures oferă o imagine de ansamblu a măsurilor
adoptate recent de țările europene la
nivel general, în domeniile fiscal,
economic și social. Mai mult, documentul este actualizat constant, astfel încât
să reprezinte o sursă de informare cu privire la impactul deciziilor adoptate
la nivel european. Totodată, experții noștri incluși în prezentare rămân la
dispoziție pentru clarificări suplimentare.
Riscuri potențiale pentru contribuabili
Avalanșa
de schimbări legislative pune în dificultate întreaga societate, dar cu
precădere companiile care, în această
perioadă, sunt obligate să își adapteze activitatea la măsurile necesare pentru
a-și proteja angajații, la restricțiile impuse de autorități, la constrângerile
generate de scăderea veniturilor și, nu în ultimul rând, la schimbări în ceea
ce privește relațiile contractuale cu întreg ecosistemul de afaceri.
Din
perspectiva contribuabilului, toate aceste schimbări pot genera dispute atât de
natură fiscală, cât și de natură comercială sau administrativă. În toate
domeniile vizate de măsurile implementate, riscurile pot apărea din accesarea neconformă
a facilităților oferite de state. Companiile care nu intră sub incidența
reglementărilor generate de situația de urgență, dar sunt afectate indirect de
acestea, pot apela, între altele, la măsuri de restructurare a datoriilor, de
eșalonare sau amânare a plății taxelor.
În plan administrativ, cele mai frecvente
situații ce pot pune în dificultate contribuabilii în perioada care urmează
sunt potențialele controale ale autorităților (Departamentul de Sănătate
Publică, Poliție, inspectoratele teritoriale de muncă sau alte autorități cu
competențe suplimentare atribuite în contextul COVID-19) demarate în scopul
verificării gradului de conformare la reglementările nou adoptate. Totodată,
pot apărea dispute generate de pagube înregistrate de companii sau persoane
fizice prin prisma măsurilor adoptate de state în cazul în care acestea încalcă
garanțiile constituționale și/sau prevederile legale interne sau
internaționale, în versiunilor lor adoptate în contextul situației de urgență. Obținerea
și utilizarea certificatelor de forță majoră și a avizelor de stare de
urgență pot, de
asemenea, genera dispute între solicitant și organele emitente, dar și între
partenerii de afaceri.
Asistăm așadar la o avalanșă de măsuri din
partea statelor, iar, în ceea ce privește România, se recomandă atenție sporită
asupra noilor măsuri cu impact în domeniul bancar, adoptate prin Ordonanța de
Urgență a Guvernului privind acordarea unor facilități pentru creditele
acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor
categorii de debitori, aprobată luni, 30 martie 2020. Prevederile ordonanței necesită
o analiză aprofundată și o implementare corectă la nivelul persoanelor cărora
li se adresează.
Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe
site-ul Deloitte România.
Pentru cele mai
recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și
vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.
Autor: Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, Asistență Fiscală și Juridică, EY România (foto)
Ținerea sub control a lanțului de aprovizionare și respectarea
obligațiilor fiscale în timpul acestei perioade de absenteism este o sarcină
dificilă pentru companiile care produc, distribuie sau depozitează bunuri de la
furnizori din toată lumea.
Pentru a limita interacțiunea cu autoritățile vamale,
lucru benefic atât pentru agenții economici, cât și pentru autoritățile vamale,
există câteva soluții care pot fi implementate.
Aplicarea online pentru procedura de vămuire la domiciliu
Conceptul de „vămuire la domiciliu” împreună cu #staiacasă
răspund acum, mai bine ca oricând, limitărilor și precauțiilor impuse de
contextul COVID 19. Doar 21% din bunuri sunt vămuite în România în această
procedură (comparativ cu Uniunea Europeană unde media este de 70%), majoritatea
sunt încă vămuite în procedura standard – prezență fizică în vămi, cu timpi
mari de așteptare și depunerea de declarații vamale în format fizic.
Aplicarea pentru autorizarea acestei proceduri poate fi
depusă online prin Sistemul UE de Decizii Vamale. Odată obținută autorizația, vămuirea
la domiciliu va permite importul și exportul bunurilor dumneavoastră cu o
implicare minimă a autorităților vamale.
Reînnoirea online a autorizațiilor vamale deținute
Dacă, în prezent, o companie deține o autorizație vamală
care trebuie reînnoită pe parcursul acestei perioade de criză (de ex. perfecționare
activă, garanție globală, destinație finală, admitere temporară, antrepozitare,
depozitare temporară, vămuire la domiciliu) se poate solicita online reînnoirea
accesând portalul – Sistemul de Decizii Vamale UE. Accesul la sistem se
realizează accesând: https://customs.ec.europa.eu/tpui-cdms-web/ .
Declararea simplificată a originii preferențiale a bunurilor pentru exporturi
Autorizația de exportator autorizat permite declararea
originii preferențiale a bunurilor supuse exportului într-un mod simplificat
direct pe factură sau pe un alt document comercial pentru fiecare din
exporturile unei companii fără a implica ulterior autoritatea vamală.
Autorizația va elimina obligația de a solicita și
completa un certificat de origine (EUR 1) pentru fiecare dintre transporturile realizate
de companie.
Asociația pentru Combaterea
Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV) atrage atenția consumatorilor asupra
produselor contrafăcute sau provenite
din surse ilicite. Daniel Mărăcineanu, directorul general al Asociației
ACTIV, atrage atenția: „Trăim in momentul de față vremuri
complicate, în care trebuie să ținem cont de reguli noi, de provocări care ne
pun la încercare. Din păcate, pe fondul stării generale de teamă și
incertitudine, în jurul nostru există indivizi care speculează cu
iresponsabilitate criminală nevoia de medicamente, echipamente de protecție,
alimente și alte produse de bază. Vă sfătuim să fiți prevăzători și să nu
acționați impulsiv prin achiziția de produse din surse dubioase. Este necesar,
mai mult decât oricând, să fim noi înșine prima linie de apărare împotriva
acestor infractori”.
Un raport asupra evoluțiilor actuale elaborat de Europol identifică patru domenii principale ale
criminalității:
„Criminalitatea cibernetică – Numărul
atacurilor cibernetice împotriva organizațiilor și persoanelor fizice este
semnificativ și se preconizează că va crește. Infractorii au folosit criza
COVID-19 pentru a efectua atacuri de inginerie socială tematice în jurul
pandemiei pentru a distribui diverse pachete malware. Infractorii cibernetici
vor încerca, de asemenea, să exploateze un număr tot mai mare de vectori de
atac, deoarece un număr mai mare de angajatori instituie telemuncă și permit
conexiuni cu sistemele organizațiilor lor. Spre exemplu, Republica Cehă a
raportat un atac cibernetic asupra Spitalului Universitar Brno, care a forțat
spitalul să-și închidă întreaga rețea IT, să amâne intervențiile chirurgicale
urgente și să redirecționeze noi pacienți la un spital din apropiere.
Frauda – Evazioniștii s-au
grăbit să adapteze binecunoscutele scheme de fraudă pentru a valorifica
anxietățile și temerile victimelor pe tot parcursul crizei. Acestea includ
diferite tipuri de versiuni adaptate ale schemelor de fraudă prin telefon,
escrocherii de aprovizionare și escrocherii de decontaminare. Se preconizează
că un număr mare de sisteme de fraudă noi sau adaptate vor apărea în
următoarele săptămâni. Un alt exemplu, o anchetă susținută de Europol se axează
pe transferul a 6,6 milioane EUR de către o companie către o societate din
Singapore pentru a achiziționa geluri de alcool și măști FFP3/2. Bunurile nu au
fost niciodată primite.
Bunuri contrafăcute și substandard – Vânzarea de produse de sănătate și sanitare contrafăcute,
precum și a echipamentelor individuale de protecție și a produselor
farmaceutice contrafăcute a crescut de la izbucnirea crizei. Există riscul ca
falsificatorii să utilizeze penuria de aprovizionare cu anumite bunuri pentru a
oferi din ce în ce mai multe alternative contrafăcute, atât online, cât și
offline.În perioada 3-10 martie 2020, peste 34.000 de măști
chirurgicale contrafăcute au fost confiscate de autoritățile de aplicare a
legii din întreaga lume în cadrul operațiunii Pangea sprijinită de Europol.
Crima de proprietate organizată – Diferite tipuri de scheme care implică
furturi au fost adaptate de infractori pentru a exploata situația actuală.
Printre acestea se numără și binecunoscutele escrocherii care implică uzurparea
identității reprezentanților autorităților publice. Se preconizează că spațiile
comerciale și unitățile medicale vor fi din ce în ce mai vizate pentru
spargerile organizate”.
Catherine De Bolle, directorul executiv al Europol, subliniază: „În timp
ce multe persoane sunt angajate să combată această criză și să ajute victimele,
există, de asemenea, infractori care s-au grăbit să profite de oportunitățile
de exploatare a crizei. Acest lucru este
inacceptabil: astfel de activități infracționale în timpul unei crize de
sănătate publică sunt deosebit de amenințătoare și pot prezenta riscuri reale
pentru viețile omenești. Acesta este
motivul pentru care este relevant mai mult ca niciodată să se consolideze lupta
împotriva criminalității. Europol și partenerii săi de aplicare a legii
colaborează îndeaproape pentru a asigura sănătatea și siguranța tuturor
cetățenilor”.
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO),
Eurojust și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) anunță că au fost
confiscate 36 milioane de unități de medicamente în valoare de 7,9 milioane de
euro (pseudoefedrină, medicamente anticanceroase, antihistaminice, anxiolitice,
medicamente pentru disfuncție erectilă, regulatori hormonali și metabolici,
narcotice, analgezice, antiestrogeni, antivirale, hipnotice și substanțele dopante)
și identifică tendințele îngrijorătoare ale traficului de medicamente: „Intensificarea
traficului de medicamente oncologice furate din spitale în UE. Asia rămâne
principala regiune-sursă atât pentru medicamente, cât și pentru produsele de
dopaj. Medicamentele sunt deturnate de la lanțul legal de aprovizionare de
către angrosiști și revândute grupurilor infracționale. Medicamentele sunt
eliberate ilegal cu rețete medicale falsificate sau furate, cu sau fără ajutorul
medicilor și farmaciștilor, și apoi revândute direct grupurilor infracționale
sau persoanelor fizice. Produsele doping sunt vândute în principal online.
Medicamentele contrafăcute și substanțele dopante sunt fabricate și ambalate
ilegal în laboratoare subterane adesea în UE”.
Compania Zitec, specializată
în dezvoltarea de soluții de afaceri, servicii și produse tehnologice
personalizate și servicii de digital marketing, oferă companiilor acces gratuit pentru trei luni la aplicația Mirro, prima soluție completă de performance
management din țară. Soluția „propune crearea unui birou digital unitar, legat
printr-o platformă prietenoasă simplă, accesibilă și inovatoare”. Inițiatorii definesc
aplicația Mirro prin aceea că
„are o interfață intuitivă și prietenoasă, fiind o soluție Software as a
Service (SaaS) care nu necesită instalare și care poate fi accesată direct din
browser, ceea ce face ca timpii de implementare să fie eliminați. Tehnologia
cloud-computing Microsoft Azure asigură un nivel superior de securitate al
datelor. De asemenea, Mirro poate fi integrat cu ușurință cu soluții de tip
Applicant Tracking System sau soluții Payroll. Mirro pune accent atât pe
performanța fiecărui individ în parte, cât și pe interacțiunea dintre colegi,
oferind o perspectivă generală asupra evoluției fiecărui membru al echipei încă
din momentul în care se alătură organizației”. Totodată, este utilizabilă în
aspecte ce țin de resurse umane, gestiunea contractelor de muncă și documente
aferente, istoricul angajatului, adeverințe, situația concediilor.
Simona Lăpușan
(foto), cofondator și COO Zitec, subliniază: „Cei 160 de colegi din Zitec lucrează din două orașe și de multe ori de
acasă, iar prin Mirro reușim să fim cu toții aliniați pe obiectivele companiei,
să cunoaștem și să celebrăm rezultatele colegilor. Pentru noi e important să ne
îmbunătățim constant, iar Mirro ne ajută să facem asta, încurajând o cultură a
feedback-ului continuu. În aceste vremuri, e necesar să fim solidari, de aceea
dorim să oferim din experiența noastră și altor companii. Avem cu toții nevoie
sa vedem și lucrurile bune, mai ales acum, și credem că Mirro poate ajuta
echipele să facă asta”.
