• Trebuie creat un mecanism european de răspuns în domeniul sănătății astfel încât Uniunea să se poată pregăti mai bine
• Este necesar un sistem european de monitorizare, raportare și notificare pentru a rezolva problema deficitului de medicamente și de dispozitive medicale
• Sprijin pentru digitalizarea asistenței medicale printr-un dosar european electronic de sănătate

Pentru a acoperi lacunele expuse de COVID-19 și pentru a se asigura că sistemele de sănătate pot face față amenințărilor viitoare, PE va solicita un program UE pentru sănătate mai ambițios.

Parlamentul European și-a adoptat vineri poziția referitoare la propunerea Comisiei de a impulsiona considerabil activitatea Uniunii în sectorul medical prin EU4Health, programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății, cu 615 voturi pentru, 34 împotrivă și 39 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, COVID-19 ne-a arătat că Uniunea are nevoie urgentă de un program ambițios prin care să se garanteze că sistemele de sănătate europene pot face față viitoarelor crize sanitare. Uniunea trebuie să rămână una dintre cele mai sănătoase regiuni din lume. Parlamentul consideră că acest lucru nu ar fi fost posibil dacă bugetul ar fi fost redus la 1,7 miliarde EUR, așa cum a propus Consiliul. În recentul acord asupra bugetului UE pe termen lung, eurodeputații au convins statele membre să tripleze bugetul programului (5,1 miliarde EUR).

Amenințările transfrontaliere pentru sănătate

EU4Health este menit să pregătească mai bine Uniunea pentru amenințările transfrontaliere majore la adresa sănătății și să facă sistemele de sănătate mai reziliente. Astfel, Uniunea ar putea să facă față atât viitoarelor epidemii, cât și unor provocări pe termen lung cum ar fi îmbătrânirea populației și inegalitățile din domeniul sănătății.

Deputații mai doresc o cooperare mai bună la nivelul Uniunii, de exemplu sprijinind crearea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății. Astfel, am fi mai bine pregătiți în caz de criză de sănătate. Ar trebui să se înființeze și un portal de comunicare al Uniunii. Astfel, se pot pune la dispoziția publicului informații verificate cu minuțiozitate, se pot trimite alerte cetățenilor europeni și se poate combate dezinformarea. În același timp, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) ar trebui să aibă mandate mai robuste.

Medicamentele și dispozitivele medicale trebuie să fie disponibile în toate statele membre, la prețuri abordabile

Criza cauzată de pandemia de COVID-19 a evidențiat numeroase deficiențe ale sistemelor naționale de sănătate. Printre ele se numără faptul că ele depind de țări terțe pentru aprovizionarea cu medicamente, dispozitive medicale și echipamente individuale de protecție. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine dezvoltarea unui sistem european de monitorizare, raportare și notificare a deficitelor de medicamente, de dispozitive medicale, de vaccinuri, de instrumente de diagnosticare și de alte produse medicale. Astfel, piața unică nu ar mai fi fragmentată, iar produsele respective s-ar putea găsi mai ușor, la un preț accesibil. De asemenea, lanțurile lor de aprovizionare ar depinde mai puțin de țările care nu fac parte din Uniune.

Pentru a atinge obiectivele programului, raportul mai propune să se acorde o atenție mai mare prevenirii bolilor prin abordarea factorilor de risc pentru sănătate, cum ar fi utilizarea tutunului și a produselor conexe. Raportul propune și sisteme de sănătate mai robuste și digitalizarea asistenței medicale prin crearea și folosirea unui dosar european electronic de sănătate. Eurodeputații mai doresc obținerea unei asigurări de sănătate universale, care să includă accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și intensificarea luptei Uniunii Europene cu cancerul, în sinergie cu planul european de combatere a cancerului.

Pentru a garanta că programul este implementat eficient, eurodeputații propun să se creeze un grup de coordonare, format din experți independenți în domeniul sănătății.

După vot, raportorul Parlamentului, Cristian-Silviu Buşoi (PPE, România), a precizat următoarele: „Criza generată de COVID-19 ne-a arătat că este mare nevoie de instrumente bine definite și finanțate adecvat în domeniul sănătății. De asemenea, trebuie să impulsionăm inovarea și să investim mai mult în sănătate în general. Pentru a putea înfrunta viitoarele pandemii și amenințări la adresa sănătății și pentru a crește reziliența sistemelor noastre de sănătate, a fost vital să mărim finanțarea acordată programului EU4Health de la 1,7 miliarde EUR la 5,1 miliarde EUR. Programul trebuie să contribuie la crearea unei rezerve de produse relevante pentru situații de criză sanitară, cum ar fi medicamentele esențiale, vaccinurile și dispozitivele medicale, în sinergie și complementaritate cu RescEU, Instrumentul de sprijin de urgență, Instrumentul de redresare și reziliență și alte politici, programe și fonduri ale Uniunii.”

Etapele următoare

Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu statele membre astfel încât programul să poată fi pus în aplicare de la începutul anului 2021.

Context

La 28 mai 2020, Comisia Europeană a prezentat un nou program autonom „EU4Health” pentru perioada 2021-2027, ca parte a planului de redresare. Acest program de sănătate apărea în bugetul pe termen lung inițial al Uniunii pe perioada 2021-2027 ca element al Fondului social european Plus (FSE+).

Autoritatea de Supraveghere Financiară precizează:

„Țările europene par a fi dependente în acest moment de programele comunitare de relansare economică. Chiar dacă incertitudinile și riscurile pentru economiile UE rămân ridicate, ca urmare a noului val al pandemiei COVID-19 care presupune cheltuieli sanitare sporite și generează un impact mai pregnant asupra evoluției economice, o influență pozitivă o poate avea programul de redresare economică NextGenerationUE. Acesta oferă o stimulare economică a UE mai puternică decât erau estimările inițiale. 

Deși impactul  noului „lockdown” asupra dezvoltării economice europene este puternic, nu are încă,  aceeași amplitudine ca în luna martie, ceea ce poate reprezenta un semnal pozitiv pentru evoluțiile viitoare, in lipsa altor evoluții adverse.  O dovadă în acest sens ar putea fi și faptul că prețul petrolului a crescut cu mult peste 40 USD pe baril, chiar dacă pandemia COVID-19 pare să restrângă orice creștere a cererii în viitorul apropiat.

Cu toate acestea, semnalele prognozei economice de toamnă a Comisiei Europene ne îndeamnă la prudență. Relansarea economică din ultima perioadă din Uniunea Europeană este posibil să fie întreruptă pe măsură ce valul al doilea al pandemiei COVID-19 adâncește incertitudinile existente, arată prognoza. Noile estimări indică o contracție a PIB-ului de 7,8% în zona euro și de 7,4% în UE, pentru anul 2020, urmând ca în anul 2021, PIB-ul să crească la 4,2% (zona euro), respectiv 4,1% (UE). În același timp, rata șomajului nu a fost influențată semnificativ, având în vedere schemele de muncă pe termen scurt, dar se așteaptă o creștere a acesteia pe măsură ce măsurile de sprijin vor înceta să mai fie aplicate. Estimările prevăd o rată o șomajului de 8,3% în zona euro și de 7,7% în UE, în anul 2020.

Expunerile la risc ale pieței asigurărilor din UE, diminuate

EIOPA a actualizat Tabloul riscurilor în baza datelor Solvency II din trimestrul al doilea al anului 2020, conform căruia expunerile la risc ale sectorului de asigurări din UE s-au redus comparativ cu evaluarea riscurilor din iulie 2020. Societățile de asigurări sunt expuse în continuare la niveluri foarte ridicate ale riscului macro, în timp ce riscurile de piață, credit, profitabilitate și solvabilitate au scăzut la nivel mediu. Cu toate acestea, evaluarea riscurilor nu ia în considerare cel de-al doilea val al pandemiei. Rata SCR pentru grupuri s-a îmbunătățit puțin, deși a rămas la niveluri mai joase față de ultimul trimestru al anului 2019, iar toți indicatorii de profitabilitate semestriali, care includ și primele luni ale crizei COVID-19, arată semnele prevăzute ale deteriorării. Riscurile de asigurare rămân la nivelul mediu, fiind influențate de îngrijorările unei scăderi a primelor și, în unele state membre, a adecvării rezervelor tehnice. Semnalele indică, totuși o inversare de trend, riscurile aferente fiind încă la nivel mediu, pe alocuri cu tendința de creștere.

Raportul săptămânal de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, reprezintă o radiografie a evoluției principalilor indicatori macroeconomici și a indicilor bursieri, la nivel local și global.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 45/ 12.11.2020 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI .

Peste 8 din 10 companii industriale și de logistică doresc să accelereze investițiile în următoarele 12 luni sau să le mențină la un nivel similar cu cel din ultimii ani, potrivit unui sondaj realizat de Colliers International în rândul a 26 de dezvoltatori și chiriași de top din piața locală. Stocul modern de spații industriale și logistice din România a ajuns la 4,72 milioane de metri pătrați la sfârșitul primei jumătăți a „anului pandemic”, ceea ce reprezintă peste 9% din stocul total existent  în 17 dintre cele mai mari economii din zona Europei Centrale și de Est, potrivit raportului exCEEding Borders al Colliers International, elaborat în parteneriat cu firma internaționlă de avocatură CMS și Randstad.

Incertitudinile și climatul general de recesiune au afectat și participanții din piața industrială și logistică, deși nu la fel de mult pe cât au afectat companiile din alte sectoare ale economiei. În ciuda climatului general de recesiune, 54% dintre respondenți consideră că afacerea lor funcționează aproape ca de obicei, planurile inițiale pentru 2020 nefiind afectate, în timp ce restul au resimțit efecte asupra activității. Factorii care au avut impact sunt legați în principal de „restricții minore” și „cerere mai mică”, susțin peste jumătate dintre participanții la sondajul Colliers. Doar 1 din 5 a întrerupt temporar producția, acesta fiind poate cel mai negativ efect posibil.

În acest context, mai mult de jumătate dintre respondenți se așteaptă ca sectorul imobiliar și economia în general să revină la niveluri decente până la sfârșitul anului 2021. Pentru propria companie, mai mult de jumătate dintre respondenți se așteaptă să fie atins un nivel decent chiar mai devreme, până la jumătatea anului 2021. Astfel, aproximativ 42% dintre respondenți intenționează să își păstreze planurile actuale în ceea ce privește investițiile / extinderile, în timp ce alți 42% doresc să-și accelereze cheltuielile de capital.

„Segmentul industrial și logistic este probabil cel mai performant sector imobiliar în această criză, deoarece ultimele evenimente doar au exacerbat tendințele anterioare, deja destul de favorabile pe termen lung, cum ar fi trecerea la comerțul electronic și consolidarea, respectiv relocarea  activităților de productie în zona Euro.

Răspunsurile pe care le-am primit pentru acest sector oferă o perspectivă destul de favorabilă pe termen lung, dar și necesitatea de a diferenția de la sector la sector. Evoluția este în concordanță cu așa-numita revenire economică în formă de K, potrivit căreia unele sectoare, cum ar fi comerțul cu amănuntul, inclusiv comerțul online, vor reveni probabil mult mai repede decât altele precum diferite ramuri de producție. În general, principalul punct de interes este faptul că, pentru majoritatea respondenților, afacerile se desfășoară aproape ca de obicei, în ciuda contextului general nesigur, investițiile continuând într-un ritm similar cu ultimii ani sau chiar accelerând”, spune Laurențiu Duică, Partner & Director al Departamentului Industrial & Logistica din cadrul Colliers International.

„Fiind mai puțin afectată de pandemia de Covid-19 decât alte sectoare imobiliare, piața spațiilor industriale și logistice din România s-a adaptat noului context economic. De asemenea, este de așteptat ca digitalizarea și creșterea segmentului de comerț electronic în acest sector să aibă un impact rapid și semnificativ în anii următori. Chiar mai devreme decât ne-am aștepta, vom asista probabil la o cerere din ce în ce mai mare venită din partea producătorilor de a-și reloca sau de a dezvolta centre de producție în Europa, inclusiv în România, pentru a evita eventualele blocaje în lanțul de aprovizionare. În consecință, stocurile mai mari vor fi depozitate sau produse mai aproape de consumatorul final, ceea ce s-ar putea traduce într-o cerere mai mare de spații industriale și logistice. Având în vedere semnalele pe care le primim de la clienți, este de așteptat ca și în România spațiile I&L să înregistreze o creștere semnificativă și există deja un interes crescut în acest sector, inclusiv în ceea ce privește achiziția de terenuri cu destinație industrială”, afirmă Roxana Frățilă, Avocat Partener & Coordonator al Departamentului de Drept Imobiliar în cadrul CMS România.

Consecințele pe termen lung ale pandemiei de Covid-19 vor fi, cel mai probabil, restructurarea lanțului de distribuție, consideră 54% dintre participanții la sondajul Colliers International, urmată fie de întârzieri în fluxurile de mărfuri, fie de creșteri pe termen scurt ale capacității de stocare (27%). De asemenea, 35% dintre companiile industriale și de logistică consideră că nu vor exista consecințe majore.

Cererea din retail & logistică este așteptată să scadă, ceea ce se va reflecta în chirii

50% dintre respondenți estimează o scădere a cererii în următoarele 12 luni și cred că aceeași tendință va fi vizibilă, ca urmare, și la nivelul chiriilor. Dacă se face o diferențiere între chiriași și proprietari, opiniile privind perspectivele cererii, chiriile principale și stimulentele oferite arată în mod semnificativ mai rău în rândul chiriașilor. „În acest context, percepția reală în rândul diferitelor companii este și mai nuanțată, deoarece chiriașii care au legături puternice cu unele sectoare de fabricație (cum ar fi industria auto sau aeronautică) au tendința să fie mai pesimiști decât retailerii, de exemplu”, spune Laurențiu Duică.

Spațiile industriale și logistice moderne din România au ajuns la 4,72 milioane de metri pătrați la sfârșitul primei jumătăți a „anului pandemic”, în creștere cu 5% față de aceeași perioadă din 2019, și ar putea depăși 5 milioane de metri pătrați până la sfârșitul anului 2020, potrivit raportului exCEEding Borders al Colliers International, elaborat în parteneriat cu firma de avocatură internațională CMS și Randstad. România rămâne una dintre cele mai slab aprovizionate piețe dintre principalele țări din Europa Centrală și de Est, având aproximativ jumătate din stocul de spații de depozitare pe cap de locuitor în comparație cu Polonia și un sfert din cel al Cehiei. Structura chiriașilor în ceea ce privește sectoarele de pe piața românească a fost dominată de sectorul retail / FMCG, care a generat 50% din toate tranzacțiile, în timp ce în București a fost dominată de 3PL / logistică (35%) și producție ușoară / manufactură (33%).

Stocul total de spații industriale și logistice moderne din 17 dintre cele mai mari economii din zona Europei Centrale și de Est se ridică la peste 50 de milioane de metri pătrați. Din acest stoc, disponibilitatea actuală poate fi clasificată ca fiind scăzută, majoritatea piețelor înregistrând rate de neocupare de sub 5%.

Comisia Europeană a publicat pe data de 12 noiembrie, Monitorul anual al educației și formării. Monitorul analizează cum evoluează educația și formarea în UE și în statele sale membre. În ceea ce privește România: 

• S-au depus unele eforturi pentru îmbunătățirea calității educației și a îngrijirii preșcolarilor și pentru consolidarea formării inițiale a cadrelor didactice.
• În pofida mai multor inițiative, este necesară îmbunătățirea competențelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor și ale elevilor/studenților și este necesară asigurarea unei mai bune dotări a școlilor cu echipamente digitale.
• Un procent ridicat de tineri au un nivel inadecvat în ceea ce privește competențele de bază. Asigurarea educației și formării de calitate și relevante pentru piața muncii reprezintă în continuare o provocare majoră.
• Contextul socioeconomic afectează în mod semnificativ performanțele elevilor/studenților, limitând rolul pe care îl poate juca educația ca garant al egalității de șanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educației, trecerea la învățământul la distanță riscă să agraveze inegalitățile deja mari.

12/11/2020

Raportul de țară privind România este disponibil aiciCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Anul acesta, Monitorul din 2020 se axează în special pe predarea și învățarea în era digitală. Criza provocată de coronavirus a demonstrat importanța soluțiilor digitale pentru predare și învățare și a evidențiat punctele slabe existente. Raportul va fi prezentat în cadrul evenimentului Digital Education Hackathon(link is external)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• (Hackatonul educației digitale) de astăzi.

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Sunt încântată de faptul că educația digitală este tema principală a Monitorului educației și formării din acest an, raportul emblematic al Comisiei privind educația în Europa. Considerăm că este necesar să aducem schimbări profunde în educația digitală și ne angajăm să sporim alfabetizarea digitală în Europa. Recent, Comisia a propus un pachet de inițiative, inclusiv noul Plan de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, care va consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și va contribui la construirea unei Europe digitale și ecologice.”

În pofida investițiilor pe care statele membre le-au făcut în ultimii ani în infrastructura digitală dedicată educației și formării, persistă disparități mari, atât între țări, cât și în interiorul acestora. Contrar opiniei larg răspândite conform căreia tinerii de astăzi reprezintă o generație de „nativi ai erei digitale”, rezultatele sondajului indică faptul că mulți dintre ei nu-și dezvoltă competențele digitale la un nivel suficient. În toate țările care au făcut obiectul anchetei, peste 15 % din populația de elevi dispun de competențe digitale insuficiente. În plus, dovezile furnizate de OCDE indică faptul că profesorii din învățământul secundar inferior din țările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru predare și că profesorii își exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competențelor TIC pentru predare.

În evaluarea sa anuală a modului în care sistemele educaționale din Uniunea Europeană abordează principalele provocări în materie de educație, Comisia subliniază progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a școlii și creșterea participării în toate sectoarele educației, începând de la vârsta preșcolară și până la învățământul terțiar.

Cu toate acestea, Monitorul evidențiază provocarea pe care o reprezintă dotarea tuturor tinerilor cu competențe de bază. Aproximativ o persoană din cinci, în vârstă de 15 ani, demonstrează un nivel de competență la citire, matematică și științe care este insuficient pentru participarea deplină la mersul societății. Având în vedere impactul contextului socioeconomic asupra performanței elevilor în ceea ce privește competențele de bază și digitale, este esențial să se abordeze dezavantajele în materie de educație și formare și să se reducă decalajul digital dintre elevi.

Recunoscând faptul că investițiile corespunzătoare în educație contribuie la creșterea economică și la incluziunea socială, statele membre ale UE au menținut cheltuielile publice pentru educație la aproximativ 10 % din totalul cheltuielilor publice, conform celor mai recente date ale Monitorului.

Comisia Europeană ia primele măsuri în vederea construirii Uniunii Europene a sănătății, anunțată de președinta von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii. Comisia prezintă o serie de propuneri pentru consolidarea cadrului de securitate sanitară al UE și pentru consolidarea pregătirii pentru situații de criză și a rolului de răspuns al principalelor agenții ale UE. Pentru a intensifica lupta împotriva pandemiei de COVID-19 și pentru a face față urgențelor sanitare viitoare este necesară o mai bună coordonare la nivelul UE. Pe baza învățămintelor desprinse din criza actuală, propunerile de astăzi vor asigura o pregătire mai bună și un răspuns mai puternic în timpul crizelor sanitare actuale și viitoare.11/11/2020

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Scopul nostru este protejarea sănătății tuturor cetățenilor europeni. Pandemia cauzată de noul coronavirus a evidențiat necesitatea unei mai bune coordonări în cadrul UE, a unor sisteme de sănătate mai reziliente și a unei mai bune pregătiri pentru crize viitoare. Schimbăm modul în care abordăm amenințările transfrontaliere la adresa sănătății. Astăzi începem să construim o Uniune Europeană a sănătății, pentru a proteja cetățenii printr-o asistență medicală de înaltă calitate în situație de criză și pentru a pregăti Uniunea și statele sale membre să prevină și să gestioneze urgențele sanitare care afectează întreaga Europă.”

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Astăzi, facem un pas important și semnificativ în direcția unei veritabile Uniuni a sănătății. Consolidăm conducerea noastră comună în situație de criză pentru a ne pregăti și a răspunde la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății. Agențiile UE trebuie să fie dotate cu mandate mai ferme pentru a proteja mai bine cetățenii UE. Pentru a combate pandemia de COVID-19 și viitoarele situații de urgență sanitară, singura cale de urmat este coordonarea sporită și utilizarea unor instrumente mai eficiente la nivelul UE”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Sănătatea este mai mult decât oricând o preocupare esențială a cetățenilor noștri. Pe timp de criză, cetățenii se așteaptă în mod îndreptățit ca UE să își asume un rol mai activ. Astăzi, consolidăm bazele unei UE mai sigure, mai bine pregătite și mai reziliente în domeniul sănătății. Aceasta va fi o schimbare semnificativă a capacității de a răspunde în mod colectiv. Uniunea Europeană a sănătății înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât pregătirea pentru a face față împreună amenințărilor comune la adresa sănătății, acționând ca o veritabilă Uniune. Trebuie să o realizăm pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor noștri.”

Propunerile de astăzi se concentrează pe modernizarea cadrului juridic actual privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății, precum și pe consolidarea pregătirii pentru situații de criză și a rolului de răspuns al principalelor agenții ale UE în domeniu și anume, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).

Un cadru al UE mai solid pentru securitatea sanitară

Pentru a crea un mandat mai solid pentru coordonarea realizată de Comisie și agențiile UE, Comisia propune astăzi un nou Regulament privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății. Noul cadru:

• Va consolida nivelul de pregătire: vor fi elaborate, la nivelul UE, planuri și recomandări de pregătire pentru situații de criză în domeniul sănătății și în caz de pandemie, care vor viza adoptarea planurilor la nivel național, combinate cu cadre cuprinzătoare și transparente pentru raportare și auditare. Pregătirea planurilor naționale ar fi sprijinită de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și de alte agenții ale UE. Planurile vor fi auditate și supuse unor teste de stres de către Comisie și de către agențiile UE.
• Va consolida supravegherea: un sistem de supraveghere integrat și consolidat va fi creat la nivelul UE, utilizând inteligența artificială și alte mijloace tehnologice avansate.
• Îmbunătățirea raportării datelor: statele membre vor avea obligația să își intensifice raportarea indicatorilor sistemelor de sănătate (de exemplu, disponibilitatea paturilor de spital, capacitatea de tratament specializat și de terapie intensivă, numărul de membri ai personalului cu pregătire medicală etc.).
• Declararea unei situații de urgență la nivelul UE ar declanșa o coordonare sporită și ar permite crearea, constituirea de rezerve și achiziționarea de produse relevante în situații de criză.

Agenții ale UE mai puternice și mai funcționale

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Agenția Europeană pentru Medicamente au fost în prima linie a activității UE de contracarare a pandemiei de COVID-19 încă de la izbucnirea ei. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a arătat că ambele agenții trebuie să fie consolidate și dotate cu mandate mai ferme pentru a proteja mai bine cetățenii UE și a combate amenințările transfrontaliere la adresa sănătății.

Mandatul ECDC va fi consolidat astfel încât să poată sprijini Comisia și statele membre în următoarele domenii:

• supravegherea epidemiologică prin intermediul unor sisteme integrate care să permită supravegherea în timp real
• planificarea pregătirii și răspunsului, raportarea și auditarea
• punerea la dispoziție a unor recomandări și opțiuni privind gestionarea riscurilor
• capacitatea de a mobiliza și de a desfășura în teren grupuri operative ale UE de asistență medicală pentru a sprijini răspunsul local în state membre
• construirea unei rețele de laboratoare de referință ale UE și a unei rețele de substanțe de origine umană

Mandatul Agenției Europene pentru Medicamente va fi consolidat astfel încât să faciliteze un răspuns coordonat la nivelul Uniunii în caz de crize sanitare prin:

• monitorizarea și atenuarea riscului de penurie de medicamente și de dispozitive medicale de importanță majoră
• acordarea de consiliere științifică privind medicamentele care ar putea avea potențialul de a trata, a preveni sau a diagnostica bolile care cauzează respectivele crize
• coordonarea studiilor pentru monitorizarea eficacității și a siguranței vaccinurilor
• coordonarea trialurilor clinice.

De asemenea, Comisia prezintă astăzi principalele elemente ale viitoarei Autorități pentru răspuns în situații de urgență sanitară (Health Emergency Response Authority – HERA), care urmează să fie propusă până la sfârșitul anului 2021. O astfel de structură ar fi un element nou important de sprijinire a unui răspuns mai bun al UE la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a lansat, joi, 12 noiembrie, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, campania de interes public #imunitateprinmiscare. Proiectul prezintă beneficiile practicării sportului asupra sistemului imunitar, cu scopul conştientizării importanţei sportului, la nivelul publicului larg, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19.

Conform celui mai recent Eurobarometru, efectuat de Comisia Europeană în 2018, România se află pe locul al II-lea în ceea ce priveşte sedentarismul. Potrivit datelor, mai mult de 63% dintre români nu practică nicio formă de activitate fizică.

Astfel, AGERPRES își propune ca prin articolele din această campanie să pună în evidenţă argumente, în beneficiul sportului, venite din partea unor specialişti din domeniul medical. Materialele jurnalistice vor fi publicate timp de o lună, în zilele de joi și duminică, la ora 10:00, pe fluxurile Sport Intern şi Covid-19 INFO și pe site-ul public www.agerpres.ro.

În România, absenţa activităţii fizice în rândul populaţiei este una dintre cauzele mortalităţii crescute în rândul pacienţilor cu COVID-19, susţine medicul şi conferenţiarul universitar Bogdan-Alexandru Hagiu, de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în primul material AGERPRES din campania #imunitateprinmiscare, care poate fi citit aici.

Agenţia Naţională de Presă își continuă astfel misiunea de a informa prompt și obiectiv, oferind presei din România și de peste hotare, precum și cititorilor, posibilitatea de a se conecta în permanență la materiale jurnalistice de interes, echidistante și corecte.

Nordis Group, dezvoltator imobiliar de lux cu o experiență de 12 ani pe piața locală, prezintă evoluția pieței imobiliare în ultimii cinci ani, dar și care sunt preferințele românilor când vine vorba de achiziții în acest domeniu.

Nordis Group prezintă o analiză realizată de Florin Stanciu, analist financiar, care arată că în perioada 2015 – 2020 (raportare la nivelul trimestrului trei din fiecare an) a fost înregistrată o creștere agregată de aproximativ 46% a prețurilor pe metru pătrat la locuințe. Aceasta se traduce într-o creștere medie de 7,9% pe an. Dacă ar fi să luăm în calcul și închirierea acestora pe o perioadă de 5 ani, acest lucru ar duce la un randament net superior al investițiilor imobiliare față de celelalte metode de investiție analizate, respectiv titluri de stat și bursă.

Evoluția din 2020, la nivel național, indică o creștere a prețului pe metru pătrat la locuințe cu 2,4%. Totodată, în trimestrul trei din 2020, față de aceeași perioadă a anului precedent, prețurile s-au modificat cu 6,5%.

Prin comparație cu alte produse investiționale, titlurile de stat emise de statul român la cinci ani oferă randamente de 3,65% p.a., respectiv 4,15% p.a. la 10 ani. Pentru o clasă de active mai riscantă, de exemplu, investitorii în piața de capital ar fi obținut un randament de 33% în aceeași perioadă (creștere indice BET).

În 2020, Nordis Group a remarcat un interes crescut în rândul românilor pentru locuințe spațioase completate de facilități și servicii care le pot susține sau îmbunătăți stilul de viață. În cadrul proiectelor Nordis, comparativ cu anul precedent, valoarea medie a apartamentelor achiziționate a crescut considerabil, iar preferințele și nevoile clienților s-au îndreptat încă de la începutul anului către spații generoase.

În acest sens, ansamblul le propune românilor atât o experiență inovatoare pe litoralul Mării Negre, cât și o investiție sigură pe termen lung. Ansamblul este cel mai ambițios proiect de pe litoral. E compus din 670 de apartamente rezidențiale și 730 de camere de hotel pe o suprafață totală de 80.000 de metri pătrați.

Până în acest moment, pentru proiectul Nordis Mamaia 5***** care va fi finalizat în anul 2021, au fost realizate, doar în acest an, peste 600 de achiziții, iar valoarea medie investită de către clienți este de aproximativ 90.000 de euro.

„Sectorul imobiliar este considerat de majoritatea investitorilor o măsură de protecție la inflație și aceste cifre ne arată că investiția în imobiliare are un randament atractiv. Ce ne-am propus noi prin proiectele pe care le avem în derulare, în special prin Nordis Mamaia 5*****, a fost să oferim o experiență deosebită fiecărui client și să poată investi în cel mai bun produs. Ce am remarcat a fost că românii au investit mai mult în proprietățile Nordis, fie pentru a avea un venit sigur lunar, fie pentru a avea o casă de vacanță sau o nouă locuință în cele mai exclusiviste zone. Ne bucurăm să vedem, mai ales în 2020, că oamenii prețuiesc tot mai mult serviciile și facilitățile care le pot asigura și susține un anumit stil de viață”, a declarat Alexandru Mihai, Managing Partner – Nordis Group (foto).

Estimările Nordis Group pentru finalul lui 2020 și pentru 2021

Pentru ultimele luni din 2020, Nordis Group estimează o creștere a numărului de vânzări, iar proiectul Nordis Sinaia 5***** este foarte căutat în această perioadă. Compania estimează că, pe fondul măsurilor care există în acest moment pe plan național, în decembrie dorința cumpărătorilor de a investi va fi mai mare.

„Cumpărătorii care decid să investească în domeniul imobiliar au tipologii diferite, însă împart același scop: de a avea un venit suplimentar. Este cunoscut și demonstrat că investițiile în proprietăți sunt cele mai sigure și profitabile. Comparativ cu alte bunuri, proprietățile își cresc valoarea în timp și au avantaje pe termen lung. Majoritatea cumpărătorilor sunt oameni informați, realiști, care aleg acest domeniu facil de gestionat”, a declarat Alexandru Mihai, Managing Partner – Nordis Group.

În prima jumătate din 2021, Nordis Group preconizează o creștere accentuată a vânzărilor. Comportamentul de cumpărare al clienților va continua să se bazeze pe siguranță și în continuare vor fi foarte căutate locuințele în zone exclusiviste. În această perioadă, proiectul din Mamaia va fi aproape finalizat, iar cel din Sinaia în construcție. De asemenea, Nordis plănuiește replicarea proiectelor existente în orașele mari ale țării, primele locații din această listă fiind Brașov și București.

Despre Nordis Group

Nordis Group este un brand românesc, grup de firme format din șase entități, care îș​i desfă​ș​oară activitatea în dezvoltarea imobiliară, industrie hotelieră, construc​ț​ii, arhitectură, consultan​ț​ă imobiliară, administrare imobile. Companiile din portofoliul Nordis Group sunt Nordis Hotels, Nordis Development, Nordis Construct, Nordis Real Estate, Nordis Architecture și Nordis Property Management.

• Digitalizarea și standardizarea proceselor de business din cadrul unei companii poate reduce timpul total alocat activităților, și implicit cheltuielile de funcționare, cu până la 30%
• Profitabilitatea unei companii crește în medie cu 20%, prin utilizarea unui sistem ERP modern (Planificarea Resurselor Organizației) 
• Actualul context economic, social și sanitar a amplificat nevoia de flexibilitate și transformare a businessului, la nivel global
• România se situează pe locul 26, dintre cele 28 de țări membre UE, din punct de vedere al competitivității digitale, potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene

București, 12 noiembrie 2020. Peste 80% dintre companiile din România folosesc sisteme de planificare a resurselor organizației (ERP – Enterprise Resource Planning) învechite și insuficient digitalizate, conform analizelor Horváth & Partners și  statisticilor anuale furnizate de Comisia Europeană, prin Digital Economy and Society Index – DESI din 2020. Pentru a fi competitive, companiile au nevoie de platforme ERP moderne, care odată implementate reduc cheltuielile de funcționare și timpul mediu alocat diferitelor activități cu până la 30%, iar profitabilitatea crește, în medie, cu 20%. Potrivit reprezentanților Horváth & Partners, este necesar ca România să acorde o importanță sporită digitalizării managementului proceselor din companii, în primul rând din cauza contextului actual influențat de pandemie, dar și pentru că avem un decalaj semnificativ de recuperat față de restul țărilor din Uniunea Europeană. Indicele economiei și societății digitale (DESI), care măsoară anual evoluția țărilor membre ale UE din punct de vedere al competențelor digitale, a plasat România pe locul 26 din 28, în 2020.

„Necesitatea unor inițiative de digitalizare, automatizare, simplificare și eficientizare a proceselor de business este în prezent din ce în ce mai acută. Procesele de business optimizate reprezintă fundația oricărei organizații de succes, iar o gestionare corectă a acestora se face printr-o platformă de planificare a resurselor întreprinderii sau, pe scurt, ERP. Un sistem ERP are rolul de a integra toate informațiile care țin de funcționarea unei companii într-o platformă digitală unică. De aceea, o platformă ERP învechită aduce cu sine și probleme de profitabilitate a afacerii, este dificil de utilizat și pune o presiune majoră pe angajații din departamentele de operațiuni, financiar și IT. Contextul economic actual, plin de provocări, trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toate companiile care nu și-au modernizat sau schimbat sistemele ERP învechite și care acum ar putea avea și mai mult de suferit”, a explicat Maria Boldor, Principal, Responsabil pentru proiecte de transformare de business în cadrul Horváth & Partners România. 
Companii de anvergură precum Hoerbiger și Atlantic Grupa au trecut recent prin proiecte de modernizare și standardizare a proceselor, pentru a putea implementa cea mai nouă soluție oferită de SAP, respectiv SAP S/4HANA. Toate companiile care utilizează platforme furnizate de SAP sunt obligate să facă această tranziție până în 2025, ceea ce implică modernizarea sistemului ERP existent cu funcționalități noi. Proiectul derulat de Hoerbiger a avut o durată de 9 luni, iar cel al companiei croate activă în domeniul FMCG, Atlantic Grupa, 12 luni, iar ambele au fost coordonate de consultanții Horváth & Partners. Printre rezultatele notabile, se numără: (1) reducerea duratei proceselor cu până la 40%; (2) eliminarea timpilor morți cu până la 30%; (3) creșterea fiabilității datelor cu mai mult de 60%; (4) scăderea costurilor de întreținere cu 10% și (5) majorarea profitabilității cu până la 15%.

„Acum este momentul optim în care companiile din România trebuie să se concentreze pe optimizarea proceselor de business. Amânarea acestei inițiative strategice poate conduce la perturbări operaționale majore și dificultăți de redresare economică. Reconfigurarea și modernizarea platformelor prin care organizațiile își administrează activitatea a devenit vitală, mai ales în contextul crizei COVID-19, care a influențat în special domenii ca FMCG, automotive, energie, imobiliare, bancar sau telecomunicații. Flexibilitatea și reacția rapidă la schimbările din piață vor face diferența între jucători, atunci când vine vorba despre navigarea în noul climat, marcat de scăderea puterii de cumpărare a populației. Adaptarea și dezvoltarea sunt, împreună, cheia succesului. Trendul de digitalizare, care a demarat mai puternic în România în ultimii ani, trebuie să continue într-un ritm mai alert”, a încheiat Maria Boldor. Managementul proceselor este o temă reprezentativă în portofoliul companiei de consultanță, care are peste 25 de ani de experiență în acest acest tip de proiecte și o echipă de peste 100 de consultanți specializați, care pot gestiona proiecte în orice colț al lumii. Pentru mai multe detalii cu privire la know-how-ul companiei și proiectele de implementare a noilor platforme ERP, puteți accesa:  https://www.horvath-partners.com/ro/expertiza/organizational-transformation/process-management/și  https://www.horvath-partners.com/ro/expertiza/organizational-transformation/business-transformation-with-sap-s4hana/. 

 Despre Horváth & Partners 

Horváth & Partners este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005. Compania a fost înființată în Stuttgart, în 1981, de Prof. Dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania și are peste 1.000 de angajați. Horváth & Partners are birouri în Germania (Berlin, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, München și Stuttgart), Austria, România, Elveția, Ungaria, Arabia Saudită și Emiratele Arabe, Statele Unite ale Americii, dar consultanții companiei stau la dispoziția clienților la nivel global. Horváth & Partners este membră a Cordence Worldwide, cea mai importantă alianță activă la nivel mondial, formată din companii de consultanță în management de prestigiu, cu aproape 70 de birouri în 25 de țări, situate pe trei continente, totalizând peste 5.100 de consultanți. Pe piața din România, Horváth & Partners oferă o gamă largă de servicii de consultanță în domeniul managementului performanței și optimizarea performanței organizațiilor private și publice: de la management strategic și inovație, managementul proceselor și organizare, până la controlling, managementul operațiunilor și achizițiilor, training-uri, consultanță în vânzări și IT. Principiul de consultanță al Horváth & Partners se bazează pe o cooperare intensivă, în parteneriat și orientată pe soluții, alături de clienți. Unul dintre principiile de bază, care diferențiază Horváth & Partners, este sprijinirea clientului pe parcursul întregului proces de transformare, de la elaborarea conceptelor strategice, până la implementarea și ancorarea acestora în cadrul companiei. Vă rugăm să vizitați website-ul nostru la: www.horvath-partners.com/ro.