• Pentru producătorii de lactate și mezeluri, creșterea populației poate genera o majorare a vânzărilor de circa 340 milioane lei, respectiv 550 milioane lei pentru următoarele 12 luni;
• Astfel, creșterea consumului de lactate și mezeluri poate produce o creștere a veniturilor retailerilor de aproximativ 1,4 – 1,5 miliarde lei în următoarele 12 luni, conform unui studiu coordonat de Horváth & Partners, ale cărei rezultate finale vor fi publicate în iunie;
• Cererea pentru alte produse de consum care satisfac nevoile de bază ale populației suplimentare ar putea genera o creștere a vânzărilor pentru retaileri de 700 milioane lei în următoarele 12 luni. 

Din perspectiva cererii, producătorii de mezeluri și lactate ar putea reprezenta unul din sectoarele mai puțin afectate de criza COVID-19 și criza financiară care ar putea fi generată de aceasta. Scăderea consumului de mezeluri și lactate din categoria HoReCa, rezultat din închiderea temporară a restaurantelor și limitarea semnificativă a turismului, ar putea fi parțial compensată de o creștere a consumului produsă de cei 1,3 milioane de români reveniți în țară pe perioada pandemiei, potrivit unei analize a companiei de consultanță în management, Horváth & Partners. Aceste date au fost extrase din concluziile preliminare ale studiului „Cum va arăta viitorul pentru producătorii de lactate și mezeluri din România?”, pe care compania îl derulează în prezent cu ajutorul mai multor experți din industriile cercetate. 

Din analizele reprezentanților Horváth & Partners, vânzarea produselor de bază, cum sunt produsele din carne și lactatele, se va majora datorită afluxului de români reîntorși în țară, având potențialul de a crește consumul cu aproximativ 550 milioane lei în cazul produselor din carne și cu circa 340 milioane lei pentru lactate în următoarele 12 luni, valori exprimate în prețuri de producător. Astfel, vânzările retailerilor pe cele două categorii ar putea crește cu aproximativ 1,4 – 1,5 miliarde lei. 
De asemenea, veniturile suplimentare apărute ca urmare a creșterii cererii pentru alte categorii de produse ar putea fi de aproximativ 700 milioane lei. Aceste categorii de produse satisfac nevoile de bază ale populației și includ fructele, legumele, uleiul, orezul, făina, mălaiul, pastele, produsele de igienă etc.

Cel mai probabil, această cerere suplimentară, datorată românilor reveniți în țară, va crește consumul produselor de tip private label și economice din portofoliile retailerilor. Acest fapt va face necesară colaborarea eficientă între marile lanțuri de magazine și producătorii cu capacități de producție utilizate sub capacitate. 

„Criza cauzată de coronavirus afectează multe domenii, dar poate contribui semnificativ și la creșterea vânzărilor în industrii ca cea a producătorilor de carne și lactate sau retail. Românii care lucrau în diferite țări europene au revenit în țară, începând cu debutul pandemiei. În prezent, statisticile arată că avem 1,3 milioane de oameni care s-au întors în România și care vor rămâne, cel mai probabil, până când pandemia va trece și economiile dezvoltate din vestul Europei își vor reveni. Aceștia vor contribui într-o mare măsură la creșterea vânzărilor de carne, mezeluri și produse pe bază de lapte, precum și la creștere altor categorii de produse de subzistență”, a explicat Kurt Weber (foto), Director General al Horváth & Partners România.

Reprezentantul Horváth & Partners consideră că este important ca statul să încerce să îi convingă pe românii reveniți temporar să rămână permanent în țară. Acest lucru s-ar putea realiza prin politici guvernamentale de educație, respecializare, specializare digitală și susținere financiară. Astfel se pot crea premisele ca acest consum suplimentar să rămână în România și chiar să se diversifice, cuprinzând și alte categorii de produse. “În prezent, derulăm un studiu la nivel local, al cărui scop este determinarea impactului pe care pandemia îl are și îl va avea în viitor asupra industriei cărnii și lactatelor, precum și asupra comportamentului consumatorului român, a frecvenței cumpărăturilor și a modului în care marile lanțuri de retail se adaptează perioadei post pandemie”, a conchis Kurt Weber. 

În definirea planurilor de dezvoltare, directorii executivi trebuie să țină seama de patru forțe majore care transformă peisajul global al afacerilor: globalizarea și apariția unui nou tip de regionalizare; accelerarea concurenței globale în domeniul tehnologiei; demografiile îmbătrânite și cursa împotriva schimbărilor climatice. Pandemia COVID-19 nu modifică fundamental arhitectura gestionării eficiente a riscurilor geopolitice, dar va accelera traiectoria fiecăreia dintre aceste tendințe, se arată în raportul EY Perspective geostrategice în 2020.

„Impactul pandemiei provocate de COVID-19 asupra companiilor va fi multidimensional, afectând lanțurile de aprovizionare, resursele umane, veniturile, reputația și gradul de conformitate. <<Cartografierea>> acestor efecte este extrem de importantă în contextul schimbărilor rapide din mediul guvernamental și din cadrul politicilor publice. La fel de importante sunt monitorizarea modului în care pandemia va interacționa cu aceste  patru  megatendinte  – globalizarea, tehnologia, demografia și mediul înconjurător – și evaluarea rezultatelor acestora în întreaga organizație”, spune Bogdan Ion (foto), Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Globalizare: un nou curent regionalist prinde avânt

În doar câteva săptămâni, COVID-19 a determinat țările din toată lumea să își închidă granițele. În același timp, instituțiile guvernamentale multilaterale nu au reușit să ofere un răspuns de combatere a efectelor pandemiei coordonat la nivel global. Cu toate că acestea nu reprezintă semne ale sfârșitului globalizării, este clar că pandemia, care ar putea intensifica sentimentele naționaliste și populiste, va genera noi tendințe. Companiile vor fi nevoite să își ajusteze planurile în zone precum diversificarea lanțului de aprovizionare, în care numeroase multinaționale adoptaseră deja o strategie de tipul „China plus o altă sursă”. Preocupările legate de biosecuritate vor amplifica regionalizarea și localizarea.

Tehnologie: competiția globală se intensifică

Tehnologia și inovația s-au dovedit esențiale pentru supraviețuirea și succesul afacerilor, iar criza îi forțează pe întârziații în materie de digitalizare, telemuncă și comerț electronic să recupereze peste noapte. Atât soluțiile pe termen scurt, cât și cele pe termen lung pentru situația provocată de COVID-19 vor depinde de tehnologie, cu atât mai mult cu cât escaladarea rapidă a activității sociale și profesionale în online a creat un mediu mai vulnerabil la campanii de dezinformare și atacuri cibernetice. Implicațiile economice și de securitate națională ale acestor schimbări și provocări vor accelera și intensifica natura geopolitică a competiției tehnologice.

Demografie: îmbătrânirea populației este
determinantă pentru reechilibrarea globală

Pandemia accentuează consecințele sociale, economice și politice ale îmbătrânirii populației. Profilul demografic al unei țări va modela poverile operaționale și în materie de costuri impuse de pandemie: societățile mai îmbătrânite se vor confrunta cu consecințe mai grave din punct de vedere economic și al pierderilor de vieți omenești provocate de această boală și, posibil, cu o revenire mai lentă a economiei. Națiunile cu o populație preponderent tânără, care se confruntă cu rate mari ale șomajului și cu fenomene de dislocare economică din cauza pandemiei, prezintă riscuri mai mari de tulburări sociale.

Protecția mediului: cursa contra-cronometru continuă

Chiar dacă a contribuit la reducerea drastică a emisiilor, COVID-19 a eliminat din prim plan tema politicilor privind schimbarea climatică. Nu se știe când și cum va reapărea acest subiect, dar va reapărea. Se știe că incertitudinile și dificultățile economice diminuează importanța preocupărilor legate de mediu, dar legiuitorii din Europa și poate și cei din Statele Unite s-ar putea folosi de această criză pentru a acorda o mai mare prioritate energiei și investițiilor „verzi”.

Pandemia accelerează transformări fundamentale în activitatea economico-socială, cum ar fi reducerea deplasărilor la și de la locul de muncă și numărul călătoriilor cu avionul. Aceste tendințe s-ar putea păstra și după atenuarea crizei, iar companiile și oamenii vor învăța să lucreze, să formeze și să-și susțină echipele, să-și deservească clienții și să trăiască fără a se urca în avion. În același timp, numeroși mari investitori instituționali vor continua să se concentreze asupra sustenabilității business-ului, chiar și în plină criză provocată de COVID-19.

Cum va afecta COVID-19 riscurile politice la nivel mondial?

Pandemia evoluează în moduri și ritmuri diferite în regiunile din jurul lumii, având drept rezultat implicații economice, politice și sociale divergente. COVID-19 a accentuat încetinirea creșterii economice a Chinei, dar Beijingul are antecedente în a profita de crize pentru a face schimbări geostrategice cu beneficii pe termen lung și ar putea să procedeze la fel.

În Uniunea Europeană, presiunile în direcția fragmentării au fost evidențiate de un răspuns la pandemie care, cel puțin până în acest moment, a fost greoi și lipsit de coordonare. În Statele Unite, pandemia amână alegerile prezidențiale și convențiile partidelor și nu anunță o posibilă schimbare politică majoră după luna noiembrie.

Într-un context mai larg, piețele emergente sunt afectate semnificativ de scăderea abruptă a exporturilor de mărfuri, a remiterilor și a încasărilor din turism. Pe fondul creșterii costurilor cu gestionarea pandemiei, astfel de șocuri de cont curent ar putea cataliza tulburări politice.

Ce înseamnă toate acestea pentru companii?

În prezent, companiile se concentrează asupra continuității afacerilor, dar trebuie și să monitorizeze situația și să evalueze riscul expunerii angajaților lor la noul coronavirus și efectele asupra întregului lor lanț valoric. Deși COVID-19 monopolizează acum titlurile de presă și a pus în așteptare toate celelalte teme economice și politice geostrategice, subiectul se va stinge și puterea sa va dispărea. Companiile ar trebui să înceapă să se gândească la următorul pas, adică reluarea sau revenirea la un nivel normal al activității. Să înceapă să facă planuri pentru ceea ce se va întâmpla dincolo de noua normalitate care va apărea când pandemia va fi de domeniul trecutului

Acțiunea Societății Naţionale de Gaze Naturale ROMGAZ se află pe un trend ascendent, asta după ce compania a publicat Strategia de Dezvoltare/ Investitii pentru perioada 2020-2025, prin care se previzionează un program de investiţii de circa 15,69 miliarde de lei. Adrian Volintiru, directul general al ROMGAZ a declarat: „ Investiţiile joacă un rol determinant în reducerea declinului natural al producţiei, atât prin descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi cât şi prin îmbunătăţirea gradului de recuperare actual, prin reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea facilităţilor existente, dar şi în valorificarea unor noi oportunităţi de creştere şi diversificare. Astfel, programul de investiţii pe perioada de referinţă, va fi orientat în cea mai mare parte către producţia de gaze naturale (circa o treime din sumă), asocieri/parteneriate în proiecte offshore (Marea Neagră) şi producere- stocare energie electrică (o altă treime din sumă, respectiv 5, 475 miliarde lei), diversificare –petrochimie şi producţia energie electrică, diferenţa până la 15,69 miliarde de lei total investiţii pentru următorii 5 ani. Doresc să menţionez însă că elaborarea strategiei s-a bazat pe scenariul business as usual, neţinând cont de situaţia curentă a pandemiei de COVID 19 şi se impune revizuirea informaţiilor îndată ce vor exista prognoze macroeconomice cu un grad de certitudine mai ridicat”.

De asemenea, domnia sa este de părere că investitorii au înțeles programul ambițios de investiții pe care managementul și l-a asumat, iar creșterea prețului acțiunii reprezintă un plus de încredere pe care aceștia îl investesc în companie. În ciuda perioadei grele ( iarnă caldă și pandemia de COVID) și a reducerii prețului gazelor și a cifrei de afaceri, Romgaz a reușit o scădere a cheltuielilot cu 22% generând pe primul trimestru un profit mai mare cu 114 milioane de lei față de cel bugetat.

Apariţia pandemiei de COVID 19 a general turbulenţe semnificative la nivelul economiei globale precum şi un grad ridicat de incertitudine. Revenirea la ritmul iniţial de creştere economică depinde într-o măsură covârşitoare de capacitatea de adaptare a companiei la cerinţele pieţei şi la diversificarea tipurilor de servicii şi produse pe care aceasta le oferă.

Luând în considerare cele de mai sus, Romgaz îşi propune să fie un jucător activ, profitabil şi competitiv pe piaţa de producţie de gaze naturale şi a energiei electrice precum şi să intre pe noi pieţe, cum ar fi piaţa produselor petrochimice.

Comisia Europeană salută acordul încheiat între statele membre în cadrul Consiliului cu privire la regulamentul de instituire a unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE). Decizia reprezintă un pas important în lupta comună a UE împotriva consecințelor socioeconomice ale pandemiei de coronavirus.

Sprijinul financiar acordat statelor membre în cadrul SURE va deveni disponibil odată ce toate statele membre își vor fi asumat și vor fi semnat în mod voluntar acorduri de garantare cu Comisia. Apoi, inițiativa SURE va deveni operațională, iar UE va fi în măsură să sprijine statele membre în ceea ce privește protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemia de coronavirus prin acordarea de împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde de euro în condiții avantajoase.

Aceste împrumuturi vor contribui la finanțarea programelor de lucru cu normă redusă ale statelor membre și a altor măsuri similare, precum și a unor măsuri de sănătate auxiliare la locul de muncă, instituite pentru a se asigura că lucrătorii și persoanele care desfășoară o activitate independentă continuă să primească un venit adecvat, iar întreprinderile își mențin personalul și se asigură că acesta poate lucra într-un mediu sigur.

Prin protejarea capacității de producție a economiilor noastre, SURE va contribui, de asemenea, la o redresare mai rapidă și completă odată ce urgența sanitară va fi depășită.

Comisia a mobilizat încă 122 de milioane EUR din programul său de cercetare și de inovare, Orizont 2020, pentru activitățile de cercetare urgent necesare în ceea ce privește noul coronavirus. Noua cerere de exprimare a interesului contribuie la angajamentul în valoare de 1,4 miliarde EUR al Comisiei în favoarea inițiativei „Răspunsul mondial la coronavirus”, lansată de președinta Ursula von der Leyen la 4 mai 2020.19/05/2020

Noua cerere de exprimare a interesului este cea mai recentă din seria unor acțiuni de cercetare și de inovare finanțate de UEîn vederea combaterii coronavirusului. Ea completează acțiunile anterioare vizând dezvoltarea de metode de diagnosticare, de tratamente și de vaccinuri prin consolidarea capacității de a producție și prin implementarea unor soluții ușor disponibile pentru a rezolva rapid nevoile urgente. De asemenea, ea va îmbunătăți înțelegerea impactului comportamental și socioeconomic al pandemiei.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Mobilizăm toate mijloacele de care dispunem pentru a combate această pandemie prin testări, tratamente și măsuri preventive. Pentru a reuși să combatem coronavirusul, însă, trebuie să înțelegem, de asemenea, cum afectează aceasta societatea noastră, precum și care ar fi modul optim de implementare rapidă a acestor intervenții. Trebuie să explorăm soluții tehnologice pentru a produce mai rapid echipamente și materiale medicale, pentru a monitoriza și a preveni răspândirea bolii, precum și pentru a asigura o mai bună îngrijire a pacienților.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Sprijinim autoritățile din domeniul sănătății, profesioniștii din domeniul sănătății și publicul larg din toate statele membre în ceea ce privește combaterea crizei cauzate de coronavirus. În acest scop, implementăm tehnologii și instrumente inovatoare care pot fi utilizate rapid pentru prevenție, pentru tratamente optime și pentru redresarea în urma acestei pandemii, precum și pentru a ne pregăti să facem față urmărilor sale. Printre acestea se numără soluții și tehnologii digitale, precum telemedicina, datele, inteligența artificială, robotica și fotonica.”

Proiectele finanțate în temeiul prezentei cereri de exprimare a interesului ar trebui să transforme procesele de fabricație în vederea producerii rapide de materiale și de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratare și prevenire, precum și să dezvolte tehnologii medicale și instrumente digitale pentru a îmbunătăți detectarea, supravegherea și îngrijirea pacienților. Noile activități de cercetare vor folosi cunoștințele obținute de la grupuri mari de pacienți (cohorte) din întreaga Europă, iar o mai bună înțelegere a impactului comportamental și socioeconomic al pandemiei de coronavirus ar putea contribui la îmbunătățirea strategiilor de tratament și de prevenire.

Termenul de depunere a propunerilor este 11 iunie 2020, deoarece cererea de exprimare a interesului se va concentra pe obținerea de rezultate rapide. Europa și lumea în general au nevoie urgentă de soluții inovatoare pentru limitarea și atenuarea pandemiei, precum și pentru o mai bună îngrijire a pacienților, a supraviețuitorilor, a grupurilor vulnerabile, a personalului medical din prima linie și a comunităților acestora. Din acest motiv, Comisia are ca scop să permită demararea cât mai rapidă a activităților de cercetare, prin intermediul unor termene mai scurte de pregătire a propunerilor și de evaluare a acestora.

Noile soluții trebuie să fie disponibile și accesibile ca preț pentru toți, în conformitate cu principiile răspunsului mondial la coronavirus. În acest scop, Comisia va include clauze de partajare rapidă a datelor în acordurile de grant care rezultă în urma acestei noi cereri, pentru a se asigura că rezultatele și constatările pot fi utilizate imediat.