În continuarea eforturilor Ministerului Afacerilor Externe pentru asistarea cetățenilor români în contextul măsurilor restrictive impuse de tot mai multe state în vederea gestionării epidemiei de COVID-19, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marți, 17 martie 2020, o convorbire telefonică cu omologul ungar, Péter Szijjártó.

 Discuția a survenit pe fondul deciziei Ungariei de a închide granițele pentru traficul de persoane, decizie care a devenit aplicabilă începând cu data de 17 martie, ora 00.00, situație care, în absența unei notificări prealabile oficiale,  a dus la crearea unor blocaje la frontiera dintre Austria și Ungaria, pe sensul de intrare pe teritoriul ungar.

 În acest context și pe fondul semnalelor multiple primite din partea cetățenilor români aflați la punctul de frontieră Nickelsdorf care doresc să revină în România din diferite state europene, ministrul Bogdan Aurescu a semnalat situația umanitară creată, prin prezența unui număr considerabil de familii cu copii și persoane în vârstă (în total peste 3500 de persoane până la acest moment), și a solicitat adoptarea de urgență de către autoritățile ungare a unor măsuri care să permită reluarea tranzitului acestora pe teritoriul ungar. 

Ministrul Bogdan Aurescu a accentuat caracterul foarte sensibil al situației create, inclusiv ca urmare a faptului că informațiile nu au fost disponibile cu suficient timp în prealabil, și a solicitat sprijinul omologului său pentru crearea de urgență de către autoritățile ungare a unui coridor umanitar care să permită tranzitul continuu prin Ungaria spre România al tuturor cetățenilor români aflați în prezent la frontiera dintre Austria și Ungaria.

Ministrul Péter Szijjártó a confirmat că Ungaria va sprijini, ca măsură de excepție, aplicată o singură dată, repatrierea cetățenilor români în cel mai scurt timp posibil, urmând ca detaliile efective privind intrarea pe teritoriul Ungariei și tranzitarea acestuia până la granița cu România să fie stabilite, și apoi măsurile implementate, de autoritățile de resort ale ministerelor de interne din cele două țări.

Cei doi miniștri de externe au convenit să păstreze legătura pe durata acestei zile pentru a monitoriza deblocarea în teren a situației și revenirea cu bine în țară a cetățenilor români.

În paralel, pe același subiect, ministrul Bogdan Aurescu a ținut legătură și cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg.

De asemenea, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, tot astăzi,17 martie 2020, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, a avut o întrevedere, la sediul Ministerul Afacerilor Externe, cu ambasadorul Ungariei la București, Botond Zákonyi, în care au fost efectuate, și pe acest canal diplomatic, solicitările menționate mai sus. Complementar, partea română a semnalat cu acest prilej și liniile directoare adoptate de Comisia Europeană la 16 martie 2020 cu privire la managementul frontierelor în vederea protecției sănătății și asigurării disponibilității bunurilor și a serviciilor esențiale în interiorul Uniunii Europene, care fac referire la obligația statelor membre de a facilita tranzitul cetățenilor și a rezidenților UE care revin în statul de reședință.

 MAE precizează că un demers similar a fost făcut și de ambasadorul României la Budapesta pe lângă subsecretarul de stat pentru dezvoltarea relațiilor cu Europa și SUA din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Exterior al Ungariei, Ferenc Kumin.

Astăzi, 17 martie, Comisia Europeană a aprobat un pachet de investiții în valoare de peste 1,4 miliarde EUR din fonduri UE în 14 proiecte mari de infrastructură din 7 state membre, și anume Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România și Spania. Proiectele acoperă mai multe domenii-cheie, cum ar fi mediul, sănătatea, transportul și energia, pentru o Europă mai inteligentă și cu emisii scăzute de carbon. Acestea reprezintă o investiție masivă pentru a stimula economia, pentru a proteja mediul și pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și bunăstarea socială.17/03/2020

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „În vremuri care pun greu la încercare continentul nostru, este esențial ca politica de coeziune să își mențină rolul de a sprijini economia în beneficiul cetățenilor. „Adoptarea de astăzi a proiectelor majore demonstrează că finanțarea UE și, în special, politica de coeziune oferă rezultate concrete, ajutând regiunile și orașele să devină un spațiu mai sigur, mai curat și mai confortabil pentru locuitori și întreprinderi. Multe dintre proiectele aprobate contribuie, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european. În momentul în care Comisia Europeană, statele membre și regiunile își unesc forțele, putem obține rezultate importante.”

Asigurarea accesului la apă curată și la asistență medicală mai bună în România

486,6 milioane EUR din Fondul de coeziune vor asigura accesul la o mai bună apă potabilă și la tratarea adecvată a apelor reziduale, de care vor beneficia peste 400 000 de persoane din sud-vestul României. precum și prevenirea contaminării apelor subterane în județul Suceava, de care vor beneficia 220 000 de locuitori.

Apoi, UE va investi 47 de milioane EUR din Fondul european de dezvoltare regională pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența serviciilor medicale în regiunea de nord-est. Datorită acestei investiții, care va fi în beneficiul a 90 000 de locuitori, pacienții vor primi un tratament de înaltă calitate, iar numărul deceselor și al dizabilităților pe termen lung va fi redus.

Îmbunătățirea rețelei feroviare din Croația

Peste 119 milioane EUR din Fondul de coeziune vor finanța achiziționarea a 21 de noi trenuri electrice pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor pentru a reduce întârzierile și pentru a încuraja mai multe persoane să utilizeze un tip de transport durabil. Acest proiect va contribui la modernizarea materialului rulant al țării și la îmbunătățirea conectivității și mobilității, cu consecințe economice pozitive. Se vor reduce timpul de deplasare, zgomotul, vibrațiile și costurile de exploatare, iar siguranța va crește.

O aprovizionare cu energie mai fiabilă și mai eficientă în Cehia

Datorită unei investiții de aproape 37 de milioane EUR din Fondul european de dezvoltare regională, se va construi o nouă linie electrică cu dublu circuit, eficientă și fiabilă între Přeštice și Vítkov în regiunile Plzeň și Karlovy Vary din Cehia. Pe lângă faptul că este o infrastructură esențială care conectează sistemele energetice din diferite țări ale UE, acest proiect va spori securitatea energetică și generarea de energie din surse regenerabile. Întreruperile regionale și căderile de rețea se vor rări.

Creșterea siguranței în caz de inundații și îmbunătățirea gestionării durabile a apei în Ungaria

Peste 49 de milioane EUR din Fondul de coeziune vor crește siguranța împotriva inundațiilor pentru populația și economia din valea râului Tisa, în special ca răspuns la inundațiile extreme din ultimele decenii.

În plus, aproape 96 de milioane EUR din Fondul de coeziune vor proteja, de asemenea, peste 132 000 de locuitori împotriva riscului de inundații în partea superioară a râului Tisa. Acest proiect include, de asemenea, îmbunătățirea gestionării durabile a apei, sprijinind astfel economia bazată pe apă.

Energie curată și servicii de transport mai bune în Polonia

Datorită unei investiții a UE de peste 54 de milioane EUR din Fondul de coeziune, vor fi construite o linie de transport al energiei electrice și substații electrice în nordul și în nord-vestul Poloniei. Acoperind o zonă de aproape 380 km, proiectul va sprijini generarea și distribuția de energie curată și sigură, reducând emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului.

În plus, aproape 85 de milioane EUR din Fondul european de dezvoltare regională vor îmbunătăți transportul public în Olsztyn prin extinderea rutelor existente de transport cu tramvaiul și autobuzul și prin instalarea unui sistem inteligent de transport. În acest fel, mai multe persoane vor fi încurajate să utilizeze transportul public, iar congestionarea traficului va fi redusă cu consecințe pozitive pentru mediul urban.

Apoi, Fondul de coeziune va investi peste 38 milioane EUR pentru modernizarea rețelei de tramvaie în Bydgoszcz, în regiunea Kujawsko-Pomorskie. Datorită acestui proiect, aproximativ 350 000 de locuitori vor profita de creșterea confortului și a accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă, precum și de reducerea traficului și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În plus, cu o investiție de peste 76 de milioane EUR din Fondul european de dezvoltare regională, Polonia va moderniza patru linii de cale ferată, cu o lungime totală de aproape 52 km în regiunea Śląskie. Astfel se vor reduce timpii de deplasare și poluarea aerului, asigurând totodată o mai bună interoperabilitate și siguranță a sistemului feroviar.

Modernizarea transportului public în Portugalia

Fondul de coeziune va investi 107 milioane EUR pentru modernizarea sistemului de linii de metrou din Porto. Acest lucru va face ca transportul public al orașului să devină mai atrăgător, va reduce traficul și poluarea și va garanta călătorii mai sigure, mai rapide și mai confortabile.

Îmbunătățirea conexiunii feroviare în coridorul atlantic

Fondul european de dezvoltare regională va investi 265 de milioane EUR pentru a îmbunătăți peste 178 km din legătura feroviară pe linia de mare viteză de 715 km Madrid-Lisabona, în special în zona Extremadura. Acest lucru va fi benefic pentru transportul de persoane pe distanțe mari și pentru transportul de călători, cu beneficii economice și de mediu pozitive. Acest proiect face parte din coridorul atlantic al rețelei TEN-T care leagă Europa de sud-vest de restul UE.

Context

Proiectele majore sunt investițiile pe scară largă ale politicii de coeziune, cu o valoare de peste 50 milioane EUR fiecare. Având în vedere contribuția financiară mare a UE la aceste proiecte, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională sau al Fondului de coeziune, ele fac obiectul unei proceduri de evaluare specifice și al unei decizii finale a Comisiei Europene.

În perioada de programare 2014-2020, 310 proiecte majore au beneficiat deja de sprijin din partea politicii de coeziune.

Inițiativa JASPERS(link is external) (Asistență comună în vederea sprijinirii proiectelor în regiunile europene), reunind experți independenți care asistă administrațiile locale, regionale și naționale în pregătirea unor proiecte mari de infrastructură finanțate din fonduri UE, a jucat un rol important în fiecare dintre aceste proiecte, consiliind statele membre și beneficiarii pe parcursul elaborării proiectului sau în etapa de evaluare a cererii de finanțare.

Evoluția epidemiei cu COVID-19 la nivel global reprezintă o provocare fără precedent pentru toate statele afectate. De la începutul acestei crize, Ministerul Afacerilor Externe a acționat atât în sensul contribuției la eforturile comune de limitare a răspândirii acestei epidemii, cât și în sensul protejării cetățenilor români din străinătate.

Având în vedere prioritatea constantă a MAE pentru cetățenii români din străinătate, mai ales în contextul actual, în perioada imediat următoare, MAE va continua în mod susținut aceste eforturi, în limitele posibilităților reale de acțiune în teren și a competențelor sale. MAE atrage atenția asupra faptului că, pe măsură ce autoritățile tot mai multor state înăspresc măsurile restrictive de tranzit transfrontalier, capacitatea de acțiune a MAE se reduce în consecință, acestea afectând în mod substanțial posibilitățile de identificare a unor soluții reale pentru facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români din străinătate.

Totodată, începând de astăzi, 17 martie, MAE a alocat o linie telefonică suplimentară ce poate fi apelată de către cetățenii români din străinătate care se confruntă cu situații dificile, în vederea identificării de soluții pentru revenirea în țară.

Această linie telefonică vine în completarea numerelor disponibile pentru fiecare misiune diplomatică sau oficiu consular și care sunt disponibile pe pagina de internet a MAE – www.mae.ro/romanian-missions.

Astfel, MAE recomandă cetățenilor români să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul în care se află sau numărul de telefon 00 40 21 431 20 59 pentru notificarea prezenței în statele în care se află la acest moment și comunicarea datelor de contact. Aceste elemente vor permite MAE o mai bună evaluare a situațiilor problematice la acest moment și identificarea de soluții punctuale, împreună cu alte state.

În context, MAE precizează că, până în prezent, au fost realizate multiple demersuri pentru facilitarea revenirii în țară a unor cetățeni români care se aflau în străinătate, fie ca turiști, fie în tranzit, fie în situații de urgență medicală și care au fost afectați în mod direct de măsurile adoptate de către statele în care se aflau, statele de tranzit sau de măsura adoptată de autoritățile române privind suspendarea zborurilor înspre și dinspre Italia.

Astfel, prin aceste demersuri și în cooperare cu alte state, de la începutul lunii martie, mai mulți cetățeni români au revenit în siguranță în România:

– 14 studenți români care se aflau în Cehia în cadrul unui program de schimb de experiență au revenit la București la data de 13 martie.

– 17 cetățeni români aflați în Italia în momentul adoptării de către Guvernul Italian a măsurii carantinei asupra întregului teritoriu al Italiei și suspendarea zborurilor de către autoritățile române înspre și dinspre Italia au revenit în țară pe 13 și 14 martie.

– 22 de cetățeni români aflați în Maroc au revenit în țară în perioada 13-16 martie

– 16 cetățeni români aflați pe vasul de croazieră Costa Magica și care au revenit în țară în data de 15 martie.

– în aceeași zi, alți 2 cetățeni români care se aflau în Mongolia au revenit în țară.

– 50 de cetățeni români care se aflau pe vasul de croazieră Costa Fortuna acostat în Singapore au revenit în țară la 11, respectiv 16 martie.

– 16 cetățeni români care se aflau pe vasul de croazieră Grand Princess în SUA au revenit în țară pe 12, respectiv 16 martie.

MAE reînnoiește apelurile făcute anterior privind evitarea călătoriilor care nu sunt esențiale și recomandarea ca turiștii sau cetățenii români aflați temporar în străinătate să revină de urgență în țară.

De asemenea, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la nivelul MAE funcționează o celulă de criză care lucrează permanent și coordonează eforturile misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României pentru identificarea de soluții optime pentru diferitele categorii de cetățeni români care se află încă în străinătate, fără o posibilitate reală de a-și continua șederea în acele state.

Tot din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, urmare coordonării cu ministrul afacerilor externe ceh Tomas Petricek, cu care a avut o discuție telefonică, Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles a făcut demersuri în cursul zilei de ieri pentru un demers coordonat la nivel UE în vederea repatrierii turiștilor cetățeni europeni aflați în state din afara Europei.

MAE face apel la cetățenii români de a da dovadă de înțelegere și responsabilitate și de a evalua în mod responsabil oportunitatea călătoriilor în străinătate în acest moment. Astfel de călătorii pot antrena riscuri majore, periclitând siguranța cetățenilor și posibilitatea acestora de revenire în țară. Totodată, MAE face apel la cetățenii români cu domiciliu sau reședința în străinătate de a respecta cu strictețe recomandările autorităților din aceste state și subliniază că deplasările către România nu sunt recomandate. Aceste deplasări pot fi afectate de restricțiile impuse de statele de tranzit și pot constitui un factor suplimentar de propagare a infecției cu COVID-19, punând astfel în pericol siguranța celor de acasă.

București, 17.03.2020 – CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea din România, lansează astăzi Apple Pay, o soluție care transformă plățile mobile oferind ușurință în utilizare, securitate și confidențialitate.

Securitatea și confidențialitatea sunt la baza Apple Pay. Atunci când clienții folosesc un card de debit sau de credit cu Apple Pay, datele cardului nu sunt stocate pe dispozitivul folosit, nici pe serverele Apple. În schimb, un număr unic criptat este asociat și salvat într-un format criptat pe dispozitiv într-un cip securizat și certificat (Secure Element).

Apple Pay este usor de configurat, iar clienții se pot bucura în continuare de toate avantajele și beneficiile oferite de cardurile CEC Bank. Pentru plățile în magazine, Apple Pay este compatibil cu modelele iPhone SE, iPhone 6 sau modelele mai noi și cu Apple Watch.

Utilizarea Apple Pay este gratuită, atât în țară, cât și în străinătate, iar plățile cu cardul, prin telefonul mobil sau Apple Watch sunt realizate fără taxe sau comisioane.

Pentru mai multe informații despre Apple Pay, vizitați http://www.apple.com/apple-pay/.

***

Despre CEC Bank

CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent peste 2 milioane de clienți, cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de 29,3 miliarde lei, la sfârșitul anului 2018.

CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking și phone-banking (Tele CEC).

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank, iar în luna noiembrie a acestui an (a.c. 2019), în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei.

Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de CEC Bank pot fi obținute în orice unitate a Băncii, apelând gratuit Serviciul suport clienți la numărul de telefon 0.800.800.848 sau accesând site-ul www.cec.ro