Revoluția fiscală verde de care are nevoie Europa

0

LONDRA – În perioada 17-18 iulie, liderii Uniunii Europene se întâlnesc la Bruxelles pentru a încerca să ajungă la un acord cu privire la fondul de recuperare propus de 750 de miliarde de euro (852 miliarde de dolari). În prezent, statele membre nu sunt de acord cu mai multe aspecte, inclusiv cotele de subvenții și de împrumuturi din pachet precum și care sunt condițiile, dacă este cazul, în urma cărora se vor face plățile. Dar, odată ce liderii vor încheia un acord, cea mai importantă întrebare va fi modul în care statele membre ar trebui să cheltuiască banii. Răspunsul este departe de a fi evident.

Guvernele au două obiective potențial contradictorii. În primul rând, economiile europene au nevoie de o încurajare a cererii pentru a compensa restricțiile asupra formelor de consum „sociale” (restaurante, baruri, săli de concerte și altele asemenea) și pentru a sprijini cheltuielile persoanelor ale căror venituri au scăzut. Într-un recent document de lucru, cercetătorii de la Institutul Ifo din München au realizat sondaje la firmele germane pentru a arăta impactul deflaționist pe care îl are COVID-19 în prezent. Acest lucru sugerează că presiunile pe cerere sunt mai mari decât cele pe ofertă.

În al doilea rând, țările europene trebuie să-și asume mai deplin oportunitățile digitale și să progreseze rapid în direcția independenței de carbon în următorul deceniu. Prin urmare, Comisia Europeană a propus ca statele membre să cheltuiască o parte importantă din banii fondului de recuperare pentru investiții și reforme care promovează creșterea pe termen lung, încurajând tranzițiile ecologice și digitale.

Dar investițiile publice – pentru destinații precum noile legături feroviare de mare viteză, stațiile de încărcare a vehiculelor electrice sau pentru rețelele cu fibră optică – vor face prea puțin pentru a stimula cheltuielile în următorii ani. Astfel de proiecte de infrastructură au nevoie de timp pentru a trece prin comisii de planificare și necesită mulți ani pentru a fi ridicate. Tichetele de consum sau programele de tipul “rabla”, pe de altă parte, ar crește rapid cererea, dar nu ar face prea mult pentru a grăbi trecerea la o economie digitală durabilă, chiar dacă li s-ar oferi o tentă verde.

Cu toate acestea, există o modalitate prin care factorii de decizie politică pot sprijini cererea pe termen scurt, în același timp accelerând trecerea către neutralitatea carbonului: o reformă fiscală ecologică îndrăzneață, combinată cu compensații generoase prin intermediul sistemului de impozite și beneficii și cu finanțare ieftină pentru a ajuta firmele și gospodăriile să se adapteze.

Argumentul economic pentru un astfel de plan este simplu și larg acceptat. Prin creșterea costului de emisii nocive de gaze cu efect de seră, “impozitele ecologice” împing consumatorii și firmele să renunțe la activitățile poluante și conduc către conservarea rentabilă a energiei. Mai mult, impozitele ecologice cu o traiectorie ascendentă predeterminată stabilesc o cale credibilă pentru costurile viitoare ale poluării. Acest lucru oferă întreprinderilor și gospodăriilor claritatea de care au nevoie pentru a investi în inovații și echipamente care economisesc energie.

Sistemul european existent de comercializare a emisiilor de carbon nu a furnizat acest semnal de preț. Prețul carbonului a fost prea mic pentru prea mult timp pentru a induce modificări în consum și prea volatil pentru a oferi firmelor indicii credibile cu privire la costurile viitoare de poluare.

Corecțiile recente au adus sistemul mai aproape de o taxă pe carbon, dar prețul emisiilor de CO2 este încă de aproximativ 20 EUR pe tonă. Potrivit Băncii Mondiale, aceasta ar trebui să crească astăzi la aproximativ 50 de euro pe tonă și 70 de euro pe tonă până în 2030, pentru a fi în concordanță cu obiectivele de reducere a emisiilor din acordul climatic de la Paris.

Mai mult, schema de comercializare a emisiilor nu acoperă trei dintre cele mai poluante sectoare europene: construcțiile, transportul și agricultura. Aceste trei sectoare, împreună cu prelucrarea deșeurilor și alte activități, reprezintă 55% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Astfel, sunt încă necesare reforme naționale îndrăznețe privind impozitele ecologice.

În plus, statele membre ale UE ar trebui să reducă permanent impozitele pe muncă și să crească beneficiile sociale, începând de acum. Acest lucru ar oferi economiei un impuls imediat al cererii și ar consolida stimulentele de lucru.

Responsabilii de politici ar trebui să se asigure că reducerile de impozite și cheltuielile suplimentare aduc mai mult decât o compensare pentru introducerea impozitelor ecologice, care la rândul lor ar crește treptat în următorul deceniu. Între timp, fondurile europene ar putea compensa parțial inevitabila creștere temporară a deficitelor bugetare rezultate dintr-un astfel de amestec de politici.

Adevărat, impozitele ecologice pot fi problematice din punct de vedere politic, deoarece mulți vor pierde: inclusiv muncitorii din industriile poluante și persoanele care nu își permit să își izoleze casele sau să-și cumpere o mașină eficientă cu combustibil. Dar noile fonduri UE pot contribui la atenuarea acestor efecte.

La nivel regional, noul Fond de tranziție (Just Transition) din UE poate sprijini economiile locale în care sectoarele poluante sunt angajatori majori. Guvernele ar trebui să completeze această asistență cu programe naționale de investiții pentru a face impozitele ecologice mai acceptabile din punct de vedere politic în aceste regiuni.

Dar nu este suficient să oferi gospodăriilor și firmelor semnale de preț clare pentru a-și reduce emisiile. Au nevoie de mijloace de ajustare, de asemenea. Prin urmare, UE ar trebui să utilizeze o parte din noile sale fonduri pentru a oferi subvenții generoase și finanțare ieftină pentru investiții ecologice. Destinatarii ar trebui să includă municipalitățile, care sunt adesea responsabile pentru proiectele de transport public. Astfel de investiții nu numai că ar contribui la acceptarea politică pentru reformele ecologice, dar ar spori și eficiența noilor semnale de preț, ajutând firmele și gospodăriile să reacționeze la acestea.

Criza COVID-19 distrage lumea de la amenințarea continuă cu schimbările climatice. Dar nu ar trebui, deoarece fondul de recuperare al UE oferă guvernelor o oportunitate unică de a muta povara fiscală de pe muncă pe poluare. Iar asta guvernele ar trebui să o folosească.

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, director editorial Jurnalul, Economistul și ClubEconomic.ro

Salvarea acordului nuclear cu Iranul de Josep Borrell

0

BRUXELLES – Cu cinci ani în urmă la Viena, săptămâna aceasta, grupul E3/EU+3 (China, Franța, Germania, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE) și Iranul au convenit asupra Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA). Pentru a marca cea de a cincea aniversare a acestei ocazii, ar trebui să recunoaștem o realitate simplă: fără acest acord, Iranul ar fi putut dezvolta arme nucleare până acum, adăugând încă o sursă de instabilitate într-o regiune volatilă.

Astăzi, JCPOA se află sub o presiune considerabilă pe mai multe fronturi. Am convingerea că măsurile de conservare a acestuia nu sunt doar necesare, ci și urgente, din cel puțin două motive. În primul rând, a durat mai mult de 12 ani pentru ca comunitatea internațională și Iranul să depășească diferențele și să încheie un acord. Dacă JCPOA se pierde, nicio altă alternativă cuprinzătoare sau eficientă nu așteaptă să îi ia locul.

Preocupările comunității internaționale cu privire la programul nuclear al Iranului datează de multă vreme. Discuțiile purtate pentru a pune bazele unei soluții negociate au început în 2003 la inițiativa miniștrilor de externe francez, german și britanic, cărora li s-a alăturat la scurt timp Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe de atunci, Javier Solana. El și succesorii săi, Catherine Ashton și Federica Mogherini, care au fost sprijiniți de Serviciul European de Acțiune Externă, au păstrat întotdeauna ușa deschisă pentru o soluție diplomatică. Și, după multe încercări, JCPOA a devenit, în cele din urmă, o realitate.

Acordul nu ar fi fost posibil fără perseverență diplomatică. Acesta a necesitat implicarea deplină nu numai a Statelor Unite, ci și a Rusiei, Chinei și, bineînțeles, a Iranului. Acordul final a fost solid. Având mai mult de 100 de pagini și mai multe anexe, acesta stabilește toate detaliile pentru o reciprocitate clară: Iranul respectă restricțiile stricte privind programul său nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor economice și financiare legate de domeniul nuclear.

JCPOA este consacrat în dreptul internațional prin Rezoluția 2231 a CSONU (care trebuie să fie pusă în aplicare pe deplin). Acesta reprezintă un exemplu concludent pentru ceea ce pot realiza diplomația europeană și multilateralismul eficace în cadrul ordinii internaționale bazate pe norme. Însă procesul care a condus la acesta a fost de lungă durată și dificil, excluzând aproape orice altă șansă de a se ajunge la un acord.

În al doilea rând, JCPOA nu este doar un succes simbolic. Acesta și-a îndeplinit promisiunile și s-a dovedit a fi eficace. Datorită nivelului de acces fără precedent pe care l-a asigurat Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, AIEA a fost în măsură să confirme în 15 rapoarte consecutive de monitorizare în perioada ianuarie 2016-iunie 2019 că Iranul își îndeplinise toate obligațiile care îi reveneau în temeiul acordului. 

Ca atare, Europa și alți parteneri au ridicat sancțiuni, astfel cum se prevede în acord. Izolarea internațională a Iranului a luat sfârșit, creând premisele restabilirii relațiilor economice și comerciale normale cu restul lumii. Cu toate acestea, în mai 2018, SUA a decis să se retragă din JCPOA și să reinstituie sancțiuni în vederea aplicării unei noi strategii de „presiune maximă”.

Deși reinstituirea sancțiunilor impuse de SUA a avut în mod evident efecte negative asupra economiei și a poporului iranian, Iranul a continuat să adere la acord timp de încă 14 luni. Însă acum, Iranul acumulează din nou niveluri îngrijorătoare de uraniu îmbogățit și obține noi cunoștințe în domeniul nuclear. JCPOA continuă să se erodeze, iar temerile din trecut ies din nou la suprafață. 

În ianuarie, Franța, Germania și Regatul Unit și-au exprimat în mod oficial îngrijorarea cu privire la activitățile reînnoite de îmbogățire a uraniului ale Iranului și au îndemnat Iranul să revină la conformitatea deplină. În mod similar, Iranul și-a exprimat propriile preocupări, susținând că nu a primit beneficiile economice așteptate din ridicarea sancțiunilor.

În calitate de coordonator actual al JCPOA, voi continua să lucrez cu toate părțile rămase în acord, precum și cu întreaga comunitate internațională. Vom face tot posibilul pentru a menține ceea ce am realizat acum cinci ani și pentru a ne asigura că acordul rămâne eficace.

Este important de reținut că programul nuclear iranian continuă să fie supus unui control strict, natura sa pașnică fiind verificată în mod constant. Datorită regimului de inspecții al AIEA, cunoaștem în continuare multe lucruri despre programul nuclear iranian, chiar și în condițiile actuale. Însă, dacă acordul ar fi pierdut, am pierde această cunoaștere a situației și am regresa cu două decenii.

Sunt ferm convins că JCPOA a devenit o componentă-cheie a arhitecturii globale de neproliferare, motiv pentru care doresc să solicit în continuare ca toate părțile să își mențină angajamentul față de punerea sa deplină în aplicare. În ceea ce privește Iranul, acesta trebuie să revină la respectarea deplină a obligațiilor sale nucleare; însă trebuie, de asemenea, să poată beneficia de avantajele economice prevăzute în acord. Având în vedere că am instituit deja măsuri de protejare a societăților noastre împotriva sancțiunilor extrateritoriale impuse de SUA, în Europa putem face mai multe pentru a satisface așteptările Iranului în ceea ce privește comerțul legitim.

UE își va intensifica eforturile de a construi punți și de a reduce decalajele între toate părțile implicate. Am convingerea că, dacă reușim să menținem JCPOA și să asigurăm punerea sa deplină în aplicare, acesta poate deveni un pas înainte către abordarea altor preocupări comune, inclusiv cele legate de securitatea regională. 

Trebuie să revenim la o dinamică mai pozitivă. Atunci când vine momentul, trebuie să fim pregătiți să ne bazăm pe acord. UE este dispusă să facă acest lucru. Însă, primul pas este protejarea acordului nuclear cu Iranul așa cum este, în toate elementele sale, și ca toate părțile să își respecte pe deplin obligațiile.

Josep Borrell este Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene

Copyright: Project Syndidate, 2020.
www.project-syndicate.org

Cushman & Wakefield Echinox: Marile companii de tehnologie și-au majorat afacerile și echipele din România

0

Conform unei analize a Cushman & Wakefield Echinox, marile companii de tehnologie și-au majorat de patru ori afacerile și echipele din România în intervalul 2009 – 2019, la peste 3 mld. Euro și 50.000 de angajați.

Cele mai mari 50 de companii de tehnologie din România, care realizează software și soluții digitale pentru companiile din grup sau pentru terţi, și-au majorat în ultimii zece ani de circa patru ori cifra de afaceri și echipele din România, ajungând anul trecut la un rulaj cumulat de 3 miliarde de euro și peste 50.000 de angajați, potrivit unei analize Cushman & Wakefield Echinox.

Cea mai mare parte a acestor companii, precum Amazon, IBM, HP, Microsoft sau Oracle, se regăsesc și în topul celor mai mari companii de tehnologie la nivel global, fapt ce reconfirmă poziția României în topul celor mai dinamice hub-uri IT din lume.

Cu o contribuție de 5,5% la formarea PIB-ului României în 2019, sectorul tehnologiei a devenit un pilon important al economiei naționale, dar și al pieței imobiliare, în condițiile în care companiile din această industrie au fost în ultimul deceniu cel mai activ ocupant de birouri atât în București, cât și în celelalte centre universitare din ţară, precum Cluj, Timișoara sau Iași, generând, în medie, circa 40% din cerere.

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică indicau la nivelul anului 2018 un număr de 140.000 de angajați în industria IT din România, cea mai mare parte a acestora activând în București (46%), Cluj (12%), Timișoara (9%) și Iași (6%).

În contextul pandemiei Covid-19, în care procesele de digitalizare au fost accelerate atât în rândul companiilor, cât și în rândul administrațiilor publice, România este în poziția de a deveni un furnizor important de soluții tehnologice care să contribuie la eficientizarea sistemelor informatice.

Salariile medii nete ale angajaților români care activează în domeniul tehnologiei informației au fost în luna mai de circa 7.800 de lei (1.600 EUR), fiind cele mai mari din economia românească, dar printre cele mai mici din industria IT la nivel mondial, piață locală rămânând extrem de competitivă din punct de vedere al costurilor salariale.

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Evoluția pozitivă a companiilor de IT nu are doar rolul de a reconfigura structura economiei, ci și imaginea orașelor, daca ne gândim că dezvoltarea polului de birouri Floreasca – Barbu Văcărescu a fost în mare măsură determinată de nevoia de spaţii a celor de la Oracle, în timp ce zona Centru – Vest este în plină dezvoltare datorită unor companii precum IBM, Microsoft sau Bitdefender. Am observat în ultimii ani un apetit în creștere pentru spaţii în zonele centrale ale Bucureştiului, care oferă atât mai multe opțiuni de transport, cât și o varietate de facilități pentru petrecerea timpului după încheierea programului, precum restaurante, parcuri, teatre sau muzee. Prin încurajarea deprinderii competenţelor tehnologice la un număr cât mai mare de elevi și studenți, suntem siguri că piețele de IT și de birouri vor continua să se dezvolte într-un ritm accelerat și în următorul deceniu.”

Cristi Moga, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox: „De-a lungul ultimilor zece ani, piața de IT din România a trecut de la statutul de speranță la cel de certitudine în ceea ce privește nivelul de competenţă și talent al resurselor locale. Din fericire, actuala criză nu pare să influențeze acest lucru, ba din contră, analizând datele BNR, care ne arată că în primele cinci luni ale anului exporturile de servicii informatice au avansat cu 22% faţă de perioada similară a anului precedent, la aproape 1,9 miliarde de euro. În aceste condiții, ne așteptăm că industria de profil să își continue creșterea, atât prin dezvoltarea companiilor existente, cât și prin apariția unor firme noi, locale sau internaționale, susținând atât relansarea economiei locale, cât și cererea pentru spaţii de birouri moderne.”

Cristi Moga, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox

Stocul de birouri moderne din București și orașele regionale (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov) se ridică la aproximativ 4 milioane de metri pătrați, găzduind circa 350.000 de angajați din domenii diverse, precum IT, telecom, servicii financiare (bănci – asigurări), servicii profesionale (avocați – consultanți), media, etc.

Distribuția teritorială a angajaților din industria de IT și Telecomunicații (2018)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Evoluția procentuală a cifrei de afaceri, profitului net și a numărului de angajați ai celor mai mari 50 de companii de tehnologie din România (2009 – 2019)

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, prelucrare Cushman & Wakefield Echinox

***

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală, ce activează ȋn toate segmentele pieţei imobiliare şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

25 milioane de senzori de oxigen, fabricați de Bosch la Blaj

0

Fabrica Bosch de la Blaj anunță atingerea unei producții locale de 25 de milioane de senzori în ultimii cinci ani. Este prima unitate a companiei responsabilă de producerea noii serii de senzori de oxigen (lambda), nominalizată ca pilot pentru producția următoarelor generații. Bosch continuă astfel lupta cu emisiile de CO2 începută în 1960. Senzorii lambda sunt astăzi o componentă esenţială a sistemului modern de emisii care monitorizează şi reglează procesul de combustie, ajungând la a şasea generaţie. La Blaj, Bosch produce mai mult de jumătate din volumul generației cinci. Christian Stach, membru al consiliului de conducere Bosch pentru autoturisme, subliniază: „În ceea ce priveşte excelenţa în calitate şi competenţe, fabrica Bosch din Blaj afișează perspective pe termen lung, iar spaţiul de producţie al unității reprezintă un atuu valoros pentru divizia soluţiilor de propulsie din sectorul auto”. Alexander Firsching, director comercial al Bosch Automotive SRL, completează: „Acum zece ani, în parcursul activității mele profesionale în Asia, priveam cum China înregistra o evoluție pozitivă pe segmentul senzorilor lambda. Astăzi, mă bucură să văd că fabrica din Blaj poate concura, de la egal la egal, cu unitățile de producție de la nivel global”.

La Blaj, Bosch a deschis prima fabrică din România pentru componente de tehnică liniară, în 2007. În 2013 s-au deschis unităţi de producţie pentru soluţii de mobilitate prin diviziile Chassis Systems şi Gasoline Systems. Bosch reamintește că „produce la Blaj componente pentru industria auto: senzori de viteză a roților, senzori de turație a arborelui cotit, senzori şi componente electronice pentru grupul motopropulsor. Pentru creşterea competitivităţii şi eficientizarea producţiei, în cadrul unității de producție sunt implementate soluţii de industrie 4.0 precum Sistemul de monitorizare a producţiei şi Soluţii inteligente pentru sudura cu laser. Ca o recunoaștere a produselor sale de înaltă calitate, fabrica din Blaj a devenit, începând cu anul 2020, unitatea de producţie coordonatoare Bosch la nivel global pentru producția senzorilor de detonație”.

Primul studiu național despre situația tinerilor care au părăsit sistemul de protecție specială din România

0

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) și SOS Satele Copiilor au lansat joi, 16 iulie 2020, primul studiu despre situația tinerilor care au părăsit sistemul de protecție specială din România.

Studiul reprezintă o premieră la nivel național, deoarece până la acest moment nu a existat o evidență detaliată asupra situației și calității vieții și o vedere de ansamblu asupra tinerilor care ies din sistemul de protecție specială a copilului în România. Studiul a fost realizat de Asociația Sociometrics la cererea SOS Satele Copiilor România, cu sprijinul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA). Cercetarea i-a vizat pe toți cei 13.151 tineri care au părăsit sistemul de protecție specială între 2014-2017.

Enumerăm principalele rezultate ale cercetării:

·         proporția tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională este aproape dublă în cazul celor din sistemul de protecție

·         din aceștia, 46,4% sunt fete și 22,3% băieți

·         24,3% dintre tineri termină doar 8 clase

·         fetele sunt de 5,5 ori mai vulnerabile

·         65,9% nu au un loc de muncă la încetarea măsurii de protecție și, cel mai adesea, tinerii ocupă poziții cu un grad foarte scăzut de calificare (51% sunt poziții de muncitor cu/fără calificare)

·         31% nu sunt pregătiți să-și găsească o locuință, 22% să-și caute un loc de muncă

·         50% dintre tinerele din sistemul de protecție, care au copii au născut înainte de 20 de ani

·         11% nu locuiesc împreună cu copiii lor și aproximativ 5% dintre copiii au intrat la rândul lor în sistemul de protecție

Studiul a identificat problemele principale cu care se confruntă tinerii la ieșirea din îngrijire: nu au deprinderi de viață independentă formate (nu știu să gestioneze un buget, nu știu să gătească), nu au o educație potrivită, nu au o locuință decentă și sunt expuși riscurilor (prostituție, trafic de droguri etc). Vârsta medie la care tinerii părăsesc serviciile de protecție este de 19,8 ani versus 28,1 ani pentru copiii din familii. Sunt pe cont propriu de timpuriu, iar pentru asta e nevoie de o pregătire susținută, care să înceapă încă de la intrarea în sistem, etapizat

Iată că avem, în premieră, o oglindă a situației tinerilor care părăsesc sistemul de protecție. Răspunsul instituțional la datele prezentate trebuie să fie unul ferm și să țintească deopotrivă cauzele de bază ale acestei situații, dar și măsuri concrete pentru tineri. Sistemul de protecție din România trebuie în primul rând să se mobilizeze pentru a reduce numărul copiilor care rămân în sistem nepermis de mult. Integrarea în familie și deblocarea adoptabilității copiilor de timpuriu sunt cheia diminuării situațiilor relevate de acest studiu. Cu cât un copil rămâne mai mult în sistemul de protecție, cu atât șansele sale la integrare socială și bunăstare scad, ne-o arată literatura de specialitate și realitatea obiectivă”, declară Mădălina Turza, Președinte ANDPDCA.

De peste 20 de ani, ne preocupă constant tema tinerilor care părăsesc sistemul de protecție, iar experiența și expertiza acumulate ne îndreptățesc să spunem că este nevoie de muncă multă, perseverență, de profesioniști dedicați, dar și de un cadru legislativ și instituțional adecvat. Prin acest studiu, ne dorim sa evidențiem o realitate existentă la nivel național și să găsim, alături de partenerii noștri, de autorități, ONG-uri, companii și oameni din comunitate, cele mai bune soluții pentru a-i ajuta pe toți copiii și tinerii greu încercați să aibă un viitor. Numai împreună vom putea aduce schimbarea.” Diana Podaru, Director General SOS Satele Copiilor România

Studiul vine cu și cu o serie de recomandări ce vizează aspecte ce țin de formarea specialiștilor care lucrează în sistemul de protecție, cu accent pe creșterea capacității de a comunica și empatiza cu tinerii care le solicită ajutor, colaborarea interinstituțională, dar și de politici publice menite să asigure soluții de găzduire și îngrijire de tip familial, adaptarea serviciilor actuale la nevoile reale ale copiilor, prin consiliere vocațională, activități pentru dezvoltarea deprinderilor de bază pentru autogospodărire, monitorizarea tinerilor după ieșirea din îngrijire etc.

În acest context, ANDPDCA a dezvoltat o serie de măsuri sectoriale, dar și sistemice pentru a adresa aceste probleme complexe:

1.    ANDPDCA a elaborat și promovat un pachet de măsuri introduse în Legea privind modificarea și completarea Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, menite să adreseze problemele reliefate de acest studiu: după cum urmează:

·     A fost introdusă posibilitatea monitorizării situației tinerilor după ce aceștia părăsesc sistemul de protecție specială, în cazul în care aceștia își exprimă acordul în acest sens. Pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială și și-au exprimat acordul privind monitorizarea situației lor, Serviciul public de asistență socială de la domiciliul tânărului sau, după caz, din localitatea în care acesta declară că va locui are obligația de a urmări SEMESTRIAL situația acestuia, pe o perioadă de 2 ani. Rapoartele vor fi transmise ulterior la DGASPC. 

·      În ultimul an în care tinerii urmează să părăsească sistemul de protecție specială DGASPC are obligația să îi sprijine în căutarea unui loc de muncă și a unui loc de cazare. Încetarea măsurii nu poate fi realizată decât cu condiția existenței unor dovezi în acest sens.  

·      Creșterea valorii indemnizației care se acordă la ieșirea din sistemul de protecție specială la valoarea a trei salarii de bază minim brute pe țară, garantate în plată, stabilit potrivit legii (Față de 1 salariu minim brut cât este în prezent).

·       La împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii pot opta între a rămâne în sistemul de protecție specială sau pentru primirea unei indemnizații lunare în valoare de 2.400 lei. Beneficiază de această indemnizație până la împlinirea vârstei de 26 ani tinerii care fac dovada că urmează o formă de învățământ la zi sau au un loc de muncă.

 

2.    ANDPDCA a lansat în luna iulie 2020 un mecanism integrat de monitorizare și suport psiho-emoțional pentru copiii, tinerii și adulții din sistemul de protecție realizat în parteneriat cu Unicef România, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și Consiliul Tinerilor Instituționalizați (CTI). La TELVERDE 0800.500.550, 25 de psihologi și specialiști în domeniul juridic și al asistenței sociale vor furniza suport și consiliere tinerilor din sistemul de protecție.

3.    ANDPDCA a creat o platformă de comunicare directă și constantă cu reprezentanții societății civile și furnizorii de servicii sociale pentru a fi în contact cu evoluția nevoilor și problemelor apărute în acest sector. Prin acest mecanism de dialog constant, asigurăm deopotrivă deblocarea unor situații punctuale și identificăm măsuri la nivel de reglementare.

4.    ANDPDCA a inițiat demersurile pentru un Program de Mentorat destinat tinerilor din sistemul de protecție. Prin intermediul acestui Program, o serie de parteneri publici și privați vor fi implicați în ghidarea tinerilor către o carieră profesională.

5.   Înțelegând nevoia stringentă de eliminare a dependenței tinerilor de sistemul de protecție, ANDPDCA a inițiat un amplu proces de eficientizare și deblocare a procedurii premergătoare adopției. Prin acest demers urmărim, pe lângă deblocarea procesului administrativ și conștientizarea personalului din sistem cu privire la necesitatea identificării unei familii permanente, la o vârstă cât mai mică a copiilor.

Lucrări de refacere a plajelor

0

Administrația Națională „Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral, reabilitează mai multe sectoare de plaje prin proiectul „Reducerea eroziunii costiere – Faza a II (2014-2020)”, în valoare de totală de 752.397.640 euro.Prin acest proiect, sunt refăcute stăvilarele Edighiol/Periboina, plajele Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie (etapa I), Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus-Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai (etapa II).

Lucrările hidrotehnice constau în înnisipări artificiale ale zonelor de plajă existente, prelungirea structurilor costiere conectate sau paralele cu țărmul, execuția unor protecții costiere noi sau de noi apărări de mal etc. De asemenea, sunt aplicate măsuri verzi pentru creșterea biodiversității marine prin conservarea, dezvoltarea sau protejarea unor habitate naturale în zona plajelor Agigea, Eforie Centru, Eforie Sud, Costinești, Jupiter, Balta Mangalia, Venus, Aurora și Saturn. Până în prezent, au fost finalizate lucrările de înnisipare dintre Constanța, Mamaia și Eforie Nord: 5 sectoare de plajă cu o lungime cumulată de aproximativ 7,3 km şi o lăţime extinsă la peste 100 m (accesibile turiştilor din 2016. Suprafața celor 5 sectoare de plajă (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord) a fost mărită cu 60,66 ha. 

Ervin Molnar, directorul general al AN Apele Române: „Am încredere în  echipa de profesioniști care derulează proiectul. De aceea, sunt convins că lucrările vor fi finalizate până la data de 30 decembrie 2023. În urma finalizării lucrărilor, locuitorii din zona litoralului românesc vor fi protejaţi de riscul de  inundații, iar turiştii se vor putea bucura de o plajă largă şi modernă. De asemenea, proiectul aduce avantaje majore în domeniul socio-economic pentru operatorii din zona litorală care vor fi protejaţi împotriva riscului de eroziune costieră și în acest fel vor putea să își dezvolte activitatea în cele mai bune condiții”.

Campania #SOSHoreca de susținere a sectorului ospitalității

0

Asociația Berarii României – formată din producătorii de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Românian Breweries Bereprod, Urus Breweries și Martens, microberăria Clinica de Bere și producătorii de materii prime Soufflet Malț România și Asociația Producătorilor de Hamei din România – continuă campania #SOSHoreca de susținere a sectorului ospitalității (#Reconnect) și oferă câteva date din piața de profil în contextul actual:

– martie-mai 2020 – scădere de peste 10 procente a sectorului local al berii față de perioada similară a anului trecut

– din martie 2020, odată cu declanșarea pandemiei – creșterea cu 30% a preferinței pentru ambalajele de unică folosință, în detrimentul sticlei reutilizabile

– ianuarie-mai 2020 – trend descendent al sticlei reutilizabile (45%) în raport cu sticla de unică folosință (creștere cu 36%), comparativ cu pedrioada similar din 2019

– oprirea activității în baruri și restaurante timp de 2 luni și jumătate – închiderea liniilor de bere la draft; cu toată reluarea activității teraselor, scăderea din segmentul Keg din primele luni va marca întregul an 2020.

În ansamblu, Julia Leferman, diector general al Asociației Berarii României, semnalează că „producătorii de bere observă cu îngrijorare situația din sectorul Horeca și, implicit, din industria berii. Primele luni ale anului nu au fost unele bune pentru industria berii, iar impactul cel mai puternic se va resimți în trimestrul al treilea al anului care, în mod obișnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condițiile de operare din industria ospitalității. De aceea este esențială implementarea programelor de investiții anunțate de autorități și a strategiilor de susținere pentru sectorul Horeca, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spațiile publice, prin deciziile autorităților locale sau prin permiterea funcționării unor locații temporare de tip food trucks sau baruri mobile”.

XTB România: Performanța economiei românești în Q2 față de Q1 2020 prezintă diferențe ample între sectoare de business

0

Economia românească a avut o dinamică abruptă în luna martie, cu o scădere de 4% venind după două luni de creștere, urmată de o adâncire a ritmului de scădere la -10% în aprilie (potrivit BNR). Date noi urmează să sosească în perioada următoare, oferind o imagine mai clară pentru trimestrul II. În estimarea noastră, este posibil ca o frânare abruptă a activității să fi condus la scăderi de până la 9% în Q2 față de Q1 2020 și de 17% față de anul anterior – intervalul de nesiguranță fiind foarte ridicat, totuși, se arată într-o analiză a XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia.

Producția industrială a revenit spectaculos în mai (ajustată sezonier) la nivel lunar, plus 15.1%, dar rămâne, în cazul primelor 5 luni ale anului, cu 17% mai jos față de perioada similară a anului anterior. Comenzile noi în industrie au revenit cu peste 19%, dar sunt cu aproape o treime mai jos decât anul anterior. În aceste condiții, redresarea completă va lua timp – cu toate că, în prima sa parte, putem vorbi de un profil de tip V, este probabil ca ritmul revenirii să se tempereze, aplatizând a doua linie a V-ului în zona sa superioară.

„Cu toate acestea, este evident că diferențele între sectoare sunt foarte ample și cifre generale nu pot reda întregul peisaj. Segmente precum transportul aerian, hotelurile și pensiunile și serviciile cu relaționare fizică au avut masiv de suferit, în timp ce o parte din comerțul cu amănuntul, consrucțiile, domeniul IT și serviciile care au putut funcționa cu angajații lucrând de la distanță au mers relativ bine sau chiar mai bine în raport cu trimestrul comparabil din anul precedent. O abordare diferențiată este necesară pentru a înțelege profilul general al perioadei următoare”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB Romania

Necunoscutele esențiale sunt, în continuare, traseul numărului de cazuri noi, măsurile la nivel public ce vor decurge din acesta și pașii următori ai politicilor fiscale și monetare, la nivel local și european. Pe datele actuale, o serie de afaceri, în special mici și mijlocii, și un număr important de angajați vor avea nevoie în continuare de sprijin.

„Perioada curentă este una foarte tensionată, dar inegală, percepută diferit în funcție de poziționarea angajaților sau a firmelor în cadrul sectoarelor: cei care au operat în domenii de sofisticare ridicată și fără o nevoie de prezență fizică la birou au fost favorizați în raport cu media. O surpriză plăcută a oferit și sectorul construcțiilor, care ar putea fi avantajat dacă investițiile vor fi susținute cu finanțare rapidă. Sectorul public, în general, este relativ mai puțin afectat față de cel privat, la fel și cei cu lichidități și planuri de siguranță puse la punct. Sectorul auto, inițial puternic afectat de scăderea cererii, limitări logistice și închiderile în scop de sănătate publică, ar putea reveni în atenție, pe măsură ce dorința de a evita transportul în comun se transformă în decizie de cumpărare”, mai spune Claudiu Cazacu.

Investițiile sunt alocate în funcție de riscul tolerat. Cei cu aversiune ridicată față de risc ar putea prefera titlurile de stat, o serie de emisiuni noi în lei și Euro fiind deschise publicului, în timp ce pentru cei cu apetit mai ridicat și viziune pe termen lung, interesul s-ar putea îndrepta către piața de capital, mai ales spre sectoare precum tehnologie și agricultură, deși încă insuficient reprezentate pe bursa locală.

La nivel global, oferta este una foarte variată, dar, în special în domeniul tehnologic din SUA, nivelul entuziasmului a atins cote foarte înalte, propulsând cotațiile Tesla, Amazon sau Zoom la niveluri istorice, ceea ce, în perspectivă largă, ar putea sugera mai degrabă nevoie de prudență investitorilor pregătiți, care doresc să evite riscuri speculative înalte. Titlurile unor companii care sunt în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin au intrat, de asemenea, pe termen mediu pe radarul investitorilor, cu toate că știrile frecvente impun o atenție foarte ridicată și o viteză mare de reacție pentru beneficii optime.

Declanșarea pandemiei COVID-19 a avut loc într-un scenariu caracterizat de o creștere economică aflată deja pe un trend de încetinire. Acest mix a generat, la nivel internațional, un șoc de nesiguranță și incertitudine cu efecte importante asupra evoluțiilor macroeconomice și financiare și a condus la adoptarea unui set de măsuri economice, monetare și fiscale fără precedent. Prognozele privind creșterea economică la nivel global au fost ajustate semnificativ față de estimările anterioare și indică o recesiune în anul 2020, urmată de o revenire economică în anul 2021. Piețele financiare internaționale au reacționat puternic după intensificarea crizei, cu scăderi sincronizate ale prețurilor activelor, dar și accentuări istorice ale volatilității și primelor de risc”, atrage atenția, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.

Radu Puiu, Research Analyst XTB Romania

Prognozele privind situația actuală a economiei nu sunt tocmai optimiste. Comisia Europeană estimează o scădere de 6% a economiei României în anul 2020. Ulterior, PIB-ul ar putea să avanseze cu 4% în 2021, în scădere față de nivelul prognozat în mai de 4,2%. Prin urmare, această revizuire descendentă nu reprezintă un semnal pozitiv, arătând că nivelul ridicat de incertitudine și persistența crizei actuale pun presiune asupra încrederii autorităților într-o revenire rapidă.

Comisia Europeană a avertizat că riscurile legate de perspectivele de creștere ar putea fi revizuite descendent, iar apariția unui al doilea val de infecții în România sau la nivelul unuia dintre principalii parteneri comerciali ai României (precum Germania sau Italia) ar putea să frâneze redresarea economiei. Un alt factor relevant este legat de traiectoria fiscală a țării și de abilitatea autorităților de a rezolva problemele dinaintea crizei. În cazul în care răspunsul va fi negativ, încrederea investitorilor ar putea avea de suferit, aspect care ar putea duce la costuri de finanțare mai ridicate și la o creștere economică mai lentă. Deși agențiile de rating au păstrat evaluarea datoriei publice românești în categoria de investiții, perspectiva a fost modificată la negativă. În acest context, implementarea în perioada următoare a unor măsuri de consolidare fiscală credibile va fi esențială pentru a asigura accesul la finanțare pe piețele externe la costuri sustenabile și, totodată, pentru a evita o ajustare abruptă la nivel intern, mai spune analistul XTB România.

Prognozele din mai ale Comisiei Europene indicau că deficitul guvernamental va ajunge la 9,2% din PIB în 2020, urmând să se majoreze până la 11,4% din PIB anul următor. Totuși, economia României a arătat semne de rezistență în primul trimestru al anului, când a avansat cu 2,4% în ritm anual. Totuși, această performanță a venit în contextul în care situația pandemiei în România se afla abia la început. Evoluția s-a bazat în mare parte pe consum și pe stocuri. Cel mai amplu impact este așteptat să se observe în T2, când restricțiile asupra circulației populației dar și suspendarea activității economice au pus presiune masivă asupra consumului privat și a veniturilor populației.

Conform Raportului de Stabilitate Financiară al BNR, există 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemie şi alte 17 domenii care pot fi afectate într-o manieră moderată. Sectoarele asupra cărora se așteaptă un impact ridicat au o importanţă semnificativă în economie. Acestea reprezintă 14% din numărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17% la valoarea adăugată brută şi angajează 21% din forţa de muncă. Potrivit BNR, aceste sectoare sunt reprezentate de: turism şi industria hotelieră şi a restaurantelor. Acestea au avut o importanță ridicată la nivelul contribuției la creșterea PIB în 2019. Industria hotelurilor şi a restaurantelor este bine reprezentată din punct de vedere al contribuţiei la evoluţia sectorului real: numărul firmelor reprezintă 5% din total (34.500), ponderea la valoarea adăugată brută este de 2%, iar aportul privind numărul angajaţilor se ridică la 4% (171.600), conchide Radu Puiu.

Eurolife FFH, evoluție pozitivă a primelor brute subscrise generate prin atragerea de business nou

0

Compania de asigurări Eurolife FFH, deținătoare în România a companiilor Eurolife FFH Asigurări de Viață și Eurolife FFH Asigurări Generale, anunță că în primul semestru al acestui an a înregistrat o evoluție pozitivă a primelor brute subscrise generate prin atragerea de business nou, comparativ cu perioada similară din 2019: „Trendul ascendent a fost raportat pe majoritatea segmentelor de business în care compania este prezentă (brokeri, bancassurance și parteneriate), cu excepția zonei de online (asigurarea de călătorie), unde rezultatele au fost afectate de declararea stării de pandemie la nivel internațional”.

Anita Nițulescu, CEO Eurolife FFH, subliniază: „Rezultatele obținute în prima jumătate a anului 2020, chiar și în contextul pandemiei, ne confirmă direcția strategică propusă: dezvoltarea de parteneriate sustenabile și sănătoase, atât cu brokerii și băncile, cât și cu parteneri – furnizori de servicii și experiențe – prin asocieri neașteptate. La toate acestea, adaugăm inovația digitală, zonă în care am făcut pași importanți prin lansarea recentă a primei aplicații de mobile de pe plan local. E un început, dar este în linie cu obiectivul strategic – acela de a face diferența pentru clienții noștri”.

Eurolife FFH precizează că „la nivelul canalului de brokeri, în primul semestru din 2020, primele brute subscrise au crescut cu 149% pe segmentul asigurărilor de viață. În topul vânzărilor pentru persoane fizice au fost asigurările tradiționale și asigurările atașate creditelor, în timp ce pe segmentul corporate, companiile au manifestat un interes crescut pentru protecția vieții angajaților, optând pentru asigurarea care îmbină beneficiile unei asigurări de sănătate cu protecția unei asigurări de viață. Tendința s-a menținut și pe segmentul asigurărilor generale, unde apetitul companiilor pentru asigurarea de sănătate s-a reflectat direct în volumul de prime subscrise în primele 6 luni ale anului. De asemenea, solicitările venite din zona asigurărilor facultative de locuință (individuale și atașate creditelor ipotecare) au contribuit la un avans cu 97% a primelor totale subscrise pe acest segment de business în H1 2020 vs H1 2019.

Primele brute subscrise s-au menținut în creștere și pe segmentul de bancassurance, asigurările de viață atingând un nivel al primelor cu  295% mai mare vs H1 2019. Acest avans a fost generat cu precădere de polițele de asigurare atașate creditelor. În ceea ce privește asigurările generale, polițele de imobil atașate creditelor ipotecare și cele pentru întreprinderile mici și mijlocii au contribuit la o majorare cu 97% a primelor subscrise în H1 2020 comparativ cu H1 2019. Un segment nou de business, acela al micro-asigurărilor lansate în parteneriat cu alte companii de servicii prezente în piață, a avut de asemenea o evoluție peste așteptări. Astfel, prima asigurare de bilete disponibilă pe piața locală prin intermediul platformei www.bilete.ro a raportat în primele 6 luni ale anului prime brute subscrise mai mare cu 61% față de perioadă similară a anului trecut, clienții optând astfel pentru beneficiul recuperării integrale a sumei plătite în cazul neparticipării la eveniment din motive neprevăzute. În paralel, o scădere de 44% față de H1 2019 a fost înregistrată pentru vânzările online, respectiv asigurarea de călătorie”. 

Portofoliul Eurolife FFH cuprinde produse dedicate „clienților persoane fizice și juridice, care poate fi accesat prin canale diversificate de vânzare: bancassurance, parteneri, brokeri și online”.

Sprijin din partea touroperatorilor pentru turiştii ȋn Grecia

0

În contextul aplicării condiţiilor de călătorie ȋn Grecia, agenţiile de turism touroperatoare oferă soluția mutării pe curse charter cu avionul şi, concomitent, beneficii ȋn vederea efectuării testelor necesare, prin parteneriate cu clinici private.

Cristian Pandel, proprietarul celui mai mare turoperator român, Christian Tour, informează: „Ȋn contextul celor mai recente măsuri luate de Guvernul elen cu privire la condiţiile de călătorie impuse pentru turiştii români şi pentru că există un interes sporit pentru zona de nord a Greciei (zonă accesibilă de regulă pe cale terestră), ȋmpreună cu compania aeriană a grupului nostru – Animawings, am luat decizia de a lansa o cursă charter directă Bucureşti-Salonic. Venim astfel ȋn ȋntâmpinarea tuturor turiştilor noştri iubitori de Grecia, cu o soluţie facilă şi rapidă, la costuri minime, subvenţionate din resurse proprii. Putem totodată asigura, la cerere, şi transferul de la aeroport către hotelurile situate ȋn zonele din apropierea Salonicului, de pe Riviera Olimpului sau din Halkidiki şi asistenţa turistică la destinaţie, ȋn vederea organizării de excursii locale. Având ȋn vedere faptul că, treptat, solicitarea acestor teste COVID-19 devine o stare de fapt pentru toată lumea, ȋn cazul călătoriilor spre anumite destinaţii şi zone ȋn care se solicită prezentarea testului negativ PCR indiferent de tipul de transport, am parafat acorduri de colaborare cu clinici medicale cu acoperire naţională, prin care turiştii noştri pot beneficia de linii speciale pentru prelevarea testelor, la tarife preferenţiale”.

Christian Tour anunță că cursa charter Animawings „va opera plecări ȋn fiecare zi de sâmbătă, ȋncepând cu 18 iulie 2020. Tariful unui bilet de avion pe această cursă va fi de 150 euro/persoană tur-retur, cu toate taxele incluse şi va include 2 piese de bagaj, una de mână de maxim 7kg plus o alta de cală ȋn limita a 20kg. De asemenea, pentru a veni ȋn ajutorul clienţilor, agenţiile de turism touroperatoare au ȋncheiat şi parteneriate cu clinici medicale specializate, ȋn vederea facilitării efectuării testelor PCR, la tarife preferenţiale şi cu prioritate la programare”.