Inovația constantă, „în serie”, este esențială pentru succesul pe termen lung

București, 22 iulie, 2020 – Companiile din domeniul tehnologiei, Apple, Alphabet și Amazon ocupă primele trei poziții în clasamentul celor mai inovatoare 50 de companii din lume în 2020, potrivit studiului realizat de compania de consultanță Boston Consulting Group (BCG), aflat la cea de-a 14-a ediție.

Pozițiile următoare în clasament sunt ocupate de Microsoft și Samsung. Compania chineză Huawei, aflată pe locul 6, înregistrează cea mai impresionantă creștere din clasament, în urcare cu 42 de locuri, succedată pe locul 7 de o altă companie chineză, Alibaba, care a urcat în acest an 16 locuri în clasament.

Topul celor mai inovatoare 50 de companii din lume, aflat la cea de-a 14-a ediție, este realizat în baza unui sondaj prin care sunt chestionați peste 2.500 de directori din industrii diferite, din întreaga lume, în perioada august – octombrie 2019.

Dimensiunea companiei a fost adesea văzută în mod greșit ca fiind un impediment în fața inovației. Realitatea este însă ca cele mai inovatoare companii din lume au devenit tot mai mari: veniturile unei companii „mici” din lista BCG din 2020 a celor mai inovatoare 50 de companii este de 30 de miliarde de dolari, în creștere cu peste 170% de la 11 miliarde USD (in

dolari constanți) în primul nostru sondaj din 2005. Mai mult de 40% din companiile mari (cu un venit de peste 1 miliard de dolari) au depășit cele două obstacole majore: lipsa de disciplină în alocarea resurselor și dificultatea de a crea o simbioză între organizație și strategia de inovare.

Este important de menționat faptul ca performanța companiilor inovative depășește în mod semnificativ media performanței celorlalte companii. O investiție de 100 de dolari în companiile dintr-un index bursier cu acoperire largă cum ar fi MCSI World Index în 2005 ar fi generat o valoare de 251 dolari la sfârșitul anului 2019. Aceiași 100 de dolari investiți în topul celor mai inovatoare companii din clasamentul BCG (re-evaluat anual) ar fi crescut la 327: cu 30% mai mult. În cei 14 ani in care a fost produs acest raport, cei mai buni inovatori au a depășit companiile din indicele MCSI World Index cu mai mult de 1 punct procentual pe an la creșterea vânzărilor și cu 2 puncte procentuale anual la rentabilitatea totală a acționarilor (Total Shareholder Return).

Cheia succesului este însă inovarea continuă – un exemplu anecdotic în acest sens este cel al cântecului Macarena, care a fost în topul a 15 clasamente muzicale globale în 1996 și a fost certificat ca platinum în șapte țări, dar a fost un succes unic. Trupa care l-a creat, Los del Rio, s-a descurcat bine în urma acestui hit, dar nu au mai ajuns niciodată atât de sus în topuri.

Dezvoltarea unui proces de inovare susținut nu este ușor de realizat: din totalul celor 162 de companii menționate încă de la prima ediție a clasamentului, doar 8 companii au reușit să prindă fiecare ediție a topului. Acestea sunt Apple, Alphabet, Amazon, HP, IBM, Microsoft, Samsung și Toyota. Alte companii care inovează constant sunt BMW și Cisco, figurând în 13 ediții ale clasamentului. În total, doar 20 de companii au avut mai mult de 10 apariții în top, în timp ce 48 de companii au apărut o singură dată.

Cercetarea din acest an dezvăluie un tipar nou și surprinzător: un număr semnificativ de respondenți au numit companiile asociate în mod tradițional cu o industrie diferită ca fiind lideri inovatori ai acelei industrii, cum ar fi Amazon în asistența medicală sau Alibaba în serviciile financiare. Într-o lume în care fiecare industrie devine într-o anumită măsură o industrie de tehnologie, depășirea granițelor tradiționale ale unei industrii devine un aspect foarte important.

Nu este întâmplător faptul ca deși cele mai inovative 50 de companii activează in numeroase domenii de activitate, primele 10 companii sunt companii din domeniul tehnologiei, in timp ce chiar si pentru companiile de pana la locul 25 care sunt focalizate pe alte domenii, tehnologia a jucat un rol esențial in procesul de inovație.

„Rezultatele studiului nostru din acest an arată că pentru a obține performanță pe termen lung este nevoie de o strategie de inovare constantă, de susținerea acesteia prin investiții și prin definirea unui sistem de inovare ușor de implementat dar care trece dincolo de granițele industriilor tradiționale. Inovația poate fi una din soluțiile repoziționării României din zona low-cost către cea cu valoare adăugată mai mare, construind cat mai mult pe baza competențelor industriei IT locale care este în creștere semnificativă de câțiva ani.”, a declarat Bogdan Belciu, Partner BCG.

București, 22 iulie, 2020 – Companiile din domeniul tehnologiei, Apple, Alphabet și Amazon ocupă primele trei poziții în clasamentul celor mai inovatoare 50 de companii din lume în 2020, potrivit studiului realizat de compania de consultanță Boston Consulting Group (BCG), aflat la cea de-a 14-a ediție.

Pozițiile următoare în clasament sunt ocupate de Microsoft și Samsung. Compania chineză Huawei, aflată pe locul 6, înregistrează cea mai impresionantă creștere din clasament, în urcare cu 42 de locuri, succedată pe locul 7 de o altă companie chineză, Alibaba, care a urcat în acest an 16 locuri în clasament.

Topul celor mai inovatoare 50 de companii din lume, aflat la cea de-a 14-a ediție, este realizat în baza unui sondaj prin care sunt chestionați peste 2.500 de directori din industrii diferite, din întreaga lume, în perioada august – octombrie 2019.

Dimensiunea companiei a fost adesea văzută în mod greșit ca fiind un impediment în fața inovației. Realitatea este însă ca cele mai inovatoare companii din lume au devenit tot mai mari: veniturile unei companii „mici” din lista BCG din 2020 a celor mai inovatoare 50 de companii este de 30 de miliarde de dolari, în creștere cu peste 170% de la 11 miliarde USD (in

dolari constanți) în primul nostru sondaj din 2005. Mai mult de 40% din companiile mari (cu un venit de peste 1 miliard de dolari) au depășit cele două obstacole majore: lipsa de disciplină în alocarea resurselor și dificultatea de a crea o simbioză între organizație și strategia de inovare.

Este important de menționat faptul ca performanța companiilor inovative depășește în mod semnificativ media performanței celorlalte companii. O investiție de 100 de dolari în companiile dintr-un index bursier cu acoperire largă cum ar fi MCSI World Index în 2005 ar fi generat o valoare de 251 dolari la sfârșitul anului 2019. Aceiași 100 de dolari investiți în topul celor mai inovatoare companii din clasamentul BCG (re-evaluat anual) ar fi crescut la 327: cu 30% mai mult. În cei 14 ani in care a fost produs acest raport, cei mai buni inovatori au a depășit companiile din indicele MCSI World Index cu mai mult de 1 punct procentual pe an la creșterea vânzărilor și cu 2 puncte procentuale anual la rentabilitatea totală a acționarilor (Total Shareholder Return).

Cheia succesului este însă inovarea continuă – un exemplu anecdotic în acest sens este cel al cântecului Macarena, care a fost în topul a 15 clasamente muzicale globale în 1996 și a fost certificat ca platinum în șapte țări, dar a fost un succes unic. Trupa care l-a creat, Los del Rio, s-a descurcat bine în urma acestui hit, dar nu au mai ajuns niciodată atât de sus în topuri.

Dezvoltarea unui proces de inovare susținut nu este ușor de realizat: din totalul celor 162 de companii menționate încă de la prima ediție a clasamentului, doar 8 companii au reușit să prindă fiecare ediție a topului. Acestea sunt Apple, Alphabet, Amazon, HP, IBM, Microsoft, Samsung și Toyota. Alte companii care inovează constant sunt BMW și Cisco, figurând în 13 ediții ale clasamentului. În total, doar 20 de companii au avut mai mult de 10 apariții în top, în timp ce 48 de companii au apărut o singură dată.

Cercetarea din acest an dezvăluie un tipar nou și surprinzător: un număr semnificativ de respondenți au numit companiile asociate în mod tradițional cu o industrie diferită ca fiind lideri inovatori ai acelei industrii, cum ar fi Amazon în asistența medicală sau Alibaba în serviciile financiare. Într-o lume în care fiecare industrie devine într-o anumită măsură o industrie de tehnologie, depășirea granițelor tradiționale ale unei industrii devine un aspect foarte important.

Nu este întâmplător faptul ca deși cele mai inovative 50 de companii activează in numeroase domenii de activitate, primele 10 companii sunt companii din domeniul tehnologiei, in timp ce chiar si pentru companiile de pana la locul 25 care sunt focalizate pe alte domenii, tehnologia a jucat un rol esențial in procesul de inovație.

„Rezultatele studiului nostru din acest an arată că pentru a obține performanță pe termen lung este nevoie de o strategie de inovare constantă, de susținerea acesteia prin investiții și prin definirea unui sistem de inovare ușor de implementat dar care trece dincolo de granițele industriilor tradiționale. Inovația poate fi una din soluțiile repoziționării României din zona low-cost către cea cu valoare adăugată mai mare, construind cat mai mult pe baza competențelor industriei IT locale care este în creștere semnificativă de câțiva ani.”, a declarat Bogdan Belciu, Partner BCG.

Maria Mânicuță, director în cadrul Autorității de Reglementare în domeniul Energiei, la o coferință organizată de publicația “Focus Energetic”, afirma că: “În acest an BRUA urmează să fie finalizată, dar dacă nu am rezolvat cu extracția gazelor din Marea Neagră, mă gândesc ce vom transporta prin această conductă. Mai ales să se dezvoltă, la sud de noi o altă conductă, din Turcia-Bulgaria spre Slovenia, Slovacia, Italia. Transgaz va trebui să recupereze prin tarifele de transport aceste investiții, de anul viitor, sperăm să nu fie doar povara consumatorului român”.

Am prognozat această situație în repetate rânduri. BRUA în viitorul apropiat nu aduce decât costuri suplimentare pentru consumatorii de gaze din România. Zecile de construcții de conducte efectuate în numele „gazeificării” României, va aduce o creștere constantă a tarifelor de transport în anii următori. Urmează construcția conductelor de transport din Republica Moldova, care probabil vor fi achitate, cel puțin parțial, tot de către Români; urmează acoperirea pierderilor financiare din încetarea tranzitului de gaze în Dobrogea, care vor fi acoperite tot de către consumatorii Români.

Aprecierile mele este că tarifele de transport ar trebui să se dubleze în următorii 2-3 ani.

Este însă și un lucru bun, cu fiecare milion de euro investit de compania de transport crește venitul încasat de conducerea companiei care este bonificată în funcție de volumul investițiilor și nu de rentabilitatea investițiilor.
Iată avertismentul meu din anul 2013 când s-a instalat Managementul Privat la Transgaz: https://www.contributors.ro/planul-de-administrare-al-transgaz-o-analiza-usor-critica/

LINK: https://asociatiaenergiainteligenta.ro/?p=3574&lang=ro

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat, în Aula Carol I din sediul său istoric, o întâlnire de lucru a reprezentanților mediului de afaceri – asociații profesionale și firme – cu dl. Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), co-președinte al Consiliului de Export al României.

„Este menirea noastră, a Camerei bucureștene, de a aduce în atenția dumneavoastră problemele cu care se confruntă comunitatea de business și de a asigura un cadru propice pentru un dialog deschis, onest și constructiv între oamenii de afaceri și decidenți”, a declarat în deschidere dl. dr. ing. Costică T. Mustață, președintele CCIB, subliniind colaborarea bună, constantă și de lungă durată cu MEEMA, datorită căreia multe dintre sugestiile și doleanțele antreprenorilor din Capitală au fost preluate și și-au găsit rezolvarea.

În prima parte a evenimentului, managerii şi antreprenorii prezenţi au avut posibilitatea de a obţine informaţii privind programele și proiectele Ministerului, aprobate de Guvernul României, dedicate comunității de afaceri. Astfel, potrivit secretarului de stat MEEMA, în următoarea perioadă vor fi lansate cinci programe, dintre care două, în mai puțin de două luni. Astfel, un prim program, în valoare de 100 milioane euro, este dedicat IMM-urilor fără angajați, persoanelor fizice autorizate și chiar unor organizații neguvernanamentale, iar celălalt, în valoare de 350 milioane euro, cu o finanțare maximă de 150.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, vizează firmele care au avut pierderi importante din cauza crizei coronavirusului.

„Al treilea program, în valoare de 550 milioane euro, va fi lansat în luna septembrie a.c. și va fi dedicat stimulării investițiilor. Astfel, se va acorda o finanțare de maximum 200.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, în condițiile acoperirii de către beneficiar a unei cofinanțări de 15%, cu excepția firmelor din București și Ilfov, pentru care cota de cofinanțare este de 30%. Considerăm că partea de cofinațare este foarte importantă. Știind că sunt și banii lui în proiect, antreprenorul va fi mult mai implicat în implementare”, a declarat secretarul de stat. Conform dl. Liviu Rogojinaru, celelalte două programe vizează companiile ce activează în comerțul cu amănuntul și respectiv companiile inovative.

Pe lângă demararea acestor programe, potrivit secretarului de stat MEEMA, la nivelul Ministerului se acordă atenție: finalizării hărții economice a României, promovării pe plan extern a interesului pentru relocarea în țara noastră a unor capacități de producție din Asia, continuării programului de promovare a exportului (PPE), inclusiv cel de internaționalizare a firmelor, identificării unor soluții sustenabile pentru reluarea producției în anumite domenii ale industriei chimice, petrochimice și metalurgice, precum și acordării de comenzi interne pentru înzestrarea și aprovizionarea armatei. În acest context, președintele CCIB a subliniat deschiderea mediului privat pentru a se implica în industria de apărare și experiența multor companii (carev dețin certificări NATO), punctând însă necesitatea amendării Legii offset-ului și a aplicării efective a acesteia.

În a doua parte a întâlnirii, participanții au intrat în dialog cu înaltul oficial guvernamental. Principalele probleme ridicate de către cei prezenți au vizat: scurtarea timpului de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul Programului IMM Invest; extinderea cadrului de aplicare a legislației din construcții și în industria mobilei și textile; diminuarea ajutorului de stat la 500.000 euro/firmă, pentru a avea acces cât mai multe IMM-uri; majorarea nivelului actual de 200.000 euro/firmă al ajutorului de minimis; actualizarea programului de promovare a exportului (includerea universităților la categoria participanților eligibili, dar și a târgurilor virtuale pe lista de evenimente subvenționate); pregătirea urgentă a ofertei de export a României; necesitatea stimulării producției de îngrășăminte chimice.

În opinia prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, secretar general al CCIB, țara noastră are nevoie să-și definească prioritățile, inclusiv în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, ținând seama de competențe, capabilități și resursele ce pot fi mobilizate.

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat, în Aula Carol I din sediul său istoric, o întâlnire de lucru a reprezentanților mediului de afaceri – asociații profesionale și firme – cu dl. Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), co-președinte al Consiliului de Export al României.

„Este menirea noastră, a Camerei bucureștene, de a aduce în atenția dumneavoastră problemele cu care se confruntă comunitatea de business și de a asigura un cadru propice pentru un dialog deschis, onest și constructiv între oamenii de afaceri și decidenți”, a declarat în deschidere dl. dr. ing. Costică T. Mustață, președintele CCIB, subliniind colaborarea bună, constantă și de lungă durată cu MEEMA, datorită căreia multe dintre sugestiile și doleanțele antreprenorilor din Capitală au fost preluate și și-au găsit rezolvarea.

În prima parte a evenimentului, managerii şi antreprenorii prezenţi au avut posibilitatea de a obţine informaţii privind programele și proiectele Ministerului, aprobate de Guvernul României, dedicate comunității de afaceri. Astfel, potrivit secretarului de stat MEEMA, în următoarea perioadă vor fi lansate cinci programe, dintre care două, în mai puțin de două luni. Astfel, un prim program, în valoare de 100 milioane euro, este dedicat IMM-urilor fără angajați, persoanelor fizice autorizate și chiar unor organizații neguvernanamentale, iar celălalt, în valoare de 350 milioane euro, cu o finanțare maximă de 150.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, vizează firmele care au avut pierderi importante din cauza crizei coronavirusului.

„Al treilea program, în valoare de 550 milioane euro, va fi lansat în luna septembrie a.c. și va fi dedicat stimulării investițiilor. Astfel, se va acorda o finanțare de maximum 200.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, în condițiile acoperirii de către beneficiar a unei cofinanțări de 15%, cu excepția firmelor din București și Ilfov, pentru care cota de cofinanțare este de 30%. Considerăm că partea de cofinațare este foarte importantă. Știind că sunt și banii lui în proiect, antreprenorul va fi mult mai implicat în implementare”, a declarat secretarul de stat. Conform dl. Liviu Rogojinaru, celelalte două programe vizează companiile ce activează în comerțul cu amănuntul și respectiv companiile inovative.

Pe lângă demararea acestor programe, potrivit secretarului de stat MEEMA, la nivelul Ministerului se acordă atenție: finalizării hărții economice a României, promovării pe plan extern a interesului pentru relocarea în țara noastră a unor capacități de producție din Asia, continuării programului de promovare a exportului (PPE), inclusiv cel de internaționalizare a firmelor, identificării unor soluții sustenabile pentru reluarea producției în anumite domenii ale industriei chimice, petrochimice și metalurgice, precum și acordării de comenzi interne pentru înzestrarea și aprovizionarea armatei. În acest context, președintele CCIB a subliniat deschiderea mediului privat pentru a se implica în industria de apărare și experiența multor companii (carev dețin certificări NATO), punctând însă necesitatea amendării Legii offset-ului și a aplicării efective a acesteia.

În a doua parte a întâlnirii, participanții au intrat în dialog cu înaltul oficial guvernamental. Principalele probleme ridicate de către cei prezenți au vizat: scurtarea timpului de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul Programului IMM Invest; extinderea cadrului de aplicare a legislației din construcții și în industria mobilei și textile; diminuarea ajutorului de stat la 500.000 euro/firmă, pentru a avea acces cât mai multe IMM-uri; majorarea nivelului actual de 200.000 euro/firmă al ajutorului de minimis; actualizarea programului de promovare a exportului (includerea universităților la categoria participanților eligibili, dar și a târgurilor virtuale pe lista de evenimente subvenționate); pregătirea urgentă a ofertei de export a României; necesitatea stimulării producției de îngrășăminte chimice.

În opinia prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, secretar general al CCIB, țara noastră are nevoie să-și definească prioritățile, inclusiv în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, ținând seama de competențe, capabilități și resursele ce pot fi mobilizate.

În ceea ce privește internaționalizarea afacerilor, s-a punctat importanța reintrării în spațiului ex-sovietic, în special pe segmentul de mobilier, precum și deschiderea pe care o asigură spațiul magrebian (îndeosebi Marocul) către întreaga piață a Africii.

În ceea ce privește internaționalizarea afacerilor, s-a punctat importanța reintrării în spațiului ex-sovietic, în special pe segmentul de mobilier, precum și deschiderea pe care o asigură spațiul magrebian (îndeosebi Marocul) către întreaga piață a Africii.

FOTO: CCIB

Majoritatea chiriașilor și-au respectat la timp obligațiile contractuale față de proprietarii clădirilor de birouri administrate de Colliers International în prima jumătate din acest an, chiar dacă în unele cazuri spațiile au rămas neocupate o perioadă, pe fondul stării de urgență. Astfel, ponderea chiriașilor care și-au plătit la timp datoriile a rămas, în medie, constantă comparativ cu aceeași perioadă din 2019, de aproape 90%, în ciuda efectelor pandemiei asupra activității lor, arată datelor diviziei de administrare a proprietăților din cadrul Colliers International.

„Chiriașii din clădirile de birouri de clasă A confirmă astfel bunele intenții și practici în raport cu obligațiile pe care și le-au asumat. Respectarea acestor obligații vine totodată și ca efect al globalizării, companiile care fac parte din grupuri internaționale putând continua fără probleme operațiunile locale câtă vreme companiile mamă au rezistat mai ușor efectelor pandemiei. Ca parte a planurilor de continuitate, multe companii au prevăzut bugete care să acopere anumite riscuri operaționale, astfel că majoritatea au putut opera cu impact minim asupra cheltuielilor deja contractate, cum sunt chiriile”, explică Alexandru Atanasiu, Associate Director Real Estate Management Services în cadrul Colliers International.

Pe piața birourilor există semnale că obligațiile contractuale, care includ chiria, utilitățile și costurile cu serviciile, vor continua să fie respectate și achitate la termen de către chiriași în perioada următoare, chiar dacă există incertitudini privind acest sector și așteptări că va trece prin transformări importante în următorii ani, cel puțin din perspectiva balanței dintre lucrul de la birou și lucrul de acasă.

Și chiriașii din spațiile industriale administrate de Colliers International au încercat în cea mai mare parte să-și plătească la timp obligațiile, deși există diferențe ușoare în ceea ce privește numărul de companii care au putut respecta toate obligațiile contractuale în prima jumătate din acest an comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Dacă în cazul anumitor proiecte au existat chiriași mai afectați de contextul actual, fiind nevoiți să întârzie obligațiile de plată (facilități de producție), la altele a fost înregistrată o rată chiar mai ridicată de companii care au plătit la timp (facilități de depozitare), comparativ cu anul trecut, sau chiar proiecte în care acest lucru s-a întâmplat în cazul tuturor chiriașilor.

Chiriașii spațiilor de retail aflate la parterul clădirilor de birouri de clasă A au fost, în mod explicabil, cei mai afectați în ultima perioadă. Acest fapt s-a tradus într-o scădere a numărului de retaileri care au putut să-și respecte obligațiile contractuale față de proprietarii spațiilor de birouri administrate de Colliers International.

„În acest caz, vorbim în special de spații care au fost închise în ultima perioadă, ceea ce a pus presiune pe chiriași și s-a reflectat asupra încasărilor din chirii ale proprietarilor. Pe măsură ce angajații revin la birou, e posibil ca și diferențele la nivelul numărului de chiriași de retail care reușesc să-și plătească obligațiile la timp să se atenueze semnificativ”, spune Alexandru Atanasiu, Associate Director Real Estate Management Services în cadrul Colliers International.

Proprietarii de spații de birouri au fost însă deschiși să găsească soluții, împreună cu chiriașii de retail de la parterul clădirilor, astfel încât revenirea să fie cât mai rapidă. Printre acestea s-au numărat, în primă fază, amânări la plata chiriei, iar alte măsuri concrete ar putea fi stabilite în perioada următoare, odată ce evoluția pieței se mai clarifică.

***

Colliers International administrează un portofoliu total de peste 550.000 de metri pătrați de spații industriale și de birouri, și include proiectele de birouri Equilibrium, Business Garden Bucharest, The Office din Cluj-Napoca, The Bridge, Hermes Business Campus, Ștefan cel Mare Building, Art Business Center, portofoliul de birouri deținut de Adam America, portofoliul de birouri deținut de Smartown Group, Allianz Office Building Brașov și Vox Technology Park din Timișoara, precum și trei parcuri industriale în Timișoara, Brașov și Arad și parcul industrial ELI Park 1 dezvoltat de Element Industrial în nordul Capitalei.

Locuințele nou construite s-au scumpit în majoritatea statelor europene în ultimii ani, inclusiv în 2019. Din 23 de țări analizate în cadrul studiului Deloitte Property Index, 20 au consemnat creșteri de prețuri pe piața rezidențială și doar în trei s-au înregistrat ieftiniri. Reprezentanții pieței imobiliare se așteptau ca trendul de creștere să continue și în 2020 însă, din cauza pandemiei de COVID-19, optimismul s-a temperat semnificativ. Astfel, în aproape jumătate din țările analizate, se estimează o stagnare a prețurilor și doar în șase țări este prognozată o creștere a acestora.

„Piața locuințelor este influențată, în general, de condițiile macroeconomice, dar și de raportul cerere-ofertă. Chiar dacă prognozele pentru economiile europene sunt de scădere, măsurile de politică monetară adoptate de Banca Centrală Europeană și de alte bănci centrale din Uniunea Europeană au drept scop menținerea dobânzilor la niveluri reduse, sprijinind, astfel, indirect, piața imobiliară. În România, în primul trimestru din acest an, prețurile locuințelor au crescut cu 8,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2019, potrivit datelor Eurostat, iar până la finalul anului estimăm că trendul va continua, susținut de schimbările legislative avute în vedere pentru programul Prima Casă și de modificările anunțate la legea care prevede aplicarea cotei de TVA de 5% la vânzarea locuințelor, care ar urma să fie adoptate”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță pentru sectorul Imobiliar.

Pe primul loc în privința creșterii prețurilor la locuințe, în 2019, s-a plasat Luxemburg, țară aflată la prima prezență în studiu, cu un avans de aproape 13% față de 2018, locurile următoare fiind ocupate de Franța (+12,6%) și Spania (+12,4%). La polul opus, cu o scădere de 7,4% a prețurilor în perioada analizată, s-a aflat Serbia. Dintre țările din Europa Centrală și de Est (ECE), cel mai mult s-au scumpit locuințele în Ungaria (11,5%), Slovacia (11%) și Polonia (9,7%).

În ECE, în țări precum Slovacia, Croația, Polonia, Ungaria și Serbia, prețurile variază între 1.000 și 2.000 de euro/mp. În această regiune, doar prețurile din Cehia depășesc limita superioară a intervalului menționat, ajungând la 2.602 euro/mp, în special datorită proporției ridicate pe care o are capitala Praga în media națională.

În clasamentul celor mai scumpe orașe conduce Parisul, cu 12.863 de euro/mp pentru o locuință nouă, în ușoară scădere (de 0,4%) față de 2018. Prin comparație, un metru pătrat nou construit în orașul Nis din Serbia a costat 790 de euro în 2019, cel mai puțin dintre orașele analizate. Prețul mediu pentru un metru pătrat nou construit în cele 67 de orașe menționate în studiu a fost de 3.758 de euro.

Studiul Deloitte Property Index, Overview of European Residential Markets, aflat la a noua ediție, analizează evoluția pieței imobiliare rezidențiale din 23 de țări europene și 67 de orașe pe parcursul anului 2019. Studiul integral este disponibil aici.

• Programul de înlocuire a infrastructurii face parte din strategia de digitalizare și modernizare a CEC Bank
• Valoarea investițiilor în 2020 va fi de 2,6 milioane de euro

CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, demarează un amplu program multianual de modernizare a infrastructurii de bancomate și aparate multifuncționale pentru plăți, într-un efort care va permite implementarea tehnologiilor moderne și alinierea la cele mai bune practici la nivel internațional.

Programul face parte din strategia de digitalizare și modernizare a CEC Bank, în cadrul căreia au fost lansate deja, de la începutul anului, o serie de produse și servicii inovative: plățile contactless de pe telefonul mobil prin Android și Apple Pay, aplicația de transferuri Card2Card, deschiderea online a conturilor prin CEC_IN.

Până la sfârșitul lui 2020, în prima fază a programului, vor fi înlocuite 200 de ATM-uri cu aparate de ultimă generație, iar acest proces va continua și în următorii ani, până la înlocuirea întregii flote de ATM-uri. În plus, va fi extinsă rețeaua de echipamente multifuncționale de plăți (MFM).  Valoarea investițiilor programate pentru 2020 se ridică la 2,6 milioane de euro.

„Rețeaua de bancomate este un factor important pentru clienți: o rețea extinsă de bancomate permite acces facil la disponibilități și la alte operațiuni precum plata facturilor, iar CEC Bank are avantajul uneia dintre cele mai mari prezențe la nivel național, inclusiv în zona rurală. Tot mai mulți clienți apelează la sistemele self-service pentru a economisi timp și pentru flexibilitate. De aceea, am demarat acest program de investiții în infrastructură, care ne va permite să ne servim clienții mai rapid și să diversificăm serviciile disponibile la nivelul bancomatelor și echipamentelor multifuncționale de plăți. Următorul pas în direcția digitalizării este implementarea tehnologiei contactless și la nivelul ATM-urilor și al aparatelor multifuncționale de plăți și sper ca până la sfârșitul anului, aceasta să fie disponibilă la nivelul echipamentelor CEC Bank”, a declarat Bogdan Neacșu, Președinte, Director General CEC Bank.

Echipamentele achiziționate în cadrul acestui program sunt realizate de unul dintre cei mai mari producători la nivel global. Bancomatele beneficiază de tehnologii moderne: ecran tactil, cititoare de carduri contactless și sisteme pentru o securitate sporită. La fel și echipamentele multifuncționale, care permit și depuneri de numerar în lei și euro, operațiuni de schimb valutar și plata facturilor în numerar și cu cardul.

Furnizorul echipamentelor a fost ales printr-o procedură de achiziții competitivă la care au participat principalii distribuitori de astfel de echipamente la nivel național.

Programul de modernizare a infrastructurii de plăți va începe cu orașele mari și cele reședință de județ. Orașele Constanța, Sibiu, Călărași, Botoșani, Slatina, Alba Iulia și Târgu Mureș vor beneficia de ATM-uri și MFM-uri moderne până la sfârșitul lunii iulie, București, Ploiești, Cluj și Iași – până la sfârșitul lui septembrie, programul urmând a fi extins la nivel național prin înlocuirea progresivă a flotei de echipamente cu modele de ultimă generație. În prezent, CEC Bank oferă servicii bancare printr-o rețea de peste 1.200 terminale de tip ATM și MFM.

Programul face parte din planul de afaceri al CEC Bank care vizează, pentru următorii ani, creșterea organică prin finanțarea economiei, precum și investiții în digitalizare, în condițiile în care CEC Bank trebuie să recupereze decalajele tehnologice. În cazul infrastructurii de bancomate, marea majoritate au o vechime de peste 10 ani.

Planul de afaceri a stat la baza procesului de recapitalizare a CEC Bank cu 940 de milioane de lei la sfârșitul anului trecut. Majorarea de capital a fost aprobată de Comisia Europeană în condiții de piață, fără a fi considerată ajutor de stat.