România a avut, și în luna decembrie, printre cele mai abrupte scăderi ale
producției industriale din Uniunea Europeană, declinul accentuându-se față de
luni precedente, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică,
Eurostat.
În același timp, producția industrială din România s-a redus
cu 8,9% față de decembrie 2018, a doua mare scădere la nivelul UE. Cel mai
abrupt declin, de 9,9%, a fost înregistrat în Estonia, conform datelor
Profit.ro.
Față de noiembrie 2019, producția industrială din România a scăzut cu
0,2%. La nivelul Uniunii Europene, producția industrială a scăzut, în ultima
lună din 2019, cu 2% în ritm lunar și cu 3,9% în ritm anual. Datele incluse în
analiza Eurostat sunt ajustate în funcție de factorii sezonieri.
Producția industrială din România a scăzut
Rata anuală a inflației a scăzut luna trecută
Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în
ultimul an, a scăzut în ianuarie până la 3,6%, după ce a urcat în decembrie
2019 la 4,04%, în condițiile în care prețul combustibililor, care are un impact
mai larg asupra celorlalte prețuri, a scăzut în ianuarie, față de decembrie, cu
2,1%, potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Național de Statistică
(INS).
De asemenea, în ianuarie, față de aceeași lună a anului
anterior, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,75%, prețurile mărfurilor
nealimentare au urcat cu 2,68%, iar prețurile serviciilor au crescut cu 4,01%,
scrie Profit.ro.
În ianuarie, prețul combustibililor, care are un impact mai
larg asupra celorlalte prețuri, a scăzut, față de decembrie, cu 2,1%.
Totodată, BNR a anunțat menținerea ratei dobânzii de politică monetară
la 2,50% pe an, dar și reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile
pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 6% de la 8%.
VENUS FIVE – CEL MAI MARE STAND FOTO DIN ISTORIA MARIAGE FEST OBȚINE PREMIUL „PASSION FOR IMAGE”
5 septembrie 2020 și 21 august 2021 cele mai solicitate date pentru nuntă la
Mariage Fest –
BUCUREȘTI, 4 februarie 2020. Venus Five, lider pe piața studiourilor foto din București, obține
premiul „Passion For Image” la Mariage Fest, cel mai mare târg de nunți din România, care a
avut loc în perioada 31 ianuarie – 2 februarie la Palatul Parlamentului.
În cadrul fiecărei ediții organizatorii acordă premii pentru 30 dintre cei mai performanți expozanți
prezenți la târg, câte un singur premiu pentru fiecare nișă de servicii pentru nuntă.
„Passion For Image” reprezintă cea mai înaltă distincție pentru servicii de fotografie și a fost
acordat anul acesta studioului foto-video Venus Five pentru performanță la stand, fiind totodată
cel mai mare stand foto din istoria de 31 de ediții a târgului.
“Ne-am bucurat foarte mult să primim această distincție. A fost o experiență extraordinară,
peste 300 de miri ne-au trecut pragul și au discutat cu fotografii și videografii Venus Five. Viitorii
miri erau informați atunci când veneau la stand, adresau întrebări pertinente, cunoșteau
portofoliul nostru și studioul foto, unii domni știau și de școala foto. Comparativ cu anii anteriori,
când echipa foto era aleasă de viitoarea mireasă, o mare parte dintre domni au fost interesați
de elementele artistice, dar, mai ales, le-a plăcut VLOG-ul din ziua nunții. Cele mai solicitate
date pentru nuntă în 2020 sunt 5 septembrie, 10 octombrie, 26 septembrie, 22 august, iar
pentru 2021, data de 21 august”, declară Dragoș Constantin, Fotograf și fondator al studioului
Venus Five.
Recent, Venus Five a anunțat tendințele în ședințele foto de tip Trash The Dress. Două mirese
din cinci aleg destinații din străinătate pentru ședința foto Trash The Dress, principalele opțiuni
fiind Bulgaria, Grecia și Italia.
Prin comparație cu anii precedenți, ședințele foto de tip Trash the Dress au căpătat amploare, 4
cupluri din 5 includ în pachetul foto ședința foto Trash the Dress de o zi sau două, în țară sau în
străinătate, și sunt dispuși să aloce resurse financiare și de timp pentru realizarea unor ședințe
foto memorabile.
Bugetul investit într-o ședință foto de tip Trash the Dress variază între 350 € și ajunge până la
10000 €, în funcție de locația aleasă și de complexitatea actului fotografic – de la echipa de
fotografi și asistenți implicată, până la materiale finale speciale precum albume de designer sau
tablouri pe canvas.
DESPRE VENUS FIVE
Venus Five este un concept foto-video integrat, Studio – Școală de fotografie – Ședințe foto
externe (nuntă, evenimente corporate, concerte și portrete).
2
Venus Five, cel mai mare studio foto din centrul capitalei, se diferențiază prin modelul de
business cu o echipă internă supraspecializată pe tipuri diferite de fotografie – fotografie
umană, fotografie de eveniment, fotografie de produs și videografie.
Acest lucru ne ajută să le oferim servicii foto și video de înaltă calitate, foarte rapid și într-un
mod flexibil, tuturor clienților noștri, indiferent de complexitatea solicitărilor pe care le au,
păstrând mereu o grilă de prețuri competitive.
Venus Five este un loc reper pentru artiști importanți din show biz, pentru sportivi care au adus
faimă internațională României, pentru oameni din domeniul afacerilor și pentru oricine prețuiește
valori cum ar fi curajul de a te dedica unei pasiuni și de a face din asta rațiunea profesiei tale.
ȘCOALA FOTO VENUS FIVE
Fondată în anul 2015, școala Foto Venus Five are o programă variată, atât pentru cursuri de 2
luni, dar și seminarii scurte pe teme diverse – posing, lumini, fotografia cu telefonul mobil,
utilizarea unui DSLR.
CONTACT
Adresa: Studio Foto Venus 5 (Five) Calea victoriei 21-23
Tel: 0723.298.841
Email: contact@venusfive.ro
STUDIO: www.VenusFive.ro
FONDATOR: www.DragosConstantin.ro
ȘCOALĂ: www.CursulDeFotografie.ro
Păduri: Comisia îndeamnă România să pună capăt exploatării forestiere ilegale
Comisia îndeamnă România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal.
În cazul României, autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările. Prin urmare, Comisia a decis astăzi să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române un aviz motivat.
Context
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.
CREATON: ÎN ROMÂNIA REALIZĂM 90% DIN VÂNZĂRILE DE ȚIGLE DIN REGIUNE
Bilanțul la zece ani de prezență pe piața din România, 65 mil eur vânzări
BUCUREȘTI, 11 februarie 2020. CREATON, lider german în producția de țigle ceramice,parte a ETEX Group, anunță vânzări de65 mil eur vânzări și 22% cotă din piața de țigle ceramice în zece ani de prezență în România.
LOCUL 2 LA VÂNZĂRI ÎN CEE
Din România se gestionează prezența CREATON în Bulgaria și Moldova, iar din cifra de afaceri de 9,7 mil euro din regiune, în anul 2019, în România s-au realizat 90% din vânzări.
“Această cifră clasează țarape al doilea loc, aproape de Ungaria, la vânzările din sud-estul Europei, care au ajuns în 2019 la 37,5 mil euro”, declară Manuel Buturugă, Sales Director, CREATON South East Europe.
În cei zece ani de prezență a grupului în România au fost realizate o serie de proiecte speciale cum sunt acoperișul bisercii din ansamblul muzeu „Cimitirul Vesel” de la Săpânța, acoperișul palatului Vulturul Negru din Oradea – cel mai important monument în stil secession din oraș, sau Spitalul Militar din Timișoara.
“Zona Transilvaniei reprezintă 60% din totalul vânzărilor în România, remarcăm însă o creștere a cererii în afara arcului Carpatic, care în urmă cu 6 ani reprezenta doar 15% din totalul vânzărilor în România.Investiția medie pentru un proiect este de 3000 – 4000 de euro, pentru o învelitoare cu o suprafață de 200 mp. În aceste costuri sunt incluse și accesoriile care aduc un plus de performanță sistemului de învelitoare – membrana anticondens, elementele ceramice de ventilație sau sistemele de siguranță pentru acoperiș”,declară Manuel Buturugă, Sales Director, CREATON South East Europe.
PLANURI DE DEZVOLTARE
CREATON previzionează pentru următorii ani o creștere moderată de 5-6% a pieței învelitorilor ceramice și din beton în România.
„În continuare ne propunem consolidarea cotei de piațăși o creștere care să fie susținută de capacitățile de producție ale fabricilor din Ungaria, Germania și Polonia. Estimăm totodată o creștere accentuată a modelelor de țigle tip solzi și a modelelor de țiglă interlocking plată, care vor fi principalii vectori de vânzare” adaugă Manuel Buturugă.
GARANȚIE DE 50 DE ANI PENTRU PRODUSE
Investiția în tehnologii avansate de producție, cum este tehnologia Keralis de fabricare a țiglelor ceramice, permite realizarea unor modele unicat pe piață, care prezintă caracteristici superioare din punct de vedere al rezistenței. Materialul solid, temperatura de coacere mai mare de 1000 ºC și modul de tratare al suprafețelor, le asigură țiglelor ceramice CREATON o absorbție de apă extrem de redusă și astfel rezistență crescută împotriva intemperiilor, a înghețului care afectează o țiglă obișnuită.
“Caracteristicile materiei prime și tehnologia rafinată de fabricare asigură frumusețea suprafeței țiglelor, naturalețea și posibilitatea de adaptare la arhitectura construcției. Fie ca este vorba despre țigle netede naturale, sau cu suprafețele tratate, toate au caractere unice”, mai explică Manuel Buturugă.
Datorită tehnologiei de fabricare,produsele au o durată de viață lungă și din acest motiv CREATON poate oferi o garanție de 50 de ani pentru țiglele ceramice.
Cu producție în 18 țări din America de Sud, Africa și Europa, divizia de învelitori a grupului Etex, din care face parte compania CREATON, a înregistrat la finele anului 2019 vânzări în valoare de 840 mil euro, în creștere cu 3,2% față de 2018.
DESPRE CREATON
CREATON este un producător de țigle ceramice cu o tradiție de peste 130 de ani, fiind membru al grupului internațional ETEX, specializat în producția tiglelor din beton de calitate superioară.
Istoria companiei începe în 1884, Germania, în Bavaria, unde Alois Berchtold a pus bazele unei fabrici moderne de producţie pentru acea perioadă, care s-a impus în industrie încă de la început.
După aproape o sută de ani, în 1992, prin fuziunea companiilor Josef Berchtold GmbH și Ernst Ott GmbH se creează compania CREATON Berchtold & Ott.
În anul 2004 compania se extinde pentru prima dată în afara Germaniei, prin crearea unei fabrici CREATON în orașul Lenti din Ungaria, urmând ca în 2008 să își dezvolte capacitatea de producție prin construirea unei a doua linii de fabricare. Din anul 2015, regiunea sud-estică a Europei s-a format într-un cluster coordonat de Ungaria, încadrând următoarele țări: Cehia, Slovacia, România, Moldova, Bulgaria, Slovenia, Croația, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Macedonia, Muntenegru, Kosovo și Albania.
Țiglele ceramice și din beton, precum și accesoriile, sunt produse în fabrici din Germania, Ungaria și Polonia.
Detalii pe: https://www.CREATON.com/
FPPG: Creşterile de preţuri anunţate de unii distribuitori la furnizarea de gaze naturale nu au un fundament economic real
FPPG atrage atenția opiniei publice că, în condițiile de piață actuale și fără distorsiuni de natură politico-administrativă, creşterile de preţuri anunţate de unii distribuitori la furnizarea de gaze naturale nu au un fundament economic real. În acest moment, evoluțiile de pe piața internațională cât și de pe platformele de tranzacționare interne indică un trend descrescător al prețurilor la gaze. Vremea favorabilă și optimismul legat de previziunile de liberalizare a pieței au condus în mod evident la o îmbunătățire a prețurilor pe toate piețele.
Directorul de Relații Externe FPPG, Daniel Apostol declară:”România dispune de rezerve îndestulătoare de gaze naturale acumulate în depozite, precum și de resurse naturale aflate în exploatare, dar și o interconectare din ce în ce mai ridicată cu diverse piețe pentru a asigura un echilibru sănătos întrecerere– ofertă. Ținând cont de aceste elemente, nu există un motiv real pentru o inflație semnificativă odată cu liberalizarea pieței. Solicităm autorităților publice stabilitate și predictibilitate legislativă care să înlăture factorii care pot crea distorsiuni în piață.”
Potrivit datelor furnizate de BRM – membru FPPG – prețul mediu ponderat al gazelor naturale la nivelul lunii ianuarie 2020 tranzacționate pe termen mediu și lung a fost de 78,71 lei/MWh, iar pe platforma SPOT (termenscurt) afost de 70,81 lei/MWh. În perioada 01.02.2020 – 10.02.2020 pe platforma SPOT s-a inregistrat un preț mediu ponderat de 65,27 lei/MWh.
Companiile membre ale FPPG își manifestă încrederea că liberalizarea pieței, începând cu iulie 2020, va aduce beneficii reale atât consumatorilor casnici cât și clienților industriali.
FederațiaPatronalăPetrol și Gaze (FPPG) este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, autonomă, independentă faţă de autorităţile publice, fără caracter politic; este reprezentativă la nivelului sectorului de activitate”Energie, Petrol și Gaze și Minerit Energetic”. FPPG a susținut constant principiile stabilității, predictibilității și competitivității cadrului legislativ aplicabil domeniului energetic din România, precum și responsabilitatea companiilor din sector în ceea ce privește siguranța, sănătatea și securitatea operațiunilor și a personalului. FPPG este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederație patronală românească afiliatăla IOE (International Organization of Employers).
Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să vă adresați dlui Director Relații Externe FPPG Daniel Apostol / +40 732 999 353 / Email: daniel.apostol@fppg.ro
Riscul legislativ în sectorul financiar
Riscul legislativ în sectorul financiar a reprezentat tema dezbaterii organizate de Asociația Română a Băncilor. În expunerea susținută cu acest prilej, Florin Dănescu (foto), președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, a subliniat că în perioada 2014-2018, au fost emise 50 de iniţiativele legislative considerate dăunătoare industriei bancare şi creditării: „Dacă noi acordăm un credit ipotecar pe durata maximă de 30 de ani, asta ar însemna că, la zece iniţiative pe an, un contract pe care îl faci astăzi şi care se termină peste 30 de ani ar fi pus sub semnul întrebării de zece ori pe an, adică în total, de peste 300 de ori?!” Admițând că „în general, băncile lucrează cu riscuri”, președintele executiv al ARB a nuanțat cu trimitere la riscul legislativ, în sensul că„de acum aproximativ cinci ani, Asociaţia Română a Băncilor a vorbit mai direct şi mai concret despre acest risc ca fiind principala barieră în calea intermedierii financiare. Am identificat riscuri, ne-am dat seama că se pot produce în mod neperformant şi se pot transmite asupra depozitelor şi asupra economisirii. Concluzia este că decizia de banking la nivelul băncilor pe intermediere financiară nu a fost cea pe care ne-am fi dorit-o. Aşa s-a întâmplat ca intermedierea financiară să rămână în urma produsului intern brut; când vorbim despre intermediere financiară, vorbim despre credite ale populaţiei şi ale companiilor supra produs intern brut. Astfel vedem că intermedierea financiară a ajuns la 26%, pornind de la 40%”.
În cursul dezbaterii moderate de Gabriela Folcuț, director executive al ARB, Angela Manolache, partener KPMG România, a prezentat studiul „Proiecte legislative cu impact asupra contractelor de credit cu consumatorii” și au avut intervenții Radu Grațian Ghețea, președintele de onoare al ARB, prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner Stoica&Asociaţii, Marieta Avram, Founding Lawyer Cabinet de Avocat Marieta Avram.
Motocicletele intră în programul Rabla
Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, a prezentat programele care vor fi finanțate anul acesta prin Administrația Fondului pentru Mediu.
Rabla Clasic – bugetul crește la 405 milioane de lei, cu creșterea la 60.000 a mașinilor uzate scoase din trafic; valoarea primei de casare rămâne 6500 de lei (1350 de euro) cu posibile plusuri, de 1000 de lei, dacă mașina nou cumpărată se înscrie în pragul de emisii de 96 de g de bioxid de carbon și deîncă 1000 de lei, eco-bonus ca noutate,dacă mașina nou cumpărată este cu sistem GPL, eco-bonusu cuposibilitate să fie mărit la rândul lui pentru mașinile hibride convențional (care nu se încarcă la priză) de la 1700 de lei la 2500 de lei, cu totul, suma maximă decontabilă din costul unei mașini noi putând să atingă 2000 de euro în cazul în care mașina nouă respectă regulile a două eco-bonus-uri. Prin Rabla Clasic apare anul acesta posibilitatea de a achiziționa motociclete prin casarea unei mașini mai vechi de 8 ani, cuprimă de casare 3500 de lei (circa 10% din valoarea unei motociclete noi).
Rabla Plus –140 de milioane de lei,cel mai mare buget de când există programul;primă 10.000 de euro pentru full electric și circa 4500 pentru mașini hibride plug-in,cea mai mare primă din Europa pentru mașinile electrice; bugetul permite cumpărarea a2500 de mașini full electric și a 400 de mașini hibride plug-in, adică într-un an, atâtea mașini electrice și hibride plug-in câte au fost cumpărate prin Rabla Plus în toți cei 4 ani de când există programul; noutățisunt condiția de a nu înstrăina mașina cel puțin un anși posibilitateade a achiziționa motociclete cu propulsie electrică.
Transportul în comun – investiție 480 de milioane de lei, cu aproape 30 de milioane mai mult decât în 2019, bani pentru 400 de autobuze și troleibuze electrice și CNG.
Infrastructură verde – 19 milioane de euro pentru infrastructura verde din localități și stațiuni din România, care permit instalareaa 1200 de puncte de încărcare, „dacă primăriile se mișcă bine și repede”; stații de încărcare pe autostrăzi și drumuri naționale, program pentru care există acordul Comisiei Europene, investiție de aproape 20 de milioane de euro, în mod special pe coridorul european TEN-T, program prin care vor putea să fie finanțate alte 1000 până la 1200 de puncte de încărcare.
Rabla Electrocasnice – reluat cu un buget de 30 de milioane de lei, în jur de 100.000 de vouchere pentru aparate frigorifice, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, aparate de aer condiționat și televizoare.
Campanie națională de informare și conștientizare a cetățenilor pentru colectarea separată și reciclarea deșeurilor – 25 de milioane lei; program de stimulare a investițiilor în instalații de reciclare și tratare a deșeurilor, cu buget de 159 de milioane de lei.
Iluminat ecologic public stradal – program dedicat autorităților locale; înlocuirea becurilor de pe străzi, cu led-uri; circa 384 de milioane de lei (aproape 80 de milioane de euro).
Casa eficientă energetic – se finanțează sisteme de încălzire, iluminat ecologic, sisteme de izolație;buget total de 429 de milioane de lei, până la 15.000 de euro pentru o locuință, între 6000 și 8000 de beneficiari; pentru același program lainstituții publice, buget separat, de 384 de milioane de lei.
Bugetul AFM (2,8 miliarde de lei, aproape dublu față de 2019) este în consultare publică, împreună cu lista programelor.
Barometrul turismului din România
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Groupama Asigurări au elaborat studiul„Carta Albă a Turismului din România”,edițiaa doua.Este o cercetare la nivel naţionalpe un eșantion reprezentativ de 909 respondenți din agenții de turism, unități de cazare și unități de servire a mesei (restaurante) din fiecare regiune de dezvoltare a României și din toate categoriile de mărime (micro-întreprinderi, întreprinderi mici, medii și mari), care „analizează unitățile de cazare și agențiile de turism cu scopul de a identifica performanțele turismului autohton, alături de perspectivele pentru anul următor, precum și provocările și oportunitățile acestei piețe”. Din datele care ilustrează situația la zi în domeniu, reținem:57% dintre antreprenorii din turism consideră promovarea drept cea mai importantă nevoie de politică publică;ponderea celor care își gestionează riscurile prin asigurări a crescut cu 15% față de anul precedent; peste 60% dintre organizațiile participante la studiu raportează o creștere a veniturilor din 2018 în 2019; rata medie de revenire a clienților la agențiile de turism și în unitățile turistice a scăzut în 2019 cu aproximativ 6% față de 2018; pentru acest an, se preconizează dezvoltarea serviciilor de tip all-inclusive și a gradului de ocupare a unităților economice din turism. Cele mai importante riscuri în domeniu sunt considerate lipsa personalului calificat și costurile asociate cu retenția personalului, precum și calitatea infrastructurii de transport,de unde în ediția precedent dominante apăreau riscurile privind cadrul legislative. Barometrul turismului 2019 indică un interes ridicat față de produsele de asigurare, ca instrumente de gestionare a riscurilor, pe lângă campaniile de marketing și programele de training pentru angajați. Dominante sunt asigurarea de clădiri și bunuri, urmată de asigurările auto (RCA și CASCO).
Florin Jianu, președinte CNIPMMR, apreciază că „turismul din România este un domeniu cu un potențial foarte ridicat, anual înregistrând creșteri semnificative. Totuși, în ultimii ani, politicile publice nu s-au fundamentat pe analize științifice adaptate situației de fapt, acestea nevenind în sprijinul dezvoltării sectorului. Pentru ca toate propunerile CNIPMMR se bazează pe cercetări și studii aprofundate, Carta Albă a Turismului din România, aflată deja la ediția a doua, reprezintă prima cercetare reală care își propune să ofere o perspectivă cu privire la performanțele turismului din anul 2019 prin identificarea principalelor caracteristici, riscuri și vulnerabilități, analizând, totodată, factorii interni și externi ce influențează dezvoltarea companiilor din domeniu, oferind o serie de informații cu privire la provocările și oportunitățile acestei piețe.Rezultatele barometrului de anul acesta reflectă faptul că turismul din România se găsește pe un trend ascendent, veniturile și numărul de turiști fiind în continuă creștere, aproximativ 60% dintre respondenți previzionând o creștere în anul 2019 față de 2018, creșterea profitului fiind obiectivul strategic principal al companiilor din turism. De asemenea, numărul de clienți sau turiștii repetitivi sunt vazuți precum cel mai important factor pozitiv cu impact asupra activității lor, rata medie de revenire a acestora în rândul firmelor analizate fiind de 70%. Totuși, lipsa personalului calificat, costurile asociate cu păstrarea personalului și calitatea infrastructurii de transport persoane au fost identificate ca principalele obstacole în calea dezvoltării afacerii lor. În plus, sprijinul acordat de către instituțiile publice a fost apreciat de majoritatea drept unul de nivel mediu, observându-se o îmbunătățire semnificativă a perspectivei agenților economici din domeniu cu privire la susținerea primită din partea autorităților”.
François Coste, CEO Groupama Asigurări, subliniază: „Groupama Asigurări este astăzi un partener de încredere al IMM-urilor care operează în domeniul turismului, iar preocuparea noastră pentru a răspunde și a le depăși așteptările face ca implicarea noastră în lansarea Cartei Albe a Turismului să fie firească. Mai mult, acest studiu este un demers unic într-o piață cu potențial economic major și util, sperăm, atât pentru domeniul Horeca și autorități, cât și pentru domeniile conexe. Studiul ne arată anul acesta că antreprenorii și managerii din turism devin tot mai conștienți de riscurile asociate domeniului și interesați de gestionarea lor, inclusiv prin instrumente de asigurare. Cum numărul călătoriilor peste hotare a crescut în rândul românilor, ajunși înapoi în țară, aceștia se așteaptă să găsească servicii de același nivel și în România, astfel că operatorii din turismul autohton trebuie să fie pregătiți să gestioneze orice situație neprevăzută și să câștige încrederea clienților”.
Analiză Frames& Academia Industrială: Afacerile din sectorultehnologic, 55 mld.leiîn 2020.Focus pedigitalizareșirobotizare
Afacerile din sectorul de tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie la echipamente automatizate și software, vor atinge în acest an nivelul de 55 de miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă față de nivelul din 2010. Industria românească se află la momentul unor decizii strategice – trebuie să facă pasul spre robotizare și digitalizare, spre Factory 4.0, în ton cu schimbările majore la nivel internațional, arată o analiză realizată de experții de la Frames și Academia Industrială.
Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, îșipropune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială.
ȘiRomânia face pașiînainte, dovadăevoluțiasemnificativă a business-ului din sectorultehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651). Numărulcompaniilorcare activeazăînacestedomenii, de la fabricareaechipamentelorindustrialeșicercetare/dezvoltareîninginerie, la realizarea software-ului, consultanță, managementulmijloacelor de calcul, comerțul cu ridicata al componentelorșiechipamentelor de calcul, a crescutsemnificativînultimii 10 ani, de la 13.876în 2010 la 32.205firmeîn 2018.
Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1 miliarde lei în 2018. Și profitabilitatea a urmat aceeași tendință, avansând de la 1,56 mld.lei în 2010 la 5,41 mld.lei în 2018.
Potrivit experților, după un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans semnificativ, 2020 se anunță a fi cel mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu afaceri estimate de peste 55 mld.lei și un profit peste nivelul de 6 mld.lei.
Din punct de vedere al evoluției capitalului social, datele statistice arată un avans semnificativ în ultimii 10 ani, de la 6,25 mld.lei în 2010 la 14,1 miliarde lei în 2018.
,,Evoluția business-ului din acest sector este una dinamică, susținută de o cerere de produse și servicii în creștere de la an la an.Soluțiiletehnologicepentruindustria auto, pentrusectorul de prelucrare, agriculturășiconstrucții se aflăîn prim-plan. Susținută de dinamicasectorului de software, care oferă tot maimultesoluțiicostumizate, economiaromânească face pașisemnificativicătre Industry 4.0, cătrerobotizareșidigitalizareaproceselor’’, afirmă Marius Hărătău, manager Academia Industrială.
VarujanPambuccian, expert însectorul IT& TELECOM șipreședinte al ComisieipentruTehnologiaInformațieișiComunicații din Camera Deputaților, spunecă, înceeacepriveșteadoptareanoilortehnologii,Româniatrebuiesăpună focus peagricultură.
,,Lumeaîn care trăim a intrat de anibuniîn era digitală, era post IT, dominată, printrealtele, de roboticaindustrială, inteligențaartificialășibiologiasintetică. Agriculturaînsăși se aflăînpragulcelei de-aTreiaRevoluțiiAgrare care esteprobabilcelmaidisruptivfenomenpe care îltrăim. Eaînseamnădelocalizareașiindustrializareaproducției de plante, carne și derivate de naturaanimalășitrecerea de la agriculturaconvenționalășicea bio la agriculturaseptică.Înacestproces se regăsescmajoritateatehnologiilor de vârf ale ereidigitale.Sigur, agriculturașizootehniaconvenționalăși bio vorcoexistauntimp cu cea a ereidigitale, darșiaici, înceeace se numeșteagricultura de precizie, inteligențaartificială, roboticașibiologiasinteticăîși pun amprenta din plin. Este probabilceamaiprofundătransformareprin care treceproducția de hranăși derivate înultimii 12.000 de ani. Șiaici,agriculturaromaneascăoridevine parte a schimbării, ori nu vamai fi deloc’’, a declaratVarujanPambuccian.
CENTRELE TEHNOLOGICE DIN ROMÂNIA
După ce, înainte de Revoluție, în România existau zeci de întreprinderi și centre de cercetare și tehnologie în aproape toate colțurile țării, afacerile din sectorul tehnologic s-au focusat, în ultimii ani, în jurul marilor orașe, în special a celor cu centre universitare.
Bucureștiul se află în prim-plan, cu 10.086 de firme active în acest domeniu, urmat de județul Cluj, cu 3251, și Timiș cu 1884 de companii. Urmează Iași (1526), Ilfov (1433) Bihor (999), Prahova (959), Constanța (865) și Sibiu (717).
La polul opus se află județele Mehedinți (128), Ialomița (137), Giurgiu (147) Tulcea (162), Caraș Severin (160) și Teleorman (167).
Potrivit statisticii, peste 32.000 de firme sunt din zona microîntreprinderilor, în multe cazuri start-up-uri, și numai aprox. 1700 fac parte din categoria firmelor mici, medii și mari, în funcție de cifra de afaceri.
Cifra de afaceri medie, la nivelul întregului sector, era în 2018 de 1,5 milioane de lei, iar media profitului net se ridica la 159.502 lei.
Analiza Frames & Academia Industrială arată că cele 32.205 firme active în 2018 angajau, în total, un număr de 151.003 de salariați, un număr dublu față de anul 2010 (75.156).
UE TRECE LA FACTORY 4.0
În esenţă, Factory 4.0 se referă la business-uri care şi-au digitizat tehnologiile, astfel încât instalaţiile şi echipamentele pot comunica între ele prin intermediul internetului, cu ajutorul noilor tehnologii.
Potrivit experților, de la rețele de comunicații, la roboți, imprimante 3D, sisteme de control și, în viitor, mașini autonome, Factory 4.0 va impacta în mod semnificativ economia, în următorii ani, oferind un grad fără precedent de automatizare şi independenţă operaţională.
Potrivitexperților, în următorii ani,competitivitateaeconomică a Românieivadepinde, în mare măsură, de felulîn care companiile se voradapta la Industry 4.0, inclusiv de modulîn care vordezvoltamecanismeeficiente de suport.
,,Aceasta a patrarevoluțieindustrialăvaaduceschimbărifundamentaleînmecanismeleeconomiceșiRomâniatrebuiesă fie pregătită. Noiletehnologiivorajutacompaniilesă fie mai productiveşisădezvolteproduseșiservicii de maibunăcalitate, într-un mediu de lucrumaisigur. În plus, le vorpermitesă se dezvolteşisă fie mai competitive pepiaţaglobală’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Și noua ,,Strategie UE 2030 privind industria’’ se focusează pe aceste tendințe. Potrivit experților UE, automatizarea și digitalizarea producției, a produselor și a serviciilor bazate pe date vor transforma industria europeană, conducând-o la schimbări într-un ritm fără precedent.
,,Progresulîninteligențaartificială, IoT, robotica, automatizarea, biotehnologiașiimprimarea 3D voraducetransformărisemnificativeîntoateindustriileeuropene. Economiava fi maieterogenășimaidescentralizatădecâtînprezentși, prinurmare, vaajutapiețelesăfuncționezeîntr-un mod maieficientșimaidurabil’’, afirmăaceștia.
Strategia UE 2030 îșipropune, totodată, regândireamanagementuluiresurselornaturaleșireorganizarelanțurilorindustrialecătreoeconomie circular care ,,vaface maimult cu maipuțin”.
Înprezent, dincolo de dinamica business-uluiînsectorultehnologic, România se află la coadaclasamentuluieuropeanprivinddigitalizareașirobotizareaindustriei.
DateleComisieiEuropenesitueazăRomâniapelocul 27 din cele 28 de state membre ale UE încadrulIndiceluieconomieișisocietățiidigitale (DESI) pentru 2019. Indicelemonitorizeazăperformanțadigitalăglobală din Europa șiurmăreșteprogreseleînregistrate de țările UE înceeacepriveștecompetitivitateadigitală.
În general, celemaiperformantețări din UE înacestdomeniusuntIrlanda, Țările de Jos, BelgiașiDanemarca, întimpceUngaria, România, Bulgaria șiPoloniatrebuiesărecuperezedecalajul.
Unnumăr tot mai mare de întreprinderiutilizeazăservicii de cloud (18 % încomparație cu 11 % în 2014) șiplatforme de comunicaresocialăpentru a interacționa cu cliențiilorși cu altepărțiinteresate (21 % încomparație cu 15 % în 2013).Cu toateacestea, numărul IMM-urilor care îșivândbunurileșiserviciileînmediul online a stagnat, menținându-se înultimiiani la 17 %.
StatisticileFederaţieiInternaţionalepentruRoboticăarată, pe de altă parte,căRomânia are, înprezent, 11 roboţi la 10.000 de lucrătoriindustriali, șiarmaiaveanevoie de celpuțin 10.000 de roboțiindustriali.
Sprecomparație, înPoloniasunt 28 roboți/10.000 angajați, înUngariasunt 57 de roboţi, iarCehia are 100 de roboţila 10.000 de muncitori. În SUA, industriaamericană a incorporat, înultimii 10 ani, peste 130.000 de roboți.
,,Pefondulevoluțieieconomicemondialeși, încontextulcrizei acute de personal calificat cu care se confruntăindustria, soluțiaviabilăpentrucompaniileromânești, indiferent de mărime, o reprezintăadoptareanoilortehnologii. Modernizareatuturorsectoarelor, inclusive a celortradiționale, în special a producției, șicrearea de noioportunitățipentruîntreagaeconomievorpermitetuturorîntreprinderilor, în special IMM-urilor, săaccesezenoitehnologii’’, a declarat Marius Hărătău.
FACTORY 4.0 BUCUREȘTI
De la transformareaindustriei, la digitalizareșidezvoltareacompetențelordigitale ale angajaților, toateacestetemevor fi abordateîncadrulconferinței Factory 4.0 care se vadesfășurape 12 mai, la Face Convention Center din București.
Încadrulconferințeiși workshop-urilor dedicate, vor fi abordatetemeprecum „Technology vs. Humanity – The Future is already here„, ,,Industry 4.0 needs a complete automation solution’’, ,,Realizareapotențialuluiprindigitalizareaproducției’’, ,,The new EU industrial strategy’’, ,,Antreprenoriatși Industry 4.0’’, ,,Integrated Value Chain’’, ,,The future of cyber security and automation’’ și ,,Industry 4.0: oameni, proceseșitehnologii’’.
Printrespeakerii de la Factory 4.0 se voraflacelebrulfuturologGerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agencyșiunuldintreceimaicunoscuțișiinfluențiautorișispeakeri din sectoareletehnologiei, telecom, marketing & media, Lorena Ioniță, Deputy Head of Unit al ComisieiEuropeneși cunoscutulinventatorșiantreprenorromân Cornel Amariei, prezentat de Junior Chamber International (JCI) dreptunuldintreceimairemarcabili 10 tineri din lumeșiinclus de revista Forbes din SUA în top 10 – ceimaiinfluențitineri cu vârsta sub 30 de ani din Europa.
Analizaprivinddinamica business-ului din sectorultehnologic din România a fostrealizată de compania de consultanță Frames pebazadatelorfinanciare ale companiile active din sectorulanalizat, cu codurileCAEN 6201- Activități de realizare a software-ului la comanda (software orientat client), CAEN 6202- Activități de consultanțăîntehnologiainformației, CAEN 6203 – Activități de management (gestiuneșiexploatare) a mijloacelor de calcul, CAEN 6209 – Alteactivități de serviciiprivindtehnologiainformației, CAEN 721 Cercetare-dezvoltareînștiințenaturaleșiinginerie, CAEN 7112 – Activități de inginerieșiconsultanțătehnică legate de acestea, CAEN 4652 – Comerț cu ridicata de componenteșiechipamenteelectroniceși de telecomunicațiși CAEN 4651 – Comerț cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelorperifericeși software- ului. Dateleprelucratesuntobținute de la RegistrulComerțuluișiMinisterulFinanțelorpebazainformațiilorpublicedeclarate de companii.