Peste două treimi din statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de state membre) aveau la 1 ianuarie 2020 un salariu minim pe economie, care în general avea o valoare mai mică de 600 de euro pe lună în est şi de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vestul UE, arată datele publicate luni de Eurostat.

https://www.economica.net/bulgaria-letonia-si-romania-ultimele-in-ue-dupa-salariul-minim-pe-economie_179451.html

Singurele state membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia. La începutul acestui an, Bulgaria avea cel mai scăzut salariu minim brut pe economie din UE (312 euro), scrie Economica.net.

De asemenea, datele Eurostat mai arată că România a avut în ultimul deceniu cea mai mare rată medie anuală de creştere a salariului minim (12,5%), fiind urmată de Lituania cu o creştere de 10,1%.

Preţurile petrolului au scăzut luni la cele mai reduse niveluri din ultimele 13 luni, din cauza epidemiei din China care a redus cererea şi a provocat aşteptări privind noi reduceri ale producţiei de către OPEC şi aliaţii organizaţiei, între care şi Rusia, transmite Reuters.

Cotaţia petrolului Brent a scăzut cu 2,17 dolari, respectiv cu 3,8%, la 54,45 dolari pe baril, cel mai redus nivel atins din iunie 2019, potrivit News.ro.

Totodată, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,45 dolari, la 50,12 dolari pe baril, atingând un minim al şedinţei de 49,91 dolari pe baril, de asemenea cel mai redus nivel din iunie 2019.

În condiţiile în care epidemia a afectat cererea în China, cel mai mare importator de ţiţei din lume, compania de rafinare Sinopec a decis reducerea producţiei din această lună cu circa 600.000 de barili pe zi, respectiv cu 12%, cea mai amplă măsură de acest tip luată în ultimii peste 10 ani.

Rafinăriile independente din provincia Shandong, care importă cumulat circa o cincime din ţiţeiul din China, au redus producţia cu 30%-50%, într-un inteeval de peste o săptămână, au declarat directori şi analişti.

În prima zi de tranzacţii după vacanţa de Anul Nou chinezesc, capitalizarea principalului indice bursier chinez a scăzut cu 393 de miliarde de dolari, investitorii au vândut yuani şi mărfuri, piaţa fiind dominată de temerile provicate de epidemie.

Acţiunile Tesla au crescut luni cu 17%, iar avansul înregistrat din iunie a depăşit 300%, susţinute de profitul trimestrial raportat de compania mixtă producătoare de baterii din Nevada deţinută împreună cu Panasonic şi a estimărilor unor investitori ca titlurile se se aprecieze de peste 10 ori până în 2024, transmite Reuters.

Acţiunile Tesla au înregistrat luni cea mai mare creştere într-o singură zi după luna octombrie, în urma raportării de către Panasonic a primului profit trimestrial al companiei mixte cu Tesla, din Nevada, după ani de zile de probleme de producţie şi amânări, transmite News.ro.

Un alt factor care a contribuit la creşterea preţului acţiunilor Tesla este o notă a firmei Ark Invest adresată clienţilor, în care anticipează că acţiunile companiei vor ajunge la 7.000 de dolari pe unitate până în 2024, comparativ cu preţul actual de 754 de dolari pe unitate. Estimarea se bazează parţial pe predicţia că Tesla va lansa o flotă de automobile autonome, ”robotaxiuri”, care va fi profitabilă, potrivit sursei citate.

Panasonic a anunţat că profitul operaţional din perioada octombrie-decembrie a urcat cu 3%, la 100,4 miliarde de yeni (915 milioane dolari), depăşind aşteptările analiştilor cu 49%, datorită îmbunătăţilor de la compania mixtă cu Tesla producătoare de baterii şi reducerii costurilor.

Astfel, Panasonic a optat să nu participe la construcţia unei noi fabrici de baterii ăn China, iar Tesla a format parteneriate cu compania sud-coreeană LG şi cu compania chineză CATL.

Marja de creștere a prețurilor proprietăților rezidențiale din România s-a situat, în ultimul trimestru din 2019, la 2,9%, după un plus de 3,2% în cele trei luni anterioare, conform Profit.ro.

Comparativ cu perioada similară din 2018, nivelul actual al prețurilor este cu 7,4% mai mare; spre comparație, în T4 2018, diferența anuală de preț se situa la 5,3%. Dintre orașele cu peste 200.000 de locuitori din România, opt centre regionale au avut, în T4 2019, prețuri medii solicitate de minimum 1.000 de euro pe metru pătrat util pentru apartamentele disponibile spre vânzare, arată datele imobilaire.ro.

De asemenea, la începutul perioadei de creștere, la sfârșitul anului 2014, în București se înregistrau prețuri medii mai mari decât în Cluj-Napoca. Cluj-Napoca, cel mai mare avans dintre marile orașe În ceea ce privește evoluția trimestrială a prețurilor, de menționat ar fi că toate aceste centre regionale au consemnat creșteri – majoritatea însă mai mici de 2%.

Bucureștiul, pe de altă parte, a consemnat trimestrul trecut un avans de doar 0,8% – ceea ce contrabalansează creșterea de 5,5% resimțită în cele trei luni anterioare.

Banca Transilvania în creștere accelerată a valorii de brand.Valoarea globală a brandurilor bancare se contractă pentru prima oară în ultimul deceniu

• Banca Transilvania urcăcu 100 de locuri în clasamentul Brand Finance Banking 500 2020 ranking
• Pentru prima oară dupa 2009, valoarea cumulată a celor mai valoroase 500 de branduri bancare a scăzut față de anul precedent – de la1360miliarde USDla 1330miliarde USD
• Banca ICBC(China) reține titlul de cel mai valoros brand bancar, depășind pragul de80 miliarde USD – iar alte patru bănci din China se plaseazăpe primele zece poziții
• Cinci bănci din SUA sunt în top 10 (cu Wells Fargocea mai bine plasată, pe locul 5), deși sectorul bancar american a scăzut cu 5%
• QNB (Qatar National Bank) dominăîn Orientul Mijlociu, cu o creștere de 20%
• Bancile europene în ansamblu scad cu 7%, mai mult decât alte regiuni, cu câteva bănci majore înregistrând scăderi semnificative
• BancileBCA(Indonezia)si Sberbank(Russia) înregistrează cel mai mare rating BSI (Brand Strength Index) de AAA+

Vedeti aici raportul integral Brand Finance Banking 500 2020

Banca Transilvaniaurcă100 de poziții înclasamentul Brand Finance Banking 500 2020, până pe locul 339, pe valul dezvoltării organice și al consolidării achizitiei Bancpost. Comparativ cu anul trecut, Banca Transilvania este în top 10 global ca ritm de creștere al valorii și al fortei brandului – cu o creștere de 53% în valoarea de brand, până la 370 milioane USD, și intrand pentru prima dată în teritoriul ‘triplu-A’ cu indicele de forță a brandului (AAA-). România este reprezentatăîn acest an de două bănci în clasamentul Banking 500, BRDintrând pe locul 434 cu o valoare de 234 milioane USD.

„BrandulBanca Transilvaniaculege roadele orientării către segmentul IMM, care este cel mai dinamic segment al economiei românești, precum și ale unor achizitii bine gândite și bine executate, adiacente dezvoltării organice. Banca este bine plasată,inclusiv prin pașii pe care îi întreprinde în extinderea regională,pentru a naviga un mediu economic intern mai stabil dar în decelerație.” Mihai Bogdan, Managing Director Brand Finance Romania

În plan global, pe fundalul condițiilor economice incerte, al provocărilor geo-strategice și al disrupției cauzate de Brexit, valoarea de brand cumulată a celor mai valoroase 500 de branduri bancare globale a scăzut pentru prima dată de la criza financiară– conform raportului firmei independente de evaluare Brand Finance.

Astfel, valoarea totală a clasamentuluiBrand Finance Banking 500înregistreaza prima contracție anuală din 2009 încoace, de la 1360miliarde USD în 2019 la 1330miliarde USD în acest an. Evoluția este însă inegală, cu branduri din piețele mature precum USA, Europa, Japonia și chiar China în stagnare sau scădere –în timp ce multe branduri bancare din piețele emergente (în special Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină) – demonstrând o performanță robustă.

China conduce, SUA egalează

Cu o creștere modesta de 1%, ICBCîși pastreazaă poziția de cel mai valoros brand bancar al lumii, depășind pragul de 80 miliarde USD – urmată de China Construction Bank, Agricultural Bank of China și Bank of China, care, deși au scazut în valoare, ocupă pozițiile 2-4 în clasament.

În continuare, top 10 este dominat de băncile din China și SUA, fiecare țară reprezentată de câte cinci bănci, în timp ce Europa are doar patru reprezentanți în top 20. De altfel, băncile din China și SUA genereazăîmpreună peste 50% din valoarea totală a clasamentului Banking 500.

Cel mai valoros brand bancar american rămâne Wells Fargo (pe locul 5 global, 40,9 miliarde USD), iar JPMorganintrăîn top 10 după o creștere de 15%.

Problemele Europei

Cumulat, Bancile Europene au pierdut 7% în valoare, mai mult decât oricare altă regiune; HSBC iese din top 10 după o scădere de 4%, iar scăderile de valoare au afectat bănci de renume ca Deutsche Bank (-17%), UBS (-14%), BNP Paribas (-10%), Barclays (-8%), șiCredit Suisse (-8%).

Pe de altă parte, așa numitele ‘challenger banks’ sunt în ascensiune – de exemplu Virgin Moneycreștecu49%,iarShawbrookcu 73%.

De asemenea, anumite bănci din Europa Centralăși de Est continuă un trend pozitiv: Banca Transilvania (+53%), OTP Bank(Ungaria) (+33%) și VTB Bank(Russia)(+32%).

David Haigh, CEO Brand Finance, comenteaza:

“Challenger banks, cu o cultură de inovație și flexibilitate, au devenit o amenințare serioasă pentru băncile tradiționale, care încep să piardă teren vizibil în valoarea de brand.”

Orientul Mijlociu și Asia

QNB (Qatar National Bank), cea mai mare bancă din Orientul Mijlociu, cu o valoare de brand de 6 miliarde USD, are un avans de peste 50% față de următorul clasat din regiune – și asta în ciuda embargoului regional care a afectat Qatar.

Vietnam este piața cu cea mai rapidă creștere în valoarea brandurilor bancare, datorată in principalstrategiei guvernamentale de întărire a capitalizării și transparenței în sectorul bancar; de altfel, una din băncile cu cea mai rapida creștere esteVietcombank, cu 99%.

Cele mai puternice branduri bancare

Pe lângă calcularea valorii, Brand Finance determină şi forţa relativă a brandurilor (Brand Strength).În acest scop, analizăm investiția de marketing, brand equity (reputația acumulată cu clienții,consumatorii, angajații și alte părți interesate) și respectiv impactul acestora în performanța de piață. Alături de rezultatele financiare, forța brandului este un factor determinant al valorii brandului.

Conform acestor criterii, banca indonezianăBCA, care a devenit una dintre cele mai admirate companii asiatice, este cel mai puternic brand bancar – urmată de banca ruseascăSberbank. Interesant de remarcat că top 10 cele mai puternice branduri bancare provin din afara spațiului SUA/Europa, respectiv din Indonezia, Rusia, Africa de Sud, Malaezia, Singapore, China și Australia.

Vedeti aici raportul integral Brand Finance Banking 500 2020

SFÂRŞIT

Note pentru Editori

În fiecare an compania de consultanță și evaluare de brand Brand Financeevaluează peste 5.000 dintre cele mai valoroase branduri globale. Cele mai valoroase 500 branduri bancare sunt incluse în raportul anual Brand Finance Banking 500 2020 și publicate de revista The Banker.

Valoarea unui brand este beneficiul economic net pe care l-ar obține un proprietar prin licențierea brandului pe piața liberă. Brand Strength Index măsoară eficacitatea performanței unui brand în raport cu competiția.

Mai multe informații privind metodologia, inclusiv definiții ale termenilor, sunt disponibile în raportul Brand Finance Banking 500 2020.

Compilațiile de date pentru raportul Brand Finance Global 500 sunt furnizate înscop editorial, și nu pot fi folosite în scop comercial sau tehnic fără permisiunea scrisă a Brand Finance.

Contacte Media

Mihai Bogdan

Managing Director Romania

M: +40 (0)728702705          

m.bogdan@brandfinance.com

Konrad Jagodzinski

Communications Director

T: +44 (0)2073 899 400           

M: +44 (0)7508 304 782          

k.jagodzinski@brandfinance.com

Florina Cormack-Loyd
Communications Manager
T: +44 (0)2073 899 400

M: +44 (0)7939 118 932

f.cormackloyd@brandfinance.com

Urmăriți-ne pe Twitter @BrandFinance și LinkedIn.

 

Despre Brand Finance

Brand Financeeste cea mai mare firmă globală independentă de evaluare și strategie de brand, cu prezență pe toate continentele. Brand Finance construiește o punte între marketing și finanțeprin cuantificarea valorii financiare a brandurilor.

Brand Finance este o firmă de consultanță financiară acreditată de Institute of Chartered Accountants in England and Wales (ICAEW), fiind de asemenea prima firmă de evaluare de brand care a devenit membru al International Valuation Standards Council (IVSC). De asemenea,  Brand Finance a participat la elaborarea standardelor ISO 10668 și ISO 20671 în materia evaluarii de brand.

Metodologia Brand Finance de elaborare a clasamentelor a fost certificatâ de MASB (Marketing Accountability Standards Board) prin protocolul Marketing Metric Audit Protocol (MMAP)– un proces formal de validare a relației între indicatorii de marketing și performanța financiară.

Despre The Banker

The Bankereste o resursă globală de referință în domeniul bancar și financiar; construindu-și în timp o reputație de incisivitate și obiectivitate, conduce dezbaterile pe teme de interes pentru industria bancară globală, furnizând știri și analize profunde, precum si clasamente regionale si globale precum prestigiosul Top 1000 World Banks ranking. 

Metodologie

Definiția Brandului

Brand Finance a contribuit la redactarea standardului internațional pentru Brand Valuation, ISO 10668. Acesta definește brandul ca fiind un activ necorporal (intangibil) de marketing care include, dar fără a se limita la, nume, termeni, semne, simboluri, logouri și desene, folosite pentru a identifica bunuri, servicii sau entități, prin crearea unor asocieri și imagini distinctive în mintea părților interesate (stakeholders), generând astfel valoare/beneficii economice.

Brand Strength (forța brandului)

Brand Strength Index măsoară eficacitatea performanței unui brand în raport cu competiția. În acest scop analizăm investiția de marketing, brand equity (reputația acumulată cu clienții/consumatorii, angajații și alte părți interesate) și respectiv impactul acestora în performanța de piață.

Ca rezultat al acestei analize, fiecărui brand îi revine un scor Brand Strength Index (BSI), de la 1 la 100, care este apoi introdus în modelul de calculare a valorii de brand. În raport cu scorul BSI, fiecărui brand îi este atașat un rating până la AAA+, într-un format similar ratingului de credit.

Abordarea Evaluarii de Brand

Brand Finance calculează valoarea brandurilor din clasament folosind metoda “economiei de redevență” (royalty relief) – o metodă de evaluare agreată de standardele internaționale. Această abordare implică estimarea veniturilor viitoare care sunt atribuibile brandului prinaplicarea unei rate de redevență care ar putea fi pretinse pentru folosirea brandului – ajungând astfel la valoarea de brand, definită ca beneficiul economic net pe care un proprietar l-ar obține prin licențierea brandului pe piața liberă.

Pașii acestui proces sunt următorii:

1 Calcularea forței brandului (brand strength) pe o scară de la 0 la 100, pe baza unui număr de atribute cum ar fi investiția de marketing, brand equity șiperformanța de business. Acest scor se numește Brand Strength Index.

2 Determinarea unei marje de rate de redevență pentru branduri în categoria respectivă; această rată reflectă importanța brandului în decizia de cumpărare – de exemplu, în bunurile de lux procentul maxim este mare, pe când în industria extractivă, unde bunurile sunt comoditizate, este scăzuta. Aceastămarjă de rate de redevență se determină prin selectarea unor contracte de licență comparabile din baza extensivă de date a Brand Finance.

3 Calcularea ratei de redevență. Scorul de forță a brandului (brand strength index) este aplicat marjei de rate de redevență, pentru a ajunge la rata aplicabilă în fiecare caz. De exemplu, dacă marja de rate de redevență în sectorul respectiv este de 0-5%, iar un brand are scorul de forță a brandului (Brand Strength Index) 80 din 100, atunci rata de redevență aplicabilă pentru folosirea acelui brand în categoria respectivă va fi 4%. 

4 Determinarea veniturilor aferente brandului, prin estimarea unei proporții din veniturile companiei care pot fi atribuite brandului respectiv.

5 Stabilirea unor previziuni ale veniturilor totale viitoare, în funcție de veniturile istorice, consensul analiștilor și ratele de creștere economică.

6 Aplicarea ratei de redevență asupra veniturilor viitoare previzionate, pentru a determina veniturile brandului.

7 Veniturile brandului după taxe sunt actualizate la o valoare netă prezentă, care reprezintă valoarea brandului.