Sprijin financiar al primăriei sectorului 4 pentru spitalul Sfântul Ioan

Florin Antonescu
-
0
Sprijin financiar al primăriei sectorului 4 pentru spitalul Sfântul Ioan

Agravarea situației epidemiologice determină Primăria Sectorului 4 să-și intensifice acțiunile de susținere a asistenței medicale. O concretizare este ajutorul financiar de urgență în valoare de 50.000 de lei, acordat Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Ioan”. Banii vor fi folosiți pentru dotarea maternității „Bucur”, secție exterioară a spitalului, cu materiale sanitare și dezinfectanți.

Alte astfel de acte al Primăriei Sectorului 4 sunt achiziționarea a cinci ventilatoare pulmonare de ultimă generație (Falco 202 EVO) pentru Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, sprijin financiar în valoare de 100.000 de lei pentru Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” în vederea achiziționării de echipament pentru protecția personalului spitalicesc și 510.000 de lei pentru aparatură și teste e diagnosticare a agentului viral de tip Covid-19, donație de măști medicale de protecție pentru Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SAB-IF) și Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”.

Medicul Daniel Băluță, primarul sectorului 4, subliniază: „În această perioadă critică, este important să înțelegem faptul că ține de fiecare dintre noi să facem tot ce ne stă în putință pentru a fi în siguranță! Sunt ferm convins că împreună vom câștiga lupta cu noul coronavirus. Ajutăm spitalele, ajutăm medicii, pentru ca ei să poată ajuta oamenii! La rândul nostru, trebuie să purtăm mască de protecție în spațiile publice, să respectăm regulile de distanțare fizică și extrem de important, să avem încredere și să dăm atenția cuvenită recomandărilor primite din partea medicilor și ale autorităților. Totul va fi bine dacă vom acționa împreună!”

Monument istoric renăscut în centrul Capitalei

Florin Antonescu
-
0
Monument istoric renăscut în centrul Capitalei

În plin centru al Bucureștilor, la Colțea, un monument istoric de secol XVIII a fost reintegrat în contemporaneitatea economico-socială, culturală și urbană printr-un proiect cofinanțat din fonduri europene, într-o derulare ce poate constitui exemplu de aplicare a mecanismelor financiare, a tehnologiei avansate și a capacităților intelectuale: proiectul „Consolidare, restaurare și punere în valoare imobil situat în Strada Scaune, nr.2, sector 3, Biserica Adormirea Maicii Domnului Scaune”, cod SMIS 118744, cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanțare încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Proiectul a fost finanțat prin Programul Operaţional Regional – Regio 2014-2020, Axa prioritară 5 Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiție 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural; organism intermediar pentru programul Regio, Agenția pentru Dezvoltare Regională Bucuresti-Ilfov – ADRBI.

Contribuție la dezvoltarea economico-socială a regiunii, proiectul a avut ca obiectiv specific „restaurarea şi consolidarea monumentului istoric de interes naţional Biserica Scaune Bucureşti în vederea introducerii acestuia în circuitul turistic cultural-religios local şi valorificării potenţialului turistic al municipiului Bucureşti”. Valoarea totală a proiectului a fost de 9.045.325,40 lei (7.133.634,40 lei, finanțare nerambursabilă).

Dincolo de datele specifice instrumentelor de finanțare europene, informații de ordin tehnic și istoric aplicate ne sunt prezentate de preotul paroh Jenică Danțiș, de experți din echipa de implementare a proiectului și de reprezentanți ai ADRBI. Ridicată la 1705 pe locul unei biserici existente acolo cu vreun secol înainte, biserica poate fi socotită o investiție dinspre economic spre credință, fiind construită de breasla măcelarilor din zonă (scaunele de unde-și trage numele sub care s-a impus fiind buturugiile pa care se tranșa carnea), cu bani dați de Atanasie din Tîrnovo, terminată de un nepot, Stavro. În timp, a cunoscut o intervenție mai serioasă la mijlocul secolului XIX, după care în prima jumătate a secolului XX a fost părăsită, folosită drept grajd. Au urmat o restaurare după 1939, ceva intervenții în 1950, în 1982. În aceste condiții, degradarea s-a accentuat. Lucrările actuale au scos realmente la lumină o valoare istorică. Prin tratamente succesive, s-a ajuns la pictura interioară originală în frescă (autor necunoscut), restaurată pe 350 mp și la aspectul inițial al iconostasului, de 87,44 mp. A fost introdus sistem performant de încălzire pe sub pavimentul de asemenea original, din piatră de Buzău. S-au făcut consolidare și restaurare a construcției pe 243 mp. S-au asugurat instalații de iluminat, sonorizare, protecție la incendiu, la efracție, protejare față de curenții de aer prin ușă de sticlă. Clopotele sunt „trase” prin telecomandă. Există facilități de acces pentru persoane cu mobilitate redusă și mijloace de informare și ghidaj pentru persoane cu deficiențe de vedere. Întreaga lucrare s-a bazat pe expertiză de nivel înalt, asigurată de profesioniști în construcții, arhitectură, restaurare, de instituții precum Ministerul Culturii, Universitatea Națională de Arte din București.

Foto ADRBI

BCR: Un nou modul cu sfaturi practice pentru antreprenori

Economistul
-
0
BCR: Un nou modul cu sfaturi practice pentru antreprenori

BCR lansează „Sfaturi utile pentru finanțare” – un nou modul cu sfaturi practice pentru antreprenori, disponibil pe platforma Școala de Business

  • Cursul este lansat în contextul programului IMM Invest și se poate accesa gratuit pe platforma BCR Școala de Business.

„Sfaturi utile pentru finanțare” este noul modul de educație antreprenorială, lansat de BCR în cadrul proiectului Școala de Business și cuprinde sfaturi practice despre cum pot IMM-urile și microîntreprinderile să își optimizeze capitalul de lucru și să identifice oportunitățile de investiții. Cursul a fost realizat în colaborare cu iziBAC, unul dintre start-up-urile participante la Acceleratorul de business BCR-InnovX, specializat în dezvoltarea de platforme educaționale.

„În vremuri de incertitudine găsirea finanțării potrivite poate să fie vitală. Dar cum gestionăm corect numerarul, capitalul de lucru? Cum continuăm dezvoltarea afacerii pe termen lung prin investiții strategice? Acestea sunt o parte din întrebările la care noul curs încearcă să ofere răspunsuri și sfaturi utile antreprenorilor. O parte din informații sunt bine cunoscute de antreprenori, dar vrem să le și poată pune în aplicare cu ușurință. Avem deja peste 7.000 de utilizatori pe platformă, antreprenori și oameni care doresc să se pregătească pentru o aventură în lumea businessului și aș vrea să le mulțumesc că sunt preocupați să se dezvolte și să afle informații utile și sfaturi practice.”, spune Ionuț Stanimir, Director de Marketing BCR.

Ce sfaturi vor găsi antreprenorii în acest curs:

  • Identificarea corectă a unui context investițional, precum și tipul optim de investiție pentru nevoile companiei sunt cunoștințe-cheie, mai ales în perioade de criză. Antreprenorii vor  afla cum se realizează un plan de investiții, cum se pregătesc fluxurile monetare și în ce măsură îi afectează ciclicitatea macroeconomică.
  • Cele mai bune decizii investiționale se iau la rece, pe baza unor indicatori obiectivi. Cum se calculează aceștia și ce beneficii specifice aduc în analiză? Acesta este capitolul în care antreprenorii sunt invitați să-și testeze cunoștințele pe tema indicatorilor investiționali, pentru a fi mai bine pregătiți pentru oportunitățile reale din piață.
  • Orice investiție reprezintă o schimbare în fluxurile afacerii. Este lecția care îi învață pe antreprenori  cum își poți pregăti mai bine compania pentru o investiție, precum și cum pot să-și maximizeze șansele de succes.
  • Un capital de lucru bine gestionat este esențial pentru funcționarea sănătoasă a oricărei companii. Antreprenorii primesc 7 sfaturi simple care să-i ajute să gestioneze inteligent finanțarea pentru capitalul de lucru, precum și alte informații utile despre cum îl pot optimiza.
  • Capitalul de lucru utilizat inteligent este unul dintre factorii care fac diferența între o afacere puternică, profitabilă și o afacere care trage să moară. Este lecția în care antreprenorii află care sunt cele 6 capcane fatale ale gestiunii capitalului de lucru care trebuie evitate cu orice preț.
  • Lecția finală din cadrul acestui curs reprezintă o invitație la acțiune. Antreprenorii pot afla oportunitățile pe care le prezintă programul IMM Invest pentru compania lor, direct de la specialiștii BCR.

BCR Școala de Business este o platformă online cu lecții și sfaturi practice de business pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar și pentru cei experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își completeze abilitățile native și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare pentru a avea un business inteligent. Platforma s-a lansat pe 12 februarie 2020 și a ajuns deja la 7417 de utilizatori în doar 5 luni, cu peste 200 de utilizatori noi săptămânal.  Platforma cuprinde în prezent 4 cursuri, ce au în total peste 30 de capitole, 37 de materiale video și 40 de teste.

Pe lângă noul modul, Sfaturi utile pentru finanțare, celelalte cursuri sunt: Management financiar, Curs de antreprenoriat și Soluții pentru antreprenori pe timp de criză. Platforma conține și resurse folositoare pentru antreprenori, precum: Schița modelului de afaceri, Schița propunerii valorice, Planșa de dezvoltare a produsului și Traseul clientului.

Revoluția fiscală verde de care are nevoie Europa

Economistul
-
0
Revoluția fiscală verde de care are nevoie Europa

LONDRA – În perioada 17-18 iulie, liderii Uniunii Europene se întâlnesc la Bruxelles pentru a încerca să ajungă la un acord cu privire la fondul de recuperare propus de 750 de miliarde de euro (852 miliarde de dolari). În prezent, statele membre nu sunt de acord cu mai multe aspecte, inclusiv cotele de subvenții și de împrumuturi din pachet precum și care sunt condițiile, dacă este cazul, în urma cărora se vor face plățile. Dar, odată ce liderii vor încheia un acord, cea mai importantă întrebare va fi modul în care statele membre ar trebui să cheltuiască banii. Răspunsul este departe de a fi evident.

Guvernele au două obiective potențial contradictorii. În primul rând, economiile europene au nevoie de o încurajare a cererii pentru a compensa restricțiile asupra formelor de consum „sociale” (restaurante, baruri, săli de concerte și altele asemenea) și pentru a sprijini cheltuielile persoanelor ale căror venituri au scăzut. Într-un recent document de lucru, cercetătorii de la Institutul Ifo din München au realizat sondaje la firmele germane pentru a arăta impactul deflaționist pe care îl are COVID-19 în prezent. Acest lucru sugerează că presiunile pe cerere sunt mai mari decât cele pe ofertă.

În al doilea rând, țările europene trebuie să-și asume mai deplin oportunitățile digitale și să progreseze rapid în direcția independenței de carbon în următorul deceniu. Prin urmare, Comisia Europeană a propus ca statele membre să cheltuiască o parte importantă din banii fondului de recuperare pentru investiții și reforme care promovează creșterea pe termen lung, încurajând tranzițiile ecologice și digitale.

Dar investițiile publice – pentru destinații precum noile legături feroviare de mare viteză, stațiile de încărcare a vehiculelor electrice sau pentru rețelele cu fibră optică – vor face prea puțin pentru a stimula cheltuielile în următorii ani. Astfel de proiecte de infrastructură au nevoie de timp pentru a trece prin comisii de planificare și necesită mulți ani pentru a fi ridicate. Tichetele de consum sau programele de tipul “rabla”, pe de altă parte, ar crește rapid cererea, dar nu ar face prea mult pentru a grăbi trecerea la o economie digitală durabilă, chiar dacă li s-ar oferi o tentă verde.

Cu toate acestea, există o modalitate prin care factorii de decizie politică pot sprijini cererea pe termen scurt, în același timp accelerând trecerea către neutralitatea carbonului: o reformă fiscală ecologică îndrăzneață, combinată cu compensații generoase prin intermediul sistemului de impozite și beneficii și cu finanțare ieftină pentru a ajuta firmele și gospodăriile să se adapteze.

Argumentul economic pentru un astfel de plan este simplu și larg acceptat. Prin creșterea costului de emisii nocive de gaze cu efect de seră, “impozitele ecologice” împing consumatorii și firmele să renunțe la activitățile poluante și conduc către conservarea rentabilă a energiei. Mai mult, impozitele ecologice cu o traiectorie ascendentă predeterminată stabilesc o cale credibilă pentru costurile viitoare ale poluării. Acest lucru oferă întreprinderilor și gospodăriilor claritatea de care au nevoie pentru a investi în inovații și echipamente care economisesc energie.

Sistemul european existent de comercializare a emisiilor de carbon nu a furnizat acest semnal de preț. Prețul carbonului a fost prea mic pentru prea mult timp pentru a induce modificări în consum și prea volatil pentru a oferi firmelor indicii credibile cu privire la costurile viitoare de poluare.

Corecțiile recente au adus sistemul mai aproape de o taxă pe carbon, dar prețul emisiilor de CO2 este încă de aproximativ 20 EUR pe tonă. Potrivit Băncii Mondiale, aceasta ar trebui să crească astăzi la aproximativ 50 de euro pe tonă și 70 de euro pe tonă până în 2030, pentru a fi în concordanță cu obiectivele de reducere a emisiilor din acordul climatic de la Paris.

Mai mult, schema de comercializare a emisiilor nu acoperă trei dintre cele mai poluante sectoare europene: construcțiile, transportul și agricultura. Aceste trei sectoare, împreună cu prelucrarea deșeurilor și alte activități, reprezintă 55% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Astfel, sunt încă necesare reforme naționale îndrăznețe privind impozitele ecologice.

În plus, statele membre ale UE ar trebui să reducă permanent impozitele pe muncă și să crească beneficiile sociale, începând de acum. Acest lucru ar oferi economiei un impuls imediat al cererii și ar consolida stimulentele de lucru.

Responsabilii de politici ar trebui să se asigure că reducerile de impozite și cheltuielile suplimentare aduc mai mult decât o compensare pentru introducerea impozitelor ecologice, care la rândul lor ar crește treptat în următorul deceniu. Între timp, fondurile europene ar putea compensa parțial inevitabila creștere temporară a deficitelor bugetare rezultate dintr-un astfel de amestec de politici.

Adevărat, impozitele ecologice pot fi problematice din punct de vedere politic, deoarece mulți vor pierde: inclusiv muncitorii din industriile poluante și persoanele care nu își permit să își izoleze casele sau să-și cumpere o mașină eficientă cu combustibil. Dar noile fonduri UE pot contribui la atenuarea acestor efecte.

La nivel regional, noul Fond de tranziție (Just Transition) din UE poate sprijini economiile locale în care sectoarele poluante sunt angajatori majori. Guvernele ar trebui să completeze această asistență cu programe naționale de investiții pentru a face impozitele ecologice mai acceptabile din punct de vedere politic în aceste regiuni.

Dar nu este suficient să oferi gospodăriilor și firmelor semnale de preț clare pentru a-și reduce emisiile. Au nevoie de mijloace de ajustare, de asemenea. Prin urmare, UE ar trebui să utilizeze o parte din noile sale fonduri pentru a oferi subvenții generoase și finanțare ieftină pentru investiții ecologice. Destinatarii ar trebui să includă municipalitățile, care sunt adesea responsabile pentru proiectele de transport public. Astfel de investiții nu numai că ar contribui la acceptarea politică pentru reformele ecologice, dar ar spori și eficiența noilor semnale de preț, ajutând firmele și gospodăriile să reacționeze la acestea.

Criza COVID-19 distrage lumea de la amenințarea continuă cu schimbările climatice. Dar nu ar trebui, deoarece fondul de recuperare al UE oferă guvernelor o oportunitate unică de a muta povara fiscală de pe muncă pe poluare. Iar asta guvernele ar trebui să o folosească.

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, director editorial Jurnalul, Economistul și ClubEconomic.ro

Salvarea acordului nuclear cu Iranul de Josep Borrell

Economistul
-
0
Salvarea acordului nuclear cu Iranul de Josep Borrell

BRUXELLES – Cu cinci ani în urmă la Viena, săptămâna aceasta, grupul E3/EU+3 (China, Franța, Germania, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE) și Iranul au convenit asupra Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA). Pentru a marca cea de a cincea aniversare a acestei ocazii, ar trebui să recunoaștem o realitate simplă: fără acest acord, Iranul ar fi putut dezvolta arme nucleare până acum, adăugând încă o sursă de instabilitate într-o regiune volatilă.

Astăzi, JCPOA se află sub o presiune considerabilă pe mai multe fronturi. Am convingerea că măsurile de conservare a acestuia nu sunt doar necesare, ci și urgente, din cel puțin două motive. În primul rând, a durat mai mult de 12 ani pentru ca comunitatea internațională și Iranul să depășească diferențele și să încheie un acord. Dacă JCPOA se pierde, nicio altă alternativă cuprinzătoare sau eficientă nu așteaptă să îi ia locul.

Preocupările comunității internaționale cu privire la programul nuclear al Iranului datează de multă vreme. Discuțiile purtate pentru a pune bazele unei soluții negociate au început în 2003 la inițiativa miniștrilor de externe francez, german și britanic, cărora li s-a alăturat la scurt timp Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe de atunci, Javier Solana. El și succesorii săi, Catherine Ashton și Federica Mogherini, care au fost sprijiniți de Serviciul European de Acțiune Externă, au păstrat întotdeauna ușa deschisă pentru o soluție diplomatică. Și, după multe încercări, JCPOA a devenit, în cele din urmă, o realitate.

Acordul nu ar fi fost posibil fără perseverență diplomatică. Acesta a necesitat implicarea deplină nu numai a Statelor Unite, ci și a Rusiei, Chinei și, bineînțeles, a Iranului. Acordul final a fost solid. Având mai mult de 100 de pagini și mai multe anexe, acesta stabilește toate detaliile pentru o reciprocitate clară: Iranul respectă restricțiile stricte privind programul său nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor economice și financiare legate de domeniul nuclear.

JCPOA este consacrat în dreptul internațional prin Rezoluția 2231 a CSONU (care trebuie să fie pusă în aplicare pe deplin). Acesta reprezintă un exemplu concludent pentru ceea ce pot realiza diplomația europeană și multilateralismul eficace în cadrul ordinii internaționale bazate pe norme. Însă procesul care a condus la acesta a fost de lungă durată și dificil, excluzând aproape orice altă șansă de a se ajunge la un acord.

În al doilea rând, JCPOA nu este doar un succes simbolic. Acesta și-a îndeplinit promisiunile și s-a dovedit a fi eficace. Datorită nivelului de acces fără precedent pe care l-a asigurat Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, AIEA a fost în măsură să confirme în 15 rapoarte consecutive de monitorizare în perioada ianuarie 2016-iunie 2019 că Iranul își îndeplinise toate obligațiile care îi reveneau în temeiul acordului. 

Ca atare, Europa și alți parteneri au ridicat sancțiuni, astfel cum se prevede în acord. Izolarea internațională a Iranului a luat sfârșit, creând premisele restabilirii relațiilor economice și comerciale normale cu restul lumii. Cu toate acestea, în mai 2018, SUA a decis să se retragă din JCPOA și să reinstituie sancțiuni în vederea aplicării unei noi strategii de „presiune maximă”.

Deși reinstituirea sancțiunilor impuse de SUA a avut în mod evident efecte negative asupra economiei și a poporului iranian, Iranul a continuat să adere la acord timp de încă 14 luni. Însă acum, Iranul acumulează din nou niveluri îngrijorătoare de uraniu îmbogățit și obține noi cunoștințe în domeniul nuclear. JCPOA continuă să se erodeze, iar temerile din trecut ies din nou la suprafață. 

În ianuarie, Franța, Germania și Regatul Unit și-au exprimat în mod oficial îngrijorarea cu privire la activitățile reînnoite de îmbogățire a uraniului ale Iranului și au îndemnat Iranul să revină la conformitatea deplină. În mod similar, Iranul și-a exprimat propriile preocupări, susținând că nu a primit beneficiile economice așteptate din ridicarea sancțiunilor.

În calitate de coordonator actual al JCPOA, voi continua să lucrez cu toate părțile rămase în acord, precum și cu întreaga comunitate internațională. Vom face tot posibilul pentru a menține ceea ce am realizat acum cinci ani și pentru a ne asigura că acordul rămâne eficace.

Este important de reținut că programul nuclear iranian continuă să fie supus unui control strict, natura sa pașnică fiind verificată în mod constant. Datorită regimului de inspecții al AIEA, cunoaștem în continuare multe lucruri despre programul nuclear iranian, chiar și în condițiile actuale. Însă, dacă acordul ar fi pierdut, am pierde această cunoaștere a situației și am regresa cu două decenii.

Sunt ferm convins că JCPOA a devenit o componentă-cheie a arhitecturii globale de neproliferare, motiv pentru care doresc să solicit în continuare ca toate părțile să își mențină angajamentul față de punerea sa deplină în aplicare. În ceea ce privește Iranul, acesta trebuie să revină la respectarea deplină a obligațiilor sale nucleare; însă trebuie, de asemenea, să poată beneficia de avantajele economice prevăzute în acord. Având în vedere că am instituit deja măsuri de protejare a societăților noastre împotriva sancțiunilor extrateritoriale impuse de SUA, în Europa putem face mai multe pentru a satisface așteptările Iranului în ceea ce privește comerțul legitim.

UE își va intensifica eforturile de a construi punți și de a reduce decalajele între toate părțile implicate. Am convingerea că, dacă reușim să menținem JCPOA și să asigurăm punerea sa deplină în aplicare, acesta poate deveni un pas înainte către abordarea altor preocupări comune, inclusiv cele legate de securitatea regională. 

Trebuie să revenim la o dinamică mai pozitivă. Atunci când vine momentul, trebuie să fim pregătiți să ne bazăm pe acord. UE este dispusă să facă acest lucru. Însă, primul pas este protejarea acordului nuclear cu Iranul așa cum este, în toate elementele sale, și ca toate părțile să își respecte pe deplin obligațiile.

Josep Borrell este Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene

Copyright: Project Syndidate, 2020.
www.project-syndicate.org

Cushman & Wakefield Echinox: Marile companii de tehnologie și-au majorat afacerile și echipele din România

Economistul
-
0
Cushman & Wakefield Echinox: Marile companii de tehnologie și-au majorat afacerile și echipele din România

Conform unei analize a Cushman & Wakefield Echinox, marile companii de tehnologie și-au majorat de patru ori afacerile și echipele din România în intervalul 2009 – 2019, la peste 3 mld. Euro și 50.000 de angajați.

Cele mai mari 50 de companii de tehnologie din România, care realizează software și soluții digitale pentru companiile din grup sau pentru terţi, și-au majorat în ultimii zece ani de circa patru ori cifra de afaceri și echipele din România, ajungând anul trecut la un rulaj cumulat de 3 miliarde de euro și peste 50.000 de angajați, potrivit unei analize Cushman & Wakefield Echinox.

Cea mai mare parte a acestor companii, precum Amazon, IBM, HP, Microsoft sau Oracle, se regăsesc și în topul celor mai mari companii de tehnologie la nivel global, fapt ce reconfirmă poziția României în topul celor mai dinamice hub-uri IT din lume.

Cu o contribuție de 5,5% la formarea PIB-ului României în 2019, sectorul tehnologiei a devenit un pilon important al economiei naționale, dar și al pieței imobiliare, în condițiile în care companiile din această industrie au fost în ultimul deceniu cel mai activ ocupant de birouri atât în București, cât și în celelalte centre universitare din ţară, precum Cluj, Timișoara sau Iași, generând, în medie, circa 40% din cerere.

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică indicau la nivelul anului 2018 un număr de 140.000 de angajați în industria IT din România, cea mai mare parte a acestora activând în București (46%), Cluj (12%), Timișoara (9%) și Iași (6%).

În contextul pandemiei Covid-19, în care procesele de digitalizare au fost accelerate atât în rândul companiilor, cât și în rândul administrațiilor publice, România este în poziția de a deveni un furnizor important de soluții tehnologice care să contribuie la eficientizarea sistemelor informatice.

Salariile medii nete ale angajaților români care activează în domeniul tehnologiei informației au fost în luna mai de circa 7.800 de lei (1.600 EUR), fiind cele mai mari din economia românească, dar printre cele mai mici din industria IT la nivel mondial, piață locală rămânând extrem de competitivă din punct de vedere al costurilor salariale.

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Evoluția pozitivă a companiilor de IT nu are doar rolul de a reconfigura structura economiei, ci și imaginea orașelor, daca ne gândim că dezvoltarea polului de birouri Floreasca – Barbu Văcărescu a fost în mare măsură determinată de nevoia de spaţii a celor de la Oracle, în timp ce zona Centru – Vest este în plină dezvoltare datorită unor companii precum IBM, Microsoft sau Bitdefender. Am observat în ultimii ani un apetit în creștere pentru spaţii în zonele centrale ale Bucureştiului, care oferă atât mai multe opțiuni de transport, cât și o varietate de facilități pentru petrecerea timpului după încheierea programului, precum restaurante, parcuri, teatre sau muzee. Prin încurajarea deprinderii competenţelor tehnologice la un număr cât mai mare de elevi și studenți, suntem siguri că piețele de IT și de birouri vor continua să se dezvolte într-un ritm accelerat și în următorul deceniu.”

Cristi Moga, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox: „De-a lungul ultimilor zece ani, piața de IT din România a trecut de la statutul de speranță la cel de certitudine în ceea ce privește nivelul de competenţă și talent al resurselor locale. Din fericire, actuala criză nu pare să influențeze acest lucru, ba din contră, analizând datele BNR, care ne arată că în primele cinci luni ale anului exporturile de servicii informatice au avansat cu 22% faţă de perioada similară a anului precedent, la aproape 1,9 miliarde de euro. În aceste condiții, ne așteptăm că industria de profil să își continue creșterea, atât prin dezvoltarea companiilor existente, cât și prin apariția unor firme noi, locale sau internaționale, susținând atât relansarea economiei locale, cât și cererea pentru spaţii de birouri moderne.”

Cristi Moga, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox

Stocul de birouri moderne din București și orașele regionale (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov) se ridică la aproximativ 4 milioane de metri pătrați, găzduind circa 350.000 de angajați din domenii diverse, precum IT, telecom, servicii financiare (bănci – asigurări), servicii profesionale (avocați – consultanți), media, etc.

Distribuția teritorială a angajaților din industria de IT și Telecomunicații (2018)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Evoluția procentuală a cifrei de afaceri, profitului net și a numărului de angajați ai celor mai mari 50 de companii de tehnologie din România (2009 – 2019)

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, prelucrare Cushman & Wakefield Echinox

***

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală, ce activează ȋn toate segmentele pieţei imobiliare şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

25 milioane de senzori de oxigen, fabricați de Bosch la Blaj

Florin Antonescu
-
0
25 milioane de senzori de oxigen, fabricați de Bosch la Blaj

Fabrica Bosch de la Blaj anunță atingerea unei producții locale de 25 de milioane de senzori în ultimii cinci ani. Este prima unitate a companiei responsabilă de producerea noii serii de senzori de oxigen (lambda), nominalizată ca pilot pentru producția următoarelor generații. Bosch continuă astfel lupta cu emisiile de CO2 începută în 1960. Senzorii lambda sunt astăzi o componentă esenţială a sistemului modern de emisii care monitorizează şi reglează procesul de combustie, ajungând la a şasea generaţie. La Blaj, Bosch produce mai mult de jumătate din volumul generației cinci. Christian Stach, membru al consiliului de conducere Bosch pentru autoturisme, subliniază: „În ceea ce priveşte excelenţa în calitate şi competenţe, fabrica Bosch din Blaj afișează perspective pe termen lung, iar spaţiul de producţie al unității reprezintă un atuu valoros pentru divizia soluţiilor de propulsie din sectorul auto”. Alexander Firsching, director comercial al Bosch Automotive SRL, completează: „Acum zece ani, în parcursul activității mele profesionale în Asia, priveam cum China înregistra o evoluție pozitivă pe segmentul senzorilor lambda. Astăzi, mă bucură să văd că fabrica din Blaj poate concura, de la egal la egal, cu unitățile de producție de la nivel global”.

La Blaj, Bosch a deschis prima fabrică din România pentru componente de tehnică liniară, în 2007. În 2013 s-au deschis unităţi de producţie pentru soluţii de mobilitate prin diviziile Chassis Systems şi Gasoline Systems. Bosch reamintește că „produce la Blaj componente pentru industria auto: senzori de viteză a roților, senzori de turație a arborelui cotit, senzori şi componente electronice pentru grupul motopropulsor. Pentru creşterea competitivităţii şi eficientizarea producţiei, în cadrul unității de producție sunt implementate soluţii de industrie 4.0 precum Sistemul de monitorizare a producţiei şi Soluţii inteligente pentru sudura cu laser. Ca o recunoaștere a produselor sale de înaltă calitate, fabrica din Blaj a devenit, începând cu anul 2020, unitatea de producţie coordonatoare Bosch la nivel global pentru producția senzorilor de detonație”.

Primul studiu național despre situația tinerilor care au părăsit sistemul de protecție specială din România

Florin Antonescu
-
0

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) și SOS Satele Copiilor au lansat joi, 16 iulie 2020, primul studiu despre situația tinerilor care au părăsit sistemul de protecție specială din România.

Studiul reprezintă o premieră la nivel național, deoarece până la acest moment nu a existat o evidență detaliată asupra situației și calității vieții și o vedere de ansamblu asupra tinerilor care ies din sistemul de protecție specială a copilului în România. Studiul a fost realizat de Asociația Sociometrics la cererea SOS Satele Copiilor România, cu sprijinul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA). Cercetarea i-a vizat pe toți cei 13.151 tineri care au părăsit sistemul de protecție specială între 2014-2017.

Enumerăm principalele rezultate ale cercetării:

·         proporția tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională este aproape dublă în cazul celor din sistemul de protecție

·         din aceștia, 46,4% sunt fete și 22,3% băieți

·         24,3% dintre tineri termină doar 8 clase

·         fetele sunt de 5,5 ori mai vulnerabile

·         65,9% nu au un loc de muncă la încetarea măsurii de protecție și, cel mai adesea, tinerii ocupă poziții cu un grad foarte scăzut de calificare (51% sunt poziții de muncitor cu/fără calificare)

·         31% nu sunt pregătiți să-și găsească o locuință, 22% să-și caute un loc de muncă

·         50% dintre tinerele din sistemul de protecție, care au copii au născut înainte de 20 de ani

·         11% nu locuiesc împreună cu copiii lor și aproximativ 5% dintre copiii au intrat la rândul lor în sistemul de protecție

Studiul a identificat problemele principale cu care se confruntă tinerii la ieșirea din îngrijire: nu au deprinderi de viață independentă formate (nu știu să gestioneze un buget, nu știu să gătească), nu au o educație potrivită, nu au o locuință decentă și sunt expuși riscurilor (prostituție, trafic de droguri etc). Vârsta medie la care tinerii părăsesc serviciile de protecție este de 19,8 ani versus 28,1 ani pentru copiii din familii. Sunt pe cont propriu de timpuriu, iar pentru asta e nevoie de o pregătire susținută, care să înceapă încă de la intrarea în sistem, etapizat

„Iată că avem, în premieră, o oglindă a situației tinerilor care părăsesc sistemul de protecție. Răspunsul instituțional la datele prezentate trebuie să fie unul ferm și să țintească deopotrivă cauzele de bază ale acestei situații, dar și măsuri concrete pentru tineri. Sistemul de protecție din România trebuie în primul rând să se mobilizeze pentru a reduce numărul copiilor care rămân în sistem nepermis de mult. Integrarea în familie și deblocarea adoptabilității copiilor de timpuriu sunt cheia diminuării situațiilor relevate de acest studiu. Cu cât un copil rămâne mai mult în sistemul de protecție, cu atât șansele sale la integrare socială și bunăstare scad, ne-o arată literatura de specialitate și realitatea obiectivă”, declară Mădălina Turza, Președinte ANDPDCA.

„De peste 20 de ani, ne preocupă constant tema tinerilor care părăsesc sistemul de protecție, iar experiența și expertiza acumulate ne îndreptățesc să spunem că este nevoie de muncă multă, perseverență, de profesioniști dedicați, dar și de un cadru legislativ și instituțional adecvat. Prin acest studiu, ne dorim sa evidențiem o realitate existentă la nivel național și să găsim, alături de partenerii noștri, de autorități, ONG-uri, companii și oameni din comunitate, cele mai bune soluții pentru a-i ajuta pe toți copiii și tinerii greu încercați să aibă un viitor. Numai împreună vom putea aduce schimbarea.” Diana Podaru, Director General SOS Satele Copiilor România

Studiul vine cu și cu o serie de recomandări ce vizează aspecte ce țin de formarea specialiștilor care lucrează în sistemul de protecție, cu accent pe creșterea capacității de a comunica și empatiza cu tinerii care le solicită ajutor, colaborarea interinstituțională, dar și de politici publice menite să asigure soluții de găzduire și îngrijire de tip familial, adaptarea serviciilor actuale la nevoile reale ale copiilor, prin consiliere vocațională, activități pentru dezvoltarea deprinderilor de bază pentru autogospodărire, monitorizarea tinerilor după ieșirea din îngrijire etc.

În acest context, ANDPDCA a dezvoltat o serie de măsuri sectoriale, dar și sistemice pentru a adresa aceste probleme complexe:

1.    ANDPDCA a elaborat și promovat un pachet de măsuri introduse în Legea privind modificarea și completarea Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, menite să adreseze problemele reliefate de acest studiu: după cum urmează:

·     A fost introdusă posibilitatea monitorizării situației tinerilor după ce aceștia părăsesc sistemul de protecție specială, în cazul în care aceștia își exprimă acordul în acest sens. Pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială și și-au exprimat acordul privind monitorizarea situației lor, Serviciul public de asistență socială de la domiciliul tânărului sau, după caz, din localitatea în care acesta declară că va locui are obligația de a urmări SEMESTRIAL situația acestuia, pe o perioadă de 2 ani. Rapoartele vor fi transmise ulterior la DGASPC. 

·      În ultimul an în care tinerii urmează să părăsească sistemul de protecție specială DGASPC are obligația să îi sprijine în căutarea unui loc de muncă și a unui loc de cazare. Încetarea măsurii nu poate fi realizată decât cu condiția existenței unor dovezi în acest sens.  

·      Creșterea valorii indemnizației care se acordă la ieșirea din sistemul de protecție specială la valoarea a trei salarii de bază minim brute pe țară, garantate în plată, stabilit potrivit legii (Față de 1 salariu minim brut cât este în prezent).

·       La împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii pot opta între a rămâne în sistemul de protecție specială sau pentru primirea unei indemnizații lunare în valoare de 2.400 lei. Beneficiază de această indemnizație până la împlinirea vârstei de 26 ani tinerii care fac dovada că urmează o formă de învățământ la zi sau au un loc de muncă.

 

2.    ANDPDCA a lansat în luna iulie 2020 un mecanism integrat de monitorizare și suport psiho-emoțional pentru copiii, tinerii și adulții din sistemul de protecție realizat în parteneriat cu Unicef România, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și Consiliul Tinerilor Instituționalizați (CTI). La TELVERDE 0800.500.550, 25 de psihologi și specialiști în domeniul juridic și al asistenței sociale vor furniza suport și consiliere tinerilor din sistemul de protecție.

3.    ANDPDCA a creat o platformă de comunicare directă și constantă cu reprezentanții societății civile și furnizorii de servicii sociale pentru a fi în contact cu evoluția nevoilor și problemelor apărute în acest sector. Prin acest mecanism de dialog constant, asigurăm deopotrivă deblocarea unor situații punctuale și identificăm măsuri la nivel de reglementare.

4.    ANDPDCA a inițiat demersurile pentru un Program de Mentorat destinat tinerilor din sistemul de protecție. Prin intermediul acestui Program, o serie de parteneri publici și privați vor fi implicați în ghidarea tinerilor către o carieră profesională.

5.   Înțelegând nevoia stringentă de eliminare a dependenței tinerilor de sistemul de protecție, ANDPDCA a inițiat un amplu proces de eficientizare și deblocare a procedurii premergătoare adopției. Prin acest demers urmărim, pe lângă deblocarea procesului administrativ și conștientizarea personalului din sistem cu privire la necesitatea identificării unei familii permanente, la o vârstă cât mai mică a copiilor.

Lucrări de refacere a plajelor

Florin Antonescu
-
0
Lucrări de refacere a plajelor

Administrația Națională „Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral, reabilitează mai multe sectoare de plaje prin proiectul „Reducerea eroziunii costiere – Faza a II (2014-2020)”, în valoare de totală de 752.397.640 euro.Prin acest proiect, sunt refăcute stăvilarele Edighiol/Periboina, plajele Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie (etapa I), Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus-Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai (etapa II).

Lucrările hidrotehnice constau în înnisipări artificiale ale zonelor de plajă existente, prelungirea structurilor costiere conectate sau paralele cu țărmul, execuția unor protecții costiere noi sau de noi apărări de mal etc. De asemenea, sunt aplicate măsuri verzi pentru creșterea biodiversității marine prin conservarea, dezvoltarea sau protejarea unor habitate naturale în zona plajelor Agigea, Eforie Centru, Eforie Sud, Costinești, Jupiter, Balta Mangalia, Venus, Aurora și Saturn. Până în prezent, au fost finalizate lucrările de înnisipare dintre Constanța, Mamaia și Eforie Nord: 5 sectoare de plajă cu o lungime cumulată de aproximativ 7,3 km şi o lăţime extinsă la peste 100 m (accesibile turiştilor din 2016. Suprafața celor 5 sectoare de plajă (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord) a fost mărită cu 60,66 ha. 

Ervin Molnar, directorul general al AN Apele Române: „Am încredere în  echipa de profesioniști care derulează proiectul. De aceea, sunt convins că lucrările vor fi finalizate până la data de 30 decembrie 2023. În urma finalizării lucrărilor, locuitorii din zona litoralului românesc vor fi protejaţi de riscul de  inundații, iar turiştii se vor putea bucura de o plajă largă şi modernă. De asemenea, proiectul aduce avantaje majore în domeniul socio-economic pentru operatorii din zona litorală care vor fi protejaţi împotriva riscului de eroziune costieră și în acest fel vor putea să își dezvolte activitatea în cele mai bune condiții”.

Campania #SOSHoreca de susținere a sectorului ospitalității

Florin Antonescu
-
0
Campania #SOSHoreca de susținere a sectorului ospitalității

Asociația Berarii României – formată din producătorii de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Românian Breweries Bereprod, Urus Breweries și Martens, microberăria Clinica de Bere și producătorii de materii prime Soufflet Malț România și Asociația Producătorilor de Hamei din România – continuă campania #SOSHoreca de susținere a sectorului ospitalității (#Reconnect) și oferă câteva date din piața de profil în contextul actual:

– martie-mai 2020 – scădere de peste 10 procente a sectorului local al berii față de perioada similară a anului trecut

– din martie 2020, odată cu declanșarea pandemiei – creșterea cu 30% a preferinței pentru ambalajele de unică folosință, în detrimentul sticlei reutilizabile

– ianuarie-mai 2020 – trend descendent al sticlei reutilizabile (45%) în raport cu sticla de unică folosință (creștere cu 36%), comparativ cu pedrioada similar din 2019

– oprirea activității în baruri și restaurante timp de 2 luni și jumătate – închiderea liniilor de bere la draft; cu toată reluarea activității teraselor, scăderea din segmentul Keg din primele luni va marca întregul an 2020.

În ansamblu, Julia Leferman, diector general al Asociației Berarii României, semnalează că „producătorii de bere observă cu îngrijorare situația din sectorul Horeca și, implicit, din industria berii. Primele luni ale anului nu au fost unele bune pentru industria berii, iar impactul cel mai puternic se va resimți în trimestrul al treilea al anului care, în mod obișnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condițiile de operare din industria ospitalității. De aceea este esențială implementarea programelor de investiții anunțate de autorități și a strategiilor de susținere pentru sectorul Horeca, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spațiile publice, prin deciziile autorităților locale sau prin permiterea funcționării unor locații temporare de tip food trucks sau baruri mobile”.

1...1.6151.6161.617...2.066Pagina 1.616 din 2.066