Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub 4%

0

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat.

De asemenea, la finele lunii iunie s-a ajuns sub pragul de patru procente (3,89%), potrivit Curs de guvernare.ro.

Reducerea costurilor de împrumut este extrem de importantă din perspectiva percepției piețelor internaționale, mai ales că suntem, în continuare la limita de recomandare de investiții și cu perspectivă negativă iar acest indicator este cel mai evident în afara valorilor din alte state membre UE.

În același timp,  Ungaria a rămas la circa 1,7 puncte procentuale (pp) mai jos, Polonia la 2,6 pp mai puțin iar cotația pentru Cehia arată cu peste 3 pp mai bine.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,15%

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menţinut miercuri la nivelul de 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Un nivel mai scăzut al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 20 aprilie 2018, de 2,13%, scrie News.ro.

Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,23%, cel mai redus nivel atins din 19 ianuarie 2018.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

România se află pe locul trei la scăderea producției industriale din UE

0

România a avut, în luna mai, a treia mare scădere anuală a producției industriale, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Astfel, producția industrială a României a avut un declin de 27,4% în mai anul curent față de mai 2019, scăderi mai puernice fiind înregistrate doar în Slovacia (-33,5%) și Ungaria (-27,46%). Declinul anual s-a temperat, totuși, de la -39% în luna precedent, conform datelor oferite de Profit.ro.

Revenirea din mai a avut loc după un declin lunar de 27,9% în aprilie, printre cele mai abrupte din UE. La nivelul Uniunii Europene, producția industrială a crescut în ritm lunar cu 11,4%, în timp ce, față de mai 2019, a înregistrat o scădere de 20,5%. În zona euro, producția industrială a crescut cu 12,4% în ritm lunar, dar s-a redus cu 20,9% în ritm anual.

Câți deponenţi garantaţi sunt protejaţi integral de FGDB

Interviu cu Vasile Bleotu, directorul financiar al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB)   

Credeţi că actuala criză generată de pandemia de coronavirus va influenţa o creştere a numărului de depozite garantate, în sensul reducerii sub 100.000 de euro a sumelor din depozitele eligibile?

Vasile Bleotu: Nu se va modifica plafonul de garantare şi nici încadrarea lor în depozite eligibile cel putin până în iunie 2021, când se preconizează că va avea loc reuniunea Forumului European al Asigurătorilor de Depozite Bancare.

Care este valoarea totală a depozitelor garantate şi numărul de deponenţi garantaţi, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice?

Vasile Bleotu: Depozitele garantate de FGDB însumau 323,9 miliarde lei la finele anului 2019, din care 195,7 miliarde lei erau deţinute de populaţie, iar restul de 128,2 miliarde lei revenea segmentului persoanelor juridice garantate.
La 31 decembrie 2019, numărul de deponenţi garantaţi persoane fizice se ridica la 14.181.449 persoane; 99,7% dintre aceştia deţineau depozite de valori sub nivelul plafonului de acoperire, fiind astfel protejaţi integral de FGDB. Totodată, 97,2% din cei 1.046.473 deponenţi garantaţi persoane juridice deţineau la sfârşitul anului 2019 depozite de valori în cadrul plafonului de acoperire.

Care este ponderea deponenţilor garantaţi care au depozitele sub plafon, adică sunt acoperite integral de FGDB?

Vasile Bleotu: La 31 decembrie 2019, deponenţii garantaţi de FGDB erau în număr de 15.227.922 persoane fizice şi juridice, din care 99,5% deţineau depozite acoperite integral de FGDB, respectiv 15.158.720 deponenţi.
FGDB centralizează datele referitoare la numărul deponenţilor, raportate pe bază individuală de instituţiile de credit membre, fără a avea însă posibilitatea de ajustare în cazul deponenţilor care figurează concomitent în evidenţa mai multor instituţii de credit.

Ce diferenţă este între depozitele eligibile şi depozitele acoperite?

Vasile Bleotu: Depozitele eligibile sunt cele care nu sunt excluse de la garantare, respectiv acele depozite care îndeplinesc condiţiile stabilite de lege pentru acordarea de compensaţii în limita plafonului de acoperire, în timp ce un depozit acoperit reprezintă partea din depozitul eligibil care nu depăşeşte plafonul de acoperire.
Un deponent garantat poate avea depozite care se încadrează în plafonul de acoperire prevăzut de lege, caz în care este garantat integral, sau depozite ce depăşesc plafonul de acoperire, situaţie în care compensaţia pe care o primeşte este limitată la nivelul plafonului.

În privinţa contribuţiilor băncilor la Fond, care este intenţia FGDB privind evoluţia acestui indicator?

Vasile Bleotu: Începând din anul 2017, în cadrul FGDB s-a implementat un sistem de stabilire a contribuţiilor instituţiilor de credit membre la schema de garantare în funcţie de profilul de risc al acestora. Pentru orizontul de timp 2018 – 2020, FGDB şi-a propus să colecteze contribuţii anuale astfel încât la nivel agregat să se menţină un nivel adecvat al gradului de acoperire.

Pe fondul pandemiei, veţi modifica politica plasamentelor Fondului?

Vasile Bleotu: Politica de plasamente a resurselor financiare ale FGDB respectă strategia de investire aprobată de Banca Naţională a României şi se axează pe lichiditatea imediată şi diversitatea portofoliilor.

Care este structura portofoliului de plasamente?

Vasile Bleotu: Investirea resurselor FGDB se realizează în condiţii de minimizare a riscului, de diversificare şi lichiditate a plasamentelor, randamentul acestora fiind un obiectiv complementar, în conformitate cu prevederile cadrului legal aplicabil şi strategia anuală privind investirea resurselor FGDB aprobată de Banca Naţională a României.
În plan tactic, prin deciziile adoptate în aplicarea prevederilor strategiei de investire a resurselor, FGDB urmăreşte să menţină o structură echilibrată a portofoliului de plasamente interne şi la nivel internaţional, ajustată în funcţie de evoluţiile pieţei financiar-bancare, atât la nivelul schemei de garantare a depozitelor, cât şi la nivelul fondului de rezoluţie bancară aflat în administrarea FGDB.
La finele anului 2019, ponderea investiţiilor în titluri de stat era de 64,55% din portofoliul de plasamente ale FGDB, urmată de investiţiile în obligaţiuni (26,31%) şi depozite bancare (9,14%).

Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare poate accesa şi facilitatea de tip repo?

Vasile Bleotu: În prezent, FGDB colaborează cu Banca Naţională a României în vederea creării într-un viitor cât mai apropiat a cadrului necesar, inclusiv sub aspect legislativ, în scopul accesării de către FGDB a facilităţii de tip repo cu Banca Naţională a României, în spiritul reglementărilor europene şi al practicii altor scheme de garantare din Uniunea Europeană. Pe parcursul anului 2019 au fost identificate soluţiile aplicabile care să asigure accesul FGDB la acest tip de operaţiuni, implementarea lor urmând a se realiza în 2020, prin actualizarea cadrului de reglementări incident.

Teoretic vorbind, în cazul unui faliment bancar în care resursele Fondului nu ar fi suficiente, ce mecanisme pot fi utilizate pentru obţinerea resurselor necesare?

Vasile Bleotu: Pe lângă resursele sale interne, FGDB poate apela şi la surse externe/alternative de finanţare pentru îndeplinirea responsabilităţilor conferite prin lege, cum ar fi împrumuturile contractate de la instituţii de credit, instituţii financiare, alte scheme de garantare a depozitelor sau de la Guvern, iar în cazul măsurilor de rezoluţie şi de la alte mecanisme de finanţare a rezoluţiei din Uniunea Europeană.
Potrivit Legii nr.311/2015 2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare, în situaţii excepţionale în care: (i) resursele financiare disponibile ale FGDB, în calitate de schemă de garantare a depozitelor, sunt insuficiente pentru acoperirea plăţii compensaţiilor ori pentru finanţarea măsurilor de rezoluţie sau (ii) resursele fondului de rezoluţie bancară administrat de FGDB sunt insuficiente pentru finanţarea măsurilor de rezoluţie a instituţiilor de credit potrivit legislaţiei aplicabile, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, pune la dispoziţia FGDB sumele necesare sub formă de împrumut, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la solicitarea FGDB.

Dacă o bancă intră pe piaţa de profil din România şi intenţionează să ofere servicii de economisire este obligată să participe la schema de garantare a depozitelor?

Vasile Bleotu: FGDB este schemă statutară de garantare a depozitelor şi singura schemă de garantare a depozitelor din România. Conform prevederilor art. 44, al.1 din Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare, instituţiile de credit autorizate de Banca Naţională a României sunt obligate să participe la o schemă de garantare a depozitelor oficial recunoscută pe teritoriul României, inclusiv pentru depozitele atrase de sucursalele acestora din străinătate.

Articol preluat de pe FloteAuto.ro
Articol original
aici

Marketing externalizat dezvoltat de agenția The Public Advisors

0

La un an de activitate, divizia de marketing externalizat a agenției de relații publice și comunicare The Public Advisors oferă o retrospectivă și totodată schițează o perspectivă de profil. Divizia are ca beneficiari atât clienți din portofoliul agenției, cât și clienți cu solicitări exclusiv pentru astfel de activități. Serviciile cele mai accesate sunt cercetare și analiză, creare și coordonare de strategiei de brand, implementare în mediile offline și online. Clienții provin din FMCG, real estate, automotive, sectorul nonguvernamental.Agenția le poate oferi consultanță integrată de marketing și PR cu un singur punct de contact, prin expertiza garantată a consultanților, implementare 360°, relocare temporară in-house a unui expert.

Simona Dan (foto), Managing Partner, The Public Advisors: „Completarea cu această nouă componentă de marketing externalizat a portofoliului de servicii pe care le furnizăm clienților a venit ca un pas firesc în dezvoltarea noastră, dar și ca o confirmare a trendului spre care se îndreaptă industria comunicării, în ansamblu. După mai multe solicitări din partea clienților de a implementa și proiecte de marketing, am simțit că este o nevoie în piață de a oferi companiilor și această opțiune. Atât sectorul de marketing, cât și cel de comunicare, și-au extins sfera de acoperire și se adresează de multe ori aceluiași public, din ce în ce mai numeros. Astfel că juxtapunerea acestor domenii reprezintă un aspect prin care comunicarea se poate adapta și poate răspunde la nevoile actuale ale mediului de business”.

Raluca Mihălăchioiu (foto), Managing Partner, The Public Advisors: „Coordonarea dintre PR și marketing oferă oricărui business o mai mare siguranță și un control mai bun în ceea ce privește diseminarea mesajelor. Aceste două domenii au fost dintotdeauna interconectate, însă în ultimii ani am simțit în rândul companiilor o și mai mare nevoie de a le îngloba. Chiar și la nivel internațional, majoritatea specialiștilor în comunicare consideră că relația dintre PR și marketing va deveni mult mai firească și va contribui definitoriu la eficientizarea comunicării. După o perioadă provocatoare pentru bugetele de marketing, observăm o relansare a campaniilor, inclusiv în mediul offline. Cu siguranță, cei 13 ani de experiență în comunicare pe industrii diverse, ne oferă capacitatea de a ne adapta oricărui business și de a înțelege rapid nevoile clienților, astfel încât să devenim un partener de încredere pentru derularea întregului proces de marketing”.

Cu treisprezece ani de experiență pe piața de comunicare din România, Agenția The Public Advisors accentuează că „în SUA, aproape două trei mi din companii deja externalizează în mod constant toate sau o parte din activitățile lor de marketing către agenții, majoritatea alegând contracte pe termen lung (53%), restul optând pentru colaborări punctuale, pe anumite proiecte. Solicitările de expertiză externă pentru activitățile de marketing sunt adresate de companii indiferent de dimensiune sau industrie, inclusiv de antreprenori. Acest lucru confirmă faptul că mediul de afaceri pune un accent important pe expertiza și know-how-ul agențiilor în ceea ce privește planurile lor de dezvoltare, atât din punct de vedere strategic, cât și operațional, dar și în contextul peisajului media actual din ce în ce mai complex. Marketingul pentru asociații și ONG-uri, deși se află la început de drum, devine o expertiză tot mai relevantă, acestea înțelegându-i contribuția în realizarea obiectivelor. La nivel european, 37% dintre ONG-uri au întreprins și campanii de marketing. Dintre acestea, 43% au fost realizate printr-un departament de marketing, 37% direct de către management și 19% au externalizat către alți profesioniști din afara asociației”.     

Proiect european de recunoaștere a diplomelor de către angajatori

0

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), este partener în proiectul european „Compararea calificărilor pentru o recunoaștere echitabilă 2 (QUATREC 2)”, finanțat prin programul Erasmus+, acțiunea 3, proiect destinat membrilor rețelei Centrelor naționale de recunoaștere ENIC/NARIC, coordonat de Centrul Național de Recunoaștere din Letonia. Participă centre ENIC/NARIC din Letonia, România, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Bulgaria, Lituania, Armenia.

Scopul proiectului este acela „de a facilita utilizarea rezultatelor învățării în evaluarea diplomelor emise între instituțiile de învățământ superior pentru recunoașterea echitabilă de către angajatori. Un alt obiectiv al proiectului este acela de a elabora și pilota o metodologie pentru utilizarea rezultatelor învățării, în urma concluziilor și a recomandărilor din primul proiect. Prin proiectul QUATREC (2018-2020) s-aurmăritîncurajareautilizăriirezultatelorînvățăriiînprocesul de evaluare a diplomelor pentru îmbunătățirea recunoașterii acestora, în conformitate cu tendințele actuale. Obiectivul a fost de a compara calificările și rezultatele învățării în plan orizontal și de a identifica dacă rezultatele învățării pentru calificări de același nivel sunt comparabile. Mai multe detalii despre proiect pot fi consultate aici”.

CNRED va colabora, în implementarea acestui proiect, cu direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Educației și Cercetării și cu instituțiile de învățământ superior din România, în vederea facilitării recunoașterii, în străinătate, a diplomelor absolvenților noștri și, implicit, a promovării învățământului românesc superior.

Robot autonom donat de BCR Spitalului Universitar de Urgență București

0

Banca Comercială Română a donat Spitalului Universitar de Urgență București primul exemplar al robotului autonom MUV Smart, produs care va fi realizat în serie în România destart-up-ul Modulab, component al acceleratorul de Business BCR InnovX. Robotul este o platformă mobilă inteligentă de sterilizare fără contact, prin intermediul unei surse de radiație UVC, eficientă împotriva tuturor tipurilor de agenți patogeni, inclusiv a tuturor tipurilor de coronavirus cunoscute. Robotul este capabil să navigheze spații complexe evitând coliziunile, să detecteze prezența oamenilor pentru a-și dezactiva lămpile și care poate fi supravegheată și controlată și de la distanță prin intermediul unei aplicații Android.

Ionuț Stanimir, director de marketing și comunicare al BCR și co-fondator al acceleratorului BCR-InnovX: „Încă de la declanșarea primelor efecte ale pandemiei, ne-am propus să susținem eforturile echipelor medicale și ale populației în lupta cu noul coronavirus. BCR a donat și a facilitat, prin intermediul platformei Bursa Binelui, donațiile pentru proiecte care au sprijinit lupta împotriva Covid-19. Donarea robotului autonom MUV Smart, un produs inovator fabricat în România, se înscrie în această serie de demersuri și demonstrează, totodată, angajamentul nostru pentru programul Romania Tech Nation”.

Producția în serie a robotului a început cu ajutorul unei campanii de crowdfunding derulate în cursul lunii aprilie. Proiectul Modulab a fost asociat campaniei  #staycontactless derulate de George, prin care BCR a promis că, dacă va  convinge mai mult de 23.000 de oameni să dea share mesajelor de responsabilitate și distanțare socială din cadrul campaniei, va cumpăra primul robot autonom produs, pe care îl va dona unui spital din România.

Creatorii lui subliniază că „MUV Smart/Steriliser are capacitate totală de 5200W și o autonomie de minimum 5 ore, putând steriliza un spațiu de 30 metri pătrați în mai puțin de 10 minute. Robotul este dotat cu 20 de senzori diferiți care ajută platforma în navigarea autonomă a oricărui tip de spațiu, dar și în interacțiunea cu mediul. Fără a fi nevoie de a expune un operator uman la radiație, MUV Smart/Steriliser își configurează automat traseul cel mai eficient pentru dezinfectarea fiecărei incinte și poate reduce timpul de sterilizare al unui spațiu cu peste 30% față de dispozitivele care trebuie acționate manual. Mișcarea continuă a sursei de radiație UVC asigură o distribuție uniformă în toată incinta, acționând asupra suprafețelor, dar și a aerului. Utilizatorul poate vizualiza harta pe care o configurează cu ajutorul unei aplicații Android, poate prelua controlul asupra traseului și poate descărca un raport la finalul fiecărui ciclu de sterilizare. La începutul acestui an, laboratorul de cercetare și dezvoltare Modulab urma să lanseze o platformă mobilă autonomă destinată suportului logistic în fabrici, depozite și alte facilități cu spații mari. La începutul epidemiei, platforma a fost adaptată pentru sterilizare inteligentă. În prezent, Modulab produce două versiuni ale platformei mobile și două versiuni de robot autonom de sterilizare fără contact, toți roboții fiind fabricați în România. Compania a dezvoltat, de asemenea, un prototip de robot autonom de curățenie, care va intra în producție în toamna acestui an”.

Modulab a fost înființat de Paul Popescu, Matei Popescu și Ioana Calen „ca o platformă interdisciplinară între artă, design și tehnologie, unde tehnologia este folosită ca un mijloc de expresie pentru ideile inovatoare, pe o cultură a punerii în comun a informațiilor, rezultatelor și a cunoașterii. În ultima perioadă, proiectul s-a concentrat tot mai mult pe dezvoltarea de roboți autonomi”.

Acceleratorul BCR-InnovX este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Modex, Startup Grind, Mindspace și European Center for Services Investments and Financing (ECSIF). BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.

Actualizarea competențelor în vederea pregătirii pentru viața de după pandemie: Comisia lansează noi orientări privind competențele digitale

0

Ieri, 13 iulie, Comisia a lansat noi orientări pentru a sprijini cadrele didactice, angajatorii și agenții de recrutare în misiunea acestora de a se asigura că europenii dispun de competențele digitale necesare pentru a reuși în lumea muncii de după COVID-19. Raportul DigComp în acțiune și orientările privind punerea sa în aplicare includ măsuri concrete, acțiuni-cheie, sfaturi și resurse online pentru a utiliza în mod optim cadrul european al competențelor digitale (DigComp) de-a lungul „parcursului de inserție profesională” — de la educație, la ocuparea durabilă a forței de muncă  și la antreprenoriatul durabil.14/07/2020

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a adăugat: „În utlimele luni, distanțarea socială a transformat modul în care relaționăm, cercetăm și inovăm la locul de muncă — și trebuie să le oferim cetățenilor competențele digitale adecvate pentru a continua să lucreze astfel.”

Sprijinul pentru gestionarea tranziției digitale se află în centrul Agendei europene pentru competențe. Comisia va continua acest demers în toamnă, când va prezenta un plan de acțiune actualizat pentru educația digitală, alături de o comunicare privind crearea Spațiului european al educației. DigComp va contribui la sprijinirea activității țărilor, întreprinderilor și  partenerilor sociali pentru a susține dezvoltarea competențelor digitale. Studiile de caz din raport ilustrează exemple concrete de dezvoltare a competențelor digitale, iar ghidul de punere în aplicare oferă orientări specifice, exemple și resurse utile pentru utilizarea DigComp. Mai multe informații disponibile pe Platforma științifică a Centrului Comun de Cercetare.

Sondaj PwC privind comportamentul de consum post COVID-19: Cumpărăturile online în creștere, grija pentru sănătate la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, intențiile privind cheltuielile, profund afectate

0

Preferința pentru cumpărăturile online se află în creștere, grija pentru sănătate fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt profund afectate de reducerea veniturilor personale, rezultă din sondajul global PwC referitor la comportamentul consumatorilor, ”Global Consumer Insights Survey” 2020.

Schimbările de comportament ale consumatorilor în 2020, după izbucnirea pandemiei COVID-19, evidențiază trei tendințe majore: adaptarea digitală, preocuparea pentru sănătate, respectiv pentru sustenabilitate:

  • 45% dintre consumatori la nivel global spun că asistența medicală este unul dintre primele trei motive pentru a trăi într-un oraș
  • 69% sunt mai preocupați de sănătatea mintală și bunăstarea persoanei
  • 43% se așteaptă ca întreprinderile să aibă responsabilitate pentru impactul lor asupra mediului

Mai multe cumpărături în online

Deși cumpărăturile alimentare în magazinul fizic reprezintă în continuare principala alegere, peste o treime dintre consumatori (35%) folosesc instrumentele online în acest scop, iar 86% dintre aceștia intenționează să își mențină acest obicei și după ce măsurile de distanțare socială sunt eliminate.

„Pandemia a evidențiat avantajele cumpărăturilor online și a modelat într-un timp scurt comportamentele și obiceiurile de consum. Este de așteptat ca această tendință să accelereze și, implicit, să stimuleze companiile și comercianții să își reinventeze modul în care își desfășoară activitatea. Cel mai probabil ne îndreptăm către o experiență de tip omnichannel care va integra tot mai mult cumpărăturile offline cu cele online mai curând decât se anticipa”, spune Mihai Anița, Partener, Retail & Consumer Leader, PwC România.

În ceea ce privește produsele nealimentare, înainte de pandemie, 47% dintre consumatori spuneau că fac cumpărături zilnic sau săptămânal din magazinele fizice, în timp ce telefoanele mobile erau utilizate în acest scop de 30% și calculatoarele de 28%.

Post pandemie, cumpărăturile online pentru produse nealimentare au înregistrat o creștere substanțială, astfel: telefon mobil 45%; calculatorul 41%.

Preocuparea pentru sănătate, în creștere

51% dintre consumatorii urbani spun că sunt mai preocupați de îngrijirea sănătății fizice și a bunăstării mintale și a dietei ca urmare a COVID-19.  Aproape jumătate dintre locuitorii urbani chestionați după izbucnirea pandemiei spun că siguranța (49%) și asistența medicală (45%) sunt la fel de importante pentru calitatea vieții lor ca locul de muncă.

„Interesul consumatorilor pentru sănătate, bunăstare, dietă se află într-o tendință crescătoare și va influența atât industriile care oferă produse și servicii din aceste categorii, precum și obiceiurile de consum generale pentru că oamenii se vor aștepta ca toți producătorii și furnizorii să fie mult mai atenți la igienă, siguranță, sustenabilitate”, explică Ruxandra Târlescu, Partener Retail & Consumer Tax Leader, PwC România.

Impactul asupra cheltuielilor personale

Înainte de pandemie, încrederea consumatorilor urcase la un nivel înalt, aproape jumătate (46%) spunând că intenționau să cheltuiască mai mult în următoarele 12 luni.

După izbucnirea pandemiei, 40% au raportat o scădere a veniturilor ca urmare a pierderii locului de muncă sau a reducerii veniturilor. În plus, procentul celor care au spus că vor cheltui mai puțin în următoarele luni aproape s-a dublat, iar numărul celor care au spus că vor cheltui mai mult a scăzut cu mai mult de 10 puncte procentuale. Astfel:

  • 41% au spus că le-au crescut facturile pentru casă (de exemplu, alimente, încălzire, energie electrică)
  • 40% au suportat o scădere a venitului gospodăriei din cauza concedierii / pierderii locului de muncă /reducerii orelor de lucru
  • 18% au înregistrat o scădere a veniturilor și o creștere a facturilor gospodăriilor

În prezent, consumatorii cheltuiesc mai puțin pentru majoritatea categoriilor de produse nealimentare, cele mai mari scăderi fiind pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (51%) și echipament sportiv (46%).

Consumatorii și sustenabilitatea

Conform sondajelor efectuate înainte de pandemie, 45% dintre respondenții la nivel mondial spuneau că evită utilizarea plasticului ori de câte ori este posibil, 43% se așteptau ca întreprinderile să fie responsabile pentru impactul asupra mediului, iar 41% ca retailerii să elimine pungile de plastic și ambalaje pentru articole perisabile. Atunci când au fost întrebați cine erau cei mai responsabili de încurajarea comportamentelor durabile în orașul lor, 20% au ales „eu consumatorul”, în timp ce 15% au ales „producătorul”.


Global Consumers Insights Survey este cel de-al 11-lea sondaj consecutiv PwC în rândul consumatorilor globali și cuprinde rezultatele a două sondaje online diferite efectuate înainte și după apariția COVID-19. Primul sondaj a colectat răspunsuri de la 19.098 consumatori din 27 de țări sau teritorii și 74 de orașe între august și septembrie 2019. Al doilea sondaj a colectat răspunsuri de la 4.447 de consumatori din 9 țări sau teritorii și 35 de orașe între aprilie și mai 2020.

Deși a crescut mai lent decât media din regiunea est-europeană, averea românilor ar putea fi mai puțin afectată de criza generată de COVID-19

0

București, 13 iulie, 2020 – O nouă analiză realizată de Boston Consulting Group relevă faptul că averea financiară a românilor crește mai lent decât media din Europa de Est și rămâne puternic concentrată:

  • aproximativ 20% din averea financiară națională este deținută de persoane care au până la 100.000 de dolari – segment care este reprezentat de mult peste 95% din populația României;
  • 37% este deținută de persoane care au între 100.000 și 250.000 de dolari;
  • 17% din averea națională este deținută de segmentul de peste 100 milioane de dolari;
  • restul de aproximativ 26% se împarte în ponderi relativ egale în categoriile 250.000 – 1 milion, 1-5 milioane, 5-20 milioane, 20-100 milioane de dolari.

Averea financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un ritm mai lent decât creșterea de 10% înregistrată în Europa Centrală și de Est, Statele Baltice și Rusia în aceeași perioadă, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report.

Drept urmare, românii dețin acum 4% din averea financiară totală din această regiune, într-o scădere semnificativă de la valoarea de 7,3% înregistrată în 1999. Acest lucru poate părea surprinzător, într-un context în care România a avut una dintre cele mai mari rate de creștere economică din Europa din ultimii 10 ani, dar ar putea fi explicată prin doi factori: 1. o dezvoltare puternică a consumului, care a determinat creșterea economică din ultimii ani; 2. rate mari de creștere a investițiilor non-financiare, în primul rând imobiliare, care nu sunt incluse în calculul averii financiare adresate de studiul nostru.

La 20 de ani de la primul raport anual al BCG asupra averii globale, astăzi, aceasta cunoaște o concentrare mult mai mică decât în trecut, iar decalajul de avere care a separat la începutul secolului piețele dezvoltate de piețele de creștere s-a redus dramatic. La nivel global, averea financiară netă aproape s-a triplat în ultimii 20 de ani, trecând de la 80 de miliarde de dolari în 1999 la 226 de miliarde de dolari la sfârșitul lui 2019.

Pe de altă parte însă, criza COVID-19 va impacta averea românilor într-o măsură mai mică decât media din regiunea est-europeană.

“BCG consideră că această criză provocată de COVID-19 va avea un impact mai mic asupra acumulării averii de către români în comparație cu alte țări din regiune. Prin urmare, în următorii cinci ani, averea financiară locală va crește mai suinut decât cea din Europa Centrală și de Est, Balcani, Rusia sau chiar decât media globală, luând în considerare toate scenariile,” a spus Bogdan Belciu, Partner BCG.

În raport, BCG prezintă trei scenarii posibile pentru evoluția post-COVID-19 la nivel global, care va impacta diferit industria administratorilor de investiții:

  1. Recuperare rapidă: Deși PIB-ul mondial scade rapid, această situație va fi trecătoare, iar averea globală va crește de la 226 trilioane de dolari în 2019 la 282 trilioane de dolari până în 2024, cu o rată de creștere de 4,5%. Pentru administratorii de active va exista o scădere a profiturilor pe termen scurt, dar pandemia nu va avea un impact pe termen lung asupra industriei.
  • Recuperare economică lentă: Impact mai puternic asupra economiei, criza va fi mai severă și va dura mai mult până la recuperare. În acest scenariu, averea globală va scădea la 215 trilioane de dolari în acest an și apoi vacrește la 265 trilioane de dolari până în 2024, o creștere anuală de 3,2%. În acest caz, marja de venit a administratorilor de active va fi în scădere, în special pentru cei care lucrează cu raport cost-beneficiu ridicat. Drept urmare, consolidarea industriei poate crește.
  • Pierdere prelungită: Impact prelungit asupra economiei, a pieței muncii și productivității. Drept urmare, averea globală va scădea la 210 trilioane de dolari în acest an, ca să crească apoi la 243 de miliarde de dolari până în 2024, o creștere anuală de doar 1,4%. Ca rezultat, administratorii de active vor trebui să lucreze într-o piață deosebit de dificilă, costul achizițiilor în acest caz ar putea crește semnificativ.

Concentrația averii în România este mai mică decât în ​​Europa Centrală și de Est, Balcani și Rusia, conform aceluiași raport. Românii care dețin în cont mai puțin de 250.000 de dolari în valoare netă reprezintă 57% din totalul averii financiare personale, cu 11 procente mai mare decât în ​​Europa Centrală și de Est, Balcani și Rusia. Ponderea indivizilor cu avere foarte mare, adică cei care dețin o avere financiară de peste 100 de milioane de dolari, reprezintă un procent de doar 17%, comparativ cu media de 29% în regiune.  

“Nu ne așteptăm la o creștere a concentrării averii în România, deoarece averea segmentelor inferioare crește mai repede decât cea a segmentelor foarte bogate” a declarat Belciu. Cu toate acestea, persoanele cu o avere cuprinsă între 250.000 și 1 milion de dolari vor avea cea mai rapidă rată de creștere în următorii cinci ani, conform prognozelor BCG.

Nu în ultimul rând, alocarea activelor arată o tendință interesantă În România, asigurările de viață și, în cea mai mare parte economiile aferente pensiilor deținând o pondere semnificativă, mai mare decât în ​​Europa Centrală și de Est, Balcani și Rusia, dar se plasează sub media globală. Fondurile mutuale și investițiile directe în acțiuni sunt în linie cu tendințele regionale, în timp ce numerarul și depozitele au o pondere mult mai mică în averea totală.

O copie a Global Wealth Report 2020 poate fi descărcată de aici.