Piața neagră a țigaretelor a scăzut în martie 2019 la 15,2% din totalul consumului (cu 2,1 p.p. mai puțin față de ianuarie 2019), un nivel care nu s-a mai înregistrat de acum un an și jumătate.   „Regiunea nord-est continuă să dețină recordul comerțului ilegal și în martie, situându-se la 37,3%, cu toate că se află în scădere cu 3,9 p.p. față de ianuarie. Și în sud-vest piața neagră se menține la un nivel ridicat, de 24,3%, chiar dacă scade cu 4,8 p.p. Cea mai mare scădere, de 6,8 p.p. până la 17,1%, e notată în vest. Pe de altă parte, cea mai mare creștere a contrabandei în martie se înregistrează în nord-vest, cu 4,5 p.p. până la 18,4%. Din punct de vedere al provenienței, „cheap whites” (țigarete no-name, produse legal sau ilegal și destinate pieței negre) continuă să fie principala sursă și în martie, cu 55,1%. Ponderea produselor din tutun provenite ilegal din Moldova continuă trendul de scădere din ianuarie (cu 2,5 p.p. până la 16,5%). Și ponderea din Ucraina se află în scădere (cu 1,7 p.p. până la 11,2%), iar Serbia rămâne relativ constantă. Ponderea țigaretelor de pe piața neagră provenite din surse necunoscute a atins 9,7%, un nivel fără precedent din ianuarie 2010, când contrabanda s-a situat la peste 36%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.   „În martie am avut cel mai scăzut nivel al contrabandei din ultimii doi ani datorită faptului că în primul trimestru autoritățile au reușit să captureze cu 50% mai multe țigarete de contrabandă decât în aceeași perioadă a lui 2018, conform datelor www.stopcontrabanda.ro. Dacă vor continua în același ritm până la finalul anului, încasările suplimentare la bugetul de stat vor fi de circa 90 de milioane de euro. Ne bucură faptul că autoritățile au accelerat lupta împotriva contrabandei pentru a încerca să compenseze efectul creșterii prețurilor țigărilor legale ca urmare a majorării rapide a accizelor, precum și decizia istorică a Parlamentului României de a institui, pe 21 aprilie, Ziua Națională a Luptei împotriva Traficului Ilicit de Mărfuri, recunoscând astfel efectele sociale și economice grave ale contrabandei. În același timp însă, pentru a putea vorbi de o schimbare reală și pe termen lung, sperăm că va fi dus la bun sfârșit angajamentul Ministerului de Finanțe de a întări controalele la punctele vamale, inclusiv prin dotarea lor cu scannere”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice, British American Tobacco.   „Scăderea contrabandei din martie se datorează exclusiv autorităților de aplicare a legii, care cu sprijinul producătorilor legali au intensificat acțiunile de combatere a comerțului ilegal. Recent, JTI a donat Poliției de Frontieră patru drone de ultimă generație, camere subacvatice, binocluri cu vedere pe timp de noapte și alte echipamente necesare pentru monitorizarea și controlul frontierelor. Intenționăm să continuăm acest proiect de dotare a Poliției de Frontieră cu echipamente moderne, proiect care se înscrie în seria de programe anticontrabandă pe care le derulăm de ani de zile. Anul acesta sperăm să putem dona Vămii şi o hală de control amplasată în punctul Siret, pe sensul de intrare în ţară. Începând cu 2010, am donat Vămii Române peste 50 de câini instruiți pentru depistarea țigaretelor traficate ilegal, care sunt activi în punctele vamale de la granițe. Din 2011, derulăm campanii publice de conștientizare a efectelor negative ale contrabandei, în parteneriat cu Vama și Poliția de Frontieră. Vom continua aceste programe anticontrabandă, pentru că piața neagră e o problemă gravă, reală, care afectează direct companiile legale și societatea în care trăim și muncim”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.   „Vama, Poliția și Poliția de Frontieră depun eforturi continue și susținute pentru a reduce fenomenul contrabandei. Zecile de percheziții în urma cărora au fost confiscate tone de tutun brut, desființarea unei rețele de traficanți la nivel național,  acțiunile zilnice ale autorităților au determinat scăderea contrabandei în martie. Contextul este cu atât mai complex dacă ținem cont că România e statul membru cu a doua cea mai mare graniță extracomunitară, după Finlanda, unde cea mai mare parte a frontierei externe a UE e în zone nordice, inaccesibile. Ca urmare, pentru ca această reducere de peste 2 p.p. să devină un trend care să ne apropie de nivelul mediu de circa 10% al comerțului ilegal cu țigarete în UE, sunt necesare politici coerente, precum și colaborare și comunicare reală între instituțiile statului”, a declarat Alexandra Olaru, Director External Affairs, Philip Morris România.   „În timp ce autoritățile de aplicare a legii își intensifică acțiunile prin care protejează veniturile la bugetul de stat, industria legală se confruntă cu mari dificultăți generate de cadrul de reglementare. Începând cu 20 mai 2019, trebuie să fie funcțional un sistem complex de trasabilitate, T&T, prevăzut în Directiva tutunului, care va monitoriza țigaretele produse în UE, deși 90% din contrabandă provine din afara Uniunii. După 20 mai, fiecare pachet trebuie să aibă un cod unic și fiecare mișcare a produsului să fie înregistrată într-un sistem informatic european. Implementarea acestuia este însă deja întârziată în majoritatea statelor membre, inclusiv în România. Sub coordonarea DGSante, elaborarea Regulamentelor de implementare a durat aproape doi ani, iar statele membre au la dispoziție prea puțin timp pentru implementarea propriu-zisă. Date fiind procedurile greoaie de numire a generatorilor de coduri unice, de achiziții publice, înregistrări, notificări etc., piața legală riscă să fie blocată. La noi, Imprimeria Națională a fost numită generator de coduri unice, dar procedurile în Sistemul European de Achiziții Publice durează luni de zile și e foarte probabil să nu mai existe timpul fizic necesar pentru teste, înregistrarea mașinilor de împachetat, a producătorilor și a agentilor economici de pe lanțul de distribuție pâna la primul detailist, în număr de circa 70.000, plus interconectarea și inter-operabilitatea  sistemelor la nivel UE”, a declarat Valentin Canura, Sales Development Manager, Imperial Tobacco Romania.   „Traficul cu ţigări de contrabandă şi alte bunuri accizabile reprezintă una dintre principalele manifestări ale criminalităţii organizate la frontierele României, fenomen care are ramificaţii la nivelul întregii ţări, combaterea acestuia fiind una dintre priorităţile operative ale Poliţiei de Frontieră. În primele trei luni ale anului, poliţiştii de frontieră au descoperit şi confiscat aproximativ 1.300.000 de pachete cu ţigări, în valoare de peste 11.580.000 lei, acestea fiind descoperite atât în punctele de trecere a frontierei – ascunse în mijloace de transport, cât şi la „frontiera verde” sau pe comunicaţiile din apropierea graniţei. Deşi capturile de la „frontiera verde” reprezintă ponderea cea mai mare, în primul trimestru al acestui an, au fost constatate două cazuri semnificative în punctele de frontieră, unul în P.T.F. Petea, unde au fost descoperite ascunse într-o autoutilitară cu produse de uz casnic 414.500 pachete cu ţigări, iar celălalt, la P.T.F. Halmeu, unde a fost descoperită în luna martie peste o tonă de tutun vrac, ascuns prin metoda „capac”, într-un TIR încărcat cu brichete din lemn. Acestea sunt doar câteva exemple recente din activitatea și eforturile de zi cu zi ale polițiștilor de frontieră, pentru combaterea traficului ilegal cu țigarete”, a declarat şeful Poliţiei de Frontieră, comisar şef de poliţie Adrian Popescu.   Potrivit datelor furnizate de ANAF pentru Agerpres, Autoritatea Vamală a confiscat, în urma acţiunilor de control din 2018, 45,3 milioane ţigarete și 610 kg tutun prelucrat. De asemenea, doar în ianuarie 2019 au fost reţinute 550.400 de ţigarete. Conform sursei citate, personalul autorităţii vamale a participat, anul trecut, la acţiuni comune de combatere a traficului ilicit cu ţigarete şi produse din tutun de tip Joint Customs Operations, organizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul Comisiei Europene împreună cu alte administraţii vamale din statele membre şi organizaţii internaţionale (EUBAM, FRONTEX, SELEC, ş.a.), precum şi la acţiuni organizate de instituţii de aplicare a legii din România cu scopul destructurării unor reţele de crimă organizată, care au desfăşurat şi activităţi ilegale cu produse din tutun.   Producătorii de țigarete consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită fără succes de mai mulți ani. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, este necesară intensificarea operațiunilor la punctele de trecere a frontierei interne a UE, cu Bulgaria și Ungaria, locurile de acces pentru produsele „cheap whites” și tutun brut, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.   Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier.