România se situează pe locul doi la nivel european în ceea ce priveşte atitudinea pozitivă faţă de criptomonede, rezultă dintr-un sondaj internațional ING efectuat de Ipsos pe bază de chestionare online, cu 14,824 de respondenți din Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Spania, Turcia, Marea Britanie, Australia, SUA.

44% dintre participanţii români la sondaj „manifestă o atitudine pozitivă față de criptomonede”, ţara noastră fiind a doua sub acest aspect, după Turcia (62%), urmată de Polonia (43%). Cele mai mari reticenţe rezultă a fi în Austria (13%), Luxemburg (15%), Olanda (15%). România iese în evidenţă şi prin aceea că „a înregistrat cea mai mare pondere privind informarea din social media cu privire la criptomonede (23%), cu 10 procente mai mult decât media europeană”.

La nivel european, 22% dintre cei chestionaţi declară că „ar prefera criptomonedele în cazul în care nu ar mai exista banii fizici”, 27% „sunt deschiși să primească oferte de la instituțiile financiare în care au încredere și sunt de părere, în același timp, că băncile ar trebui să ofere posibilitatea deschiderii unui cont curent în criptomonede”. În ansamblu, 32% dintre respondenţi exprimă o atitudine pozitivă faţă de criptomonede, 33%, o atitudine negativă și 35% se declară neutri.

Sondajul semnalează că „persoanele deschise la adoptarea monedelor virtuale sunt și cele receptive la noile tehnologii precum autentificarea facială, vocală sau cu amprentă și care utilizează multiple platforme sau aplicații pentru gestionarea banilor”.

Teunis Brosens, economist șef pentru servicii financiare digitale și reglementări, ING, apreciază că„dacă monedele virtuale vor deveni populare, vor fi necesare îmbunătățiri tehnice. Pentru a câștiga încredere și acceptare în rândului publicului larg, nu doar în rândul unui grup de entuziaști, asocierea cu brand-uri cu notorietate ar putea ajuta. Criptomonedele trebuie să fie prezentate potențialilor utilizatori din cadrul financiar existent, în loc să se plaseze în exteriorul acestuia.”

Comunitate Greenfield Residence, împreună cu Băneasa Forest Run, în parteneriat cu organizaţia Let’s Do It, Romania! şi Radio ZU, cu sprijinul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi Romprest, a organizat în Pădurea Băneasa cea mai mare iniţiativă de plogging din România, „Clean&Run”: cursă necompetitivă de alergare, în timpul căreia au fost strânse deşeuri din pădure.

Au participat 85 de voluntari, cu vârste între 3 și 70 ani. Pe un traseu de 25 km de alei și poteci din pădure, împărţiţi în 4 echipe care au parcurs fiecare câte 7-8 km, ei au adunat peste 200 kg de deşeuri.

Cu sublinierea că ploggingul „este un concept apărut în Suedia, în anul 2016, care presupune îmbinarea activităţii de alergare (jogging) cu strângerea deșeurilor ca activitate civică”, organizatorii îl recomandă pentru impactul „benefic nu doar asupra mediului înconjurător, ci și asupra sănătății fizice și psihice a practicanților: alergi, ceea ce este un exercițiu de cardio eficient; tonifiezi musculatura întregului corp, pentru că antrenamentul implică și aplecări repetate, lucru cu brațele; respiri aer curat, cu mai mult oxigen; devii mai responsabil față de mediu; faci o faptă bună; oferi un exemplu societății”.

În calitate de director de marketing la Impact Developer & Contractor (dezvoltatorul Greenfield Residence), Răzvan Ionescu anunţă intenţia organizării unor „noi campanii de ecologizare și în alte zone din București, pentru toți cei care se simt responsabili față de natură și vor să arate că schimbarea vine din inițiativa fiecăruia dintre noi”.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a organizat a IX-a ediţie a Seminarului de Istoria Electrotehnicii Româneşti (foto ICPE-CA), în parteneriat cu Comitetul Electrotehnic Român, cu sprijinul Ministerului Cercetării şi Inovării. După cum îl caracterizează organizatorii, „seminarul a reprezentat un bun prilej pentru diseminarea şi promovarea cercetărilor ştiinţifice, cunoaşterea realizărilor din domeniul tematic abordat şi, nu în ultimul rând, identificarea unor soluţii la problemele actuale cu care se confruntă societatea”. Au fost abordate „priorităţi ştiinţifice, tehnologice şi industriale, naţionale şi internaţionale în dezvoltarea servomotoarelor fără perii; centenarul electronicii româneşti; istoria echipamentelor de acţionare a motoarelor electrice din structura instalaţiilor de foraj realizate în România; istoria industriei de acumulatoare din România; echipamente de tracţiune electrică urbană”. Au fost prezentate contribuţii româneşti în domeniu, exemple de materiale magnetice cercetate în ICPE/ ICPE-CA impuse în dezvoltarea produselor din industria electrotehnică, precum şi repere din istoria ideii de geometrie variabilă în aeronautică şi din istoria primelor xerografe româneşti. În acelaşi context s-a desfăşurat masa rotundă „Personalităţi ale ingineriei electrice între cele două războaie mondiale”.

Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane a lansat campania de prevenire a traficului de persoane în scopul exploatării prin cerşetorie „Dă-i libertate! Nu-i plăti exploatarea!”, subintitulată „Banii tăi ajung din mâna cerşetorului… în buzunarul traficantului”, campanie cu derulare în perioada octombrie 2019-mai 2020. Este a treia campanie din cadrul proiectului „Reducerea amplitudinii traficului de persoane printr-o mai bună informare a cetăţenilor”, cofinanţat de Comisia Europeană prin Fondul pentru Securitate Internă, componenta Cooperare Poliţienească. Spre deosebire de precedentele campanii, având ca obiect exploatarea prin muncă, respectiv exploatarea sexuală, aceasta vizează o componentă socială accentuată, după cum s-a subliniat în conferinţa de lansare. Parteneri în actuala campanie sunt Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România – AIDRom, Asociaţia eLiberare şi Fundaţia World Vision România. Imaginea campaniei este cântăreţul Alex Velea.

Campania are ca obiective „ccreşterea gradului de conştientizare în rândul persoanelor vulnerabile cu privire la traficul de fiinţe umane; informarea şi sensibilizarea populaţiei privind implicaţiile traficului de persoane, în vederea reducerii cererii din perspectiva exploatării prin cerșetorie; creşterea gradului de implicare a misiunilor diplomatice ale României în informarea cetăţenilor români cu privire la riscurile asociate traficului de persoane

informarea instituţiilor şi organizaţiilor implicate în prevenirea şi combaterea traficului de persoane privind dimensiunea şi formele de manifestare ale acestui fenomen; creşterea implicării în activităţile de prevenire a multiplicatorilor de opinie, în vederea reducerii numărului de informaţii inexacte şi ambigue referitoare la unele aspecte ale traficului de persoane transmise publicului”.

Publicul ţintă îl reprezintă minori (8-18 ani) aflaţi în situaţie de risc, persoane dispuse să ofere bani cerşetorilor, reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor implicate în prevenirea şi combaterea traficului de persoane, multiplicatori de opinie (inclusiv mass-media), publicul larg.

Pe parcursul campaniei au loc întâlniri directe ale specialiştilor din instituţiile şi organizaţiile partenere cu reprezentanţi ai grupului ţintă, sunt produse materiale promoţionale de susţinere a mesajului antitrafic al campaniei, panouri publicitare stradale, precum şi fimul documentar privind problematica traficului de persoane în scopul exploatării prin cerşetorie, se organizează mese rotunde la care participă instituţii guvernamentale, ONG-uri, autorităţi locale, presă.