INACO lansează ediția aniversară a Ghidului de finanțare pentru internaționalizarea companiilor românești
De doi ani de zile, INACO a oferit firmelor, întreprinzătorilor, tuturor românilor interesați harta cât se poate de completă a finanțărilor afacerilor autohtone care doresc să se dezvolte și să exporte produse și servicii.
Acest Ghid de finanțare, care apare la împlinirea a doi ani de funcționare a ONG-ului nostru, cuprinde o prezentare multifațetată pe diferite domenii de activitate a ofertelor de finanțare a afacerilor.
Veți regăsi o ofertă de 40 de oportunități active de finanțare. 12 surse de finanțare sunt dedicate domeniului agricol. Sunt descrise apoi alte 16 programe de finanțare pentru cercetare, dezvoltare, inovare și domeniul energetic, 5 surse de finanțare pentru produse și servicii, 8 pentru industriile creative și media.
Programele de finanțare specifice sunt oferite de Uniunea Europeană, Guvernul României sau de Norvegia, Islanda, Liechtenstein (granturi SEE și norvegiene), descrise succint și adaptate nevoilor de informare rapidă a antreprenorilor – cu obiective, scop, solicitați eligibili, sume alocate, deadline-uri, praguri de calitate, valoarea sprijinului nerambursabil și alte informații suplimentare.
La aniversarea a doi ani de activitate a INACO – Inițiativa pentru Competitivitate – vă invităm să parcurgeți Ghidul nostru, „ghidați” de bucuria comunității de profesioniști care sărbătorește doi ani de voluntariat dedicat competitivității. Considerăm esențială difuzarea către comunitate a elementelor fundamentale ale competitivității – finanțarea pentru internaționalizarea afacerilor românești, în acest caz.
Ghidul poate fi accesat liber pe site-ul INACO.
Orange oferă un bonus clienţilor în urma avariei de miercuri
Orange România le oferă un bonus de internet clienţilor care au fost afectaţi, miercuri, de o avarie la reţeaua de fibră optică a companiei, potrivit Adevărul.ro.
„Ca urmare a incidentului de reţea din 27.03.2019 îţi oferim bonus 5 GB, valabili până la 30.04.2019. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat şi te asigurăm că ne dorim să ai mereu cea mai bună experienţa de folosire a reţelei Orange”, arată un mesaj transmis de Orange clienţilor săi.
Reţeaua de telefonie mobilă a Orange România a întâmpinat probleme, miercuri după-amiază, timp de câteva ore, din cauza secţionării mai multor cabluri de fibră optică ale companiei.
Operatorul mobil a arătat că secţionări ale cablurilor de fibră optică au loc des, dar de obicei consecinţele nu sunt resimţite de utilizatori.
Plafonarea prețului la gaze ridică semne de întrebare
Guvernul a decis în şedinţa de vineri modificarea OUG 114/2018, astfel încât preţul gazelor de producţie internă să fie plafonat la 68 de lei pe MWh doar pentru consumatorii casnici şi pentru CET-urile care livrează agent termic populaţiei, a anunţat ministrul Energiei, Anton Anton, la finalul şedinţei Executivului, conform Antena3.ro
„Aşa cum am spus, noi vrem să protejăm consumatorul casnic, în consecinţă preţul reglementat de 68 de lei (pe MWh – n.r.) la producător se referă la gazele care vor fi vândute spre consumatorul casnic şi spre CET-uri, pentru partea de gaze care se referă la încălzire, adică protejăm în continuare numai consumatorul casnic”, a spus Anton.
OUG 114/2018 prevedea plafonarea preţului gazelor la 68 de lei pe MWh atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali.
Analfabetismul financiar reprezintă o problemă extrem de gravă în România
Daniel Apostol ne explică în rubrica Jurnalul de Economie despre analfabetismul financiar. La o privire simplă observăm cu ușurință că trăim în două Românii în același timp, potrivit Antena3.ro.
De o parte avem o țară urbană, dinamică, integrată în Uniunea Europeană. De cealaltă parte este România de la țară, fragmentată, săracă și izolată. O mare parte a populaţiei de la sate si de la orașe are un nivel al cunoaşterii despre economie insuficient sau zero, ceea ce reprezintă un risc pentru viaţa economică a fiecarui individ.
De asemenea, România se află la coada clasamentului în funcţie de cunoştinţele financiare pe care le au cetăţenii, se arată într-un studiu realizat de Standard&Poor’s pe baza unor întrebări legate de patru concepte fundamentale necesare atunci când cineva ia o decizie financiară: rata dobânzii de politică monetară, capitalizarea dobânzilor, inflaţia şi diversificarea riscului, potrivit sursei citate.
În același timp, fiecare român are nevoie să înțeleagă cum câștigă, cum cheltuie, cum economisește și cum poate să-și sporească bruma de avere personală. Dacă România reușeste să reducă la jumătate procentul de analfabetism economic, financiar, social şi funcţional al noilor generaţii, experții spun că România ar putea să aibă un produs intern brut dublu.
Sezonul România-Franța vine în România
După patru luni de evenimente prin care țara noastră a dezvăluit Franței o imagine inedită, creativă și inovatoare, Sezonul România – Franța se pregătește pentru inaugurarea sa în România. Ambasadorul Republicii Franceze în România, Michèle Ramis, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Maria Magdalena Grigore și Francois Bloch, director general BRD și președinte al comitetului de mecenat în oglindă al Sezonului România-Franța, au deschis joi, 28 martie 2019, la Institutul Francez din București, evenimentul de prezentare a proiectelor pe care Franța le propune publicului românesc între 18 aprilie și 14 iulie 2019.
Participanții au descoperit, în prezentarea comisarilor generali ai Sezonului, Andrei Țărnea și Jean-Jacques Garnier, o programare al cărui fir narativ stă sub sloganul „Uitați de clișee!”. În arte vizuale, muzică, literatură, cinema, gastronomie, teatru, dans, dezbateri, conferințe sau evenimente dedicate mediului de afaceri, Sezonul va surprinde, din 18 aprilie, publicul de toate vârstele, din peste 30 de orașe.
Calea Victoriei din București va reprezenta axa centrală a deschiderii la Muzeul Național de Istorie a României cu expoziția „Dessine-moi la guerre. 1914 – 2014: desene din presă despre conflictele secolelor XX şi XXI”, la Muzeul Național de Artă al României cu lucrările din colecția de artă contemporană Société Générale reunite sub titlul „Specii de spații” și cu expoziția „Acești români care au făcut Franța, acești francezi care au făcut România” sau la Muzeul Colecțiilor de Artă cu expoziția „Eli Lotar (1905-1969)”, organizată de Muzeul Național al Literaturii (MNLR). Instalațiile, jocurile de lumini și concertele vor fi elementele cheie la SPOTLIGHT – Festivalul Internațional al Luminii, în cadrul căruia Franța este țară invitată de onoare. Desigur, prima oprire a Șaretei culinare care ne invită să degustăm deliciile bucătăriei franceze va fi chiar SPOTLIGHT, iar serile se vor încheia pe ritmurile muzicii actuale franceze la Club Control.
În continuare, Muzeul Național de Artă Contemporană va propune monografia artistului Raphaël Zarka intitulată „Gnomonica”, dar și expoziția „Renault și arta, o istorie vie”, o selecție din colecția de artă contemporană a companiei Renault. Dialogul dintre România și Franța va fi dezvăluit din nou de MNLR cu expoziția plurivalentă „Gherasim Luca – Erou – Limită”, prezentată la deschiderea Sezonului de la Paris.
Cele peste 200 de proiecte și peste 400 de evenimente vor continua până pe 14 iulie.
„România și Franța sunt unite prin legături vechi și profunde, o cultură comună și valori împărtășite, iar în acest moment, tinerele generații sunt cele care ne pot ajuta să le ducem mai departe. Sezonul România-Franța oferă și va oferi noi oportunități de comunicare și canale prin care putem ajunge la tinerele generații și ne permite să promovăm cele două țări prin schimburi culturale, educaționale, economice, gastronomice și să arătăm că avem o moștenire comună”, a declarat Michèle Ramis.
„Ne bucurăm să putem anunța astăzi un program care se adresează tuturor categoriilor de vârstă și care încurajează generațiile tinere să fie parte din viața culturală, de creație și inovație a României și a Franței, construind noi forme de cooperare bilaterală, pentru viitor. Pentru Ministerul Afacerilor Externe, oportunitatea de a coordona, la nivelul României, derularea Sezonului este una cu adevărat importantă și reprezintă unul dintre cele mai ample exerciții de diplomație publică și culturală desfășurate în ultimii ani”, a declarat Maria Magdalena Grigore.
Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român, a precizat: „Ne-am spus adeseori în timpul acestei prime părți a Sezonului România-Franța 2019, în timpul acestor prime patru luni, că nu există nimic mai frumos, nimic din ce și-ar putea dori un institut cultural în existența sa, decât să poată „trăi” un sezon cultural comun. În aceste zile de predare a ștafetei, în care Franța se pregătește febril să demareze activitățile ce se vor desfășura în România până în 14 iulie, gândul meu se îndreaptă către echipele celor două institute, francez și român, către echipa ambasadei noastre de la Paris. Acei oameni care au „trăit” efectiv Sezonul, zile și uneori nopți, ceas cu ceas, zile pasionante, zile pline, zile în care bucuria de a fi parte din acest Sezon unic, istoric se împletea cu dorința de a face totul pentru ca fiecare proiect, simplu sau complex, să fie dus cu bine la capăt. Să fie de neuitat pentru cei prezenți.”
În intervențiile lor, cei doi comisari au subliniat esența acestui exercițiu unic de redescoperire reciprocă: beneficiind de o strategie de comunicare curajoasă, Sezonul România-Franța îndeamnă publicul din cele două țări să uite de clișee pentru a se putea bucura de moștenirea noastră comună și pentru a înțelege profunzimea relațiilor dintre țările noastre. În cadrul Sezonului, aceste relații se traduc prin colaborări excepționale între operatori culturali, economici și academici, instituții și asociații din România și Franța care, împreună, au inițiat sute de proiecte pentru a fi derulate timp de opt luni.
Informații suplimentare
Sezonul România-Franța 2019 este organizat de următoarele instituții:
Din partea României: Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Turismului, Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerul Educației, Ministerul Economiei, Ministerul pentru Mediul de Afaceri și Antreprenoriat, Ambasada României la Paris și Institutul Cultural Român.
Comisar general: Andrei Țărnea
Din partea Franței: Institutul Francez cu sprijinul Ministerului pentru Europa și Afaceri Externe, Ministerului Culturii, Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Educației Naționale, Ministerului pentru Învățământ Superior, Cercetare și Inovare, Ministerului Tranziției Ecologice și Solidarității, Ministerului Sportului, al Ambasadei Franței la București, al rețelei filialelor Institutului Francez din România și al Alianțelor franceze.
Comisar general: Jean-Jacques Garnier
Mai multe informații se regăsesc pe cele două site-uri: www.sezonulromaniafranta.ro și www.saisonfranceroumanie.com.
Rock, indie și folk la cel mai nou festival din Piatra Craiului, Folk Rock Fest Între 15 și 17 august 2019, Zărnești devine epicentrul distracției festivaliere în aer liber
Folk Rock Fest Piatra Craiului este un proiect unic în România, un festival care își propune să unească pe parcursul a trei zile natura cu muzica. Vița de Vie, Luna Amară, The Monojacks, Bucium, Robin and the Backstabbers, Daniel Iancu și Dinu Olarașu sunt primele nume confirmate la festival.
Folk Rock Fest Piatra Craiului propune o experiență inedită celor care vor să-și petreacă 3 zile într-un parc național și să participe, în același timp, la concerte și petreceri în aer liber cu muzică rock, rock alternativ, indie și folk. Va fi o super tabără, cu camping dotat cu cinema, locuri de joacă pentru copii, activități și ateliere, chiar la intrarea în Parcul Național Piatra Craiului. Ziua sunt organizate, special pentru festival, trasee pe munte, lecții de escaladă, concursuri de mountain bike, ateliere creative, iar seara vor fi concerte, într-o poiană amenajată de artiști plastici și peisagiști cu elemente și obiecte inspirate din mitologia și istoria muntelui.
Inițiatorul proiectului este Asociația Ecoturistică Zărnești-Piatra Craiului, care a preluat anul trecut evenimentul „Folk de Zărnești” și l-a transformat într-un succes pe plan local, arătând cât de mare nevoie este de activități distractive, educative și recreative, pentru turiști. Peste tot în lume există festivaluri de muzică în parcurile naționale, unele cu tradiție de zeci de ani, care contribuie atât la promovarea conservarii naturii, cât și la dezvoltarea economică, turistică a zonei. „Zărneștiul, ca și alte localități din apropierea parcurilor naționale, are un potențial uriaș pentru dezvoltarea turismului. Dar e nevoie nu numai de natură și spații de cazare, ci și de activități care să îi atragă pe turiști. Festivalurile de muzică în parcurile naționale au deja tradiție în Statele Unite, unde am studiat o perioadă, de aceea îmi doresc să avem și noi un asemenea festival în Zărnești. Am citit un studiu care arată că doar managementul eficient al turismul în ariile protejate din România, poate creste PIB-ul Romaniei cu 2%. Mă bucur că filmările realizate cu drona de echipa Parcului Național Piatra Craiului se află la începutul și finalul noului clip de țară realizat de Ministerul Turismului.” – Răzvan Munteanu, președintele AEZPC, în vârstă de 29 de ani, absolvent al American Hotel Academy.
Asociația a propus un parteneriat Parcului Național Piatra Craiului și Primăriei Zărnești, ambii apreciind inițiativa, ceea ce arată că o zonă se poate dezvolta doar prin implicarea, colaborarea și entuziasmul comunității locale. Peste 60 de pensiuni din zonă sunt deja partenere în proiect, cea mai mare mobilizare la nivel local de până acum.
În fiecare an în Parcul Național Piatra Craiului vin aproximativ 200 000 de turisti, atrași de frumusețea locului, marea majoritate în lunile de vară.
Spațiul pentru festival este unul impresionant, 16 hectare vor fi amenajate doar cu materiale prietenoase pentru mediu, cu arhitectură și scenografie inspirată din natură și mitologia spectaculoasă a parcului național. La amenajare vor lua parte artiști plastici, sculptori și pictori printre care și IRLO, cunoscut pentru picturile sale murale ieșite din comun. În plus, festivalul va avea un spațiu de camping de 5000 de corturi, zonă de plajă, zonă de party, ecrane de priecție pe care se vor vedea imagini cu animalele sălbatice surprinse de camerele de supraveghere ale parcului național. Întregul concept este gândit să aducă cât mai aproape de oameni experiența naturii sălbatice, a perspectivei de pe creasta muntelui, a emoției pozitive pe care natura o provoacă, dar fără a deranja viața sălbatică.
Adrian Marius Hristea, 37 de ani, timișorean, designer și sculptor, manager de proiect pe partea artistică a Folk Rock Fest Piatra Craiului vorbește despre conceptul festivalului și posibilitățile de dezvoltare ulterioară. „Mi-a plăcut ideea acestui festival de la început, cu toate că nu fusesem în Piatra Craiului. Locul este excepțional și mi-am dat seama că ar fi super interesant ca festivalul să împletească mai multe arte, să atragă muzicieni, pictori, sculptori, meșteșugari, arhitecți tineri, împreună cu natura, care e designerul perfect. Trupele au răspuns imediat pozitiv la ideea noastră, așa am reușit să facem un program care a avut super succes la public, de când am început să-l promovăm. Am fost surprinși să vedem cât de mulți oameni au apreciat trupele invitate și activitățile pe care le-am propus. Sunt convins că va fi un festival care va crește de la an la an.”
Folk Rock Fest Piatra Craiului este un festival verde, de la capra din logo pe nume BLECO, care este chiar mascota Parcului Național Piatra Craiului. Mai mult, festivalul își propune să nu folosească recipiente din plastic, să strângă selectiv deșeurile și să fie un exemplu de festival cu adevărat verde. O întreagă campanie va fi susținută în acest sens pe rețelele de socializare, în consens cu mișcările: #trashtag și #plasticfree.
Biletele sunt puse în vânzare în format electronic pe www.iabilet.ro și în rețeaua fizică iabilet.ro/retea.
www.folkrockfestpiatra craiului.ro
fb/Folk Rock Fest Piatra Craiului
Asociația Pro Infrastructură
În sfârșit, după nenumărate promisiuni nerespectate făcute încă din primăvara lui 2018, CNAIR a lansat pe 20 și 21 martie 2019 trei licitații de lucrări pe Autostrada A3 aferente segmentelor Nădășelu-Mihăiești-Zimbor (30,06 km), Zimbor-Poarta Sălajului (12,24 km) și Nușfalău-Suplacu de Barcău (13,55 km). Vă reamintim că lotul Nădășelu-Mihăiești a mai fost licitat în 2015, contractul fiind semnat în mai 2016 și reziliat în iulie 2017.
Cele trei proceduri de achiziție publică însumează 55,85 km din Autostrada Transilvania și au o valoare estimată totală de aproape 2,58 miliarde lei fără TVA. Primele termene de depunere a ofertelor sunt pe 20, 21 respectiv 22 mai 2019.
Câștigătorii vor avea la dispoziție 12 luni de proiectare și alte 24 de execuție în teren pe sectoarele Nădășelu-Mihăiești-Zimbor și Zimbor-Poarta Sălajului. Tronsonul Nușfalău-Suplacu de Barcău este mai ușor, traseul fiind în mare parte la câmpie, și trebuie proiectat în 6 luni și construit efectiv într-un an și jumătate.
Ce se întâmplă cu secțiunea Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău (44 km)? Deocamdată avem doar (alte) promisiuni. Ultimele dădeau luna februarie 2019 ca termen pentru pornirea licitațiilor, dar nu s-a întâmplat nimic. Mai așteptăm, unde ne grăbim?!
Deznodământul pe lotul Suplacu de Barcău-Chiribiș (26,35 km) se amână după ce CNSC a admis contestația celor de la Construcții SA, iar bătălia va fi tranșată în instanță.
De asemenea, și segmentul Chiribiș-Biharia (28,55 km) are o contestație admisă la CAB, iar CNAIR este obligată să reevalueze ofertele. Cel mai probabil vom avea un nou câștigător, compania Strabag, după care poate urma o nouă rundă de… ați ghicit, contestații!
Conferinţa „Cities of Tomorrow” – dezvoltare urbană și regională
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat o nouă ediție (a VII-a) a conferinței „Cities of Tomorrow”,
„Cities of Tomorrow”, dedicată dezvoltării urbane și regionale bazate pe dialogul în trei al actorilor principali, autoritățile publice, mediul de business, societatea civilă.
Invitați speciali din Germania și România au prezentat proiecte de succes şi bune practici dedicate comunităţilor. În acelaşi context, în market place au fost etalate proiecte din ţara noastră destinate unor zone cu potenţial economic, turistic şi natural, reunite într-o competiţie cu deschidere spre potenţiali parteneri şi beneficiari: „Încredere în Reșița” (program cu finanţare locală), „Reghin City App”, transformarea centrului istoric al municipiului Oradea, „Invest in Jiu Valley, „Ceetrus” (Drumul Taberelor), „Life is Hard” (City Apps), „Speedwell” (Record Park Cluj-Napoca), asociatia „Over4” (reabilitare de blocuri), „Bucureştiul pregătit” (fond pentru dezastre majore al Fundaţiei Comunitare Bucureşti), platforma „30zile.ro” (Ordinul Arhitecţilor din România).
Barometrul industriei în februarie
Barometrul realizat lunar de IRSOP şi SNSPA – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Management (foto) la nivelul unui eşantion de manageri din 301 firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie, arată că „în luna februarie, situaţia din industrie a fost destul de confuză. Pe de o parte, au crescut cererea şi volumul producţiei. Pe de altă parte, au scăzut comenzile pentru export”. Prcipalii indicatori arată astfel:
„Producţia – volumul producţiei a ieşit din contracţie şi a urcat la un indice de 55 de puncte faţă de 45 în ianuarie. Nivelul revenirii e similar cu cel înregistrat de regulă în luna februarie în ultimii 5 ani. În consecinţă, indicele nu prezice un start mai bun în 2019, faţă de startul din anii trecuţi. Stocurile au căzut şi mai mult faţă de luna trecută, ajungând la 41 de puncte în februarie, comparativ cu 45 în ianuarie. Ultima dată când stocurile au înregistrat un nivel atât de coborât a fost în octombrie 2017. Comenzile neexecutate au rămas în contracţie la 41 de puncte, sub media anuală de 48 de puncte din 2018. Nivelul redus arată scăderea severă a activităţii din ultimele luni şi sugerează că cererea curentă e limitată la producţia existentă.
Cererea – comenzile noi au crescut de la 43 în ianuarie la 56 în februarie. Creşterea este mai mare decât media anuală a cererii în 2018 şi ceva mai ridicată decât volumul cererii din februarie anul trecut. Dar în domeniul cererii, vârful este mai puţin important decât continuitatea. Comenzile pentru export au scăzut în mod neaşteptat de la 59 în ianuarie la 54 în februarie. Scăderea este oarecum atipică în comparaţie cu anii trecuţi şi cu reapariţia cererii interne. Ar putea semnaliza slăbirea în continuare a cererii în Zona Euro, ceea ce ar fi destul de îngrijorător pentru exportatorii din România. Importurile de materii prime au crescut de la 49 la 52, pe fondul accelerării activităţii productive. Dar creşterea timidă semnalează nesiguranţă privind comenzile viitoare.
Forţa de muncă – numărul angajaţilor continuă să oscileze uşor în jurul punctului de 50 care separă contracţia de expansiune. În februarie, firmele au mărit puţin numărul angajaţilor de la 48 la 50 pentru a face faţă cererii, dar suplimentarea timidă arată că firmele nu se aşteaptă la creşteri de activitate mult peste capacităţile existente.
Costuri şi venituri – costurile de producţie s-au situat şi în februarie la un nivel ridicat, dar în uşoară coborâre la 72 de puncte, faţă de 75 în ianuarie. Reducerea de costuri ar putea fi explicate prin cheltuielile mai mici cu energia datorită vremii mai bune şi prin măsuri adaptative de raţionalizare a consumului. Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au scăzut de la 62 în ianuarie la 58 în februarie. Probabil că preţurile mai mari din lunile precedente erau bazate pe negocieri anterioare, în timp ce preţurile recente reflectă într-o măsură mai mare slăbirea cererii din ultimele luni.
Aşteptările – aşteptările managerilor au scăzut pe toate planurile. Comparativ cu ianuarie, în luna februarie managerii au fost mai puţin convinşi că vor creşte comenzile, producţia, stocurile, comenzile neexecutate, exporturile şi preţurile pe care le încasează. În schimb, se aşteaptă într-o măsură ceva mai mare că vor creşte costurile de producţie şi importurile. Indicele sintetic care măsoară încrederea managerilor a scăzut de la 70 în ianuarie la 68 în februarie”.
Autorii barometrului (coordonatori, dr. Petre Datculescu, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) conchid că „în ansamblu, vedem o repornire parţială a activităţii în industrie, cu evoluţii contradictorii, sentimente de incertitudine şi o posibilitate redusă de a anticipa ce se va întâmpla în lunile următoare”.
Romsilva – reconstrucție ecologică la Copșa Mică
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva derulează un proiect de reconstrucție ecologică în zona Copșa Mică, context în care a avut loc o acțiune de plantare a 400 de puieți de stejar, frasin și paltin pe 500 mp, reprezentând o completare a unei zone silvice pe care puieții plantați anterior nu s-au prins. Au participat Ioan Deneş – ministrul apelor și pădurilor, Gheorghe Mihăilescu – directorul general al Romsilva, Daniel-Constantin Coroamă – secretarul de stat pentru păduri, Ciprian Muscă – consilierul personal al ministrului pentru păduri, Adela Maria Muntean – prefectul județului Sibiu, Robert Blaj – directorul Direcției Silvice Sibiu, Viorel Arcaş – senator de Sibiu, precum și locuitori din zonă (foto MAP).
Afectată de activitatea industrială cu profil chimic și de metalurgie neferoasă din perioada 1939-2008, zona Copșa Mică reprezintă, după cum a subliniat ministrul apelor şi pădurilor, „un exemplu elocvent al modului în care activitatea umană a bombardat mediul cu agenți poluatori, respectiv pulberi de metale grele. Dezastrul ecologic de la Copșa Mică trebuie să constituie un exemplu negativ, pe care omul trebuie să îl ia serios în seamă, astfel încât activitatea economică, cea industrială, să fie desfășurată într-un mod prietenos cu mediul înconjurător”.
Ministerul Apelor şi Pădurilor informează că „pentru refacerea zonei, până în prezent, Romsilva a plantat specii forestiere pe 802 ha de terenuri afectate de poluare din zona localității Copșa Mică, din care 254 ha în pădurile intens degradate, iar pe 548 ha s-au constituit perimetre de ameliorare. Până în prezent au fost plantați peste cinci milioane puieți, valoarea lucrărilor de reconstrucție ecologică ajungând la 1,25 milioane de euro. Aceste lucrări de reconstrucție ecologică din zona Copșa Mică nu au presupus doar plantarea de puieți forestier, ci și executarea unor lucrări complexe de stabilizare a terenurilor și de ameliorare a solurilor”.
