Contractul individual de muncă pe durată determinată – aceasta este singura formă de angajare pe durată scurtă pe care Ministerul Muncii și Inspecția Muncii o menţionează în răspunsul oficial către Piaţa la o întrebare care viza formele de angajare pentru personalul din activităţile de marketing in-store care sunt posibile, din punctul de vedere al autorităţii, în contextul modificării regimului zilierilor cu începere de la 1 ianuarie (Conform OUG 114 /2018, de la 1 ianuarie 2019 activitățile de marketing și publicitate nu mai figurează între cele pentru care este permisă folosirea zilierilor; anterior, această formă de angajare era des folosită de agențiile de marketing care desfășurau acțiuni promoționale, în weekend, în magazinele de tip supermarket și hypermarket). Şi totuşi… La întrebarea explicită dacă, din punctul de vedere al Ministerului Muncii, convenţiile civile pot fi folosite pentru angajarea pe durată scurtă a personalului pentru activităţi de marketing in-store, Ministerul nu răspunde negativ, dar nici pozitiv, însă la fel de laconic: „Convenția civilă de prestări servicii poate fi încheiată pentru efectuarea unor activități ce au caracter întâmplător sau ocazional și care exclud subordonarea prestatorului față de plătitorul venitului”. Adică, se poate, dar… Poziţia evazivă a autorităţii în legătură cu posibilitatea de a folosi această formă de angajare este un déjà vu pentru cei care erau în business şi în urmă cu şase-şapte ani. „La nivelul inspectorilor de muncă interpretarea caracterului ocazional al activităţii promoterilor nu era unitară, astfel că în unele judeţe convenţiile civile se lăsau cu sancţiuni, în altele nu. În jurul acestui termen, «ocazional», apăreau de regulă disputele; dacă inspectorul găsea că aceeaşi persoană fusese angrenată în mod repetat în activităţi într-o perioadă scurtă, de câteva luni, atunci considera asta un argument că nu este o activitate ocazională şi aplica amenda”, îşi aminteşte Dan Laszlo, acum business development director la D+i Activation, dar cu o lungă experienţă în activări de trade marketing. Aşadar, facem o buclă în timp şi ne întoarcem în 2012: Convenţiile civile sunt posibile, dar riscante. În practică e cam dificil să nu foloseşti de mai multe ori pe parcursul a două-trei luni aceeaşi persoană ca promoter, mai ales dacă e de încredere, serioasă şi talentată. Sigur că e discutabil dacă poate fi considerată ocazională colaborarea, să zicem, de cinci –şase ori în decurs de trei luni consecutive cu acelaşi promoter. Dar şi durata unui minut depinde de care parte a uşii de la baie te afli, aşa că nu pare chiar fără sens interpretarea favorabilă companiilor şi agenţiilor de marketing a termenului «ocazional», pe care o împărtăşeau şi unele dintre inspectoratele de muncă. Bref: e posibil, dar riscant să foloseşti convenţiile civile când ai multe implementări şi eşti cam obligat să apelezi repetat la unii dintre promoteri. Dar să renunţăm la subtilităţile textelor de lege şi la nuanţele termenilor de acolo şi să convenim că lucrurile sunt, deja, clare: statul vrea mai mulţi bani. Ocazional, de la cei care îşi promovează produsele în magazine. Din diverse motive, statul nu se mai mulţumeşte să încaseze taxe de 19% din netul plătit promoterilor zilieri, ci vrea 75% din netul plătit promoterilor angajaţi cu contract de muncă. Deseori 75 e mai mare decât 19, dar nu neapărat şi atunci când reprezintă procente aplicate la baze diferite. De asemenea, deseori se întâmplă să te alegi cu mai puţin atunci când iei mai mult. Dată fiind poziţia recent exprimată de Ministerul Muncii și de Inspecția Muncii, singurul obiectiv rămas agenţiilor de marketing şi companiilor este modificarea modificării regimului zilierilor, iar singurul argument care ar putea suna deşteptarea în instituţiile autorităţii centrale este chiar relativitatea poziţionării lui 75% şi 19% pe axa încasărilor statului. Primele 45 de zile ale anului, cu activări reduse în magazinele altădată pline de promoteri ar trebui să fie un indiciu relevant. Reprezentanţii Ministerului Muncii, Inspecţiei Muncii şi Ministerului pentru Mediul de Afaceri au fost invitaţi şi sunt aşteptaţi la o discuţie raţională pe tema avantajelor şi dezavantajelor noului regim al zilierilor la „Reset 2019”, ediţia a opta a Trade Marketing Congress. Relevanţa evenimentului este întărită de implicarea ca parteneri a unor mari companii şi branduri, de participarea ca speakeri a unor personalităţi ale industriei FMCG & Food Retail, precum şi de prezenţa altor mari companii din domeniu. Ursus, Cris-Tim, Albalact, Zuzu, Unilever, Delikat, Dove, Rexona, Dero, Cif, Artmatch sunt Parteneri Principali; Alexandrion Group, Caroli Foods, Sissi, Farmec şi MPC Trade Marketing Services sunt Parteneri Gold; D+i Activation este Technology Partner; BIZ, IQads, Smark, Wall-Street, StartupCafe.ro, Manager Express, Business Mark, Economistul, Club Economic şi România Durabilă sunt Parteneri Media. La „Reset 2019” participă reprezentanţi ai marilor companii din FMCG & Food Retail, precum Kaufland, Carrefour, Cora, Metro, Profi, dm, Annabella, Lagardere, Mondelez, Macromex, Hochland, Altavia şi multe altele. Recent, Carmen Boer – campaigns director Kaufland şi Bogdan Colea – national sales manager Grup Cris-Tim s-au alăturat speakerilor confirmaţi anterior. A opta ediţie a Trade Marketing Congress va avea loc la Stejarii Country Club în ziua de miercuri 6 martie, începând cu ora 9. Detalii despre topicurile de discuţie şi rezervarea locurilor se pot găsi pe websiteul evenimentului.