Alfredo Seafood – importator, procesator şi distribuitor de prim rang de produse din peşte şi fructe de mare – derulează din acest an un parteneriat cu mai multe păstrăvării din zonele alpine ale Carpaților Meridionali pentru susţinerea producției de pește din ţşara noastră. Mihai Cristian Dărmănescu,  fondatorul companiei Alfredo Seafood, ne oferă detalii: „Am inițiat parteneriatul cu trei ferme românești, tocmai pentru că recunoaștem calitatea peștilor crescuți acolo și pentru că ne dorim să susținem producția locală, în calitatea noastră de procesatori și distribuitori. Astfel, noi venim cu know-how-ul pe partea de ambalare și distribuție în marile lanțuri de retail, iar fermierii aduc produse proaspete și de o calitate extraordinară, pe care am verificat-o în prealabil. Păstrăvul furnizat de fermierii români este inclus în gama Gata de Gătit a mărcii Alfredo Seafood”.

Alfredo Seafood semnalează că numai aproximativ 15% din peștele de pe piaţa românească este producţie autohtonă. „Cea mai mare parte din peștele vândut în România provine din afara țării, nu pentru că noi, companiile active pe această piață, nu ne-am dori să aducem mai mult pește de proveniență locală, ci pentru că nivelul producției este foarte mic”, spune Mihai Cristian Dărmănescu. Cel mai mult cantitativ şi valoric din ce se pescuieşte la noi se vinde crapul (20 milioane euro, 10.000 tone, dintr-o piaţă totală de 100.000 tone), urmat de caras, șalău, știucă etc. Specialiştii Alfredo Seafood evidenţiază păstrăvul drept peștele cu cea mai gustoasă și mai nutritivă carne; anual se pescuiesc între 1.000 și 1.500 tone; de asemenea, păstrăvul este peștele românesc cu cel mai bun potențial de export, în Germania, Polonia, Franța etc.

În ansamblu, produsele Alfredo Seafood „sunt distribuite în cele mai importante lanţuri de hypermarketuri şi supermarketuri din ţară. Printre acestea se numără: Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Cora, Profi, Auchan etc. şi în peste 5.000 de magazine din comerţul tradiţional și rețeaua HoReCa. Produsele sunt transportate, procesate, ambalate și distribuite în condiții adecvate de păstrare a aromei și texturii cărnii, de la recoltarea din fermele piscicole internaționale sau capturare”.

Definit de inițiatorul lui, Marius Bostan, drept „o platformă de conectare a românilor de pretutindeni cu ţara”, proiectul RePatriot al Romanian Business Leaders (RBL) susţine nu numai afectiv, ci mai ales faptic procesul de întoarcere acasă, cu tot ce implică el: consultanţă, birocraţie (inclusiv în privinţa actelor de studii), orientare pentru investiţii, angajamente etc.

Dragoș Anastasiu, vechi şi fervent „RePatriot”, fondatorul companiei Eurolines, consideră diaspora drept o comoară pentru ţară, cărei i se cuvine în primul rând respect, aceasta trebuind să însemne timp cât mai scurt la intrarea în ţară cu ocazia diverselor reveniri, timp scurt şi la vot în afara ţării şi formalităţi simplificate în caz de repatriere.

În esenţa ei, revenirea în ţară este ceva individual, care ţine de familie, de local, apreciază Adela Jansen, componentă a echipei RePatriot, director de resurse umane la BRD și coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României. Tot revenită acasă (din Italia) şi fondatoare a două investiţii de succes (două restaurante), Nicuța Enache vorbeşte despre cât de important ar fi ca pe plan local primarul să ştie ceva de cei plecaţi, să încerce să-i susţină ca să se întoarcă, iar ei să vină cu mentalitate nouă, cu ceva experienţă şi cu ideea că se poate face şi la noi ce au văzut prin alte locuri.

În acelaşi ton, „Vreau să fiu din nou acasă” este motivul cel mai mult invocat (73%) de români plecaţi care vor să se întoarcă, intervievaţi într-un sondajul „Români din diaspora” comandat de RePatriot şi realizat Open-I Research, cu 1810 subiecţi. Alte motive de întoarcere, în ordine, sunt „Pentru a fi alături de cei dragi” (46%), „Vreau să fac ceva pentru a ajuta România” (29%), „Pentru a-mi petrece în ţară anii de pensie” (27%), „Vreau să încep o afacere în România” (23%) etc. Ca motive care împiedică revenirea, sunt invocate „Corupţia” (83%), „Viaţa politică actuală” (72%), „Mentalitatea românilor” (67%), „Nivelul de trai scăzut în România” (65%) etc. Aceleaşi, în aceeaşi proporţie, sunt şi dorinţele de schimbare din ţară ca să se producă întoarcerea. 

Sondajul atrage atenţia că „47% dintre românii emigrați vor să se  întoarcă în România” la nivelul anului 2019, de unde în 2017 ponderea doritorilor de revenire era de 57%.

În spiritul deschiderilor dincolo de lumea muzicii, către categorii diverse de public şi de creatori, Festivalul Internațional „George Enescu” (București, 31 august-22 septembrie 2019, https://www.festivalenescu.ro/) îşi asociază în premieră un program adresat artiștilor vizuali: Concursul Național de Artă „Imaginile lui Enescu”, a cărui temă o constituie transpunerea în limbaj plastic lucrărilor enesciene „Impresii din copilărie”, „Vox Maris”, „Suita nr. 2 pentru pian”, „Săteasca”, „Șapte cântece”, „Suita nr. 3 pentru pian”. Concursul este inițiat de Artexim, în parteneriat cu Expo Arte, implementat cu sprijinul Proiectului Cultural Contemporanii. S-au înscris 180 de artişti: 132, consacrați, 48, tinere talente. Cele mai multe lucrări înscrise sunt din București și din judeţul Ilfov, alte creaţii fiind ale unor autori din Iași, Cluj-Napoca, Galați, Brașov, Constanța, Timișoara, Bistrița. Concursul are două etape. În prima etapă, lucrările vor fi evaluate de o comisie de selecție, 30 de lucrări urmând să fie desemnate finaliste. Comisia acestei etape este formată din: prof. univ. dr. Remus Adorian –  Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Ioan Sbârciu – Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Eugen Al. Gustea – Universitatea Naţională de Arte din București, lector univ. dr. Ioan Gherman – Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timișoara, lector univ. dr. Olimpia Bera – Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca. În etapa a doua, lucrările finaliste vor fi evaluate de un juriu format din muzicieni apropiați de opera lui George Enescu: Gabriel Bebeșelea – dirijor principal al Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, Tiberiu Soare – dirijor al Operei Naționale din București, Alexandru Tomescu – violonist, București, Remus Azoiței – violonist, profesor la Royal Academy of Music, Londra, Josu de Solaun – pianist, New York. Vor fi acordate premiul „Imaginile lui Enescu” 2019 în valoare de 1.000 euro şi premii de câte 500 euro pe secțiuni, pictură şi grafică, pentru fiecare secţiune, pe categorii, tinere talente şi artist consacrat.

Mihai Constantinescu, directorul artistic al Festivalului Internaţional „George Enescu”, subliniază: „Ne dorim să păstrăm în atenția publicului forța uluitoare a muzicii lui Enescu. Pe de-o parte, avem în Festival artiști de cel mai înalt nivel internațional, propunându-ne viziuni personale asupra compozițiilor lui Enescu. Pe de altă parte, discursul muzical al operelor lui Enescu atinge teme universale care inspiră un dialog dincolo de muzică, este actual și atractiv. Cu ajutorul artiștilor plastici vom vizualiza acest univers și ni-l vom face mai accesibil și mai apropiat”.

Mihaela Păun, directorul Expo Arte, accentuează: „Deși interpretarea artistică nu trece prin cifre ci prin imaginație și măiestrie, numărul mare de artiști care au ales să se lase inspirați de lucrările lui Enescu arată deschiderea formidabilă pe care această comunitate o are pentru dialog, pentru apropierea de inima publicului. Sunt recunoscătoare pentru această implicare și sper să pornim de aici un bulgăre de zăpadă care să continue abordările multidisciplinare și să completeze înțelegerea operei enesciene”.

Consecventă dezideratului de a oferi cel mai mic preț din România la toate produsele ei, compania Altex îşi anunţă ieşirea de pe platforma Marketplace, motivul fiind „creșterea semnificativă a comisioanelor practicate de eMag”. Florin David, director E-commerce Altex România, oferă argumente în susţinerea deciziei: „Am luat decizia de a părăsi platforma marketplace eMag deoarece în acest moment, creșterea comisioanelor ne fac imposibilă respectarea promisiunii de cel mai mic preț din România, o promisiune pentru ținerea căreia toți angajații Altex depun constant eforturi pentru optimizarea costurilor prin excelență în operațiuni și prin investiții inteligente în proiecte care cresc eficiența. Toate acestea fac ca Altex să fie o afacere profitabilă și sustenabilă și ne dau instrumentele care ne ajută să ne adaptăm modificărilor pieței prin propriile puteri, fără sprijin din partea statului, în timp ce arătăm soliditate în afaceri, consecvență și sustenabilitate în creștere și profit și respect față de promisiunile făcute clienților noști”.

Informând că produsele pot fi achiziționate în continuare la cel mai mic preț din oricare dintre cele 120 de magazine Altex și Media Galaxi și online pe platformele proprii altex.ro și mediagalaxy.ro, Altex România accentuează prin directorul Florin David că „pentru Altex România, succesul nu se rezumă doar la vânzări și profit. Succesul Altex România înseamnă să te adaptezi indiferent de momentele grele care afectează iminent orice piață, să dai un adevărat exemplu despre cum se fac afacerile și să ai o contribuție la schimbarea în bine a societății, la dezvoltarea acesteia”.

În context, Altex România reiterează faptul că „sprijină economia locală prin investiții și parteneriate care susțin comunitățile locale”, o dovadă fiind că de la începutul acestui an, „a investit peste 10 milioane de euro pentru modernizarea, reamenajarea sau deschiderea de noi magazine, susținând astfel economia locală, creând noi locuri de muncă și venind în întâmpinarea nevoilor clienților. Totodată, dezvoltarea noului centru logistic lângă București, în comuna Dragomirești Vale, asigură începând din acest an, în urma unei investiții de peste 37 de milioane de euro, internalizarea și eficientizarea serviciilor logistice, susținând astfel promisiunea celui mai mic preț din România și contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții clienților”.

DB Global Technology, centrul de tehnologie al Deutsche Bank din București, anunţă că își majorează capitalul social cu 14,6 milioane euro pentru dezvoltarea în continuare a afacerii.

Detalii ne oferă Marian Popa, CEO al DB Global Technology: „Majorarea de capital este o confirmare a succesului echipei din București, obținut cu un efort admirabil de către colegii noștri. Modelul nostru de business a trecut testul timpului: suntem o echipă matură, așezată, care realizează proiecte în avangarda industriei financiare internaționale. Această majorare de capital arată că la DB Global Technology am atins două dimensiuni complementare: de a crea și de a deveni. Proiectele noastre sunt inovatoare și importante deoarece au impact asupra a milioane de oameni și firme. În același timp oferim șansa fiecărui coleg al nostru să se realizeze profesional și personal. Vom continua investițiile în ceea ce înseamnă un mediu de lucru plăcut: tehnologie, cursuri, ambianță, inițiativă personală, proiecte individuale, activități sociale și de dezvoltare personală. Și suntem gata să primim în acest mediu în continuare elita industriei de IT, cu care sa creștem împreuna pe termen lung”.

La rândul său, Mihai Ionescu, Chief Country Officer Deutsche Bank în România, subliniază: „Creșterea capitalului DB Global Technology reafirmă angajamentul Deutsche Bank pentru România, o economie care a confirmat și depășit estimările noastre inițiale în ceea ce privește potențialul industriei informatice, existența unui flux robust de specialiști pregătiți cât și o calitate superioară a infrastructurii informatice”.

Deutsche Bank îşi reafirmă obiectivul de a fi „lider în domeniul digitalizării și, cu ajutorul tehnologiei, să transforme capacitățile digitale ale băncii în domenii precum produse și servicii bancare, IT, operațiuni și funcții de control”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva îşi confirmă deschiderea pentru prezentarea la faţa locului, pe teren, a stării patrimoniului natural pe care-l deţine. În acest sens, a derulat o acţiune în judeţul Suceava. Privitor la această acţiune şi la reflectarea ei în spaţiul public, Romsilva precizează:

„La postarea în spațiul public, de către organizația Greenpeace România, a unor presupuse tăieri ilegale în Bucovina, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și organizația Greenpeace România s-au întâlnit, conform unui program prestabilit și agreat de ambele părți, la Ocolul Silvic Vama, din județul Suceava în vederea verificării aspectelor semnalate de organizația de mediu. În cadrul întâlnirii au fost prezentate, conform desfășurătorului, punctele de vedere și opiniile tuturor părților interesate și prezente la sediul ocolului silvic, respectiv: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Secretarul de Stat pentru Păduri, Daniel-Constantin Coroamă, Romsilva prin directorul general, Gheorghe Mihăilescu, Garda Forestieră Suceava, prin inspectorul șef Mihai Gășpărel, Facultatea de Silvicultură din Suceava, reprezentată de dr. ing Marcel Flocea, INCDS Marin Drăcea, prin dr. ing. Ion Barbu, silvicultorii Direcției Silvice Suceava și reprezentanții Greenpeace România – Valentin Sălgeanu, director de campanii, Ciprian Gălușcă, coordonator campania de păduri și biodiversitate și Cristian Neagoe, ofițer de presă. Ulterior întâlnirii de la sediul de ocol, unde au fost prezentate argumente susținute de documente și expuneri tehnice profesionale și mai ales a verificării din teren, apreciem că în cazul tăierilor de regenerare din parcela 53A, aspectele semnalate în luna iunie de Greenpeace România au fost clarificate și că toți participanții la vizita din teren au înțeles că Ocolul Silvic Vama a respectat prevederile amenajamentului silvic. Referitor la sesizările reprezentanților organizației Greenpeace România privind alte parcele administrate de Direcția Silvică Suceava, expuse în premieră într-un raport prezentat participanților la întâlnirea din data de 6 august de la Ocolul Silvic Vama,  menționăm că informațiile au fost preluate de Garda Forestieră Suceava în vederea verificării aspectelor semnalate în teren, coroborat cu amenajamentele silvice. La această dată reprezentanții Gărzii Forestiere Suceava și ai Direcției Silvice Suceava fac verificări în teren și se întocmesc expertize specifice (topografice și de silvicultură) de către experți independenți, iar la finalizarea acestora, conform angajamentului asumat, Romsilva va prezenta public aceste concluzii. Deși mesajul transmis de Romsilva a fost de deschidere și dialog pentru înțelegerea specificului lucrărilor silvice în pădurile cultivate, în conformitate cu amenajamentele silvice și de colaborare constructivă a administrației silvice cu organizațiile de mediu care acționează voluntar, în scopul informării corecte a publicului interesat de mediu, constatăm cu regret că reprezentanții organizației Greenpeace România, pe care o considerăm în continuare un model de responsabilitate și corectitudine, alege să prezinte acțiunea noastră comună din județul Suceava în mod trunchiat și tendențios, prin expuneri de materiale video și comunicări publice incomplete. Încă o dată, Romsilva invită reprezentanții Greenpeace România precum și pe celelalte organizații de mediu voluntare din România la dialog. În acest sens, Romsilva va invita, în perioada imediat următoare, organizațiile de mediu pentru prezentarea abordării Romsilva în gospodărirea pădurilor proprietate publică a statului, prin aplicarea unui management sustenabil, în concordanță cu legislația silvică din România și confirmat de menținerea certificării managementului forestier pentru pădurile proprietate publică a statului administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva la standarde internaționale ale ®FSC. Romsilva solicită public reprezentanților Greenpeace România să oprească această campanie de manipulare și dezinformare a opiniei publice, derulată atât pe rețelele de socializare, cât și prin intermediul unor posturi de televiziune, cu scopul probabil de a discredita entitatea și de a pune la îndoială integritatea breslei silvicultorilor. Ne exprimăm regretul că anumite posturi de televiziune au preluat imaginile promovate de organizația de mediu fără a fi solicitat, în prealabil, punctul de vedere al Romsilva pentru o prezentare echilibrată, echidistantă și obiectivă a acestor aspecte”.