Producătorul german de căști, microfoane și sisteme de transmisie wireless Sennheiser a deschis la Ghimbav, județul Brașov, cea de-a patra sa fabrică la nivel global, scrie Profit.ro. Mutarea face parte din strategia companiei de a se consolida pe termen lung ca o afacere de familie independentă.

În sediul central Sennheiser din Germania sunt produse dispozitive high-end pentru consumatori și piața audio profesională,  inclusiv microfoane wireless, potrivit sursei citate.

Fabrica Sennheiser din Irlanda este specializată în traductoare acustice, în timp ce microfoanele wireless pentru piața americană sunt produse de fabrica Sennheiser din Statele Unite. Fabrica din Brașov se concentrează pe asamblarea manuală a produselor electronice profesionale și de consum, acum având 116 angajați. În fabrica din Brașov sunt produse dispozitive de larg consum precum căștile HD 600 dedicate audiofililor, dar și produse profesionale precum căștile HD 300 Pro pentru studio și noua serie de microfoane XS Wireless Digital pentru muzicieni și videografi. 

Fondată în 1945, compania Sennheiser este unul dintre cei mai importanți producători mondiali de căști, difuzoare, microfoane și sisteme de transmisie wireless. Din 2013, compania este administrată de Daniel Sennheiser și Dr. Andreas Sennheiser, reprezentanții celei de-a treia generații a familiei care conduce compania. În 2018, grupul Sennheiser a înregistrat o cifră de afaceri totală de 710.7 milioane de euro. 

Afirmat convingător în România și în general în spaţiul central și est-european, dezvoltatorul și administratorul pe termen lung de parcuri industriale și logistice de clasă A CTP îşi anunţă intrarea pe piața din Bulgaria. Remon Vos (foto), CEO al CTP, subliniază importanţa acestei localizări: „Bulgaria se află la intersecția dintre Europa și economiile în plin avânt din Orientul Mijlociu, Rusia și Asia. Piața bulgară a înregistrat o creștere sănătoasă de 3% a PIB-ului, acesta provenind în proporție de 90% din sectorul industrial și al serviciilor. Bulgaria este o țară cu un potențial mare în ceea ce privește investițiile în parcuri de afaceri, birouri și centre logistice”.

Vladimir Gurdjieff, Country Manager al CTP Bulgaria, subliniază: „Concentrarea noastră va fi, inițial, în zona metropolitană a Sofiei și în sectoarele 3PL (Third Party Logistics), distribuție, farmaceutic și FMCG. Ne așteptăm ca până la Crăciun să avem deja o echipă formată din șase specialiști în administrarea proprietăților, iar planurile noastre de creștere sunt ambițioase – 100.000 mp, până la sfârșitul lui 2021. Vom atinge acest obiectiv printr-o strategie ce îmbină achizițiile unor proprietăți cu noile dezvoltări”.

CTP, definit ca „dezvoltator și administrator full-service de proprietăți comerciale, specializat în livrarea și managementul parcurilor de business high-tech personalizate pentru companii internaționale și locale de prim rang, care fac investiții strategice noi sau își extind operațiunile în Europa Centrală și de Est”, deține sistemul integrat premium de parcuri de afaceri CTPark Network – cinci milioane mp de spații de clasă A, în șapte țări. În România, este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A – un milion mp suprafață închiriabilă în Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara, Turda.

ROBOR la trei luni creşte la 3,08%, faţă de 3,04%, nivelul din şedinţa precedentă când indicele a atins cel mai scăzut nivel din şase luni. ROBOR la şase luni a rămas la 3,19%, nivel egal cu cel de ieri şi minimul ultimului an şi o lună, conform Economica.net.

ROBOR la trei luni a scăzut ieri la 3,04%, faţă de 3,05%, nivelul din şedinţa precedentă şi a atins cea mai mică valoare din 23 ianuarie 2019 când cotaţia ROBOR 3M a fost 3,03%.

ROBOR la şase luni a rămas la 3,19%, nivel egal cu cel de ieri, cel mai scăzut nivel din 22 iunie 2018.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

BCR, Banca Transilvania, BRD şi Raiffeisen Bank sunt primele patru bănci din sistem din punct de vedere al activelor deţinute care acordă împrumuturi ipotecare sau de nevoi personale cu dobânda legată de Robor 6M. În cazul persoanelor juridice, împrumuturile, majoritare de tip revolving, au dobânda legată de Robor 3M.

Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat.

 România a avut, în iunie, alături de Lituania, a doua mare creștere anuală a comerțului cu amănuntul din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate vineri de biroul european de statistică, Eurostat. De asemenea, comerțul cu amănuntul a crescut în România cu 5,7% (date ajustate) față de iunie 2018, evoluție similară cu cea din Lituania și a doua cea mai bună evoluție din UE, după Croația, unde vânzările de retail au crescut cu 7,4%, scrie Profit.ro. La polul opus, singura scădere a comerțului cu amănuntul a fost în Slovacia (-0,4%).

În același timp, în UE, comerțul un amănuntul a urcat cu 1,2% față de mai, iar, la nivelul zonei euro, ritmul lunar de creștere a fost de 1,1%. Volumul comerțului cu amănuntul este măsurat prin evoluția cifrei de afaceri în comerțul de retail, ajustată în funcție de evoluția prețurilor și efectele sezoniere. 

JTI consideră că intenția Guvernului, anunțată în presă, de a devansa mărirea accizei cu șapte luni, începând cu septembrie, aruncă în aer predictibilitatea fiscală și planurile de afaceri.

Inițiativa anunțată este argumentată prin alinierea la Directiva UE, care prevede că incidența accizei în prețul mediu ponderat trebuie să fie 60%. Directiva stabilește însă și modul în care crește acciza: de la 1 ianuarie al celui de al doilea an după ce incidența scade sub 60%.

Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania:

„Era de așteptat ca o creștere a accizei să se producă, dar în ianuarie 2020, nu în septembrie, adică peste mai puțin de o lună. Dacă acciza ar fi mărită în ianuarie, companiile producătoare ar avea timp să își adapteze planurile de afaceri, iar Bugetul ar încasa un plus de circa 70 de milioane de lei. Nu contestăm dreptul Guvernului de a crește taxele și ne conformăm legii, dar solicităm echilibru și predictibilitate. Din nou, ca de atâtea ori când Guvernul are nevoie de bani pe termen scurt, industria tutunului devine pedepsitul de serviciu. Din nou, se face politică pe termen scurt și pe genunchi. Acest hei-rupism dăunează grav mediului economic, pentru că planurile de afaceri sunt date peste cap”.

Într-o scrisoare oficială trimisă astăzi către Ministerul Finanțelor Publice, JTI solicită autorităților să țină cont „de cerințele legislației europene în domeniul accizelor la țigarete care prevăd atât incidența, care trebuie sa fie 60% din prețul mediu ponderat de vânzare, cât și modalitatea de creștere, răspunzând astfel nevoii de predictibilitate a cadrului fiscal”.

JTI, ca toate companiile legale din domeniu, depune eforturi mari și costisitoare pentru a se conforma la un cadru de reglementare din ce în ce mai restrictiv. Toate Directivele europene referitoare la produsele din tutun, inclusiv  taxarea și publicitatea, au fost transpuse în legislația națională, iar în prezent sunt implementate prevederile privind trasabilitatea.

• 73% dintre antreprenori spun că au devenit mai buni manageri ca urmare a experienței din perioada insolvenței
• 78% dintre creditori afirmă că își doresc să păstreze relațiile comerciale în timpul și după insolvență

București, 1 august 2019– Potrivit unei analize CITR[1], realizată pe baza unui studiu de piață derulat pe un eșantion de aproximativ 300 de respondenți din șapte regiuni ale țării, 100% dintre antreprenorii și managerii companiilor aflate în procedură percep insolvența ca fiind un demers necesar pentru a salva afacerea aflată în distress, 92% dintre ei înțelegând beneficiile procedurii, precum: suspendarea procedurilor de executare silită, reechilibrarea business-ului, redresarea economică, stoparea penalităților, majorărilor și a dobânzilor încă de la data deschiderii procedurii, denunțarea contractelor păguboase sau eșalonarea datoriilor.

Cu toate acestea, 50% dintre aceștia afirmă că au amânat cât mai mult intrarea în insolvență, doar 16% văzând în insolvență, înainte de accesare, oportunitatea reorganizării, a restructurării business-ului și a relansării în economie.

„Experiența insolvenței este una foarte personală și greu de digerat pentru antreprenori, ceea ce determină amânarea deschiderii procedurii. Însă ea ar trebui privită ca un mecanism de reglare, tratată ca un sprijin venit din exterior și nu ca un pericol. Rolul nostru de practician este să maximizăm valoarea companiei în beneficiul tuturor celor implicați și să contribuim la eficientizarea și optimizarea unor procese. Insolvența poate debloca activitatea societății și o poate curăța de acele elemente care îi limitează dezvoltarea” afirmă Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR.

73% dintre antreprenori și manageri afirmă că au învățat din insolvență, devenind mai competenți în gestionarea companiei, iar 63% și-au redefinit în sens pozitiv relațiile contractuale cu partenerii de afaceri.

 „Deși amână foarte mult intrarea în insolvență, antreprenorii și managerii înțeleg că aceasta este soluția pentru a salva valoarea din companie, fie că vorbim de active, oameni, parteneriate sau de brand-ul construit de-a lungul anilor. Timpul este un factor crucial pentru salvarea companiei, deoarece șansele de salvare ale acesteia scad odată cu amânarea. Insolvența este o școală bună pentru antreprenori și un moment prielnic pentru restructurarea afacerii, oferind know-how în gestionarea resurselor financiare, eficientizarea operațională și planificarea investițiilor. În plus, este și o șansă pentru reașezarea relațiilor contractuale cu partenerii, pentru relansarea afacerii în piață și pentru reintegrarea sănătoasă în economie a unor companii care au depășit stadiul de dificultate. Insolvența înseamnă parteneriat și colaborare între toți factorii implicați, pentru binele comun, iar abordarea de tip echipă versus cea individualistă influențează de multe ori succesul”, a menționat Vasile Godîncă-Herlea.

În ceea ce privește opinia creditorilor, 100% dintre aceștia consideră că transparența și comunicarea cu antreprenorul sau managerul companiei eficientizează și facilitează succesul procedurii de insolvență, 78% dintre aceștia afirmând că își doresc să păstreze relațiile comerciale în timpul și după insolvență.

[1] Analiza de față fost realizată pe baza unui studiu de piață derulat de CITR pe un eșantion de aproximativ 300 de respondenți din șapte regiuni ale țării – reprezentanți ai companiilor în insolvență, ai companiilor cu risc de intrare în insolvență, creditori și consultanți.