Asociatia Coalitia pentru Economie Digitala, organizatie independenta care reprezinta principalele companii de ride sharing si e-hailing din Romania, Uber, Clever si Bolt, solicita Guvernului urgentarea procedurii de adoptare a ordonantei de urgenta promisa cu mai bine de doua luni in urma.

A mai trecut inca o saptamana de promisiuni. Lucru care ne aduce si mai aproape de vacanta parlamentara si in imposibilitatea de a adopta aceasta ordonanta. Perspectiva de a ramane peste vara fara acces la aceste servicii de mobilitate urbana este deosebit de grava atat pentru utilizatori dar mai ales pentru soferii colaboratori. Pentru multi dintre ei prestarea acestor servicii este esentiala pentru completarea veniturilor familiilor.

Solicitam urgentarea procedurilor in conditiile in care toti pasii de transparenta decizionala si consultare publica au fost parcursi si nu exista niciun temei pentru care adoptarea acestei ordonante sa treneze. Suntem la o luna de la intrarea in vigoare a modificarilor la legea taximetriei si efectele acesteia asupra industriei de ridesharing se vad de la o zi la alta. Sunt, la nivel national peste 250 de soferi colaboratori ai celor trei platforme sanctionati. Majoritatea dintre sunt in imposibilitatea de a-si mai folosi masinile personale pentru urmatoarele 6 luni.

Este necesara adoptarea acestei ordonante de urgenta mai ales ca la nivelul Parlamentului European un nou regulament dedicat economiei digitale, inclusiv platformelor de transport alternativ, a fost adoptat si urmeaza sa fie publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 

„A mai trecut inca o saptamana de promisiuni. Mai sunt doar doua sedinte de guvern in care aceasta ordonanta, promisa cu aproape trei luni in urma, poate fi adoptata si inregistrata in Parlament inainte ca acesta sa intre in vacanta. Situatia este critica atat pentru soferii colaboratori ai platformelor noastre cat mai ales pentru utilizatorii care gasesc din ce in ce mai greu masini prin intermediul aplicatiilor. Mai putin de jumatate dintre soferii celor trei aplicatii sunt pe traseu – acest lucru face ca timpul de asteptare sa fie foarte mare iar cursele mult mai scumpe. Solicitam urgentarea procedurii de adoptare a Ordonantei de urgenta care ne-a fost promisa inca din 29 martie”, a declarat Catalin Codreanu, presedintele Asociatiei Coalitia pentru Economia Digitala.

In continuare utilizatorii celor trei aplicatii intampina probleme in a gasi o masina disponibila. Timpii de asteptare sunt in continuare foarte mari comparativ cu o zi normala. Sunt situatii in care se asteapta chiar si de trei ori mai mult comparativ cu timpii de asteptare dinainte de 16 mai – data intrarii in vigoare a modificarilor la legea taximetriei.

Reglementarea serviciilor de ridesharing este vitata pentru mai mult de 2,5 milioane de utilizatori ai acestor platforme si pentru peste 20.000 de romani care au o sursa de venit din prestarea acestor servicii. Unii dintre ei au ramas fara masina personala din 16 mai si pana acum.

La nivelul Uniunii Europene sunt 25 tari in care aceste servicii sunt deja reglementate sau in curs de reglementare.

Despre Asociatia Coalitia pentru Economia Digitala

Coalitia pentru Economia Digitala este un catalizator pentru digitalizarea economiei Romaniei si un avocat al initiativelor si programelor inovatoare, ce incurajeaza serviciile digitale in folosul unei Romanii competitive. Sustinem inovarea digitala si impactul sau pozitiv asupra societatii.

Bucuresti, 13 iunie 2019

O noua editie a Raportului European al Platilor prezinta tendintele la nivel de plati si cashflow pe care companiile din Romania le inregistreaza. In editia 2019 a raportului au fost intervievate 398 de companii romanesti, corporatii si IMM-uri cu privire la aspectele financiare si previziuni economice.

Cele mai importante concluzii ale raportului:

• Termenul de plata in Romania al unei facturi in sectorul B2B este de 32,5 zile. Media la nivel European este de 34 de zile.
• 63% dintre companiile intervievate sunt de parere ca in 2, 5 sau 10 ani, in Romania, nu se va mai folosi numerarul ca metoda de plata.
• Aproximativ jumatate dintre companiile intervievate, respectiv 49%, cred ca o recesiune este iminenta in urmatorii doi ani, iar 80% dintre companii sunt convinse ca in 5 ani sau mai devreme vom asista la o noua perioada de recesiune.

Foarte multe companii din Romania si din Europa resimt presiunea de a accepta termene de plata mai lungi decat cele cu care se simt confortabil. Pentru a contracara platile intarziate, companiile trebuie sa isi asume responsabilitatea de a cere si de a oferi termene de plata corecte. Termenul mediu de plata al unei facturi B2B, la nivel european, este de 34 zile. In Romania, termenul de plata in zona B2B este de 32,5 zile pe cand in sectorul public este de 27,4 zile. Cele mai lungi termene de plata se intalnesc in Spania (52 zile), Grecia (45 zile) sau UK (44 zile).

De asemenea, 78% din companiile din Romania vad platile intarziate ca o reala problema in dezvoltarea afacerii, angajarea de nou personal si venitul companiei, pe cand la nivel european, doar 50% dintre companiile intervievate isi pun problema platilor intarziate.

Cauzele principale pentru care platile se efectueaza cu intarziere in sectorul B2B sunt ineficienta administrativa din cadrul companiei, situatia financiara precara a companiei sau platile intarziate intentionat.

Din ce in ce mai multi consumatori prefera sa foloseasca metode de plata digitale pentru a efectua plati curente, asa ca 63% dintre reprezentantii companiilor romanesti sunt de parere ca in 2, 5 sau 10 ani se vor efectua strict tranzactii fara numerar. Romanii sunt printre cei mai increzatori europeni din acest punct de vedere, in topul clasamentului situandu-se Grecia, cu 67%.

Economia Europei prezinta semne de slabiciune iar, in anumite tari, declinul economic este mai accentuat decat in altele. Managerii si proprietarii de afaceri care au experimentat deja o criza economica incep sa ia masuri de precautie, astfel incat un eventual declin economic sa nu afecteze foarte mult activitatea companiei.

Intrebati despre o viitoare recesiune, 19% dintre companiile romanesti declara ca sunt deja in recesiune, 28% dintre acestea prevad un nou declin economic intr-un an, 28% prevad criza in doi ani, iar 20% dintre companii prognozeaza o noua recesiune in urmatorii 3-5 ani. Cumulat, 80% dintre companiile intervievate prevad o noua criza economica in urmatorii 5 ani.

Despre Raportul European al Platilor, editia 2019

Raportul European al Platilor este bazat pe un studiu care a fost desfasurat simultan in 29 de tari din Europa, in perioada 31 ianuarie – 5 aprilie 2019. In acest raport, Intrum a adunat informatii de la 11,856 companii din intreaga Europa pentru a obtine informatii relevante despre comportamentul de plata si sanatatea financiara aferenta afacerilor europene. Rezultatele care au stat la baza editiei dedicate Romaniei au fost bazate pe raspunsuri din partea a 398 de companii locale, selectionate aleator din punct de vedere al marimii si al industriei.

 “Educatia financiara in sectorul business to business este din ce in ce mai importanta pentru o crestere sanatoasa. A previziona fluxul de numerar este o activitate cheie in orice companie si sta la baza unei dezvoltari sustenabile. Cu ajutorul Raportului European al Platilor ne dorim sa aducem in atentia mediului de afaceri tendintele financiare pe care companiile le observa in activitatea lor si astfel, sa se poata lua masurile necesare.”, declara Catalin Neagu, Managing Director Intrum Romania.

București, Iunie 2019 – Controalele Administrației Fondului de Mediu (AFM) s-au finalizat în 69% dintre cazuri cu impunerea unor obligații de plată suplimentare, relevă rezultatele unui sondaj realizat de PwC România privind impactul legislației de mediu. Totuși, 33% dintre respondenți au spus că au avut un control din partea AFM în ultimii cinci ani.

Legislația de mediu a fost substanțial modificată în a doua parte a anului trecut și la începutul acestui an, în principal, pentru a fi aliniată cu prevederile europene în domeniu.

“Modificările legislative au impact asupra întregului lanț implicat în managementul deșeurilor și, în special, asupra operatorilor economici care introduc pe piața națională bunuri ambalate și/sau ambalaje de desfacere. Fiind vorba de obligații complexe, cu particularități de la caz la caz în funcție de tipul de activitate, companiile se confruntă cu unele dificultăți în punerea acestora în practică, expunându-se riscului de a suporta sume suplimentare în cazul unor controale. În acest context, companiile pot lua anumite măsuri de prevenție, precum schimbarea procedurilor interne, renegocierea contractelor cu furnizorii de bunuri și prestatorii de servicii din domeniul gestionării ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, întocmirea documentației astfel încât să respecte noile reguli”, declară Daniel Anghel, Partener și Lider al departamentului de taxe și consultanță juridică, PwC România.

Concluziile sondajului

Sondajul și-a propus să obțină o imagine de ansamblu asupra modului în care companiile sunt afectate de modificările legislative în domeniul contribuțiilor datorate la Fondul pentru Mediu, precum și asupra consecințelor pe care le au inspecțiile de mediu pentru operatori.

Principalele implicații ale obligațiilor impuse de AFM în activitatea companiilor

Respondenții au putut selecta mai multe variante de răspuns, trei categorii de implicații întrunind marea majoritate a răspunsurilor:

• 89% au indicat volumul ridicat al obligațiilor de raportare, activitate care presupune un consum important de resurse
• 77% – costurile semnificative generate de îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare/reciclare a deșeurilor de ambalaje
• 54% necesitatea alocării de resurse umane suplimentare

Sondajul a vrut să identifice și care sunt cele mai frecvente categorii de obligații care le revin participanților. Potrivit răspunsurilor, majoritatea datorează mai multe tipuri de contribuții, respectiv:

• 74% dintre respondenți, în special din industriile farmaceutică, produse industriale și auto, datorează contribuția pentru bunuri ambalate introduse pe piața națională
• 57% – contribuția pentru emisii de poluanți în atmosferă, în special din industriile auto, farmaceutică, telecomunicații și produse industriale
• 43% ambalaje de desfacere introduse pe piața națională, în special din industriile farmaceutică și telecomunicații
• 40% – vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase, în special din industriile auto și telecomunicații
• 40% – echipamente electrice și electronice, în special din industriile IT, telecomunicații și farmaceutică
• 29% – baterii și acumulatori portabili
• 17% – pungi și sacoșe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obținute din resurse neregenerabile (ecotaxa)

În ceea ce privește modul de îndeplinire a obligațiilor legale privind gestiunea deșeurilor de ambalaje, 29% dintre participanți, majoritar din retail, auto și produse industriale, au spus că apelează în totalitate la ajutorul Organizațiilor de transfer de responsabilitate (OTR), iar  71% au indicat și o componentă individuală în îndeplinirea acestor obligații.

Principalele consecințe ale inspecțiilor de mediu

33% dintre respondenți au spus că au avut în ultimii 5 ani un control de mediu.  În cazurile celor verificați, două categorii de nereguli au fost preponderent identificate de inspectori:

• 46% dintre respondenți au arătat că inspectorii au identificat că nu au fost declarate toate ambalajele aferente bunurilor introduse pe piața națională
• 31% au menționat lipsa trasabilității în cazul îndeplinirii obiectivelor de reciclare/valorificare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje în mod individual

De remarcat este că 31% dintre respondenții care au avut un control, provenind mai ales din industriile auto și farmaceutică, au precizat că inspectorii nu au găsit nereguli.

În cazurile a 69% dintre respondenții verificați, inspectorii au stabilit și sume suplimentare de plată. Conform răspunsurilor, valorile acestor sume au fost:

• 31% au indicat sume cuprinse  între 100 mii și 300 mii lei
• 15% – între 700 mii lei și 1 milion lei
• 15%  – de până la 50 mii lei
• 8% –  între 50 mii lei și 100 mii lei

Despre atribuțiile AFM

AFM verifică modul în care o companie declară tipurile și cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională din perspectiva documentelor financiare, contabile și de transport. De asemenea, verifică dacă operatorii îndeplinesc obiectivele anuale de reciclare/valorificare a deșeurilor de ambalaje și trasabilitatea documentelor suport pe care le dețin în acest sens. Controlul AFM urmează procedura din Codul de Procedură Fiscală, și obligațiile de plată suplimentare (dacă sunt stabilite în urma controlului) vor acoperi o perioadă de 5 ani (și se calculează inclusiv dobânzi și penalități de întârziere).

Despre sondaj

În cadrul sondajului, au răspuns 50 de companii care desfășoară activități în domenii diverse: industriile de retail și bunuri de larg consum și produse industriale (fiecare cu 32%), industria auto (10%), industria farmaceutică (6%), telecomunicații, IT, servicii financiare și petrol și gaze (fiecare cu 2%), alte industrii (12%).

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

PwC se referă la rețeaua de firme PwC și/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

© 2019 PwC. Toate drepturile rezervate.

11 iunie, 2019 – Liberty Steel, companie deținută de Sanjeev Gupta, parte a gigantului mondial GFG Alliance, și-a extins astăzi prezența pe piața americană a produselor din oțel odată cu achiziționarea Johnstown Wire Technologies (JWT) din Johnstown, Pennsylvania, cel mai mare producător de carbon și aliaj de sârmă din America de Nord.

Achiziția de la firma de investiții private Aterian Investment Partners a fost finanțată prin fonduri de capital de grup și  împrumuturi de la PNC Business Credit și îi oferă companiei Liberty o capacitate importantă de a produce o gamă de produse din carbon și aliaje de sârmă de înaltă calitate pentru mai multe piețe, printre care infrastructura, industria auto, furnizorii de utilități și sectorul de consum.

Fabrica din Johnstown cu un randament crescut de producție și cu un efectiv de 250 de angajați, va întregi operațiunile de topire și laminare pe care Liberty le deține în Georgetown, Carolina de Sud și Peoria, Illinois. Împreună cu uzina de procesare a deșeurilor metalice din Tampa, Florida, va cuprinde întregul lanț valoric al pieței oțelului din S.U.A..

Anunțul de astăzi marchează un alt pas important al Liberty pentru îndeplinirea obiectivului său de a deveni rapid un lider de piață în sectorul sârmei din SUA.

Spațiul pe care este amplasată uzina Johnstown are o suprafață de 60.000 de metri pătrați, o istorie de peste 100 de ani de înalte standarde în producția de oțel, și un jucător cheie aflat în top 3 companii cu capacitate de producție capabile să ofere materia primă necesară pentru  modernizarea infrastructurii îmbătrânite a Statelor Unite ale Americii – CHQ, electro-galvanizat, aluminizat și fire de sârmă. JWT deține în prezent poziția de lider de piață în sectoarele de electro-galvanizare și aluminizare.

Liberty Steel capitaliză pe nevoia SUA de a moderniza rețelele de infrastructură și electricitate, ceea ce va duce la o creștere a cererii pentru produsele din oțel, cum sunt cablurile de sprijin, parapeții pentru poduri și stâlpii de înaltă tensiune, ceea ce va avea un impact semnificativ în evoluția JWT.

Întrucât peste jumătate din producția JWT este vândută pe piața transporturilor, Liberty își dorește, de asemenea, să valorifice creșterea continuă a producției de vehicule din S.U.A. Este cel de-al treilea producător de sârmă CHQ din S.U.A, care este utilizată în produse pentru automobile, cum sunt șuruburile blocului motor și saboții de frână nituiți.

Achiziția va contribui în mod substanțial la capacitatea Liberty de a respecta specificațiile „Made in America” necesare pentru infrastructura publică și contractele de utilități.

Grant Quasha, Director de investiții al GFG în America de Nord, a declarat: „Acesta este un alt pas foarte important pentru a ne atinge obiectivele ambițioase în SUA. JWT este o afacere profitabilă, cu forță de muncă înalt calificată și cu o remarcabilă experiență în industrie, așa că așteptăm cu nerăbdare să primim această companie în familia GFG S.U.A. și să o ajutăm să construiască un viitor mai puternic”.

Jack Miller, președinte și director general al Johnstown Wire Technologies, a susținut: „Suntem încântați să ne alăturăm familiei GFG și vedem acest lucru ca pe o oportunitate extraordinară de a ne întări poziția de lider în producția de sârmă de oțel din America de Nord„.

Sanjeev Gupta, președinte executiv al grupului GFG a declarat: „Este o mare plăcere să le urăm bun venit în familia noastră celor 250 de colegi. Integrarea în amonte și în aval cu fabricarea de produse cu valoare adăugată reprezintă o parte importantă a strategiei noastre în domeniul oțelului din SUA. Adăugarea noii facilități specializate din Johnstown consolidează în continuare grupul de fabrici existente la Georgetown și Peoria”.

Liberty a intrat pe piața din S.U.A. în 2017 prin achiziționarea fabricii deținute de ArcelorMittal din Georgetown, urmată de achiziționarea în 2018 a Keystone Consolidated Industries, inclusiv fabrica  principală din Peoria.

DESPRE GFG ALLIANCE:

GFG Alliance are sediul central la Londra și este un grup internațional de companii fondate și conduse de familia britanică Gupta. GFG Alliance are o cifră de afaceri anuală de peste $15 miliarde de dolari și 15,000 de angajați. Grupul are mai multe linii de business în industrii precum energie, metalurgie, inginerie, resurse naturale și servicii financiare, toate unite de o strategie de business comună. GFG Alliance este formată din Liberty – o companie care oferă servicii în zona industrială și metalurgică – SIMEC – o companie care oferă servicii de infrastructură – Wyelands – servicii financiare și bancare – JAHAMA – divizia de real estate a grupului – și fundația GFG care are ca obiectiv crearea și retenția de talente în zona de industrie și inginerie. Achiziția activelor ArcellorMittal din Europa va crește forța de muncă a companiei la aproximativ 30,000 de angajați și la o cifră de afaceri de peste $20 de miliarde de dolari. Detalii pe www.gfgalliance.com

JOHNSTOWN WIRE TECHNOLOGIES

Johnstown Wire Technologies (JWT), inițial o filială a Bethlehem Steel Corp, are cea mai diversificată gamă de CHQ de înaltă calitate, precum și sârme și tije galvanizate electric din industria siderurgică. Procesele de fabricație ale companiei includ curățarea și aplicarea de acid clorhidric, trefilare, galvanizare prin electroliză, aluminare și recoacere de bobine continue. Principalii săi clienți sunt  din sectoarele de transport și construcții, dar compania furnizează produse și pentru alte industrii, inclusiv mașinării, bunuri de capital, energie/curent electric și produse de consum. Uzina, care a fost deschisă în 1911, are acum o bază de clienți la nivel mondial.

Forumul Economic Român, a cărui primă ediţie a avut loc în 18 şi 19 octombrie 2018, a reprezentat o premieră şi un moment unic pe piaţa de evenimente din România, aratând că România prin poziţia sa strategică poate juca un rol important în viaţa economică şi socială a Europei şi nu numai. Finmedia a construit un eveniment care a servit ca platformă de discuţii pe problemelecheie şi de mare actualitate ale economiei româneşti şi regionale, cum ar fi integrarea regională, creşterea investiţiilor, dezvoltarea de noi sectoare industriale şi tehnologice, ca şi rolul provocărilor schimbărilor globale asupra României. La finalul primei ediții, am ințeles mai bine cum ne plasăm faţă de cele 4 obiective majore ale UE: uniunea economică, uniunea financiară, uniunea fiscală și uniunea politică. Ediția 2018 a găzduit peste 50 de speakeri, 300 de participanți și unsprezece importante sesiuni de dezbatere propuse publicului. Odată cu organizarea celei de a doua ediții a Forumului Economic Român, din 18-19 iunie 2019, hotel Ramada North București, Finmedia şi revista “Piaţa Financiară” îşi propun să evidenţieze capacitatea României de a juca un rol regional important şi activ, cu atât mai mult cu cât România a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţia Consiliului UE. Bucurându-se de o participare internaţională, a doua ediție a Forumului Economic va reuni participanţi din comunitatea de business, şefi ai organizaţiilor internaţionale şi regionale prezenţi în România, oficiali, miniştri, experţi, consultanţi, jurnalişti. Evenimentele de la Forum se vor desfăşura sub forma de sesiuni, de paneluri, mese rotunde, dezbateri şi dialoguri de business. Companiile româneşti prezente vor avea oportunitatea de a interacţiona cu reprezentanţi ai instituţiilor publice, miniştri, cu oameni de afaceri români şi străini. Vă invităm să veniţi alături de noi şi împreună să contribuim cât mai mult la atingerea ţintelor către care trebuie să se îndrepte România pe termen mediu şi lung şi la redefinirea rolului său de jucător regional. DRAFT AGENDA ZIUA 1: 18 iunie 08.45– 09.30 – Înregistrarea participanților și Welcom

• valoarea totală a celor 50 de branduri românești de top atinge 5 miliarde euro
• 60% dintre brandurile din clasament au fost create și dezvoltate în ultimii 30 de ani de sectorul privat;
• Dacia își păstrează poziția de top, chiar dacă a crescut doar cu 6%
• sectoarele retail, bancar și petrol și gaze domină clasamentul
• un peisaj mult mai dinamic, cu șase branduri intrând in clasament pentru prima oară în acest an.
• tendință accentuată de scădere a brandurilor deținute de stat, care pierd valoare și coboară în clasament

Vedeți raportul Brand Finance Romania 50 2019 aici

Valoarea combinată a celor mai valoroase 50 de branduri românești a crescut cu 17% față de anul trecut, până la 5 miliarde euro – conform raportului publicat de Brand Finance, cea mai mare firma independentă globală de eveluare de brand. Sporul este de patru ori mai mare decât creșterea de 4.1% a economiei românești în ansamblu — încă o confirmare că brandurile puternice depășesc în performanță restul economiei.

David Haigh, CEO Brand Finance, comentează:

„Brandurile puternice cresc cu mult peste ritmul economiei naționale – iar companiile cu branduri puternice creează valoare chiar și când creșterea economică încetinește. Se conturează o dinamică solidă a brandurilor românești de top, care le pregătește pentru provocările viitorului.”

Brandul auto Dacia își menține poziția de lider pentru al treilea an la rând, cu o valoare de 1.320 milioane euro, în creștere cu 6% față de anul trecut. Dacia este și unul dintre puținele branduri românești prezente în clasamentele globale — fiind clasată pe locul 59 în clasamentul Brand Finance Auto 100 2019.

Dintre primele 10 branduri, nouă au înregistrat creșteri in valoare, singura scădere fiind înregistrată de Electrica – minus 8%, ceea ce o duce cu un loc mai jos, pe poziția 10. BCR a ieșit din top 10 anul acesta, cu o scădere de 6% a valorii de brand. Pe fondul creșterilor in sectorul de petrol și gaze, brandurile Petrom si Rompetrol au crescut cu 49% și respectiv 44% – Rompetrol intrând pentru prima oara in top 10.

DIGI (RCS&RDS) și-a consolidat valoarea de brand, depășind 200 milioane euro, după o creștere de 9% – și a marcat o premieră pentru un brand de telecom românesc, intrând in clasamentul global Brand Finance Telecoms 300 2019.

Pe locul 5, Banca Transilvania urcă o poziție și își menține titlul de cel mai valoros brand bancar românesc — evaluat la 208 milioane euro, în creștere cu 41%, fiind singura bancă românească inclusă în clasamentul global Brand Finance Banking 500 2019.

Sectorul de retail și cel bancar domină clasamentul

Sectorul de retail (inclusiv e-commerce) a continuat să genereze cea mai mare valoare de brand – un total de 1.379 milioane euro, cu o remarcabilă creștere anuală medie de 27%, și cu cele mai multe dintre cele 11 branduri prezente în creștere. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG și retailerul Dedeman (care rămâne cel mai valoros brand cu acționariat 100% românesc) — ambele cu creșteri semnificative, de 27% și respectiv 34%. Brandul de retail farmaceutic Catena a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere anuală – de 61% – în timp ce, în aceeași categorie, Sensiblu este singurul brand de retail care a scăzut în valoare (minus 26%).

Brandurile bancare continuă să ocupe un sector puternic în studiul Brand Finance România 50, ocupând două din primele zece locuri, chiar și după ieșirea brandului Bancpost ­– care a fost achiziționat si consolidat in Banca Transilvania. Astfel, sectorul bancar a generat 489 milioane euro în valoare de brand dar cu o evoluție inegală – Banca Transilvania si BRD au înregistrat creșteri solide, pe când BCR si CEC Bank au coborât în clasament ca urmare a scăderii în valoare.

Nou și vechi, intrări și ieșiri

Brandurile noi, create de sectorul privat în ultimii 28 de ani, ocupă mai mult de jumătate din locurile acestui clasament, generând o valoare de brand de aproape 2,5 miliarde euro.

Cât despre brandurile vechi românești, atrage atenția tendința de scădere a brandurilor deținute de stat, care pierd valoare și alunecă spre baza clasamentului. Branduri ca CFR, Tarom sau TVR (cel din urmă ieșind din top 50 în acest an) au pierdut peste 20% din valoare fiecare față de clasamentul anterior. Chiar dacă valoarea de brand nu este reflectată in bilanț, neglijarea brandului se traduce in efecte tangibile cum ar fi scăderea moralului organizațional și a relevanței pe piață, urmate de diminuarea performanței economice și a valorii de business.

Șase branduri au intrat anul acesta pentru prima oară între primele 50, dinamizând peisajul acestui clasament. Cel mai valoros nou intrat este brandul de logistică Aquila, cu o valoare de 27 milioane euro; ceilalți nou-intrați sunt retailerul Romstal, brandurile alimentare Boromir și CocoRico, brandul de distribuție de combustibili Oscar și brandul de bere Ciuc.

Inevitabil, pentru fiecare brand care intră în clasament, un alt brand trebuie să-l părăsească. Anul acesta nu se mai regăsesc in clasament brandurile Bancpost (achiziționată și consolidată in Banca Transilvania), Tinmar – care navighează o piață de energie foarte turbulentă – și brandurile AKTA,  Terapia, Dona și TVR, care au scăzut in valoare.

Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance Romania, comentează:

„Tabloul celor mai valoroase branduri românești este impresionant, dar rezervorul de valoare este mult mai extins; dincolo de top 50, peisajul brandurilor este tot mai dinamic, iar multe branduri cresc rapid in valoare.”

Puterea portofoliilor

În plus față de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance include în studiul anual și cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piață. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual.

Evaluat la 176 milioane euro, Ursus Breweries continuă sa conducă topul portofoliilor, cu trei branduri prezente și în clasamentul individual, incluzând berea Ursus (42 milioane euro) și berea Timișoreana (70 milioane euro) — cel mai vechi și mai valoros brand de bere local. Cele 10 portofolii, valorând împreună 664 milioane euro, sunt aceleași ca și în clasamentul precedent, și toate au înregistrat creșteri ale valorii — cu o medie remarcabilă de plus 20% față de anul trecut.