Radio România Cultural porneşte Orele de educație în Caravana Unirii
Radio România Cultural pornește „Orele de educaţie în Caravana Unirii”, proiect de educație teatrală și muzicală dedicat Anului Centenar. Caravana va străbate provinciile istorice româneşti: Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Transilvania. Proiectul pilot se derulează în perioada 27-30 mai 2018 la Şcoala Gimnazială din Mirceşti, județul Iaşi și la Școala Gimnazială din Humulești, județul Neamț.
Programul caravanei cuprinde proiectele de referinţă inițiate de Radio România Cultural din 2011, „Ora de educaţie teatrală” şi „Ora de educaţie muzicală” şi se adresează elevilor din ciclul primar, gimnazial şi liceal. Caravana se va opri lunar în unu sau două judeţe, începând din mai şi continuând din septembrie. După cum anunţă organizatorii, în cursul programului, „elevii și profesorii vor asista la ore de teatru şi muzicã la care vor fi stimulaţi să participe în mod direct şi real cu ajutorul echipei de realizatori, al instrumentiştilor, al înregistrărilor de muzică şi teatru radiofonic produse de Radio România. Vor fi câteva ateliere care se vor desfăsura în paralel la aceeaşi şcoală (trei de teatru şi comunicare, unu de educaţie muzicală). Atelierele vor dura, la fiecare şcoală, între două şi 3 ore.
Școala unde se implementează programul va primi cu titlu gratuit din partea Radio România seturi de CD-uri care includ selecţii din ciclurile de emisiuni Noapte bună, copii, Poveste de seară, Teatru radiofonic pentru copii şi din înregistrările muzicale ale orchestrelor şi corurilor Radio”. Partenerii proiectului sunt orchestrele şi corurile Radio, teatrul „Ion Creangă”.
Radu Croitoru, managerul postului Radio România Cultural, subliniază: „Am ales să mergem în localităţi unde copiii nu au acces la prea multe forme seducătoare de cultură. De asemenea, locurile pe care le-am ales pentru această caravană au rădăcini adânci în cultura României, aşa cum este cazul Mirceştiului lui Vasile Alecsandri sau al Humuleştiului lui Ion Creangă. Suntem încântaţi de deschiderea pe care dascălii de-acolo ne-au arătat-o până acum şi sunt convins că echipa noastră entuziastă le va oferi copiilor câteva ore de joacă prin artă, pe care sper că nu le vor uita niciodată”.
Prezenţă românească multidisciplinară la Londra
Institutul Cultural Român celebrează în Marea Britanie Centenarul Marii Uniri prin programul „Grădina Marii Uniri”, conceput și derulat de ICR Londra și partenerii: Ambasada României la Londra, Fundația Prințului de Wales, Editura Addison Publications, Primăria Municipiului București prin Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București. Este un demers multidisciplinar definit prin aceea că „pune în valoare bogăția și unicitatea patrimoniului natural românesc, înțeles ca o metaforă a diversității României create la sfârșitul Marelui Război, dar și ca sursă identitară și de inspirație artistică”. Participă Liliana Țuroiu – președintele Institutului Cultural Român, Dan Mihalache – ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Sir Nicholas Pearson – președintele Addison Publications, dr. John Akeroyd – profesor și botanist, Dorian Branea – directorul Institutului Cultural Român din Londra, Amanda Patton – designer de grădini, Miruna Dumitru – coordonator de proiecte culturale la centrul Creart, autori ai lucrărilor prezentate în expoziție și în volumul aferent. Proiectul este încadrat în festival botanic Chelsea Flower Show, „unul dintre cele mai vizibile evenimente internaționale din capitala britanică”.
Programul cuprinde: expoziția de pictură „Recording Botanical Glory” – 36 de acuarele de artiști din Statele Unite, Australia, Anglia, Franța, Olanda, Japonia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Elveția, Turcia care s-au documentat în România timp de șapte ani, precum și șase panouri descriptive cu istoria proiectului și fotografii de arhivă, expoziție deschisă între 21 mai și 12 iunie, de luni până vineri, orele 10.00-17.30; lansarea albumului ”The Transylvania Florilegium”, editura Addison Publications, prefațat de Alteța Sa Regală Prințul de Wales – 23 mai 2018, ora 19.00, la Institutul Cultural Român din Londra (accesul pe bază de invitație); conferința „România, un paradis botanic unic” – dr. John Akeroyd, despre biodiversitatea țării noastre, patrimoniul natural românesc, proiecte de încurajare a micilor fermieri în a-și păstra metodele tradiționale de agricultură, 24 mai 2018, ora 19.00, la Institutul Cultural Român din Londra (accesul liber); instalație artistico-botanică – reproducere stilizată a hărții României Mari, cu plante din toate provinciile istorice unite în 1918, amplasată ca un memorial românesc în Belgrave Square, accesibilă timp de mai multe luni; expoziție de fotografie digitală cu tema parcurile din București; expoziție de produse românești de lux – parte a unei demonstrații culinare și oenologice oferite de Restaurantul „Musiu” din Timișoara, inclus în ghidul „Gault & Millau” și de Crama „Avincis” din Drăgășani.
România, centru de competenţă pentru grupul Bosch
„România este un centru de competenţă pentru grupul Bosch” – cu această formulare, Mihai Boldijar, director general Robert Bosch SRL și reprezentant al Grupului Bosch în România (foto Bosch), a oferit la conferința de presă anuală o caracterizare de ansamblu a activităţii de anul trecut a companiei în ţara noastră şi a deschis în acelaşi timp o perspectivă solidă. Caracterizarea şi-a susţinut-o prin datele care oglindesc rezultatele. Reţinem în esenţă: creștere cu 26% a vânzărilor consolidate (1,9 miliarde lei – 416 milioane euro) față de 2016; vânzări totale nete de 4,2 miliarde de lei (931 milioane euro), adică o creștere anuală de aproximativ 57%; creștere anuală de 36% a numărului de angajați Bosch din România – aproximativ 6500, la 31 decembrie 2017; 453 milioane lei (aproximativ 100 milioane euro) investiţi în România în 2017, „în special în dezvoltarea unităţilor de producție pentru soluții de mobilitate din Cluj și Blaj” cu sublinierea că „fabrica de componente auto electronice din Cluj și-a mărit capacitatea de producție și portofoliul de produse pentru a satisface cererea clienților. În această unitate de producție, Bosch fabrică din 2014, printre altele, unități de control electronice pentru airbag, pentru sisteme de camere multiple şi asistenţă la condus, sisteme electronice pentru siguranță, care sporesc siguranța rutieră și confortul șoferilor. În octombrie 2017, Bosch a inaugurat un centru de training în cadrul fabricii, dedicat pregătirii elevilor în sistemul de învăţământ dual și dezvoltării profesionale continue a angajaților săi. Investiția în noua clădire, cu o suprafață de 4400 de metri pătrați și cu săli de instruire moderne, se ridică la aproximativ șase milioane de euro”.
Ca noutate de larg interes, Bosch își extinde activitățile de producție în sectorul bunurilor de larg consum: BSH Electrocasnice a achiziționat un teren de 40 de hectare pentru construirea unei fabrici de mașini de spălat la Simeria, investiţie estimată la aproximativ 110 milioane euro, producția urmând să înceapă în 2020 şi să atingă în 2022 o capacitate anuală de producție de peste un milion de mașini de spălat destinate pieței europene.
Sub aspectul activităților de cercetare-dezvoltare, Bosch a început construirea Centrului de Inginerie Cluj-Napoca, în care va investi aproximativ 25 milioane euro (Economistul a prezentat pe larg perspectiva în acest sens).
O creștere importantă a realizat anul trecut şi Bosch Service Solutions din Timișoara, oferant de servicii de externalizare a proceselor de afaceri în 20 de limbi. Tot la Timișoara, Bosch a lansat programul „Junior Accounting”, pentru formarea a peste 100 de cursanţi în domeniul financiar-contabil.
În general Bosch investește în educație şi formare: în 2017, peste 2500 de zile de instruire în țară pentru salariaţi Bosch şi 800 de angajați participanţi la formare în sediile Bosch din afara țării; peste 400 de studenţi cuprinşi în programe la sediile Bosch din România; un program de masterat în domeniul ingineriei electrice și un curs de conducere autonomă în colaborare cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; parteneriate cu şcoli locale pentru învățământ dual; 130 de elevi se formează ca tehnicieni în electromecanică şi electronică în fabricile Bosch de la Blaj și Cluj-Napoca; sprijin financiar și mentorat prin proiecte educaționale ca „MindCoding” (competiție de programare și algoritmică), „Kids in Tech” (acces la tehnologia digitală pentru copii din 250 de cluburi IT din regiuni mai puțin dezvoltate ale țării).
În privinţa activităților de responsabilitate socială, Bosch a participat în 2017 la peste 40 de acţiuni.
Prețurile serviciilor medicale private s-a majorat în 2017 cu 12%
Piața serviciilor medicale private este unul dintre cele mai dinamice sectoare de business din România, după ce a avansat, în 2017, cu 12% față de anul anterior, conform unei analize realizate un comparator de servicii medicale din România.
În prezent, valoarea acestui segment de servicii este de aproximativ 1,7 miliarde de euro, cu o creștere medie anuală de 9,5% produsă în perioada 2011-2016, potrivit Agerpres.
În același timp, numărul centrelor medicale private a crescut de trei ori, până la peste 600 de unități în 2016. Potrivit Elizei Pintilie, inclusiv nivelul ridicat al „plăților din buzunar” în unitățile de stat a contribuit la dezvoltarea pieței private, îngreunând accesul populației la serviciile publice de sănătate.
Potrivit rapoartelor de cercetare a pieței, compararea prețurilor și a ofertelor este un pas esențial în decizia de cumpărare a utilizatorilor online în întreaga lume. Doar în 2014, jumătate dintre clienții online la nivel mondial au folosit cel puțin o dată comparatoarele de prețuri în detrimentul navigării directe pe un anumit site. Mediprice este primul comparator de servicii medicale din România, disponibil de la începutul acestui an pentru utilizatorii și furnizorii de servicii medicale private.
Hidroelectrica se extinde pe segmentul eolienelor
Hidroelectrica analizează posibilitatea de a achiziționa parcuri eoliene și fotovoltaice în țară, precum și alte companii energetice în afara granițelor, a declarat, luni, directorul general al companiei, Bogdan Badea, într-o conferință de presă. „La nivel național, ne uităm să cumpărăm parcuri eoliene și solare. Suntem în due-diligence cu mai multe parcuri eoliene. Ne interesează să diversificăm sursele de producție și ne uităm în special la energia verde, întrucât se completează cu portofoliul nostru. Dacă vom putea face economii la apă utilizând alte surse, va fi un plus. Avem și capacitate de stocare și putem face echilibrări”, a explicat Badea.
De asemenea, el a arătat că analizează și posibilitatea achiziției altor companii în afara țării. „Avem în derulare o analiză a pieței”, a precizat Bogdan Badea. Totodată, în primul trimestru al acestui an, Hidroelectrica a avut un profit net de 485 milioane de lei, față de 399 milioane de lei în aceeași perioadă din 2017, ca urmare a situației hidrologice îmbunătățite, potrivit Agerpres. Marja EBITDA a crescut de la 67% în 2016 la 69% anul trecut și 74% în primul trimestru al acestui an. „Iarna aceasta a fost o perioadă când am asigurat chiar și peste 50% din totalul energiei consumate la nivel național”, a adăugat Badea.
Hidroelectrica își îmbunătățește sistemul de securitate IT
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei cu 80% din acțiuni, se pregătește să se apere de potențiale atacuri din partea hackerilor, prin întărirea securității sistemelor IT, și studiază în acest sens atacurile cibernetice suferite în 2015 și 2016 de sistemul energetic al Ucrainei, precum și pe cel a cărui țintă a fost, în 2016, un operator de sistem local de apă potabilă din SUA. „Creșterea periculos de mare a atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice naționale și mai ales în sectorul energetic ne obligă să adoptăm măsuri importante în acest segment. Cazuistica căderii parțiale a sistemului energetic al Ucrainei în 2015 sau a sistemului de tratare a apei din SUA (cazul Kemuri Water Company) au fost diseminate în interiorul departamentului IT și prin diferite proiecte pilot”, se arată într-un document al Hidroelectrica.
De asemenea, atacurile au folosit o tehnică cunoscută sub numele de ransomware, prin virusul Wannacry, care blochează fișierele utilizatorilor cu scopul ca aceștia să plătească o sumă de bani în moneda virtuală Bitcoin, potrivit datelor furnizate de Profit.ro. În România, șase instituții publice și companii din sectoarele energetic, transporturi, telecom și auto s-au regăsit printre cele 326 de adrese IP afectate de atacul ransomware Wannacry, fiind primite doar trei notificări, anunța atunci Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetica (CERT-RO). Aproape o treime dintre adresele afectate au fost din București.
Porţi deschise pentru relaţii internaţionale la SNSPA
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) organizează Zilele Porților Deschise la Departamentul de relații internaționale și integrare Eeuropeană în perioada 22-25 mai 2018, la sediul SNSPA (Bd. Expoziției, nr 30 A), etajul 8, Sala multifuncțională 804. Sunt aşteptaţi toţi cei interesaţi de domeniile relații externe, diplomaţie, securitate, integrare europeană. Tema ediţiei din acest an este noile provocări din vecinătatea Uniunii Europene în conexiune cu implicațiile conceptului “Europa solidară”, lansat de președintele Comisie Europene, Jean-Claude Juncker la Conferința State of the Union 2018 (Florența).
Programul cuprinde mese rotunde şi conferință academică internațională la participă experți, ministrul afacerilor externe, vicepreședintele Parlamentului European, profesori de la Departamentul de relații internaționale și integrare europeană, cercetători din centre universitare partenere, reprezentanți ai Institutului Uniunii Europene de Studii de Securitate, ai Centrului de Studii Transatlantice din Ucraina; expoziție de fotografie pe tema “vecinătății ca ambiguitate”; sesiune de mentorat în carieră; întâlniri cu absolvenți şi profesori ai SNSPA; promovarea ofertei educaţionale a Departamentului de relații internaționale și integrare europeană. Dezbaterile fac parte din Centrele de Excelență Jean Monnet derulate în cadrul DRIIE “In and Out: Understanding the European Union Beyond Its Borders” și “Structures of Interconnectivity in the EU’s Neighbourhood” și sunt co-finanțate de Comisia Europeană prin programul Erasmus +.
Participarea se face pe baza unei confirmări prealabile prin acest formular: https://goo.gl/forms/wvKM8YahA1ywmKIh1.
AFI Cotroceni, venit operațional net în creștere cu 8% față de T1 2017
În contextul publicării rezultatelor financiare de către AFI Europe România, AFI Cotroceni, cel mai mare și de succes mall din România, anunţă creșterea cu 8% a venitului operațional net pe primul trimestru din acest an faţă de trimestrul I 2017, trecând astfel de 9 milioane euro. În aceiaşi termeni de comparaţie, numărul de vizitatori a crescut cu 13%, atingând 56.000. Creşterea se datorată în principal extinderii magazinului Zara la 4000 mp și deschiderii magazinului Peek&Cloppenburg. de la finalul anului trecut. Concomitent, vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au crescut cu 6%.
La mall-ul AFI Ploiești, vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au crescut cu 11%, comparativ cu T1 2017.
Proiectul de birouri AFI Park a ajuns la un grad de ocupare de 99% din suprafață totală închiriabilă de 70.000 mp.
La AFI Brașov, lucrările de construcție avansează, iar mall-ul și spațiile de birouri vor fi deschise în 2019.
La AFI Tech Park 1 din București (foto), construcția va fi teminată în această lună. Clădirea este preînchiriată în proporție de aproape de 40%. Primii chiriași se vor muta în august 2018. Suprafața totală închiriabilă de 20.000 mp spații de birouri și 2000 mp zonă comercială.
În ansamblu, David Hay, CEO AFI Europe România, subliniază că „rimul trimestru al anului 2018 reprezintă o dovadă a creșterii susținute, înregistrate pentru toţi parametrii: creșterea cu 12% a venitului operațional net, la 13,6 milioane de euro, comparativ cu T1 2017, creșterea numărului de vizitatori în centrele comerciale, noi închirieri de spații de birouri în AFI Tech Park, extinderea suprafețelor totale închiriabile ale centrelor comerciale și demararea vânzărilor pentru AFI City, primul nostru proiect rezidențial. Rata de ocupare pentru activele noastre generatoare de venit este de 99%. În plus, avem în dezvoltare trei proiecte diferite: mall-ul și clădirea de birouri AFI Brașov, campusul de business AFI Tech Park, care se apropie de 40% rată de pre-închiriere și proiectul rezidențial AFI City. Continuăm să ne menținem interesul pentru noi oportunități, fie că reprezintă dezvoltarea de noi centre comerciale, fie noi spații de birouri”.
Au fost seelectaţi participanţii la Concursul Internaţional Enescu
Pentru Concursul Internațional George Enescu 2018, care va marca 60 de ani de la prima ediție, juriul de specialitate a selectat 270 de tineri muzicieni: 80 din 27 de țări la Secțiunea Violoncel, 80 din 25 de țări la Secțiunea Vioară, 83 din 23 de țări la Secțiunea Pian, 27 de lucrări la Secțiunea Compoziție. Iniţial, s-au înscris 400 de aplicanţi, cel mai mare număr de înscrieri din istoria concursului. Particpanţii sunt din Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii, Austria, Olanda, Spania, Finlanda, Italia, Franța, Ucraina, Taiwan, China, Japonia, Turcia, Letonia, Croația, Bulgaria, Rusia, Germania, Suedia, Elveția, Serbia și Muntenegru, Georgia, Uzbekistan, Kazahstan, Israel, Belarus, Slovacia. Din România și Republica Moldova se înregistrează un record de participare: 22 de concurenţi la cele trei secțiuni. Juriile de specialitate ale Concursului sunt format din interpreţi și profesori de top la nivel internațional. Premiile însumează 115.000 euro. Gala de deschidere va avea loc pe 1 septembrie la Ateneul Român, cu un concert susţinut de laureaţii ediţiei 2014 Ştefan Tarara – vioară, Eun-Sun Hong – violoncel, Josu de Solaun – pian şi orchestra Filarmonicii „George Enescu”, dirijor Gabriel Bebeşelea. Etapa I a concursului se va desfăşura în sala „George Enescu” a Universităţii Naţionale de Muzică, etapa II, semifinala şi finala se vor desfăşura în sala mare a Ateneului Român.
Andreea Paul (INACO): Europa este depăşită de China şi SUA la investiţiile în tehnologiile viitorului
UE investeşte mai puţin în inovare decât China sau SUA, iar numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste 1 miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi la un sfert din cele americane. Cum se pregătește România pentru Noua Agendă Europeană dedicată Cercetării și Inovării? Despre aceste provocări și soluțiile care se întrevăd în Agenda liderilor europeni #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu am discutat în cadrul misiunii economice a think-tank-ului INACO și a Facultății REI – ASE, în perioada 15-17 mai, la Bruxelles, cu specialiștii Comisiei Europene, a Parlamentului European și ai reprezentanței României la Bruxelles.Puncte Tari:În prezent, Europa cu 7% din populaţia globală, asigură 20% din cercetare şi dezvoltarea globală şi o treime din publicaţiile ştiinţifice de înaltă calitate. Europa are o bază industrială solidă şi este cea mai deschisă zonă din lume pentru cercetare şi inovare, implicându-se activ în programele internaţionale comune, dezvoltând proiecte în colaborare cu centre de cercetare din întreaga lume.Cadrul pe care se bazează cercetarea şi inovarea europeană include Piaţa Unică Digitală (The Digital Single Market), Uniunea Energetică (the Energy Union), Strategiile Industriale (Industrial Strategies), Politica de Competitivitate (Competition Policy), precum şi instrumente specific, cum ar fi Planul de Investiţii (the Investment Plan), programul Horizon 2020 pentru cercetare şi inovare, Fondurile structurale şi de investiţii europene (the European Structural and Investment Funds).Actualul program pentru cercetare şi dezvoltare Horizon 2020, care beneficiază de o finanţare de 13,1 miliarde euro în perioada 2014-2020, a transformat UE într-un lider global în multe domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Consiliul European pentru Cercetare (the European Research Council) a reuşit să atragă cercetători de top în Europa. De pildă, acţiunea Marie Sklodowska Curie, cu un buget de 6,2 miliarde euro, a contribuit la dezvoltarea carierei cercetătorilor de top.Fondul Social European şi Programul Erasmus + investesc în dezvoltarea abilităţilor cetăţenilor. Politica Agricolă Comună urmăreşte întărirea capacităţii de inovare în zonele rurale prin sprijinirea asimilării oportunităţilor digitale.Cercetarea şi inovarea în UE au cunoscut o serie de rezultate remarcabile în diferite domenii:– Identificarea cu mai multă acurateţe a nivelului de chimioterapie necesar în tratamentul cancerului.– Un dispozitiv revoluţionar ‘MINICARE HNL’ capabil să diagnotizeze o infecţie bacteriană în 10 minute şi, drept consecinţă, să scadă cantitatea de antibiotic prescrisă, dispozitiv care a câştigat premiul de 1 milion de euro ‘Horizon Prize’.– Cercetătorii au reuşit producerea de combustibil solar de tip kerosene din apă şi dioxid de carbon utilizând energia solară concentrată.– Au fost dezvoltate 1,6 milioane de doze de vaccine anti Ebola, în cadrul proiectului ‘EBOVAC’.– Introducerea unei flote de autobuze echipate cu celule bazate pe oxigen, care să contribuie la un aer mai curat în marile metropole.– Realizarea unui feribot 100% electric pentru un transport antipoluant– Transformarea unor terenuri ce nu pot fi utilizate în agricultură din zona mediteraneană în zone pentru producerea cosmeticelor bio.– Utilizarea imprimantelor 3D pentru construirea caselor.– Realizarea unei baterii de 100 de ori mai puternică decât cele obişnuite, care se pot reîncărca de 1.000.000 de ori.Puncte slabe/Vulnerabilităţi:Cu toate acestea, Europa are un deficit de inovare, în special în intensificarea şi difuzarea inovaţiei, în transformarea ideilor inovative în oportunităţi de dezvoltare în economia reală. În prezent, Europa este depăşită şi de China şi de SUA în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologiile viitorului.UE este încă departe de ţinta de 3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare. UE investeşte mai puţin în inovare (1,3% din PIB) comparativ cu principalii competitor, SUA (2%), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%).Numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste 1 miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi reprezintă un sfert din cele din SUA.Una dintre vulnerabilităţile cronice ale UE este nivelul scăzut de investiţii private în inovare, de 1,3% din PIB, care este inferior procentelor alocate de China (1,6% ), SUA (2% ), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%).Prea puţine start-up-uri europene supravieţuiesc etapei inţiale de 2-3 ani, dintre acestea încă şi mai puţine devin firme mari şi sub 5% dintre IMM-urile europene se internaţionalizează.La nivelul UE, peste jumătate dintre cetăţeni nu au abilităţi digitale sau au abilităţi digitale scăzute, iar dacă facem o comparaţie între performanţele României şi media europeană, constatăm că procentele pentru populaţia fără competenţe digitale se ridică la 40% în România, faţă de media UE de 20%. La competenţe digitale scăzute, România înregistrează 30%, faţă de media UE de 20%. La competenţe digitale de bază, România cu cele 20%, este departe de UE cu 30%, iar la competenţe digitale avansate România înregistrează abia 10%, comparativ cu UE 30%, ceea ce explică ultimul loc ocupat de România la acest capitol între statele europene.Propunerile Noii Agende Europene pentru Cercetare şi Inovare #FutureOfEurope #EURoad2SibiuŢinând cont de aceste vulnerabilităţi, Comisia Europeană propune alocarea unui buget de 100 miliarde de euro pentru programele de cercetare şi dezvoltare Horizon Europe şi Euratom. Comisia propune, de asemenea, alocarea a 11 miliarde de euro pentru Fondul European de Investiţii pentru dezvoltarea unor instrumente financiare şi bugetare care să atragă 200 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare prin investiții private.Fondul European pentru Investiţii Strategice va investi în proiectele strategice de cercetare şi dezvoltare cel puţin o treime din cele 500 miliarde de euro de care va dispune.Comisia Europeană pune un mare accent pe facilitarea accesului la finanţare încă din stadiile iniţiale, finanţare asigurată prin instrumentele specializate InnovFin, în cadrul programului Horizon 2020 (40 miliarde euro), Programul pentru competitivitatea IMM-urilor (40 miliarde euro).O nouă iniţiativă propune combinarea programului Horizon 2020, a fondurilor europene strategice şi de investiţii, a programului pentru competitivitatea IMM-urilor, the European Fund for Strategic, pentru a lansa Venture EU. Această investiţie îşi propune impulsionarea capitalului de risc în UE prin investiţii private şi management privat. Venture EU va avea o investiţie iniţială de 410 milioane euro, îşi propune atragerea a 2,1 miliarde euro în următoarele 12 luni, pentru a investi în cel puţin 1500 de start-up-uri europene.Comisia propune o nouă lege a insolvenţei care să sprijine restructurarea întreprinderilor şi să prevină falimentul, care să dea inovatorilor şi antreprenorilor oneşti o a doua şansă.Pentru impulsionarea inovaţiilor majore, Comisia a propus crearea Consiliului European al Inovării, care va lucra în coordonare cu Institutul European al Inovării şi Tehnologiei şi cu instrumente specifice, precum Radarul Inovaţiei (Innovation Radar) şi 120 de Strategii de Specializare Inteligente (Smart Specialisation Strategies).Comisia Europeană propune şi înfiinţarea până în anul 2024 a unei reţele de “Universităţi Europene”, cu 20 de universităţi de top din statele UE, care să ducă cooperarea transfrontalieră la un nou nivel, care să dezvolte strategii pe termen lung pentru o educaţie de înaltă calitate, care să impulsioneze cercetarea şi inovarea, care să asigure mai multe mobilităţi pentru profesori, cercetători şi studenţi, și care să devină motorul competitivităţii universitare în Europa.Consiliul European al Inovării va parcurge o etapă pilot în perioada 2018-2020, cu un buget de 2,7 miliarde de euro, având ca obiectiv identificarea inovațiilor cu potenţial ridicat, de mare risc, care se pot dezvolta rapid.Aceste propuneri fac parte din Noua Agendă Europeană pentru Cercetare şi Inovare #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu și reprezintă contribuţia Comisiei Europene pentru asigurarea competitivităţii globale a Europei. Ea a fost prezentată la discuţia informală a şefilor de stat şi de guvern, desfăşurată pe 16 mai 2018, la Sofia. Comisia consideră că investiţia în cercetare şi inovare este o investiţie în viitorul Europei, care va ajuta UE să fie un lider global de competitivitate, va contribui la păstrarea modelului social european unic şi la îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor europeni.Următorul val al inovării digitale şi fizice este puternic ancorat în ştiinţă şi tehnologie, domenii unde este vital ca Europa să menţină un avantaj competitiv.Comisia solicită liderilor europeni să sprijine cercetarea la nivel european, să îşi asume scopuri ambiţioase, cu o valoare europeană ridicată, de la combaterea cancerului, până la oceane fără deşeuri din plastic.Cum se pregătește România pentru Noua Agendă Europeană dedicată Cercetării și Inovării?Nicicum. Am ridicat aceste provocări în cadrul dezbaterii INACO – Forumul Inventatorilor Români de la Salonul de Inventică EUROINVENT de la Iași, în data de 18 mai:România este pe ultimul loc în UE la ponderea resursei umane angajate în știință și tehnologie, cu 27% (singura din UE cu un procent sub 30%), departe față de media europeană de 46% (detalii aici: https://inaco.ro/doua-propuneri-ale-inaco-pentru-ca- romania-sa-elibereze-ultimul- loc-in-ue-la-ponderea- resursei-umane-angajate-in- stiinta-si-tehnologie/). Cheltuielile alocate de România pentru Cercetare şi Dezvoltare (CD) sunt la sub un sfert din media europeană și mult mai mici ca cele din Bulgaria (% PIB).În prezent, România a alocat pentru CD doar 0,48% din PIB, mai puțin decât în anul 2008, cu o tendință divergentă de dezinvestire față de media UE, care crește an de an alocările din 2007 încoace.Scade numărul de cercetători în România, în timp ce crește în UE. Concret, România a pierdut circa 5 mii de cercetători în ultimii 11 ani, de la 22.958 in anul 2005, la 18.046 în anul 2016, conform ultimelor date oficiale ale Eurostat.Vestea bună este că crește numărul de brevete românești înregistrate la Oficiul European la circa 100 anual, de cinci ori mai mult decât în anul 2006, dar rămânem înfiorător de departe de cele 20.000 – 25.000 de brevete înregistrate anual în Germania.Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste două ori mai mari decât în Germania și triple față de Polonia. Procedurile sunt mai lungi la noi decât în UE, SUA, Japonia sau Coreea de Sud (detalii aici: https://inaco.ro/costurile-brevetarii-inventiilor- romanesti-sunt-de-peste-doua- ori-mai-mari-decat-in- germania-si-triple-fata-de- polonia/). În concluzie, România este cea mai modestă economie inovatoare din UE…și cu cea mai accentuată viteză de deterioare a performanțelor inovatoare din UE! Iar despre propunerea INACO lansată Guvernului și Parlamentului României anul trecut pentru crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului care să ne ajute să ne ancorăm în tendințele europene și globale încă nu s-a luat nicio decizie publică oficială (detalii aici despre misiunea și componența GLEV: https://inaco.ro/inaco-propune-crearea-grupului-de- lucru-pentru-economia- viitorului-glev/).
