Statul de drept: Comisia lansează o dezbatere pentru consolidarea statului de drept în UE

0

Comisia Europeană lansează un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare.

03/04/2019 – Comunicarea prezentată astăzi trece în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune. Aceasta analizează, de asemenea, experiențele dobândite în ultimii ani, astfel încât să putem lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune.” În ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa. În dezbaterile care au avut loc la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și în cadrul societății civile, s-au exprimat preocupări comune și concrete privind statul de drept. A devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii. Pornind de la dezbaterile în curs și întemeindu-se pe experiențele anterioare, comunicarea de astăzi își propune să inițieze acest proces prin stabilirea unor posibile piste de reflecție asupra acțiunilor viitoare. Posibile piste pentru viitor Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune: O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local. Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept. Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor. Etapele următoare Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor. Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019. Context Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate. Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate chestiunilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul europeantabloul de bord privind justiția în Uniunea EuropeanăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (de către Comisie), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (de către Parlamentul European). Astăzi, Comisia a lansat, de asemenea, o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători (puteți găsi comunicatul de presă complet aici)  

Planul Juncker: Peste 170 milioane de euro pentru studenți și întreprinderi mici și mijlocii din România

0
Fondul European de Investiții (FEI) a semnat patru acorduri de finanțare în România, prin care țara va beneficia de peste 170m EUR în condiții avantajoase:
  • Primul acord de garantare Erasmus+ în valoare de 4,5m EUR va ajuta 450 de studenți să își efectueze studiile de masterat în străinătate;
  • Planul de Investiții pentru Europa: Trei acorduri de garantare în cadrul Facilității de Garantare COSME în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii:
    • 25m EUR cu CEC Bank S.A.
    • 80m EUR cu Deutsche Leasing Romania IFN S.A.
    • 63m EUR cu Libra Internet Bank
04/04/2019
FEI și instituția financiară nebancară FINS au semnat primul acord de garantare Erasmus+ din România, care va permite FINS să ofere un nou produs de creditare pentru studenții care doresc să continue studiile la master în străinătate. Datorită aceastei garanții, aproximativ 450 de studenți vor beneficia de credite în condiții favorabile pentru a studia în altă țară din UE, ca și în Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia și Turcia. Acordul de 4,5m EUR a fost semnat în cadrul facilității de garantare Erasmus+, care este finanțată de Uniunea Europeană și administrată de Fondul European de Investiții. De asemenea, FEI a semnat acorduri COSME cu CEC Bank S.A., Deutsche Leasing Romania IFN S.A. și Libra Internet Bank S.A. Acordurile vor permite acestor instituții să ofere noi credite în valoare de aproximativ 168 m EUR pentru IMM-uri românești. Acordurile sunt susținute de Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), principala componentă a Planului de Investiții pentru EuropaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, și vor facilita accesul la credite și finanțări de leasing pentru aproape 3.000 IMM-uri.  Sprijinul COSME permite partenerilor FEI să extindă oferta față de politica uzuală de creditare – de exemplu, aceștia pot oferi credite cu cerințe semnificativ reduse de garanții suplimentare pentru IMM-uri cu grad crescut de risc. Comisarul European pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM,  Elżbieta Bieńkowska, a declarat: “Salut semnarea acestor acorduri în cadrul Planului Juncker, care vor ajuta 3.000 IMM-uri românești să beneficieze de acces crescut la finanțare. De asemenea, 450 studenți români vor primi sprijin financiar în cadrul unuia din programele emblematice ale Europei, Erasmus+, pentru a trăi și a studia în străinătate. Aceste patru acorduri semnate astăzi constituie tot atâtea exemple de reflectare a valorilor europene în România.” Comisarul European Tibor Navracsics, responsabil pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport a spus: „Comisia Europeană își exprimă satisfacția față de semnarea acordului cu FINS, care pune finanțarea pentru studii în străinătate în centrul activităților sale. Mulțumită acestui nou acord garantat de UE, în jur de 450 de studenți români talentați vor putea să își îndeplinească obiectivul de a obține un titlu de master de la o universitate din altă țară europeană.” Comentând asupra acordurilor, Directorul General Adjunct al FEI, Domnul Roger Havenith, a declarat: “Pentru prima dată în România, FEI va sprijini accesul la finanțare pentru 450 de studenți care vor putea obține credite pentru costul studiilor, sporind astfel posibilitățile de instruire pentru o gama mai largă de studenți. De asemenea, prin noile noastre acorduri COSME, vor îmbunătăți condițiile de finanțare pentru 3.000 IMM-uri. Astfel, se va îmbunătăți competitivitatea unui segment important al economiei românești, care constituie motorul creșterii economice, creării de locuri de muncă și inovării.” Alexandru Ghiță, Președintele FINS a spus: “Garanția oferită de FEI face posibilă pentru prima oară existența unui credit pentru studii care răspunde cu adevărat nevoilor reale ale studenților români: acoperind atât taxe de școlarizare cât și cheltuieli de masă & casă, recunoscând lipsa de experiență de muncă în cazul multor studenți și folosind drept criteriu principal de evaluare profilul și potențialul academic și profesional al acestora. Soluția financiară construită de FINS cu sprijinul FEI susține cu adevărat vocația studiilor superioare de a oferi un mecanism de mobilitate socială, oferind șanse egale studenților din toate categoriile sociale, indiferent de situația lor financiară.” Domnul Laurentiu Mitrache, Director general – Presedinte al Comitetului de Directie al CEC Bank, a declarat: „Acordul de Garantare semnat astazi cu Fondul European de Investitii reconfirma strategia CEC Bank de sustinere a dezvoltarii afacerilor intreprinderilor mici si mijlocii. Banca noastra urmareste in permanenta sa faciliteze accesul companiilor la produse si servicii financiare moderne si consideram ca instrumentul financiar dezvoltat la nivel european si implementat prin CEC Bank raspunde nevoilor actuale ale sectorului privat si contribuie la cresterea economica pe termen mediu si lung”. Laurentiu Zaharia, Director General Deutsche Leasing Romania I.F.N. S.A.: „Având în vedere că activitatea noastră principală este finanțarea echipamentelor pentru IMM-uri, FEI a devenit pentru noi un partener strategic în demersul de a face produsele noastre financiare disponibile pentru o gamă mai largă de întreprinderi mici și mijlocii. În afară de aceasta, cooperarea cu FEI în configurarea programului COSME a fost foarte constructivă și invită la extinderea cooperării „. Reprezentant Libra Internet Bank, Emil Bituleanu (CEO):“Sprijinirea micilor afaceri, prin mecanismul de finantare oferit prin parteneriatul cu Fondul European de Investitii, s-a dovedit a fi o formula castigatoare, atat pentru banca noastra, cat si pentru clienti. Asadar, suntem incantati sa participam si in cadrul acestui nou plan de investiti pentru Europa”.  Despre FEI Fondul European de Investiții face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții.  Principala misiune a FEI este să sprijine întreprinderile mici și mijlocii din Europa prin facilitarea accesului acestora la finanțare. FEI dezvoltă instrumente de capital de risc, garantare și microfinanțare adresate în mod special acestui segment de piață. In acest fel, FEI implementează obiective ale Uniunii Europene în domeniile: inovare, cercetare și dezvoltare, antreprenoriat, creștere, sporirea locurilor de muncă. Despre Planul de Investiții pentru Europa Planul de Investiții pentru EuropaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, așa-numitul Plan Juncker, este una din prioritățile Comisiei Europene. Acesta se axează pe dezvoltarea investițiilor în scopul sporirii locurilor de muncă, creșterea prin utilizarea inteligentă a resurselor financiare noi și existente, înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor, oferirea de vizibilitate și asistență tehnică pentru proiectele de investiții. Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) este pilonul principal al Planului Juncker și oferă garanții de primă pierdere, astfel încât BEI să poată investi în mai multe proiecte cu grad mai mare de risc. FEIS înregistrează déjà rezultate concrete. Proiectele și contracteleCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• aprobate spre finanțare în cadrul FEIS vor mobiliza investiții estimate la peste 390 miliarde EUR, din care 2,6 miliarde EUR pentru România, și vor sprijini 929.000 IMM în cele 28 țări ale UE. Mai multe informații despre rezultatele Planului de Investiții pentru Europa sunt disponibile aici(link is external). Despre COSME COSME este programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii care se desfășoară între 2014 și 2020 cu un buget total de 2,3 miliarde EUR. Peste 60% din program va fi alocat sprijinirii accesului la finanțare pentru IMM-urile europene prin două instrumente financiare. Astfel, Facilitatea de Garantare COSME oferă garanții și contragaranții instituțiilor financiare, pentru ca acestea să poată oferi IMM-urilor mai multe credite și finanțări de leasing. Această facilitate include și securitizarea portofoliilor de credite IMM. De asemenea, programul COSME investește prin Facilitatea de Equity COSME în fonduri de capital de risc pentru IMM-uri aflate în etapele de extindere și creștere. Programul COSME continuă fostul program de succes CIP 2007-2013 (Programul-cadru pentru competitivitate și inovare), care a mobilizat credite de aproape 21 miliarde EUR  și finanțări de capital de risc de peste 3 miliarde EUR pentru peste 384.000 IMM-uri din întreaga Europă. Întreprinderile care doresc să obțină finanțări europene pot contacta instituțiile financiare active în țara lor: http://www.access2finance.eu/(link is external). Despre credite pentru programe Master ”Erasmus +” Programul Erasmus+, din care face parte Facilitatea de Garantare a Creditelor pentru Studii de Master ”Erasmus+”, este cel mai mare creator de mobilitate în rândul studenților din UE, prin care aproximativ 300.000 studenți și angajați se instruiesc, lucrează sau efectuează stagii în alte țări europene în fiecare an. Programul este administrat de către DG EAC (Direcția Generală pentru Educație și Cultură) și agenția executivă a acesteia. Activitățile DG EAC în domeniul educației se subscriu și Strategiei pentru Educație și Training 2020 (ET2020), care contribuie la componenta de educație a Strategiei Europa 2020, al cărei obiectiv este să promoveze creșterea și crearea de locuri de muncă în Europa.

Fondul Proprietatea intenționează să dea în judecată statul pentru OUG 114

0
Reprezentantii Fondul Proprietatea (FP) ar putea ataca in instanta OUG 114/2018 (Ordonanta Taxelor) avand in vedere ca implementarea acesteia ar discrimina producatorii de energie electrica prin modalitatea diferita de taxare introdusa, conform Wall-Street.   Obiectivul principal pe care il avem este minimizarea impactului financiar asupra companiei. Exista posibilitatea ca schimbarea de saptamana trecuta sa fi introdus o discriminare intre producatorii de energie; este o masura foarte discutabila ce ar putea sa fie vazuta ca ajutor de stat pentru anumite companii.   Cu o saptamana in urma, Guvernul a adoptat o serie de modificari la mult-contestata Ordonanta a Taxelor. In sectorul energetic a fost mentinuta plafonarea pretului la gaze la nivelul de 68 lei/MWh (dar s-a amanat cu o luna, urmand a se aplica de la 1 mai), in timp ce de la plata impozitului de 2% pe cifra de afaceri a afaceri au fost exceptati operatorii pe baza de carbune. Hidroelectrica este afectata si de un nou ordin ANRE care forteaza compania sa livreze pe piata reglementata 65% din productie la preturi care sa permita un profit de cel mult 5% din suma costurilor justificate, aferente activitatii de producere a energiei electrice. Hidroelectrica a inregistrat in 2018 cel mai mare profit din istorie, castigul net ajungand la nivelul de 1,55 miliarde lei, cu 13,9% mai mult decat in anul precedent.  

Michelin România caută 400 de specialiști și operatori

0
Subsidiara din România a grupului francez Michelin a anunțat, joi, că va angaja anul acesta 400 de specialiști și operatori, atât în București, cât și în cele trei fabrici pe care compania le deține în Florești, Prahova, și Zalău, Sălaj. De asemenea, compania participă în această perioadă la nouă dintre cele mai importante târguri de joburi, care se desfășoară în București, Cluj-Napoca, Ploiești sau Chișinău, scrie News.ro. ”Următorul târg la care compania va fi prezentă este Angajatori de Top 2019 care se va desfășura weekendul acesta, între 5-6 aprilie 2019, la București, unde vor fi promovate atȃt pozițiile disponibile din centrul de servicii, ȋn domeniile finanțe, logistică, achiziții sau resurse umane, cȃt și cele din departamentele tehnice: inginer proces, manager producție, inginer automatist sau inginer calitate. Cu această ocazie, vor fi lansate 60 de poziții de internship”, se arată în comunicat. Cu o activitate în România de aproape 18 ani, Michelin a investit peste 400 de milioane de euro din 2001 până în prezent. Activitatea de producție din România se desfășoară în trei fabrici, una în Florești, Prahova, și două în Zalău, Sălaj, potrivit sursei citate. În ultimii cinci ani, Michelin România și-a dublat efectivele, depășind anul acesta pragul de 4.000 de angajați care activează în 20 de domenii și acoperă o diversitate de peste 300 tipuri de posturi.

Amazon va oferi servicii de internet de mare viteză

0
Amazon.com a confirmat joi un plan de a construi o reţea de peste 3.000 de sateliţi prin intermediul ”Proiectului Kuiper”, pentru a oferi servicii de internet de mare viteză, transmite Reuters. Proiectul va lansa o contelaţie de sateliţi pe orbita joasă a Pământului, care va oferi o conectivitate la internet de mare viteză şi cu latenţă scăzută pentru oameni din întreaga lume care nu au acces la internet broadband, a anunţat compania. Detaliile proiectului au fost depuse luna trecută la Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor a Naţiunilor Unite. Proiectul de sateliţi al Amazon este concurat puternic de proiecte similare ale unor companii precum SpaceX, a miliardarului Elon Musk, şi OneWeb, susţinută de Airbus. În februarie, OneWeb a lansat primii săi şase sateliţi de acest tip, potrivit News.ro. La începtul acestui an, compania de rachete a lui Jeff Bezos, Blue Origin, a semnat un acord cu Telesat pentru lansarea unei părţi din constelaţia sa de sateliţi.

Pachetul mobilitate: Parlamentul European își adoptă poziția asupra reformei sectorului de transport rutier

0
 
  • Reguli clare asupra remunerației șoferilor și a perioadelor de odihnă

  • Limită de trei zile pentru activitățile de cabotaj

  • Controale în trafic mai puține dar îmbunătățite

  Eurodeputații modifică normele de combatere a practicilor ilegale în transportul rutier și îmbunătățesc condițiile de muncă pentru șoferi. Parlamentul și-a aprobat joi poziția de negociere cu Consiliul în legătură cu regulile revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de odihnă și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj. Ei doresc, de asemenea, să pună capăt denaturării concurenței de către transportatorii care utilizează companii de tip „cutie poștală”.

Concurență mai loială și combaterea practicilor ilegale în transportul internațional

Pentru a facilita detectarea încălcării regulilor de către transportatorii rutieri, Parlamentul dorește să înlocuiască restricția existentă a numărului de operațiuni de cabotaj (operațiuni de transport în altă țară UE în urma unei livrări transfrontaliere), cu o limită de timp (3 zile) și să introducă înregistrarea punctelor de trecere a frontierei prin tahografe. De asemenea, va exista o „perioadă de așteptare” în țara de origine (60 de ore) înainte de deplasarea la un alt cabotaj, pentru a evita practicarea „cabotajului sistematic”. Pentru combaterea utilizării companiilor de tip „ cutie poștală”, întreprinderile de transport rutier de marfă ar trebui să desfășoare o proporție semnificativă din activități în statul membru în care sunt înregistrate. Întrucât operatorii folosesc din ce în ce mai mult vehicule utilitare ușoare pentru a furniza servicii de transport, acești operatori ar trebui, de asemenea, să respecte normele UE pentru operatorii de transport, spun eurodeputații.

Norme clare privind detașarea șoferilor și reducerea birocrației pentru operatori

Normele la nivel european privind detașarea șoferilor vor oferi un cadru juridic clar pentru aplicarea regulilor de detașare în sectorul extrem de dinamic al transporturilor, pentru a preveni birocrația cauzată de abordări naționale diferite și pentru a asigura o remunerație echitabilă pentru șoferi. Eurodeputații solicită ca regulile de detașare să se aplice cabotajului și operațiunilor de transport transfrontalier, cu excepția tranzitului, a operațiunilor bilaterale și a operațiunilor bilaterale, cu o încărcare sau descărcare suplimentară în fiecare direcție (sau niciuna la ieșire și două la întoarcere). Deputații doresc ca tehnologiile digitale să fie folosite pentru a ușura viața șoferilor și pentru a reduce perioadele de control pe drum. De asemenea, aceștia doresc ca autoritățile naționale să se concentreze asupra companiilor cu nivel redus de conformitate, diminuând în același timp controalele aleatorii pentru operatorii care respectă legea.

Condiții mai bune de lucru pentru șoferi

De asemenea, eurodeputații au propus modificări pentru a asigura condiții mai bune de odihnă pentru șoferi. Companiile vor trebui să-și organizeze calendarele astfel încât șoferii să se poată întoarce acasă la intervale regulate (cel puțin o dată la 4 săptămâni). Perioada de odihnă obligatorie la sfârșitul săptămânii nu ar trebui să fie petrecută în cabina camionului. Înregistrarea declarațiilor raportorilor (disponibile începând cu minutul 15.30) https://multimedia.europarl.europa.eu/en/vote-on-mobility-package-statements-by-the-rapporteurs_I170828-V_v   Poziția PE cu privire la regulile de detașare a șoferilor a fost aprobată cu 317 voturi pentru, 302 împotrivă și 14 abțineri. Poziția cu privire la regulile perioadelor de odihna a fost aprobată cu 394 voturi pentru, 236 împotrivă și 15 abțineri. Poziția asupra modificării regulilor privind accesul la ocupația de operator de transport rutier și de transport rutier de mărfuri, care stabilește norme privind cabotajul și combaterea companiilor de tip „cutie poștală” a fost aprobată cu 371 voturi pentru, 251 împotrivă și 13 abțineri.

NATO la Politehnică  

0
În ziua celebrării a 70 de ani de la semnarea Tratatului Atlanticului de Nord (Washington, 4 aprilie 1949) şi în contextual împlinirii a 15 ani de la aderarea României în această structură, la Universitatea Politehnica din Bucureşti a fost lansată seria evenimentelor din cadrul campaniei de informare publică #WeAreNATO în România. Campania este definită prin aceea că „se organizează în mai multe ţări aliate şi îşi propune să crească încrederea publicului tânăr în capacitatea structurilor Alianţei de a proteja populaţia şi teritoriul aliat şi se concentrează, în special, pe facilitarea accesului tinerilor la informaţii despre NATO prin manifestări dedicate acestora, sprijinite şi de o componentă adaptată mediului virtual”. În România, campania este organizată de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Educaţiei Naţionale, cu sprijinul Diviziei de Diplomaţie Publică a NATO. Concretizarea ediţiei din acest an a campaniei este reprezentată de un concursul „Cea mai bună lucrare cu aplicabilitate militară prezentată într-o sesiune de comunicări științifice”, competiţie de proiecte realizate de studenți. Lansarea a avut loc la Centrul de cercetare pentru produse, procese și servicii inovative inteligente – PRECIS al Politehnicii bucureştene. NATO1 Un asemenea eveniment, a subliniat rectorul Mihnea Costoiu, este inedit pentru Politehnică şi îşi propune „să aducă tinerii aproape de cercetarea aplicată în domeniul militar şi, în acelaşi timp, să-i conştientizeze în legătură cu ce înseamnă o structură de securitate cum este NATO pentru România”. Colonel Constantin Spînu, şeful Direcţiei informare şi relaţii publice din Ministerul Apărării Naţionale, a reliefat deschiderea cuprinzătoare a ediţiei din acest an a campaniei, către studenţi din domeniile tehnic, umanist, medical, de arte. Perspectiva şi interesul studenţilor au fost afirmate de lideri ai acestora din Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei – Paula Avasiloaie şi din Facultatea de Automatică şi Calculatoare – Roxana Voica. În calitate de profesor şi cercetător, prof. univ. dr. ing. Adina Florea, decanul   Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, s-a referit la relaţiile de colaborare ale facultăţii cu firme economice, institute, instituţii. Repere asupra structurării competiţiei de proiecte adresată studenţilor au fost oferite de col. dr. ing. Tiberius Tomoiagă, din Ministerul Apărării Naţionale. NATO Cadrul evenimentului l-a constituit expoziţia „România-NATO – de la parteneriat la alianţă în lupta împotriva terorismului, pentru o lume mai sigură şi mai bună”, organizată de Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”. Dr. Ion Rîşnoveanu, cercetător științific în cadrul muzeului, a oferit o prezentare a expoziţiei, invitând la reflecţie asupra memoriei militarilor români care s-au sacrificat în teatrele de operaţii. Expoziţia se impune de asemenea prin etalarea drapelelor de reprezentare ale unităţilor şi marilor unităţi româneşti în teatrele de operaţii. În imaginile din expoziţia de la UPB, rectorul Mihnea Costoiu, decanul Adina Florea, colonelul Constantin Spînu din Ministerul Apărării Naţionale, secretarul de stat Gigel Paraschiv din Ministerul Educaţiei Naţionale.

Indicele ROBOR la 3 luni a ajuns la pragul de 3,38%, cel mai mare nivel din ultimele 5 luni

0
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescutla 3,38%, cel mai mare nivel din ultimele 5 luni, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, potrivit News.ro. Joi, indicele a urcat la 3,38%, cel mai mare nivel din 26 octombrie 2018, când a fost tot 3,38%. Totodată, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la  3,39% la 3,42%, cel mai mare nivel din 26 noiembrie 2018, când a fost tot 3,42%, conform sursei amintite. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

România rămâne în topul creșterilor comerțului cu amănuntul din UE

0
România s-a situat în topul celor mai mari creșteri ale comerțului cu amănuntul din UE și în luna februarie, având a treia cea mai bună evoluție în acest sector, potrivit datelor Eurostat. De asemenea, comerțul cu amănuntul din România a crescut, în februarie, cu 9,1% față de februarie 2018 și cu 1,1% față de luna ianuarie, potrivit datelor oferite de Profit.ro. Față de ianuarie, comerțul cu amănuntul a crescut cu 0,4% atât în UE, cât și în zona euro. Datele sunt avansate într-un context în care salariile bugetarilor au fost majorate în ultima perioadă, Profit.ro relatând că România a devenit lider în UE la cât dă statul din venituri pentru plata salariilor, cu impact și asupra consumului. În același timpm, în ritm anual, cele mai bune evoluții ale comerțului cu amănuntul, de 11,8% și 11,4%, au fost în Slovenia și Croația, în timp ce, în ritm lunar, în fruntea clasamentului s-au situat Belgia și Letonia (ambele cu 1,6%), urmate de Estonia, Irlanda și Polonia (1,4%). Volumul comerțului cu amănuntul este măsurat prin evoluția cifrei de afaceri în comerțul de retail, ajustată în funcție de evoluția prețurilor și efectele sezoniere.

Guvernul intenționează atragă în acest an, încă 1,25 miliarde euro

0
Guvernul intenționează să mai atragă în acest an, de pe piețele externe, încă 1,25 miliarde euro, după împrumutul de 3 miliarde euro contractat recent prin vânzarea de eurobonduri pe 7, 15 și 30 de ani, cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe, conform Profit.ro. Cele 3 miliarde euro sunt prezentate de Ministerul Finanțelor ca asigurând rezerva în lei și în valută existentă în prezent în Trezoreria Statului, la un nivel care acoperă peste 7 luni din necesarul de finanțare al anului. „Avem în vedere menținerea în continuare a prezenței României pe piețele externe în vederea completării planului de finanțare previzionat pentru anul în curs și, în situația unor condiții de piață favorabile, chiar prefinanțarea nevoilor planificate pentru anul următor”, spune ministrul de resort, Eugen Teodorovici. Decizia Ministerului Finanțelor Publice de a emite un volum de 3 miliarde euro, se înscrie în strategia de a asigurare resurselor necesare de pe piețele externe în prima parte a anului, urmând ca în cea de a doua partea anului să procedeze, în mod similar, cu acțiunile întreprinse de alte agenții de datorie din Uniunea Europeană, la prefinanțarea necesităților aferente anului următor, funcție de condițiile de piață.