Propusă de Comisia Europeană joi, 1 februarie, noua Directivă va îmbunătăți calitatea apei potabile și va facilita accesul la aceasta, permițând totodată o mai bună informare a cetățenilor. Propunerea legislativă are ca obiectiv garantarea dreptului de acces la servicii esențiale de calitate, inclusiv în ce privește alimentarea cu apă, constituind astfel răspunsul la prima inițiativă cetățenească europeană încununată de succes „Right2Water”, care a reunit 1,6 milioane de semnături în sprijinul îmbunătățirii accesului la o apă potabilă sigură pentru toți europenii.
„Sprijin această propunere și, în special, obiectivul de a îmbunătăți accesul la apa potabilă pe întreg cuprinsul Europei. De exemplu, în România, doar în perioada 2007-2013, au fost investite aproximativ 2,4 miliarde de euro în infrastructura relevantă din fondurile structurale și de investiții europene, 287 de localitățibeneficiind de fonduri pentru reabilitarea sau extinderea infrastructurii atât de alimentare, cât și de tratare a apei, numărul celor ce au beneficiat de investiții doar într-unul din domeniile menționate fiind mult mai mare. Acest lucru a însemnat, în termeni concreți, 142 de unități de tratare a apelor reziduale noi sau reabilitate, un procent de 63,7% din populație conectată la servicii regionale de alimentare cu apă, un nivel de tratare a apelor reziduale de 60,87% și, nu în ultimul rând, 43 de companii regionale de administrare a apei nou create pentru a gestiona investițiile la aceste nivele și cu performanțe superioare. Pentru perioada 2014-2020, sunt alocate 2,7 miliarde de euro pentru acest sector, toate cele 28 de proiecte fazate din perioada precedentă au fost aprobate și progresează în implementare. De asemenea, au fost aprobate și 4 proiecte noi, unul dintre proiectele majore de investiție adoptate fiind localizat în București și beneficiind de o alocare de 200 milioane euro din fonduri europene„, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.
Noile norme au în vedere:
îmbunătățirea calității și siguranței apei prin adăugarea de substanțe noi și emergente la lista de criterii pentru determinarea siguranței apei, în concordanță cu cele mai recente cunoștințe științifice și recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății;
îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru toți cetățenii și, în special, pentru grupurile vulnerabile și marginalizate, de exemplu prin instalarea, în spațiile publice, a unor echipamente care să permită acest acces, lansarea unor campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei pe care o beau și încurajarea administrațiilor și clădirilor publice să ofere acces la apă potabilă;
acces ușor și comod pentru utilizatori, inclusiv online, la informații despre calitatea apei potabile și aprovizionarea cu apă potabilă în zonele în care locuiesc, sporind astfel încrederea în apa de robinet;
o mai bună gestionare a apei potabile de către statele membre, ce va permite evitarea pierderilor inutile de apă și va contribui la reducerea amprentei de carbon, respectiv realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 (obiectivul 6) și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
Context
Politica europeană din domeniu garantează faptul că apa destinată consumului uman poate fi consumată în condiții de siguranță, protejând astfel sănătatea cetățenilor. Principalii piloni ai acestei politici sunt:
asigurarea controlului calității apei potabile în conformitate cu standarde bazate pe cele mai recente dovezi științifice;
asigurarea eficienței și eficacității monitorizării, evaluării și punerii în aplicare a calității apei potabile;
punerea la dispoziția consumatorilor a unor informații adecvate, furnizate în timp util și în mod corespunzător.
Într-o zonă de efervescenţă economică, în centrul comercial ParkLake, vine un „elefant curcubeu”, sub forma unui „safari creativ destinat întregii familii pentru a petrece cât mai plăcut timpul liber”. E de găsit în perioada 4 februarie-1 aprilie, printr-un proiect susţinut de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) și de ParkLake, cofinanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Întâlnirile se desfăşoară în fiecare duminică în zona „Main Square”, de la ora 16.00 sub formă de ateliere pentru confecționat mici instrumente muzicale, decoraţiuni, ilustraţie muzicală, teatru de umbre etc., iar de la ora 18.00, prin concerte de jazz susținute de Adrian Nour, Viorica Pintilie, Marta Popivici, Irina Sârbu, Mircea Tiberian, Blue Noise, Teodora Spînu. Intrarea este liberă.
Asociația Berarii României l-a ales în funcția de președinte pentru anul în curs pe Lucian Ghinea, director general al companiei Bergenbier SA, componentă a grupului Molson Coors. Preluându-şi atribuțiile la 1 ianuarie 2018, noul preşedinte i-a mulţumit predecesorului său în funcţie, Shachar Shaine, președintele companiei United Romanian Breweries Bereprod, şi a conturat direcţiile prioritare pe care levizează, ca şi perspectivele întrevăzute pe piaţa de profil: „Sunt onorat să preiau funcția de președinte al Asociației Berarii României care îmi revine pentru a doua oară într-un interval de trei ani. Încep acest nou mandat cu determinarea de a continua proiectele derulate de Asociație, în totalitate orientate spre dezvoltarea durabilă a sectorului și culturii berii în România. În ceea ce privește așteptările legate de anul în curs, sper într-o evoluție pozitivă a pieței berii. Experiența anilor anteriori ne-a demonstrat că un trend ascendent pe piața berii este posibil doar dacă eforturile producătorilor de bere locali sunt completate de stabilitate și predictibilitate la nivel economic și fiscal.”
Lucian Ghinea are o experienţă de 12 ani (cu o pauză de un an și jumătate) în Grupul Molson Coors şi, în general, în industria berii din România, în FMCG şi retail.
Asociația Berarii României coagulează importanți producători de bere din ţara noastră – Bergenbier SA, Heineken România, Unite Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens şi microberăria Clinica de Bere – care furnizează împreună peste 80% din cantitatea de bere consumată în România şi asigură 3600 de locuri de muncă în 12 fabrici. Din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malţ România și Asociaţia Producătorilor de Hamei.
Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a crescut anul trecut cu 7,6% comparativ cu 2016, ajungând la 41.603 autorizații, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Această creștere s-a reflectat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+851 autorizații), București-Ilfov (+799), Centru (+456), Vest (+350), Sud-Est (+286), Sud-Vest Oltenia (+258) și Sud-Muntenia (+137). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (-187 autorizații), conform datelor Profit.ro.
În luna decembrie 2017, au fost eliberate 2.724 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 19,5% față noiembrie 2017 și în creștere cu 8,1% comparativ cu decembrie 2016.
Din totalul autorizațiilor de construire eliberate în decembrie, 67,8% sunt pentru zona rurală. În decembrie 2017, față de aceeași lună a anului precedent, se remarcă o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în regiunile de dezvoltare Vest (+101 autorizații), București-Ilfov (+83), Sud-Muntenia (+42), Centru (+27), Sud-Vest Oltenia (+10) si Nord-Est (+7). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (-59 autorizații) si Sud-Est (-6), potrivit sursei citate.
Economia României crește peste potențial, fiind ca o Dacie veche care merge cu viteză în pantă, ajutată de vântul din spate, a declarat marți Csaba Balint, macroeconomic analys, OTP Bank Romania, într-o conferință de presă. „Acum este momentul să ne gândim. Muzica încă se aude. Vom ajunge la momentul în care cineva va bate la ușă, noi deschidem ușa și s-ar putea să fie acolo Regele nopții, poate cu o armată, poate și cu un balaur, n-aș putea să vă spun, dar în acest moment trebuie să facem niște rezerve, să ne pregătim pentru această întâlnire când în petrecere se bagă și Regele nopții. Soluția nu cred că este să schimbăm încă un Guvern. Nu ne ajută. Trebuie și altceva”, a spus Balint.
De asemenea, el a mai spus că economia României seamănă cu o Dacie care merge pe o pantă cu 140 kilometri pe oră. „Cam ăsta ar fi PIB-ul potențial, ce poate face o economie, ce poate conduce în condiții normale. Cu puțin noroc, cu ciocanul în portbagaj, pantă și vânt din spate am ajuns la 140 km/h. Tatăl meu nu știe. Dacia nu este construită pentru așa ceva. PIB-ul potențial arată că suntem peste 80-90 km la oră”, a subliniat analistul economic.
Inflația totală va părăsi intervalul țintit de 1,5-3,5% în T1 2018 și ar putea crește până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, potrivit unui raport trimestrial al UniCredit. „Banca Națională a Romaniei nu poate preveni o continuare a creșterii dobânzilor pe termen scurt, din cauza accelerării rapide a inflației. Inflația totală va părăsi intervalul țintit de 1,5-3,5% în T1 2018 și ar putea crește până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflația de bază (excluzand prețurile volatile și administrate) va depăși 4%.
În document se mai menționeaza faptul că BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018. Creșterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflației estimate pentru 2019.
În aceeași măsură, cele mai mari riscuri pe care banca le anticipeaza sunt două conflicte posibile cu Uniunea Europeană (UE), unul cauzat de politica fiscală laxa, iar al doilea cauzat de modificările Legilor justiției adoptate de Parlament în decembrie 2017, se mai precizează în raport.
Senatul Universitar al Academiei de Studii Economice din Bucureşti a conferit comisarului european pentru politică regională Corina Creţu, la propunerea Consiliului de Administraţie al ASE, diploma „Meritul universitar cu medalie de aur Virgil Madgearu”, pentru „contribuţia la promovarea învăţământului superior şi a cercetării economice”. Şedinţa festivă a Senatului Universitar pentru decernarea distincţiei a reunit în Aula Magna a ASE membri ai comunităţii academice, ai mediului economic şi de cercetare.
Preşedintele Senatului Universitar al ASE, prof. univ. dr. Pavel Năstase, a făcut o prezentare a valorii şi semnificaţiei diplomei „Meritul universitar cu medalie de aur Virgil Madgearu”, cea mai înaltă distincţie onorifică a ASE, echivalată cu titlul de doctor honoris causa şi acordată „unor personalităţi absolvente ale Academiei de Studii Economice care au adus contribuţii importante la dezvoltarea economiei şi cercetării economice româneşti, a învăţământului superior economic, precum şi la creşterea prestigiului ASE”. În acest cadru al consonanţei profesionale de înalt nivel, preşedintele Senatului Universitar al ASE a caracterizat personalitatea Corinei Creţu evidenţiind că „în calitatea actuală de comisar european, a contribuit şi contribuie din plin la tot ceea ce înseamnă politica regională la nivelul României, are o carieră demnă de invidiat, pentru că, de-a lungul timpului, a fost deputat, senator, iar actualmente se situează în această poziţie de vârf”.
În continuarea ceremoniei, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, a prezentat Laudatio. Reperele biografice expuse în conţinutul prezentării reliefează o carieră construită pe studii aprofundate şi pe expertiză valorificată creator, aplicat. Corina Creţu a absolvit în 1989 Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică (în prezent, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică) a ASE. A lucrat ca economist stagiar, analist-programator, apoi s-a orientat către activitate în domeniul presei, al comunicării. Cariera politică şi-a început-o în 1997. În anul 2000 a fost aleasă deputat. Ulterior, a fost consilier prezidenţial, senator, observator la Parlamentul European. Din 2007 a întrunit sufragiile pentru alegere ca membru al Parlamentului European. În 2014 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al PE. Din 2014 este comisar european pentru politică regională. „Ne face o onoare deosebită faptul că un absolvent al ASE deţine o funcţie atât de importantă”, a accentuat rectorul Nicolae Istudor, subliniind: „La rândul nostru, dorim să fim aproape de dânsa, să fundamentăm, să implementăm proiecte. De asemenea, dorim să sprijinim Reprezentanţa Comisiei Europene în România, dacă are nevoie de studii, de lucrări în domeniul economic, în care deţinem expertiza de specialitate, ca instituţie de cercetare avansată şi de educaţie”. În acelaşi timp, din perspectivă academică, rectorul ASE a apreciat contribuţia ştiinţifică adusă în domeniu de Corina Creţu prin lucrarea sa „România europeană”, Bucureşti, 2014.
În cuvântul de răspuns, Corina Creţu s-a declarat onorată să primească cea mai înaltă distincţie onorifică a ASE, aducând un elogiu profesorilor, mediului academic în care s-a format: „Au fost poate anii cei mai frumoşi din viaţa mea. Aici am înţeles ce însemnă munca, disciplina. Facultatea a fost cea care m-a format. Experienţa din facultate mi-a ghidat întotdeauna drumul profesional. Tot ceea ce am realizat în cariera mea îşi are originea aici, în cunoaşterea, în aptitudinile şi viziunea imprimate în educaţia universitară. Mai ales am realizat cât de mult mi-a folosit această facultate când am devenit comisar european”. Din această poziţie, Corina Creţu a remarcat capacitatea Academiei de Studii Economice în valorificarea fondurilor europene: „Fondurile structurale sunt una dintre principalele resurse pentru dezvoltarea României. Sunt impresionată de modul cum aţi reuşit să folosiţi aceste fonduri europene. Eu cred că investiţia în tineri, în cercetare, în inovare, în ceea ce priveşte politicile viitorului reprezintă o investiţie pentru viaţa noastră, ca oameni şi, în acelaşi timp, esenţială pentru o Românie modernă şi europeană. Mi-aş dori foarte mult ca şi alte instituţii să analizeze ceea ce aţi realizat în cadrul ASE din acest punct de vedere şi să se inspire din exemplul dumneavoastră”. Comisarul european Corina Creţu a conchis că „fără mediul academic, nu putem evolua ca societate, ca ţară”.
Fotografii de Cornel Constantin
Universitatea din București și Camera Consultanților Fiscali sprijină antreprenoriatul
românesc prin implementarea proiectului “DREAM – Dezvoltare Regională prin Expertiză
Antreprenorială Multisectorială” – POCU/82/3/7/106194. Proiectul este dezvoltat începând cu luna ianuarie 2018 în cadrul programului “România Start Up Plus!” pe o perioadă de 36 de luni și vizează creșterea gradului de ocupare în domeniile non-agricole din Regiunea de Dezvoltare Sud Est (județele
Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea).
Persoanele interesate vor avea în vedere următorul calendar orientativ de activități:
– 15 ianuarie – 15 martie 2018 – înscrierea în proiect prin completarea unui formular online
(link), pe baza căruia vor primi informări suplimentare cu privire la activități și calendar.
– 5 februarie – 14 martie 2018 – participarea la unul dintre cele 12 workshop-uri de
informare, la nivel județean, fiind vizate atât reședințele celor 6 județe componente ale regiunii
Sud Est (Brăila, Buzău, Constanța, Focșani, Galați și Tulcea), cât și al doilea oraș ca dimensiune
demografică și economică din cadrul acestor județe (Adjud, Ianca, Măcin, Medgidia, Râmnicu
Sărat și Tecuci).
– 15 martie – 15 septembrie 2018 – participarea la programul de formare antreprenorială
acreditat ANC destinat unui număr de 384 de persoane din cele înscrise în prima fază a
proiectului. Programul de formare durează 80h (aproximativ 1 lună).
– Octombrie – noiembrie 2018 – participarea la concursul de planuri de afaceri în urma căruia
47 de persoane vor fi sprijinite financiar cu sume de până la 160.000 Lei în vederea
implementării și dezvoltării de afaceri cu profil non-agricol în mediul urban.
– Decembrie 2018 – ianuarie 2019 – înființarea firmelor și demararea activității de
implementare.
Proiectul “DREAM – Dezvoltare Regională prin Expertiză Antreprenorială Multisectorială” –
POCU/82/3/7/106194 are o valoare totală de 11.582.211,90 lei și este cofinanţat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020 “România Start Up Plus!”,
Axa prioritară nr. 3, Locuri de muncă pentru toți, Operațiunea: Creșterea ocupării prin susținerea
întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.
Implementarea unui program de transformare digitală este o prioritate de top pentru bănci în anul 2018
Două treimi dintre bănci estimează că vor atinge maturizarea digitală sau că vor deveni lideri digitali până în 2020
85% dintre bănci spun că implementarea unui program de transformare digitală este o prioritate de afaceri pentru 2018, conform raportului EY Global Banking Outlook 2018. Decizia băncilor de a investi în tehnologie în următorii trei ani este în principal motivată de obiectivul acestora de a-și întări poziția competitivă și cota de piață, de a-și crește capacitatea de a atrage și reține clienți și de a obține reduceri de costuri și o creștere a eficienței operaționale.
Incluzând 221 de instituții din Europa, America de Nord, piețele emergente și Asia-Pacific, studiul arată că băncile fac eforturi pentru maturizarea digitală, definitivând tranziția de la o transformare determinată de reglementări, la schimbarea bazată pe inovație. Răspunsurile participanților la studiu arată că doar câteva bănci (19%) se consideră în acest moment în curs de maturizare digitală sau lideri digitali, însă peste jumătate dintre ele (62%) aspiră să dețină una dintre cele două poziții până în anul 2020.
Aurelia Costache, EY Romania
Aurelia Costache, EY România Financial Services Advisory Leader, spune: „Pentru a putea răspunde provocărilor ce le amenință performanța, băncile au început să se pregătească pentru un viitor determinat de inovație și tehnologie. Ritmul inovării continuă să se intensifice și, pentru a beneficia de progresul tehnologiei, colaborarea cu partenerii din eco-sistemul bancar a devenit critică, în timp ce investițiile în tehnologie se mută de la o abordare tactică la una strategică.”
Printre alte rezultate evidențiate în cadrul studiului se numără:
59% dintre băncile intervievate anticipează că bugetele lor de investiții în tehnologie vor crește cu peste 10% în 2018.
Dintre băncile care încep să investească sau care își măresc investițiile în tehnologii noi, 44% intenționează să achiziționeze tehnologii de la terțe părți, în vreme ce doar 17% intenționează să achiziționeze o entitate producătoare de tehnologie pe care s-o încorporeze în cadrul organizației pentru a produce tehnologiile necesare.
70% dintre bănci afirmă că întărirea poziționării lor în raport cu competiția reprezintă principalul motiv pentru investiții în tehnologie până în 2020.
Gelu Gherghescu, EY Romania
Gelu Gherghescu, EY România Financial Services Leader, spune: „Adresarea problemelor de securitate cibernetică este prioritatea de top pentru bănci la nivel global în 2018 (89%), înlocuind prioritatea numărul unu de anul trecut – gestionarea riscurilor reputaţionale şi a celor legate de conduită și cultură organizațională, care se situează pe locul șase anul acesta.Recrutarea, dezvoltarea și reținerea de talente ocupă, de asemenea, o poziție semnificativă în topul priorităților băncilor, 83% dintre acestea depunând eforturi tot mai mari să integreze experți în zona digitală şi cyber.”
Raportul complet este disponibil spre descărcare aici.
BUCUREȘTI, 29 Ianuarie – Grupul ELECTRICA, lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România, a realizat ȋn anul 2017 investiții în infrastructura de distribuție în valoare totală de 727 milioane lei. Totodată, Operatorii de Distribuție din cadrul Grupului Electrica și-au asumat pentru 2018 un plan record de investiții, în valoare de 900 milioane de lei. Comparativ cu 2014, anul listării Electrica pe bursele din Bucureşti şi Londra, programul de investiții al operatorilor de distribuție din cadrul Grupului (SDEE Muntenia Nord, SDEE Transilvania Nord şi SDEE Transilvania Sud) este de 2,5 ori mai mare în 2017.
În cei patru ani de la privatizarea prin listare, Grupul Electrica a investit 2,1 miliarde de lei ȋn infrastructura de distribuţie, investiții a căror finalitate o reprezintă îmbunătățirea semnificativă a calităţii serviciilor la nivelul întregii comunități beneficiare.
“Modernizarea rețelelor de distribuție continuă să fie prioritatea Grupului Electrica, astfel că, pentru anul acesta, ne-am propus investiţii record, în valoare de 900 de milioane de lei, probabil cel mai ambiţios plan din sectorul energetic. Ținta noastră este creșterea eficienței operaționale și a calității serviciilor oferite, astfel încât timpul mediu de întrerupere neplanificată per utilizator – SAIDI – să ajungă la nivelul din țările central europene”, a declarat Cătălin Stancu, Director General Electrica.
Investiţiile Grupului Electrica ȋn infrastructură au crescut constant de la an la an, ȋn 2017, spre exemplu, valoarea totală realizată fiind de 727 milioane lei, din care 235 milioane lei ȋn SDEE Transilvania Sud, 238 milioane lei ȋn SDEE Muntenia Nord și 254 milioane lei ȋn SDEE Transilvania Nord. Valoarea cumulată a investițiilor realizate în 2017 la nivelul Grupului Electrica este cu peste 30% mai mare față de 2016 și mai mult decât dublă față de 2014.
Astfel, investițiile ȋn rețelele de distribuție au condus la ȋmbunătățirea semnificativă a eficienței operaționale și calității serviciului de distribuție, determinând o diminuare importantă a timpului mediu de ȋntreruperi neplanificate la consumatori (SAIDI neplanificat), ȋn anul 2016 față de anul 2014, cu 10% la SDEE Muntenia Nord, 30% la SDEE Transilvania Sud și 19% la SDEE Transilvania Nord. În 2016, ultimul an pentru care există statistici oficiale în privința indicatorilor de performanță, cel mai bun rezultat a fost obținut de SDEE Muntenia Nord (240 min/an), care s-a situat cu 17% sub media înregistrată la nivel național (290 min/an).
Structura planului de investiţii va viza şi ȋn 2018 cu precădere, ca şi până acum, lucrările de reabilitare și modernizare a rețelelor de distribuție pentru îmbunătățirea calității serviciului (40%), îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea pierderilor (40%), precum şi creșterea eficienței operaționale. Totodată, la nivel de Grup, vor fi realizate investiții importante în modernizarea infrastructurii informatice şi a sistemelor de tehnologia informației, având în vedere atât cerinţele legale privind protecţia datelor, dar și efectul pozitiv asupra calității serviciilor prestate.
La nivelul tuturor celor trei operatori de distribuţie, ȋn 2017 au fost realizate investiţii pentru extinderea Sistemului de Automatizare a Distribuţiei (SAD), ȋn scopul creşterii eficienţei operaţionale şi a siguranţei ȋn funcţionare a instalaţiilor. Au fost efectuate lucrări de trecere a reţelelor de medie tensiune la tensiunea de 20 kV, un proiect semnificativ fiind realizat ȋn staţiunea Predeal, printr-o investiţie de aproximativ 5 milioane lei, cu scopul asigurării calităţii distribuţiei ȋn perioadele vârfului de cerere de iarnă. Alte investiţii au vizat asigurarea calităţii energiei electrice la consumatori, prin executarea unor lucrări de ȋmbunătăţire a nivelului de tensiune în reţele de joasă tensiune, atât ȋn mediul urban, cât şi rural. În acest sens, ȋn aria SDEE Transilvania Sud, printr-o investiție de aproximativ 20 milioane lei, au fost executate lucrări ȋn peste 45 de localităţi, ȋnsumând peste 150 km de reţea şi peste 50 posturi de transformare. La nivelul SDEE Muntenia Nord, peste 76 milioane lei au fost utilizate pentru creşterea gradului de siguranţă ȋn alimentare şi ȋmbunătăţirea nivelului de tensiune ȋn circa 100 de localităţi, realizându-se reabilitarea a peste 200 km de reţea şi peste 17.000 de branşamente. De asemenea, ȋn aria SDEE Transilvania Nord a fost optimizată funcţionarea reţelelor electrice de joasă tensiune, ca parte a unui program ambiţios de 77 milioane lei, care va continua şi ȋn 2018.
Cu o tradiție de 120 de ani, companiile de distribuţie a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica acoperă peste 40% din teritoriul României, având o arie de operare de aproximativ 100.000 de kilometri pătrați. Cele trei companii din cadrul Grupului Electrica deservesc peste 3,6 milioane de consumatori din 18 județe din zonele Muntenia Nord, Transilvania Sud și Transilvania Nord.
